2

Economie internațională II Egipt

IAŞI 2011

Cuprins

1. Descrierea generală a țării...................................................................................3

1.1. Poziţia geografică..........................................................................................3

1.2. Populaţie şi aşezări........................................................................................3

1.3. Economia......................................................................................................5

1.4. Căile de comunicaţie si transporturile...........................................................6

1.5. Turismul........................................................................................................6

1.6. Indicatori economici ai Egiptului..................................................................6

1.7. Grupari/Organizatii.......................................................................................6

2. Politica comercială............................................................................................13

2.1. Zone de liber schimb...................................................................................13

2.2. Acorduri comerciale....................................................................................13

2.3. Politici tarifare si non tarifare....................................................................14

3. Fluxurile comerciale..........................................................................................17

3.1. Exporturile Egiptului..................................................................................17

3.2. Importurile Egiptului.................................................................................20

3.3. Relaţiile economice Egipt - România........................................................22

Concluzii..................................................................................................................24

3

Economie internațională II Egipt

1 .Descriere generala a tarii

1.1 Asezare geografica

Cu o suprafaţă de aproape un milion km2, Egiptul este alcătuit în mare parte din deşert.

Situat în nordul Africii, între Libia şi fâşia Gaza, este mărginit de Marea Mediterană la nord, de

Marea Roşie şi Israel la est, Sudan la sud. Râul Nil străbate ţara de la nord la sud.. Egiptul se

întinde şi în Asia prin Peninsula Sinai pe care o deţine. Din totalul suprafeţei de 1 mil km 2 doar

aproximativ 6000 de km2 reprezintă teritoriu acoperit de apă.

1.2. Populatie si asezari

Populaţia Egiptului este de aproximativ 80 de milioane de oameni. Capitala Egiptului

este Cairo, moneda naţională este lira egipteană, limba oficială fiind araba, însă în zonele

turistice, egiptenii implicaţi în turism sau comerţ înţeleg şi vorbesc limba engleză şi franceză.

Teritoriul Egiptului este format în mare parte din deşert, deşertul Egiptului fiind o prelungire a

marelui Deşert Sahara.

Rata de creștere a populației estimată în 2011 este de 1.96%.1

1 Sursa www.indexmundi.com

4

Economie internațională II Egipt

Resurse naturale: petrol,gaze naturale ,minereu de fier , mangan, calcar, gips, azbest, plumb,

zinc , pietre preţioase rare.

Religia oficială este Islamul, aproximativ 90% din populaţie fiind musulmani, ceilalţi fiind

creştini.

Grupuri etnice : egipteni 99.6% iar alte naţionalităţi 0.4%

Orașe importante:

Cairo  este capitala Egiptului cu o populaţie estimată între 16 şi 20 de milioane de

locuitori şi o suprafaţă de 453 km 2. Este cel mai mare oraş din Africa. Deşi tradiţiile sale

nu datează din antichitate, perioada ale cărei vestigii sunt omniprezente în Egipt, cea mai

mare metropolă a Africii şi a Orientului Apropiat rămâne, de secole, centrul cultural, şi

nu numai, al lumii arabe. Piramidele din Giza, care, împreună cu oraşul Cairo, formează

un uriaş organism urban, exponatele din Muzeul Cairo şi statuia lui Ramses din faţa gării

Centrale sunt puncte de atracţie istorice importante pentru turişti. Giza este după Cairo şi

Alexandria al treilea oraş ca mărime din Egipt. El are un număr de 3.258.540 locuitori

5

Economie internațională II Egipt

Alexandria este al doilea oraș ca mărime din Egipt dupa Cairo. Populatie 3,8 milioane de

locuitori. In prezent este port, centru educational, cultural, financiar si economic: ind.

petrochimica, a cimentului, alimentara, textila, turism.

1.3 Economia

Egipt este una dintre cele mai dezvoltate ţări ale Africii .Industria prelucrătoare este

dezvoltată:întreprinderi producătoare de îngrăşăminte chimice,industria uşoară şi alimentară(mai

ales zahăr),ciment,ind.constructoare de maşini(tractoare,maşini agricole,autoturisme),industria

petrochimica.Cele mai mari centre industriale sunt oraşele Cairo,Alexandria,Suez şi Port Said.O

mare importanţă economică o prezintă Canalul suez,care rep. a treia sursă de deviză a

ţării.Agricultura,sectorul economic care polarizează aprox.35% din populaţia active,este axată pe

cultura curmalilor,măslini,citrice,viţa-de-vie,(vitis viniferă,plantă heliofila de climat

subtropical) ,orez,grâu,legume(fiind cel mai mare producător african),porumb etc.Se utilizează

masiv irigaţiile ,fiind singurul stat de pe Glob în care agricultura foloseşte în proporţie de 100%

irigaţiile. Egiptul este al 4-lea producător din lume de bumbac( după SUA, Australia şi

Uzbekistan).

Cresterea animalelor:ovine,bovine,caprine este de asemenea un domeniu care aduce venit

important. Turismul reprezinta o importanta sursa de venit; Egiptul dispune de un important

potential antropic si natural :Valea Nilului

6

Economie internațională II Egipt

1.4 Transportul si comunicatiile

Infrastructura transporturilor este dezvoltată în special pe coasta mediteraneana:căi

ferate ,șosele,căi fluviale(pe fluviul Nil),aeroporturi la Cairo,Alexandria,Port-Said și Suez.

1.5 Turismul

Turismul contribuie cu o sumă mare de bani şi locuri de muncă  pentru  economia egipteana .

În 2009, au fost mai mult de 12.8 milioane de vizitatori în Egipt şi au adus un surplus de aproape 11 

miliarde de dolari 2. Aproximativ 12% din forţa de muncă  egipteană  este  angajată în sectorul turismului.

.Consecințele revoltelor sunt dezastruoase pentru economia Egiptului. Afectarea

turismului, importantă sursă de venituri, determină piederea unui număr însemnat de locuri de

muncă.

1.6. Principalii indicatori macroeconomici

PIB-ul în Egipt, pe parcursul a aproximativ 30 ani a avut o evolutie pozitiv crescătoare.

3

În ultimii 5 ani, evoluția PIB-ului a arătat în felul următor:

Anul PIB În procente

2006 11000000000

0

22.2%

2007 13000000000

0

18.18%

2 www. traveldestinationtips.net 3 www.indexmundi.com

7

Economie internațională II Egipt

2008 16220000000

0

16.04% 

2009 18800000000

0

15.91 %

2010 21680000000

0

15.32 %

2006 2007 2008 2009 20100

50

100

150

200

250

PIB(mld $)

PIB(mld $)

PIB/loc a avut o crestere semnificativă în ultimii 30 ani .

4

În ultimii 5 ani evoluția PIB/loc a arătat în felul urmator:

Anu

l

Valoare PIB/loc(USD) În procente

4 www.indexmundi.com

8

Economie internațională II Egipt

2006 5157.972 8.31 %

2007 5508.443 6.79 %

2008 5904.086 7.18 %

2009 6114.379 3.56 %

2010 6367.432 4.14 %

2006 2007 2008 2009 20100

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Pib/Loc(USD)

Putem afirma studiind graficele și tabelele de mai sus ca PIB si PIB/loc au avut cele mai mari

valori în anul 2010.

Rata șomajului

Indicatorul relativ prin care se apreciază intensitatea şomajului, exprimată în procente, aceasta

determinându-se ca raport între numărul total de şomeri şi populaţia activă totală.5

În ultimii 20 de ani rata șomajului a variat , cel mai mic procent fiind de 7.62% in 1999 , maxima

atinsă in anul 2005 fiind de 11.46%.

5 Finanțe internaționale, Gheorghe Voinea, Editura SEDCOM LIBRIS, Iași, 2010

9

Economie internațională II Egipt

6

Anu

l

Rata șomajului

2006 10.30 %

2007 9.10 %

2008 8.40 %

2009 9.40 %

2010 9.70 %

2006 2007 2008 2009 20100.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

Rata șomajului

În ultimii 5 ani rata șomajului a avut oscilații foarte mici ( max ±1%), anul cu cel mai mic număr

de șomeri fiind 2008 cu o rată de 8,4%.

6 www.indexmundi.com

10

Economie internațională II Egipt

Rata inflației

Acest fenomen de creștere a prețurilor a avut oscilații foarte mari în decurs de 30 ani, cea mai

semnificativă creștere fiind în anul 1987 cu o rată de 25,185%.

7

Anu

l

Rata

inflației

2006 4.90 %

2007 6.50 %

2008 9.50 %

2009 18.30 %

2010 11.90 %

2006 2007 2008 2009 20100.00%2.00%4.00%6.00%8.00%

10.00%12.00%14.00%16.00%18.00%20.00%

Rata inflației

7 www.indexmundi.com

11

Economie internațională II Egipt

După cum se observă din grafic, rata inflației a oscilat foarte mult în ultimii 5 ani, atingând în

2009 maxima de 18,3% , minima fiind în anul 2006 cu 4.9%.

1.7 Grupări/ Organizații

Organizațiile internaționale din care face parte Egipt sunt : ABEDA, AfDB, AFESD, AMF, AU,

BSEC , CAEU, CICA, COMESA, D-8, EBRD, FAO, G-15, G-24, G-77, IAEA, IBRD, ICAO,

ICC, ICRM, IDA, IDB, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM,

IPU, ISO, ITSO, ITU, LAS, MIGA, MINURSO, MONUSCO, NAM, OAPEC, OAS (observer),

OIC, OIF, OSCE, PCA, UN, UNAMID, UNCTAD, UNESCO, UNHCR, UNIDO, UNMIL,

UNMIS, UNOCI, UNRWA, UNWTO, UPU, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO.

Printre cele mai importante sunt:

ONU(Organizatia Natiunilor Unite) -> este cea mai importantă organizație

internațională din lume. Fondată în 1945 după Al Doilea Război Mondial, are astăzi 192 de

state membre. Întemeierea ei a constat din semnarea, de către membrii ei fondatori, aCartei

Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura pacea

mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internațională și respectarea dreptului

internațional. Sediul central al organizației este situat la New York.

UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație , Stiinta și Cultură,

conform denumirii originale din engleză, United NationsEducation, Science

and Culture Organization) a fost fondată la 16 noiembrie 1945. Își are sediul în Paris, Franța,

dar are și 73 de suboficii active în diverse țări ale lumii. Scopul organizației este de a contribui

la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură, și

comunicații pentru a se reuși stabilirea unui respect față de justiție universal, pentru

corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex,

limbă sau religie, după Carta Națiunilor Unite.

WTO ( World Trading Organisation) -> are 153 membri, înfiinţată la 1 ianuarie 1995,

având ca obiectiv rezolvarea problemelor comerciale ale ţărilor membre.8

UNCTAD(Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare) -> înfiinţată în

1964, UNCTAD promovează integrarea favorabilă dezvoltării ţărilor în curs de dezvoltare în

economia mondială

8 www.wto.org

12

Economie internațională II Egipt

ITU(Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor) -> are 192 state membre. De 145

ani, ITU a coordonat utilizarea în comun la nivel mondial a spectrului de frecvenţe radio, a

promovat cooperarea internaţională în atribuirea orbitelor prin satelit, a lucrat la îmbunătăţirea

infrastructurii de telecomunicaţii în curs de dezvoltare; a stabilit standarde la nivel mondial

pentru promovarea unei game largi de sisteme de comunicaţii.

FMI -> 187 de tări membre, înfiinţată pentru a promova cooperarea monetară

internaţională, stabilitatea valutară şi pentru a stimula creşterea economică.9

BIRD - > înfiinţată în 1944 ca instituţie al Grupului Băncii Mondiale, BIRD cooperează

cu 187 de ţări; are ca scop reducerea sărăciei în ţările sărace, prin promovarea dezvoltării

durabile prin împrumuturi, garanţii, produse de management al riscului, şi servicii analitice şi

consultative.

9 www.fmi.ro

13

Economie internațională II Egipt

2. Politica comerciala

2.1 Zonele de liber schimb

Proiectele înfiinţate într-una din zonele active libere se bucură de anumite avantaje care

ar putea fi de interes pentru investitorii străini. Astfel de proiecte nu sunt supuse reglementărilor

de schimb valutar de control nici nu sunt supuse la plata drepturilor vamale pentru mărfurile

importate sau echipamente. În plus, acestea sunt scutite de taxe pentru o perioadă nelimitată.

Aceste proiecte, cu toate acestea, sunt supuse taxei anuale de 1 % din valoarea produselor care

intră sau părăsesc zona liberă sau pe valoarea anuală adăugată la proiect, după caz. Licenţe

pentru a opera în zone libere pot fi acordate pentru următoarele activităţi: de depozitare a

mărfurilor în tranzit de la un port la altul, depozitare a mărfurilor destinate exportului egiptean

(cu condiţia că taxele au fost plătite); depozitarea, mixare, amestecare şi reambalarea

operaţiuni:de fabricaţie , de asamblare şi de prelucrare a activităţi şi serviciilor auxiliare sau

solicitate de către companiile care operează în zonele libere.

2.2 Acordurile comerciale

Egiptul nu a semnat nici un acord de liber schimb dar a negociat cu Uniunea Europeană

(UE) pentru a realiza un acord de comerţ liber, care va înlocui acord anterior încheiat în 1977

care a dat produselor industriale egipteane acces liber pe piaţa europeană. Negocierile s-au

concentrat pe eliminarea cotelor de petrol, textile şi alte produse fabricate şi o relaxare a

restricţiilor asupra produselor agricole. În timp ce Egiptul este un membru al pieţei comune

arabe, împreună cu Siria, Iordania, Irak şi Libia, acest demers nu a produs notabile relaţii

comerciale.

Egiptul a intrat în relaţii comerciale extra-regional cu UE şi SUA, printre alte ţări, cu

privire la tratamentul preferenţial de anumite produse. Egiptul a urmărit tratate similare,de

acorduri comerciale preferenţiale cu Republica Cehă, Grecia, Iordania, Kuweit, Malta, Polonia,

Arabia Saudită şi Siria. În martie 1995, Egipt si China au intrat într-un acord comercial. Egiptul a

semnat, de asemenea recent un tratat economic cu Rusia.

14

Economie internațională II Egipt

2.3. Politici tarifare si non-tarifare

Egiptul dispune de bariere tarifare complexe şi bariere non-tarifare. Acestea includ: o

listă de importuri interzis, standarde de calitate de inspecţie de control, lista de aprobare

prealabilă, cote, preţurile de vânzare egipteane impuse mărfurilor importate în scopul evaluării

vamale şi practicile în domeniul achiziţiilor publice. Tarifele variază de la 5 la sută la 55 la sută,

cu anumite excepţii rare, cum ar fi automobile (până la 135 %).10

Guvernul, însă, a încasat o taxă de 3 la sută la 4 la sută la valoarea transferurilor

importate ca un comision plătit pentru inspecţia, listarea, clasificarea şi re-examinare a

transportului.

În general, tarifele comerciale au ridicat comerciale nu sertizate de ţări străine, deoarece

tarifele se aplică pentru toate importurile în mod egal, inteligent şi importatorii au fost

încununate de succes în descoperirea unde excepţiile şi lacunele existente în sistem. Scutiri la

lista de import interzise sunt disponibile pentru multe sectoare, inclusiv petrol, turism şi industria

militară.

Lista de produse de import interzise a fost creată pentru a proteja industria interna şi

pentru a reduce cheltuielile de schimb valutar pe bunurile de lux (numite elemente provocatoare

sub control vamal terminologia). Marfa pe lista include autoturisme, textile, îmbrăcăminte, piele,

ţevi din oţel, PVC şi baterii. Derogări de la interdicţia poate fi acordat de către Ministerul

Economiei şi Comerţului Exterior în cazul în care nu există în produs echivalent pe piaţa locală

sau în cazul în care elementul interzis este necesară pentru supravieţuirea unei industrii. Întrucât

guvernul egiptean a redus rapid elementele conţinute de pe lista interzisă, acesta a devenit o

barieră mai putin importantă în calea comerţului.Ani în urmă, lista acoperea 37 la suta din totalul

importurilor. Astăzi, acest procent este mai mic şi în cele din urmă este de aşteptat să fi redus la

5 la sută din importuri.

Egiptul ,din 1996 prin acordul cu FMI ,prevede reducerea ratei de tarif maxim la 40 la

suta, o reducere de anumite rate la 30 de procente, şi limitarea numărului de interdicţii tarifare la

şapte până în 1998. Acest lucru este, de asemenea, conform contractului, termenul limită pentru

10http://www.infoprod.co.il

15

Economie internațională II Egipt

reducerea de nivelul actual de 4 la sută şi 3 rate de import suplimentar la sută într-o uniformă 1 la

sută şi pentru guvern pentru a elimina toate barierele rămase non-tarifare.

În ianuarie 2004 MERCOSUR a primit o propunere din Egipt pentru a negocia un acord

de comerţ liber, pe baza discuţiilor purtate în cursul reuniunii G-20 în noiembrie 2003. La

reuniunea ordinară a XXVI comune MERCOSUR Piata reuniunea Consiliului unui acord-cadru

a fost semnat între MERCOSUR (compus din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay) şi

Republica Arabă Egipt. Acest lucru a fost reţinut de către MERCOSUR ca Piaţa Comună a

Consiliului Decizia 16/04. Acest acord prevede negocierea unui acord de liber schimb cu o etapă

iniţială constituit prin negocierea unui acord de preferinţă fix.

A doua rundă de negocieri a avut loc la Montevideo, Uruguay, în noiembrie 2009. A treia

rundă de negocieri a avut loc la Cairo, Egipt pe nouă-unsprezece martie, 2010.

Pe 02 august 2010, în timpul Summit-ului 39 de şefi de stat a MERCOSUR şi de statele

asociate, semne MERCOSUR acord de liber schimb cu Egiptul.11

Potrivit OMC,tariful simplu MFN mediu aplicat în Egipt în 2008 a fost de 16,7%, cu

tarifare a produselor agricole la 66,4% si non-agricole la 9,2%. În aprilie, 2010, Administratia de

Stat din China de supraveghere a calitãtii, Inspectie si Carantinã(AQSIQ) a semnat

Memorandumul de întelegere privind controlul înainte de expediere a Exporturilor chineze

industriale (denumit în continuare "Memo), cu Ministerul de Comert si Industrie al Egiptului

(MFTI), clarificarea cã toate exporturile chinezesti industriale ar trebui sã fie inspectate înainte

de expediere. Efectele practicilor dãunãtoare în comertul international si executiv al acesteia

Statui si regulamentele sunt legile de bazã ale sistemului egiptean remediu comercial. El

defineste procedurile de investigare a mãsurilor comerciale, inclusiv anti-dumping,

compensatorii si mãsurile de salvagardare. International, Politica Departamentului de Comert,

din cadrul Ministerului Comertului si Industriei (MFTI), este responsabilã pentru investigarea

anti-dumping, compensatorii si de mãsurile de salvgardare. În conformitate cu garantiile pentru

investitii si Legea stimulente, investitiile strãine în zonele libere se pot bucura de tratamente

preferentiale urmãtoarele: protejarea investitiilor, fluxurile de circulatie a capitalurilor, remitenþe

liber de schimb valutar si a politicilor de preturi nerestrictionat; activele imobilizate (exclusiv

masini)si bunuri de capital necesare pentru functionare sunt scutite de toate taxele si tarifele;

companiile sã plãteascãComisionul de administrare anuala în valoare de 1% din venitul lor total

11 www.globaltrade.net

16

Economie internațională II Egipt

la Administratia Zonelor libere;reglementãrile de import si export nu se aplicã în zonele libere;

bunurile importate sunt scutite de taxe vamale în timp ce mãrfurile în tranzit, cu o destinaþie

specificã sunt scutite de taxele de servicii; bunurile importate din Egipt sunt scutite de impozitul

pe vânzãri

3.Fluxurile comerciale

17

Economie internațională II Egipt

3.1. Exporturile Egiptului

Egiptul exporta, în anul 2010, 5% din valoarea totală a bumbacului tranzacţionat la nivel

mondial şi 2,7% din cantitate. Un alt produs exportat cu succes este orezul. Egiptul ocupă locul

opt în ierarhia exportatorilor de orez, deţinând o pondere de 2,8% din cantitatea totală de orez

exportată şi 2,6% din valoare. Orezul este pe locul trei în ceea ce priveşte suprafaţa arabilă

cultivată în ţările arabe, după grâu şi bumbac. Alte produse care ies din Egipt catre alte state sunt

peştele si legumele. În cazul altor produse (alcool, ouă, grăsimi şi condimente), producţia este

suficient de mare pentru a acoperi necesităţile interne.

Principalele produse importate din Egipt: petrol (pana in 1997), bumbac, piei si produse

din piele, orez, medicamente, detergenti, produse cosmetice, fructe si legume, vase din ceramica,

articole sanitare, bunuri de consum etc.

Sector 2007 2008 2009 2010

1.alimente si animale $393,896,000 $392,140,000 $487,554,000 $730,710,000

2.Alcool si tutun $1,310,000 $2,247,000 $5,802,000 $3,771,000

3.materii prime cu

exceptia combustibililor

$279,714,000 $486,547,000 $529,375,000 $730,708,000

4.combustibili si

materiale conexe

$1,686,693,00

0

$1,572,495,000 $2,653,200,000 $3,419,543,000

5.uleiuri animale si

vegetale,grasimi si ceara

$14,361,000 $14,506,000 $21,171,000 $23,623,000

6.produse chimicale $321,498,000 $304,372,000 $459,267,000 $441,205,000

7.produse

manufacturate

$763,209,000 $997,365,000 $1,122,346,000 $1,641,405,000

8.masini si echipamente

de transport

$53,490,000 $66,837,000 $57,993,000 $113,415,000

9.diverse articole

fabricate

$354,070,000 $399,046,000 $331,151,000 $345,318,000

10.marfuri acceptate

doar in spatial SITC

$293,342,000 $456,014,000 $492,867,000 $463,088,000

18

Economie internațională II Egipt

Structura exporturilor egiptene pe cele mai importante grupe de mărfuri livrate în

exterior este următoarea:combustibili,lubrifianti si matertiale conexe 48 %,produse

manufacturate23%,materii prime cu exceptia combustibililor 10%,produse chimicale si marfuri

acceptate doar in spatiul Sitc in proportie de 6 % fiecare,diverse articole fabricate 5%,alcool si

tutun 2%.

Principalii parteneri comerciali ai Egiptului

Produsele de export se indreaptă prioritar spre următoarele destinaţii:

SUA- 7,95%

Italia – 7, 26 %

Spania- 6,78%

India – 6,69 %

Arabia Saudita – 5,53 %

Siria - 5,3%

Franta – 4,39%

Coreea de Sud – 4,27%12.

19%

18%

13%13%

9%

10%

8% 8%

Principali parteneri export

SUAChinaGermaniaItaliaTurcia FrantaCoreea de sud

12 www.tradingeconomics.com

19

Economie internațională II Egipt

An Exporturi(USD)

2006 $14,330,000,000

2007 $24,220,000,000

2008 $24,450,000,000

2009 $29,850,000,000

2010 $23,090,000,000

Din figura de mai sus se observă o creştere continuă a exporturilor pana in anul 2009

ajungând la valoarea de 29,85 mld.USD observanduse o scadere a lor in anul 2010ajungand la

23,09 mld.USD

3.2 Importurile Egiptului

În comerţul regional şi mondial, Egiptul a fost şi continuă să fie un importator net de produse

agricole, pentru a asigura securitatea alimentară a populaţiei numeroase. Principalii parteneri

comerciali ai Republicii Arabe Egipt sunt Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Egiptului, deţinând o pondere

masiva atat din exporturile Republicii Arabe Egipt cat si din importuri, balanţa comercială fiind

înclinată în favoarea Uniunii Europene. Din SUA, Egiptul aduce grau si porumb pentru cele

peste 80 de milioane de persoane. Având resurse agricole limitate, în special apa, şi o populaţie

în creştere, Egiptul se bazează pe importuri pentru a satisface nevoile de hrană ale populaţiei. De

asemenea, dezvoltarea Egiptului mai depinde si de bumbac. Tara se afla pe pozitia a patra in

lume, dupa S.U.A., Australia şi Uzbekistan.

20

Economie internațională II Egipt

Sector 2007 2008 2009 2010

1.alimente si animale $2,752,377,00

0

$2,971,097,00

0

$2,316,339,00

0

$2,280,815,00

0

2.Alcool si tutun $238,292,000 $220,203,000 $189,297,000 $227,066,000

3.materii prime cu

exceptia combustibililor

$951,015,000 $953,678,000 $758,229,000 $1,154,676,00

0

4.combustibili,lubrifiant

i si materiale conexe

$627,857,000 $499,026,000 $562,937,000 $1,103,540,00

0

5.uleiuri animale si

vegetale,grasimi si ceara

$174,581,000 $181,371,000 $151,708,000 $363,141,000

6.produse chimicale $1,519,792,00

0

$1,535,700,00

0

$1,325,862,00

0

$1,596,274,00

0

7.produse

manufacturate

$2,063,687,00

0

$1,872,690,00

0

$1,554,495,00

0

$2,097,551,00

0

8.masini si echipamente

de transport

$2,758,508,00

0

$2,505,735,00

0

$2,066,221,00

0

$2,529,073,00

0

9.diverse articole

fabricate

$571,080,000 $575,544,000 $437,822,000 $512,772,000

10.marfuri acceptate

doar in spatial SITC

$896,091,000 $1,237,422,00

0

$1,529,744,00

0

$1,466,892,00

0

Importurile sunt realizate in principal cu urmatoarele tari:

SUA – 9,92%

China - 9,63%

Germania – 6,98%

Italia – 6,88%

Turcia – 4,94%

21

Economie internațională II Egipt

26%

25%18%

18%

13%

Parteneri principali import

SUAChinaGermaniaItaliaTurcia

Yea

r

Imports

2006 $24,100,000,000

2007 $35,860,000,000

2008 $44,950,000,000

2009 $56,620,000,000

2010 $45,560,000,000

În Egipt importurile au fost în valoare de 3.28 milioane de USD în luna ianuarie a anului

2011.

22

Economie internațională II Egipt

Principalele produse care fac obiectul importului sunt: masini si echipamente de

transport,alimente si animale,produse manufacturate,produse chimicale si marfuri acceptate doar

in spatiul SITC.13

În luna decembrie 2010 importurile de mărfuri au fost evaluate la 45 miliarde dolari, in

scadere cu 10 miliarde dolari (18 %) din decembrie 2009.

3.3Relatiile economice dintre Egipt si Romania14

Egiptul este unul din principalii parteneri comerciali ai Romaniei din Nordul Africii si

Orientul Mijlociu. Volumul schimburilor comerciale intre cele doua tari in perioada 1997-2008 a

fost urmatorul:

 

TOTAL EXPORT IMPORT SOLD

2002 188,07 171,10 16,97 154,13

2003 151,90 112,78 39,13 73,65

2004 139,22 118,48 20,74 97,74

2005 147,60 118,91 28,69 90,22

2006 251,96 206,79 45,17 161.62

2007 265,99 192,09 73,90 118,19

2008 369,25 218,46 150,79 67,67

2009 354,192 234,206 119,986 114,220

2010 242,70 178,28 64,42 113,86

Principalele produse exportate in Egipt: tractoare si masini agricole, piese de schimb pentru

masini, echipament si piese de schimb pentru industria cimentului si pentru sectorul petrolier,

13 www.tradingeconomics.com

14 www.romanian-portal.com

23

Economie internațională II Egipt

locomotive si material rulant, componente pentru vagoane de dormit, lemn si produse lemnoase,

otel si fier vechi, motoare electrice, rulmenti, masini electrice de joasa tensiune, sticla si produse

din sticla, hartie, mase plastice, produse chimice, uleiuri minerale, produse din cauciuc, fire si

fibre sintetice si iuta etc.

Principalele produse importate din Egipt: petrol (pana in 1997), bumbac, piei si produse din

piele, orez, medicamente, detergenti, produse cosmetice, fructe si legume, vase din ceramica,

articole sanitare, bunuri de consum etc.

La finalul anului trecut exporturile catre Egipt s-au ridicat la 143 milioane euro,cu 47 milioane

euro mai mici ca in anul 2009

Concluzii

Egiptul are un rol foarte important in geopolitică datorita poziției sale strategice ca punte terestră

între Africa și Asia, și ca punct de trecere între Marea Mediterană și Oceanul Indian.

Vegetația este saracă fiind alcătuită din specii mediteraneene în nord (palmier, lotus, leandru) și

specii xerofite în deșert. Se remarcă oazele în care cresc curmali.

Economia Egiptului este dependentă în principal de turism, exporturile de petrol și de cei peste 5

milioane de egipteni care lucrează în străinătate, preponderent în Arabia Saudită, Golful

Persic și Europa. Prima sursă de venituri a țări este turismul (așa numita "pensie a lui Ramses"),

care aduce 8 miliarde de dolari anual.

O altă sursă importantă de venituri este și "pensia lui David", referire la ajutorul financiar pe care

Statele Unite îl acordă anual țării ca urmare a încheierii păcii la Camp David în 1978 - alți 2

24

Economie internațională II Egipt

miliarde de dolari anual, deși ajutorul american depășește cel mai adesea această cifră.  Egiptul

este cel de-al doilea beneficiar de asemenea fonduri din partea Statelor Unite după Israel. 

Egipt este una dintre cele mai dezvoltate ţări ale Africii .

Industria prelucrătoare este foarte dezvoltată

Egiptul utilizează masiv irigaţiile ,fiind singurul stat de pe Glob în care agricultura foloseşte în proporţie de 100% irigaţiile.

Este al 4-lea producător din lume de bumbac( după SUA, Australia şi Uzbekistan).

Cresterea animalelor:ovine,bovine,caprine este de asemenea un domeniu care aduce venit important.

In prezent PIB –ul este de aprox 216 mld USD, fiind in continua crestere din anul 2004.

De asemenea rata somajului este de 9.70%, nefiind modificari semnificative in ultimii ani.

Cel mai important partener de export al Egiptului este SUA cu o pondere de 7.95% , aceasta fiind si cea mai importanta tara in domeniul importurilor cu pondere de 9.92%.

Bibliografie

1. www.fmi.ro 2. www.wto.org 3. www.indexmundi.com 4. www.romanian-portal.com 5. www.globaltrade.net 6. www.fita.org 7. www.tradingeconomics.com

25

Economie internațională II Egipt

8. http://www.infoprod.co.il 9. www.infotrade.net