Predici la Duminica după Naşterea Domnului - Fuga în Egipt

8/13/2019 Predici la Duminica după Naşterea Domnului - Fuga în Egipt

http://slidepdf.com/reader/full/predici-la-duminica-dupa-nasterea-domnului-fuga-in-egipt 1/132

Predici la Duminica după Naşterea Domnului - Fuga în Egipt

Index

Evanghelia şi Apostolul zilei!

"omentarii patristice - Fuga în Egipt#$Arhimandritul "leopa Ilie - Predică la Duminica după Naşterea Domnului -Despre visuvedenii% minuni şi prooroci mincinoşi&'()*ntul Ioan +ură de Aur - "uv*nt la &' decem,rie% a doua zi de "răciun - Dumnezeu eautătorul nostru întru nevoi!$

()*ntul Ioan +ură de Aur - .ristos a )ost înt*mpinat cu răutate şi ispite chiar de la încep$/

()*ntul 0axim% mărturisitorul - De )uge în Egipt% )ugi împreună cu El din toată inima $Părintele Arsenie 1oca 2 "uv*nt la Duminica după Naşterea Domnului 2 Fuga în EgiptPri,egia copilului$'

Ierodiacon 3isarion Iugulescu - Predică la Duminica după naşterea Domnului Iisus .rist$4

5ugăciune6'Pr 7ect 8niv Dr "onstantin Necula - Predică la Duminica după Naşterea Domnulu93remea este să lucreze Domnul96:Părintele Ion "*rciuleanu - Duminica după Naşterea Domnului - Fuga în Egipt '/Părintele Iosi) ;ri)a - Evanghelia Duminicii după Naşterea Domnului - "eva mai groazndec*t uciderea pruncilor de către Irod cel tiran'$;raian Dorz - 5*vna pentru datini<':

IP( Andrei 5=maren>o - Duminica după Naşterea Domnului:/



Pr 0ihai ;egzeş - Duminica după Naşterea Domnului - ()*nta )amilie? un model pent)amiliile noastre:!Pr +heorghe Neam@iu - Duminica după Naşterea Domnului:'Pr limpiu ;odorean - Duminica după "răciunB/Pr Ioan A,adi şi Pr Alexandru 1uzalic - Duminică după Naşterea Domnului nostru Iis.ristosB6

5ugăciuneBB

Preot +heorghe-5adu (ălăgian - Predică la Naşterea Domnului şi la Duminica după NaşterDomnuluiB4Părintele Damaschin 7uchian - Predică la Duminica după Naşterea Domnului C&//4 - pruncul şi )ugi% scapă-l de lumea păcatului% de irozii de aziG#/#Pr Hames ;hornton - Predică la Apostolul din Duminica după Naşterea DomnuluiEvanghelia nu este după omG#/BPărintele "onstantin "oman - Despre )uga de Dumnezeu şi ostilitatea lumii% despre puterea Dumnezeu şi puterea lumească##!Arhim Nichi)or .oria - Predică la Duminica după Naşterea Domnului C&/#!? "um lucreaDumnezeu în lume şi cui (e descoperă "um să ne rugăm% încredin@*ndu-ne Domnului% în

de diminea@ă "um ni se deschid ochii##4IP( Irineu Pop-1istri@eanul - Predică la Duminica după Naşterii Domnului#&'Fuga în Egipt - 8ciderea pruncilor din 1etleem#!#Ioan-7ucian 5adu - 5elatări despre via@a lui .ristos în Egipt#!$PF Daniel - Predică la Duminica după Naşterea Domnului#!:Pictura JFuga în EgiptG a lui ;itian a )ost restaurată#$$0aria "hirculescu - Fuga în Egipt#$60aica ;eodosia CKorica 7a@cu - Fuga în Egipt#'#

Evanghelia şi Apostolul zilei



Evanghelia

0atei &%#!-&!

13.După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te,

runcul !i pe mama "ui !i fugi în #gipt !i stai acolo până ce-$i voi spune, fiindcă Irod are caute runcul ca să-" ucidă.1%.&i sculându-se, a luat, noaptea, runcul !i pe mama "ui !i a plecat în #gipt.1'.&i au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, priproorocul: (Din #gipt am c)emat pe *iul +eu(.1.Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte !i trimi$ând a ucis pe topruncii care erau în etleem !i în toate )otarele lui, de doi ani !i mai os, după timpul pe careaflase de la magi.1/.0tunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul:



"anon de rugăciune la Duminica după Naşterea Domnului

;ropar la Duminica după Naşterea Domnului, glasul al 2-lea: Binevesteşte Iosif lui Davidumnezeiescului părinte, minunile: văzut-ai pe Fecioara născând cu magii te-ai !nc"inat cu păsto



ai slăvit şi prin !ngeri !nştiin#are ai primit$ %oagă pe &ristos Dumnezeu să mântuiască sufletenoastre$

"*ntarea #

Irmos? 'ânta-voi (ie, Doamne, Dumnezeul meu, că ai scos pe popor din ro)ia *giptului şi acoperit pe Faraon cu carele şi cu puterea lui$

(tih? Slavă <ie, Dumnezeul nostru, slavă <ie=

'ânta-voi (ie, Doamne Dumnezeul meu, că din +fânt pântecele Fecioarei !n c"ip de negră!m)răcându-e !n om, l-ai !nnoit, ca un ilostiv$


.stăzi păstorii teolog"isesc !mpreună cu !ngerii, cântând cântare de +lavă şi magii daruri adu'elui 'e a fost purtat ca un /runc !n rup$


+lavă !ntru cei de sus, cântau 'etele !ngereşti, stând !naintea păstorilor !n Betleem !mpreună cu casă lăudăm pe 'el 'e a )inevoit a +e 0ntrupa$

Slavă >atălui !i *iului !i Sfântului Du).

'â#i săvârşim cele de naştere ale 'elui 'e +-a 0ntrupat pentru noi, cu )ucurie să lăudăm pe Iaco

fratele lui Dumnezeu şi pe David, dumnezeiescul părinte$&i acum !i pururea !i în vecii vecilor. 0min ?a 8ăscătoarei@.

David, al lui Dumnezeu părinte după trup, laudă cu alăuta pe 'uvântul, 'el 'e s-a 0ntrupat drădăcina lui Iesei 'are a tras la +ine pe dreptul Iaco)$

"atavasie? &ristos +e naşte, slăvi#i-1 &ristos din ceruri, !ntâmpina#i-1 &ristos pe pământ, !năl#avă 'ânta#i Domnului tot pământul şi cu veselie lăuda#i-1 popoare, că +-a prea slăvit$

"*ntarea a !-a

Irmos? 0ntărirea celor ce nădă3duiesc spre ine, !ntăreşte, Doamne, Biserica a, pe care ai câştigatcu scump +ângele ău$


/e &ristos, 'el 'e +-a născut cu rup fără de sămân#ă din Fecioara aria, cu !ngerii to#i să-lăudăm, strigând: +lavă !ntru cei de sus




/ăstorii, petrecând noaptea pe câmp, strigă cu credin#ă lui &ristos, /ăstorului 'elui .devărat, 'el'e a fost Binevestit de !ngeri: +lavă !ntru cei de sus


+ă se veselească cerurile şi să dăn#uiască tot pământul cântând astăzi 'elui 'e +-a născut: +lav!ntru cei de sus, lui &ristos Dumnezeu

Slavă >atălui !i *iului !i Sfântului Du).+ăr)ătoarea cea de to#i prăznuită a 'elui 'e +-a micşorat pentru noi să o cinstim, credincioşilo!mpreună cu David şi cu Iaco), cu cântări, după vrednicie$

&i acum !i pururea !i în vecii vecilor. 0min ?a 8ăscătoarei@.

'a un mire din cămară va ieşi acum Domnul, a zis David, din pântece de aică pe 'are !mpreun

cu Iaco) să-1 lăudăm$

"atavasie? Fiului, 'elui Născut fără stricăciune din atăl mai !nainte de veci şi mai pe urmă dFecioară 0ntrupat fără sămân#ă, lui &ristos Dumnezeu să-I strigăm: 'el 'e ai !năl#at fruntea noast+fânt eşti, Doamne

"*ntarea a $-a

Irmos? 4estind mai !nainte venirea a pe pământ, &ristoase Dumnezeule, /roorocul a strigat

)ucurie: +lavă /uterii ale, Doamne$(tih? Slavă <ie, Dumnezeul nostru, slavă <ie=ai !nainte văzând /roorocul .vacum cu oc"ii min#ii /ogorârea cea Nespusă a 'uvântului lDumnezeu, a strigat: din eman va veni Dumnezeu, ântuitorul nostru$


+tătut-au !naintea ieslei ale, celei de Dumnezeu primitoare, 5ştile celor fără de trup, Fiule al lDumnezeu, slăvind cu cutremur şi cu spaimă naşterea a cea mai presus de cuvânt$


'u magii să ne !nc"inăm +tăpânului, cu !ngerii şi cu păstorii să dăn#uim, strigând cu dumnezeiascuviin#ă: +lavă !ntru cei de sus, lui &ristos Dumnezeu


'el 'e 0mpărăteşte peste to#i !mpăra#ii, &ristos, născându-+e după rup din sămân#a lui David, p

Iaco) cel ales l-a primit frate, precum a )inevoit$




'el 'e din Fecioară +-a arătat !n rup Dumnezeu şi Domn, a prea mărit pomenirea voastră, sfin#iloIaco), cel mai ales dintre .postoli şi prea fericitul David$

"atavasie? oiag din rădăcina lui Iesei şi Floare dintr-!nsul, &ristoase, din Fecioară ai odrăslit, '

1ăudat, din untele cel cu um)ră deasă$ 4enit-ai, 0ntrupându-e din 'ea neispitită de )ăr)at, 'fără de trup şi Dumnezeu$ +lavă /uterii ale, Doamne

"*ntarea a 6-a

Irmos? 1a ine, 'el 'e !mi răsări 1umina /oruncilor ale, Doamne, aleargă du"ul meu şi pe ie laudă$ 'ă u eşti Dumnezeul nostru şi la ine este scăparea mea, 0mpărate al păcii$


'el 'e ai făcut să ne %ăsară nouă, celor dintru !ntuneric, 1umina dumnezeieştii ale .rătări, +lav(ie +lavă (ie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu


'el 'e e-ai născut din Fecioară şi ai luminat pomenirea lui David şi a lui Iaco), slavă (ie +la(ie Iisuse, Fiul lui Dumnezeu


'el 'e e-ai !m)răcat !n c"ip de ro) din pântece /reacurat, 'uvinte, +lavă (ie +lavă (ie, IisuFiul lui Dumnezeu


/e 'are /roorocul David prin dumnezeiasca insuflare 1-a numit /loaia cea de pe 1ână, pe Iisus Filui Dumnezeu, pe .cela Iaco) 1-a propovăduit$


Făptura aduce #ie, Fecioară, fără !ncetare, glasul 0ngerului: Bucură-te /reacurată, aica lui IisuFiul lui Dumnezeu

"atavasie? Dumnezeu fiind al păcii, ată al !ndurărilor, ai trimis nouă pe 0ngerul +fatului ău 'elare, dăruindu-ne pace deci povă#ui#i fiind la lumina cunoştin#ei de Dumnezeu, de noapmânecând, e slăvim pe ine, Iu)itorule de oameni$

"*ntarea a '-a



Irmos? +trigat-a mai !nainte, !nc"ipuind !ngroparea ta cea de trei zile, proorocul Iona, !n c"rugându-se: din stricăciune mă mântuieşte, Iisuse, 0mpărate al /uterilor$


Doamne, 'etele !ngerilor privind cu uimire aina Naşterii, au strigat: +lavă !ntru cei de sus, lDumnezeu, că +-a Născut pe pământ acum$


Bine ai voit a e naşte !n vremurile cele mai de pe urmă din Fecioară, ca un 5m, 'el 'e din ate-ai născut mai !nainte de veci, ca un Dumnezeu ca pe .dam cel stricat iarăşi să-l zideşti, ca uIu)itor de oameni$


6ezut-ai, Doamne, pe scaunul /roorocului ău David, precum e-ai 3urat, ieşind din %od

pântecelui lui iar lui Iaco) i-ai dat, &ristoase, +caunul Bisericii$


+tătut-au !nspăimântându-se 'etele cereşti !naintea peşterii şi au lăudat Naşterea cea /reacuratcântând fără de !ncetare: +lavă !ntru cei de sus, lui Dumnezeu


0mpăratul David s-a arătat /rooroc minunat şi strămoş al dumnezeieştii 0ntrupări iar Iaco) s-a văucenic, !ntâi episcop şi mucenic$


%ugămu-ne, roagă-te pentru noi ro)ii tăi, Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, 'elui 'e +-a 0ntrupdin tine că pe tine te ştim singura noastră ocrotitoare$

"atavasie? Din pântece pe Iona, ca pe un prunc, l-a lepădat fiara mării, precum l-a primit$ I'uvântul !n Fecioară +ălăşluindu-+e şi rup luând, a ieşit lăsând-o nestricată că 'el 'e n-a pătim

stricăciune, pe 'eea ce 1-a născut a păzit-o nevătămată$

'ondac, glasul al 7-lea$ 'ondac, glasul al 7-lea$ Podo,ie? Fecioara astăzi, pe 'el mai presus fiin#ă naşte şi pământul peştera 'elui Neapropiat aduce$ 0ngerii cu păstorii slavoslovesc şi magii +teaua călătoresc$ 'ă pentru noi s-a născut /runc ânăr, Dumnezeu, 'el mai !nainte de veci$

De veselie astăzi, dumnezeiescul David se umple şi dreptul Iosif !mpreună cu Iaco), laudă aduce luând cunună pentru !nrudirea cu &ristos se )ucură şi pe 'el 'e s-a născut !n c"ip de negrăit ppământ, 0l laudă şi strigă: mântuieşte, 0ndurate, pe cei ce e cinstesc pe ine$



"*ntarea a :-a

Irmos? inerii lui .vraam oarecând !n Ba)ilon, văpaia cuptorului au călcat, cu laude cântânDumnezeul părin#ilor noştri, )ine eşti cuvântat


0n Betleem păstorii, slăvind pe 'el Născut din Fecioară, au vestit pe ântuitorul şi Domnul, 'el '+-a arătat pe pământ, ca să mântuiască neamul omenesc$


De Naşterea cea mai presus de cuvânt a Născătoarei de Dumnezeu, a ariei, mirându-se 'ete!ngereşti au strigat: +lavă !ntru cei de sus, Dumnezeului nostru şi pe pământ pace


.rătatu-te-ai mai !naltă decât &eruvimii, Fecioară, purtând !n )ra#ele tale, pe 'el purtat de dânşii 'are nu !nceta a-1 ruga pururea să ne mântuiască pe noi$

(tih? Slavă <ie, Dumnezeul nostru, slavă <ie=.ducătorul de mireasă, David şi dumnezeiescul Iaco), purtătorul de gri3ă al 'ămării de mireBisericii fiind, ziceau: 'el 'e e-ai 0ntrupat pentru noi, &ristoase, )ine eşti cuvântat$


'el ce !ntre prooroci eşti !mpărat şi !ntre !mpăra#i prooroc, cântă !mpreună cu Iaco) de Dumnez!n#elep#itul şi cu noi: 'el 'e pentru noi e-ai 0ntrupat, &ristoase, )ine eşti cuvântat$


0n rugul cel ce ardea şi nu se mistuia şi !n cuptorul cel răcorit, aică /reacurată, mai !nainte fiin!nc"ipuită, ai născut fără de sămân#ă pe Dumnezeu 0ntrupat, 'urată şi Binecuvântată$"atavasie? inerii !n dreapta credin#ă fiind crescu#i, păgâneasca poruncă ne)ăgând-o !n seamă, groaza focului nu s-au !nspăimântat ci !n mi3locul văpăii stând, au cântat: Dumnezeul părin#ilo)ine eşti cuvântat$

"*ntarea a B-a

Irmos? /e 0mpăratul &ristos$$$


/e 0mpăratul &ristos, pe 'are 1-au vestit păstorii !n Betleem şi steaua 1-a arătat cu !nfă#işare de rotoate lucrurile lăuda#i-1 şi-1 prea !năl#a#i !ntru to#i vecii$




/e &ristos, 'el 'e s-a Născut, 'ăruia magii s-au !nc"inat cu daruri şi 5ştile !ngerilor 1-ateolog"isit, toate lucrurile lăuda#i-1 şi-1 prea !năl#a#i !ntru to#i vecii$


/e &ristos, 'el 'e +-a 0ntrupat şi pe 'are 1-au slavoslovit /uterile cerurilor cele cu oc"i mulne!ncetat 0l laudă: toate lucrurile lăuda#i-1 şi-1 prea !năl#a#i !ntru to#i vecii$

inecuvântăm pe >atăl !i pe *iul !i pe Sfântul Du), Domnul./e &ristos, 'el 'e +-a 0ntrupat, pe 'are 1-a proorocit David, al lui Dumnezeu după trup părinteIaco) popoarelor 1-a propovăduit: toate lucrurile lăuda#i-1 şi-1 prea !năl#a#i !ntru to#i vecii$


/e 0mpăratul &ristos, pe 'are 1-a născut nouă Fecioara aria şi după naştere a rămas Fecioa

/reacurată, toate lucrurile lăuda#i-1 şi-1 prea !năl#a#i !ntru to#i vecii$

"atavasie? 'uptorul cel răcorit a !nc"ipuit '"ipul inunii celei mai presus de fire că nu a ars tinerii pe care i-a primit, precum nici Focul Dumnezeirii pântecele Fecioarei, !n care a intrat$ /entaceasta, cântând, să strigăm: să )inecuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-1 prea !nal#e !ntru tovecii$

"*ntarea a 4-a

Irmos? oise !n munte a văzut$$$(tih? Slavă <ie, Dumnezeul nostru, slavă <ie=

/e 'uvântul şi Fiul 'el mai !nainte de veci, !n c"ip de negrăit Născut din atăl, pe .cesta vremurile cele mai de pe urmă 1-a născut cu rup, astăzi, Fecioara pe 'are 0l laudă păstorii !ngerii, strigând: +lavă !ntru cei de sus, lui Dumnezeu


4ăzând magii steaua, au venit la Dânsul pe cale minunată, căutând pe 'el Născut pe 'are aflând1, cu daruri 1-au cinstit, cu aur şi cu tămâie şi cu smirnă, strigând: +lavă !ntru cei de sus, lDumnezeu, 'el 'e +-a născut


Betleeme veseleşte-te acum, cetate făcându-te noului David şi tu +ioane, cetă#uia )isericilor, )ucurte, privind acum la veselia cea de o)şte a 0mpăratului tuturor şi a slu3itorilor 1ui$




1ui Dumnezeu, 'elui 'e +-a născut din Fecioara, 1-a slu3it toată făptura cu cutremur: cerurile csteaua, pământul cu ieslea, muntele cu peştera, magii cu darurile, păstorii cu minunea şi !ngeaducându-I cântare$


0mpărat din păstor făcutu-s-a David de demult, iar tu, Iaco), cel din semin#ia cea !mpărătească a lIuda, păstor te-ai arătat turmei 'elui 'e +-a 0ntrupat, ielului 'elui /rea!nalt şi Fiului Dumnezeu$


5ştile !ngerilor te măresc pe tine, de Dumnezeu Născătoare şi neamul omenesc te cinsteşte ne!ncecu cântări că tu ai unit cu Dumnezeiasca Naştere pe pământeni cu cele cereşti$ /entru aceasta ptine te lăudăm$

"atavasie? aină minunată şi neo)işnuită văd, cer fiind peştera, +caun de &eruvimi Fecioara, ieslsălăşluire, !ntru care +-a culcat 'el Ne!ncăput, &ristos Dumnezeu, pe 'are, lăudându-1 0l slăvim$

+edelna, glasul 8$ Podo,ie? 'eata !ngerească$$$

atălui 'eresc slu3ind cu adevărat, dreptule Iosif, tată ai şi fost socotit al Fiului 'elui fără !nceput, 'e +-a făcut /runc cu rupul$ /entru aceasta astăzi prăznuind preasfântă pomenirea ta, veselie !n inimă şi te lăudăm cu credin#ă$

+edelna /reasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 8$ Podo,ie? 'eata !ngerească$$$'eata /roorocilor dumnezeieşte prăznuieşte inunea ce s-a făcut cu tine, o, Fecioară: că ai născpe Dumnezeu 0ntrupat pe pământ$ /entru aceasta !ngerii cu păstorii cântă astăzi şi cu credin#ă mag!mpreună cu Iosif vestesc lui David, dumnezeiescului părinte, minunile$

"omentarii patristice - Fuga în Egipt



Duminica după Naşterea Domnului 9Fuga !n *gipt *v$ atei 2, 87-27;

?+t. 6, 13@ După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoalte, ia runcul !i pe mama "ui !i fugi în #gipt !i stai acolo până ce-$i voi spune, fiindcă Irod arsă caute runcul ca să-" ucidă.

De ce pruncul &ristos a fost trimis !n *gipt< e=tul face referire clară la acest lucru: tre)uia să !mplinească ceea ce Dumnezeu a zis prin profet: Din *gipt am c"emat pe Fiul eu 95sea 88, 8;$ Daici !nainte, putem vedea că năde3dea mântuirii este descoperită lumii !ntregi$ Ba)ilonul şi *giptreprezintă lumea !ntreagă$ '"iar dacă ele au fost !ng"i#ite de nelegiuire, Dumnezeu a făcut cunosc

faptul că dorea să le corecteze şi să le sc"im)e$ Dumnezeu a dorit ca !ntreaga lume să aştep!nsutitele +ale daruri$ .şadar, a c"emat din Ba)ilon pe cei !n#elep#i şi a trimis +fânta Familie *gipt$ .m fost avertiza#i de la !nceput să fim aten#i la ispite şi comploturi şi le o)servăm !ncă când a venit !n scutece$ Deci vezi !ncă de la naşterea Domnului Iisus un tiran furios care !mpotriveşte, o familie care fuge şi o plecare dincolo de "otar$ Deoarece nu a fost vor)a despre vrfărădelege pentru care familia +a a fost e=ilată$

6i tu, dacă ai pro)leme şi suferi numeroase !ncercări, nu tre)uie să te tul)uri$ +ă nu te aştep#i să răsplătit sau !ncoronat imediat pentru necazurile tale$ 'i mai vârtos să #ii !n minte e=empl

suferin#ei !ndelungate a aicii /runcului, suportându-le pe toate cu no)le#e, ştiind că asemenvia#ă !n pri)egie este potrivită cu orânduirea lucrurilor du"ovniceşti$ u !mpărtăşeşti aceeaşi munnevoitoare pe care Fecioara aria !nsăşi a gustat-o$ .celaşi lucru l-au făcut şi magii$ 6i Fecioaaria, şi magii doreau să se retragă !n taină !n rolul smerit al pri)eagului$ 9'redincioşii sunt !nvă#să #ină minte, !n mi3locul ispitelor şi smintelilor, fuga +fintei Familii !n *gipt şi !ntoarcerea magilpe alt drum n$tr$;

?Sfântul Ioan 2ură de 0ur, #vang)elia după +atei, Amilia , 6, traducere pentru DoBologia.rde 0leBandra Cur9a@




Fuga +a nu a fost determinată de frică, ci de către ceea ce a venit prin taina profe#iei$ *vang"eliarăsădit sămân#a, când a spus: Ia /runcul şi pe mama +a şi fugi !n *gipt$ 6i mai departe, ca să !mplinească cele scrise: >Din *gipt am c"emat pe Fiul eu? 95sea 88, 8;$

&ristos a fugit pentru a !ntări adevărul 1egii, credin#a !n profe#ie şi !n mărturia psalmistuluDomnul 0nsuşi spune: re)uia să se !mplinească de către ine toate cele scrise !n 1egea lui ois!n prooroci şi !n psalmi 91uca 2@, @@;$ &ristos a fugit pentru noi, nu pentru *l 0nsuşi$ &ristos a fugpentru ca, la timpul cuvenit, să slu3ească ca un iconom al +fintei 1iturg"ii$ &ristos a fugit ca, prdăruirea iertării +ale, să distrugă sursa a)uzurilor venite şi să arate credin#a celor care vor să cread6i, !n final, &ristos a fugit pentru a ne dărui nouă credin#ă statornică, c"iar şi atunci când suntenevoi#i să fugim, ştiind că !n fa#a persecu#iilor este mai )ine să fugim, decât să ne lepădăm credin#ă$ 'ăci /etru pentru că nu a dorit să fugă de aceea s-a lepădat de &ristos iar Ioan, ca ncumva să se lepede de &ristos, a fugit$

?etru risologul, redici 1'7, 11, traducere pentru DoBologia.ro de 0leBandra Cur9a@


Irod a fost cel care căuta /runcul sau oare diavolul a lucrat prin Irod< 'ând Irod !nsuşi s-a !ntâlnit magii, şi-a imaginat că aceştia au fugit de su) guvernatorii lor$ Deoarece &ristos, deşi limitat

cerin#ele vârstei +ale, "rănit la pieptul mamei +ale, stând liniştit, tăinuindu-Şi cuvintele, incapa)ilmeargă, totuşi, a sc"im)at pe magi 9care erau purtători ai stindardului diavolului; !n cele mevlavioase slugi$ Diavolul a realizat imediat ce lucrare va !nfăptui &ristos la vârsta deplină$ .şadaa !ntors pe evrei !mpotriva 1ui, viclean fiind, a !ndemnat pe Irod să se ridice !mpotriva /runcul&ristos$ .cesta a sperat să-1 priveze de viitoarea putere a +a, a 'rucii, stindardul marii )iruinpentru lume$ Diavolul a !n#eles că &ristos !n curând va restaura via#a lumii !ntregi cu !nvă#ătura şi puterea +a$ '"iar şi atunci când scâncea ca prunc, Iisus a luat !n stăpânire această lume, de la cap coadă$ .şa cum spunea şi profetul: căci, !nainte ca )ăiatul să zică tată şi mamă, va lua toată )ogă#Damascului şi prada +amariei 9Isaia A, @;$ *vreii !nşişi dovedesc aceasta când spun: Iată cum toalumea merge după *l 9Ioan 82, 8;$



ergi !n pământul *giptului$'ăci Domnul, ca un doctor, a fugit !n *gipt pentru a-l cerceta, deoarelâncezea !n greşeli, nu pentru că ar fi vrut să rămână acolo$ 1a prima vedere, se presupune că *l

fugit !n *gipt de furia lui Irod$ 0n#elesul tălmăcit este că a fugit !n vederea alungării demonilor d



*giptul !ntunecat de greşeli, aşa cum Isaia mărturiseşte când spune: Iată Domnul a3unge !n *gipaşezat pe nor uşor, iar idolii *giptului vor cădea 9Isaia 8, 8;$

Nu vezi că mai apoi nu dorea să evite moartea, ci a3unge !n *gipt pentru a distruge idolii ucigaş.cesta este singurul moment când Domnul a călătorit !n *gipt$ re)uie men#ionat, de altfel, de cefugit !n *gipt !n timpul nop#ii şi s-a !ntors !n timpul zilei$ .ceasta pentru că, atunci când a fugitfugit de persecuţia lui Irod iar de !ntors a făcut-o după ce Irod a murit$ Noaptea sim)olizea

!ntinderea furiei persecu#iei, pe când ziua reprezintă o liniştire a acesteia$?0utor necunoscut, Apere incomplete la +atei, Amilia 6, traducere pentru DoBologia.ro d0leBandra Cur9a@

?+t. 6, 1%@ &i sculându-se, a luat, noaptea, runcul !i pe mama "ui !i a plecat în #gipt.

+fintei Fecioare aria, care nu a trecut niciodată dincolo de pragul casei sale, i-a fost poruncit sufere această !ncercare pentru )inele )inecuvântatei naşteri şi pentru ne!ncetatul ei urc

du"ovnicesc$ Nu este copleşitor< /e când /alestina complotează şi !ncearcă să ducă la capătconspira#ie !mpotriva lui Iisus, *giptul este cel care 0l primeşte şi 0l prote3ează pe 'el pentru casunt planificate comploturile .ceasta este amintită de /atriar"ul Iaco), care de asemenea a căua3utor !n *gipt 9Facerea @C, 2C - @, E;, anticipând venirea Domnului nostru !n acest pământ$


?+t. 6, 1%@ &i sculându-se, a luat, noaptea, runcul !i pe mama "ui !i a plecat în #gipt.

&ristos a făgăduit că se va !ntrupa, că va trece prin via#ă, că va propovădui slava0mpără#iei 'erurilor, că va propovădui credin#a şi că, prin puterea cuvântului +ău, va alunga demoni$ . făgăduit că va da or)ilor vedere, um)lare şc"iopilor, vor)ire mu#ilor, auzire surzilor imor#ilor iertare de păcate şi !nviere$ oate aceste lucruri le-a făgăduit prin 1ege şi profe#i$ .şadatre)uia ca &ristos, când avea să devină adult, să nu fugă de moartea pe care a evitat-o ca /runc$


?+t. 6, 1'@ &i au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus d

Domnul, prin proorocul: Din #gipt am c)emat pe *iul +euE.

*=istă şi altceva valoros de remarcat, un prim fapt cu privire la magi şi altul referitor la /runFntre9area este: de ce magii nu au rămas cu runculG &i de ce runcul nu a rămas în etleemo#i au fost o)liga#i să fugă imediat după ce au fost primi#i cu )ucurie: magii !n /ersia şi +fânFamilie !n *gipt$ De ce< .ceasta merită o analiză mai profundă$ inunatul plan de mântuire al lDumnezeu nu prezenta !ncredere dacă nu se !ntrupa Fiul lui Dumnezeu$ Dacă Iisus cădea !n mâinilui Irod, via#a +a putea fi !ndepărtată prin ucidere$ ulte circumstanţe au fost "otărâte providen#!n istoria umanită#ii$ '"iar dacă trupul /runcului &ristos era !n pericol, unii au !ndrăznit gândească că .cesta nu şi-a asumat trupul nostru uman şi că venirea 1ui a fost ca a unei fantom



.ceste idei lipsite de credin#ă !i distrug !n cele din urmă pe cei care nu mărturisesc că Dumnezeuvenit la noi !n trup, acesta devenind trupul dumnezeirii +ale$

'onform celor !n#elep#i, magii au fost trimişi repede !n patria lor, !nsărcina#i să transmită !nvă#ătu!n pământul perşilor, zădărnicind ne)unia regelui$ .cestuia din urmă i s-a permis ocazia să !n#eleafaptul că punea la cale lucruri imposi)ile, !mpotriva profe#iei şi că !n cele din urmă, tre)uia să !nă)uşe furia şi să renun#e la complotul său ne)un$ *ste !n puterea Domnului nu doar să-şi supu

duşmanii, ci să o facă cu atât de multă uşurin#ă, inducând !n eroare pe cei vicleni !ntr-un mospecific doar atotputerniciei lui Dumnezeu$ 0n acelaşi mod, şi egiptenii au fost duşi !n eroaodinioară 9!n vremea lui oise n$tr$ cf$ I +amuel , 1;, averea lor a fost cedată !n secretdin iconomia şi cu puterea lui Dumnezeu s-a săvârşit minunea cu ei$


?+t. 6, 1'@ &i au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus dDomnul, prin proorocul: Din #gipt am c)emat pe *iul +euE.

1ui Iosif, prin urmare, i s-a poruncit să !ngăduie acest copil despre care Isaia a spus: 'ăci /runc snăscut nouă un Fiu s-a dat nouă, a 'ărui stăpânire este pe umerii 1ui 9Isaia , ;$

*l spunea un Fiu s-a dat nouă pentru că &ristos Domnul s-a născut prunc şi a fost numit Fiu al lIosif şi al ariei$ %eferitor la fuga lor !n *gipt, Isaia a profe#it acestea când a spus: Iată, Domnvine pe nor uşor şi a3unge !n *gipt 9Isaia 8, 8;$ /rin aceste cuvinte, făgăduin#a !ntrupării Domnula fost limpede descoperită şi dată pe fa#ă$ De vreme ce Domnul 0nsuşi este invocat ca %ăsăritul cde +us, +oarele Dreptă#ii, 9alea"i 7, 2G 1uca 8, EA; este su)!nţeles că vine pe nor uşor$ /r

aceasta, Isaia se referă la faptul că *l vine !ntr-un trup presc"im)at, trup fără de păcat şi prin care a acoperit lumina slavei +ale !n !nvelişul norului trupului +ău$

5sea, de asemenea, marc"ează acest moment când spune: %egele lui Israel va pieri$ 'ând Israel etânăr, *u !l iu)eam$ 6i din *gipt am c"emat pe Fiul eu 95sea 8G, 8C-88, 8;$

După ce, !n perioada *giptului .ntic, păcatul s-a !nmul#it, după multe !ncercări !ngăduite Dumnezeu, atăl .totputernic, !nduioşat de credin#a poporului fa#ă de *l, a trimis pe Fiul +ău *gipt$ . făcut acest lucru pentru că *giptul, care a plătit pedeapsa răutăţii, !n vremea lui oipoate acum să-1 primească pe &ristos, năde3dea mântuirii noastre$ 'ât de mare a fost mila

Dumnezeu arătată prin venirea Fiului +ău

*giptul vec"i, care su) Faraon, a stat !mpotriva lui Dumnezeu cu !ncăpă#ânare, devine acumartorul şi casa lui &ristos$ ilostivirea lui Dumnezeu fa#ă de *gipt a fost arătată asupra magilcare au dorit să-l cunoască pe &ristos Domnul$ /entru că, deşi magii au !ndrăznit să !mpotrivească )unătăţii divine, !n vremea lui oise, acum, văzând doar o singură stea pe cer, crezut !n Fiul lui Dumnezeu$ agicienii mândri erau da#i spre pedepsire pentru lipsa lor de credin'eilalţi au fost duşi spre slavă prin credin#ă, din moment ce au crezut că Dumnezeu s-a !ntrupDumnezeu pe care magii de origine egipteană nu doreau să-1 recunoască !n măre#ia +a divină$



?;romatius, >ratat la +atei , 1, traducere pentru DoBologia.ro de 0leBandra Cur9a@

?+t. 6, 1@ Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte !i trimi$ând a ucis pto$i pruncii care erau în etleem !i în toate )otarele lui, de doi ani !i mai os, după timpul pe caîl aflase de la magi.

Din dorin#a de a-1 distruge pe ântuitorul lumii, Irod a trimis cuvânt la Betleem şi a poruncit ca to

copiii de doi ani şi mai !n 3os să fie ucişi, reprezentând vârsta pe care a auzit-o de la magi$ . )ănucă prin porunca sa !l va ucide pe Domnul !nsuşi, izvorul vie#ii$ +fântul Du" cunoştea această răutaa lui Irod$ +olomon, vor)ind poporului credincios, spune: 'are va da pe fratele meu, cel care sugesânul mamei sale< 9'ântarea 'ântărilor A, 8; ai mult, prin: >'are va da<? su)liniază că Irod avea nici o putere asupra 1ui, *l fiind Domnul şi !mpăratul puterilor$ .şadar, Domnul a vor)it c"ip adevărat când a mărturisit despre *l prin acelaşi +olomon, care zice: >.tunci mă vor căuta, dnu mă vor afla$ /entru că au urât !n#elepciunea şi n-au luat aminte la 'uvântul lui Dumnezeu şi 1-dispre#uit? 9/ildele lui +olomon 8, 2A-7G;$

%egele David, luminat de Du"ul +fânt, spunea: u eşti singurul care m-ai născut, eşti năde3dea me

din pântecele maicii meleHu eşti acoperitorul meu 9/salmul EG, ;$

oise spune, de asemenea, că &ristos Domnul, prunc fiind, nu putea fi ucis$ . mărturisit aceasta cuvintele sale: +ă nu fier)i iedul !n laptele mamei +ale 9Ieşirea 27, 8;$ /rin această afirma#ioise relevă perspectiva că &ristos Domnul nostru este adevăratul iel al Domnului, care va sufere la vremea rânduită$



De ce &ristos a făcut aceasta< *l este 3udecătorul gândurilor şi cercetătorul cugetului nostru$ De i-a părăsit pe cei căuta#i din cauza 1ui, fapt ştiut de *l că vor fi ucişi, pentru *l< *l s-a născut reg!mpăratul tuturor - cum, dar, a negli3at pe cei care purtau stindardul nevinovăţiei +ale< De cedesconsiderat o armată de copii de aceeaşi vârstă cu *l< De ce, aşadar, i-a a)andonat pe acei cardin acelaşi leagăn cu el, au fost tăia#i precum o pradă< +-a !ntâmplat aceasta pentru ca *l, care deveni singurul !mpărat să se !ntoarcă !mpotriva for#elor tuturor duşmanilor< Fra#ilor, &ristos nu

dispre#uit pe cei din acelaşi leagăn cu *l, !nsă le-a gră)it via#a şi le-a garantat că vor merge pe calslavei !nainte de a-şi trăi via#a$ *l le-a dat posi)ilitatea să guste slava fără a se osteni$ 1e-a dărucununa !nainte ca trupurile lor să crească$ . fost dorin#a lui &ristos să evite păcatele !n cinstvirtu#ii, să se )ucure de %ai !naintea petrecerii vie#ii pe pământ şi să fie părtaşi la via#a cereasimediat$ .şadar, &ristos a fost cel care a trimis ostaşii !nainte$ Nu i-a a)andonat$ *l i-a adunat rândurile +ale$ Nu i-a lăsat !n urmă$

?etru risologul, redici 1'6, /, traducere pentru DoBologia.ro de 0leBandra Cur9a@




0n Betleem, prin urmare, to#i copiii au fost ucişi$ 'opiii nevinova#i care au murit atunci pentru )inelui &ristos au devenit primii martiri$ David se referă la ei când spune: Din gura pruncilor şi a celce sug ai săvârşit laudă, pentru vră3maşii tăi, ca să amu#eşti pe vră3maş şi pe răz)unător 9/salmul

2;$ $$$ 'ăci !n această persecu#ie, c"iar şi pruncii mici şi cei care alăptau au fost ucişi pentru &ristşi au a3uns la lauda desăvârşită a martiriului$ Nelegiuitul Irod, !ntre timp, a fost omorât, omul carepus mâna pe regat ca să se apere de 0mpăratul cerului$ .şadar, acei copii )inecuvânta#i au meritdeplin fa#ă de al#ii$ .u fost primii care au fost vrednici să moară !n numele lui &ristos$



Irod a dat poruncă că nu doar copii din Betleem, ci şi cei din !mpre3urimile oraşului să fie ucigândind că printre mul#imea acelora ucişi se va găsi şi cel căutat$ .cesta a poruncit să fie ucişi cde doi ani şi mai !n 3os$ *l a calculat cât timp a trecut de la !ntruparea Domnului, luând considerare timpul petrecut de magii !n călătoria lor şi cel pe care l-a petrecut pe tron$ 0nsă &ristofost luat din Betleem odată ce noaptea sosise$ Nu poate fi posi)il ca naşterea Domnului să fie cauuciderii pruncilor$ 0nsă, divulgarea uciderii pruncilor de către Irod a marcat !nceputul unui lung lade nelegiuiri$ '"iar şi cei care 1-au răstignit pe &ristos nu erau atât de !nrăi#i !n momentul arestărlui &ristos$ ai curând, au devenit astfel !n momentul când s-au anga3at să-1 ucidă pe &ristos$

totuşi, pentru )inele lui &ristos, pruncii vor primi răsplată prin martiriul lor$?>eodor de +opsuestia, *ragment 5, traducere pentru DoBologia.ro de 0leBandra Cur9a@

?+t. 6, 1/-1@ 0tunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul: 2las în ama s-auzit, plângere !i tânguire multă4 a)ela î!i plânge copiii !i nu voie!te să fie mângâiată pentcă nu suntE.

Jlas s-a auzit !n %ama9Ieremia 78, 8C @G, 8;$ %ama a fost oraşul lui +aul$ +aul era din semin#ia l4eniamin, fiul %a"elei, al cărei mormânt se află !n Betleem, unde aceste fapte nelegiuite s-

săvârşit$ /rin urmare, pruncii au fost ucişi !n Betleem, unde dăinuieşte mormântul %a"elei$ Daceea, %a"ela este !nfă#işată ca plângând pe copii 9Facerea 7C, 8-2G;$ 0nţelesul >plânsului? descoperă a fi lacrimile pruncilor apoi, !nţelesul >plânsului? se arată a fi 3alea mamelor$ 'opplângeau pentru că au fost separa#i de propriile lor mame$ .cestea se tânguiau pentru că au folipsite de copii, inima fiindu-le străpunsă pentru despăr#irea de ei$ 6i este posi)il de o)servat o mmare amărăciune a mamelor care au rămas decât a copiilor ucişi$ /entru că pruncii au suferit usingur moment de durere, fiind separa#i de mamele lor, nu pentru că au fost conduşi spre moart.ceştia nu au sim#it teama de moarte$ amele !nsă, au e=perimentat o suferinţă du)lă: !n primrând, şi-au văzut proprii copii da#i la moarte, iar !n cel de-al doilea rând, copiii au fost smulşi d



)ra#ele mamelor$ /entru copii, moartea a adus )inecuvântare durerii lor, pentru mame !nsă, memorpruncilor continuă să !nnoiască tânguirea$

?0utor necunoscut, Apere incomplete la +atei, Amilia 6, traducere pentru DoBologia.ro d0leBandra Cur9a@

?+t. 6, 15@ După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în #gipt.

După moartea lui Irod, Iosif a fost !nştiin#at de !nger să se !ntoarcă !n Iudeea cu pruncul şi mama +'ând s-a !ntors, a auzit că domneşte .r"elau, fiul lui Irod$ +-a temut să meargă, dar !ngerDomnului l-a !ndemnat să treacă !n păr ţile Jalileii şi au locuit !n oraşul Nazaret$$$ Iosif se aseamăcu apostolii lui &ristos, cărora le-a !ncredin#at sarcina răspândirii veştii despre *l$ .semănătorceea ce s-a !ntâmplat cu Iosif, după moartea lui Irod, apostolii au tre)uit să facă fa#ă aceluia şi gde oameni care au cauzat suferin#ă Domnului &ristos$ .postolilor le-a fost poruncit să prediiudeilor, trimişi fiind pentru oile pierdute ale casei lui Israel$ 0nsă, când au văzut că puterea rămân!n mâinile necredin#ei moştenite 9"ereditariae in-fidelitatis n$tr$;, s-au temut şi s-au retras$

?Ilarie de oitiers, "a +atei 6, 1, traducere pentru DoBologia.ro de 0leBandra Cur9a@

?+t. 67, 61-66@ &i i-a zis: Scoală-te, ia runcul !i pe mama "ui !i mergi în pământul lui Israecăci au murit cei ce căutau să ia sufletul runcului. Iosif, sculându-se, a luat runcul !i pmama "ui !i a venit în pământul lui Israel.

/o#i o)serva de ce Iosif nu a fost ales so#ul ariei, ci !nso#itorul acesteia< 'ând s-a dus şi s-a !ntodin *gipt, cine ar fi !nso#it-o !n aceste grele !ncercări, dacă nu era căsătorită< /entru că !ntr-adevăla prima vedere, aria avea gri3ă de prunc şi Iosif o supraveg"ea$ De fapt, !nsă, /runcul avea gr

de mamă şi Iosif era supraveg"eatH Nici nu era )inecuvântarea Fiului de a avea o aşa mamă, )inecuvântată era ea, de a avea un aşa Fiu$ Fecioara aria !şi spunea: Iată, de cum mă vor fertoate neamurile 91uca 8, @A;$


?+t. 6, 66@ &i auzind că domne!te 0r)elau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut smeargă acolo !i, luând poruncă, în vis, s-a dus în păr$ile 2alileii.

/o#i să remarci alternarea !ntre detaşare şi tensiune< Iosif a lăsat pământul străin şi s-a !ntors pământul strămoşilor lui, văzând uciderea pruncilor !n faptă$ /ărăsind casa din Betleem, el constadin nou urmele pericolului anterior$ .ude că fiul tiranului Irod este viu şi domneşte ca rege$ 'um eposi)il ca .r"elau să fie rege al Iudeii când /on#iu /ilat era la putere< oartea lui Irod se produserecent, iar regatul nu fusese !ncă !mpăr#it$ Dar, !nainte ca Irod să moară, fiul său i-a luat locul putereHdar dacă Iosif s-a temut să meargă !n Iudeea, spun ei, din pricina lui .r"elau, tre)uia să fprevăzător !n egală măsură !n Jalileea din cauza lui Irod .ntipa$ Dar să lăsăm necercetat de acurestul !ntre)ării privitoare la sc"im)area locului reşedin#ei sale, pentru că fiecare impuls i-a ddeparte de Betleem şi "otarele sale$



?Sfântul Ioan 2ură de 0ur, #vang)elia după +atei, Amilia 5, %, traducere pentru DoBologia.rde 0leBandra Cur9a@

?+t. 6, 66@ &i auzind că domne!te 0r)elau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut smeargă acolo !i, luând poruncă, în vis, s-a dus în păr$ile 2alileii.

După uciderea pruncilor, tânărul .r"elau era convins că nu va avea de ce să se teamă$ /runcii d

Betleem şi 'el pe care !l căutau au fost elimina#i prin ucidere$ După ce a văzut modul cum a mutatăl său, .r"elau a devenit mai conştient de ceea ce s-a petrecut şi mult mai sârguincios !n lupta fărădelegea$ De aceea, Iosif, datorită pericolului, a lăsat Iudeea pentru Nazaret, dar, !n acelaşi timavea multă dragoste pentru casa sa$ 6i, pentru a fi mai sigur, a primit poruncă de la !nger despaceasta$

?Sfântul Ioan 2ură de 0ur, #vang)elia după +atei, Amilia 5, %, traducere pentru DoBologia.rde 0leBandra Cur9a@

?+t. 6, 63@ &i venind a locuit în ora!ul numit 8azaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus pri

prooroci, că 8azarinean Se va c)ema.

Dacă acest verset putea fi găsit !n +criptură, el nu ar fi zis: >pentru că s-a spus de profe#i?, dar putspune mai clar: >/entru că s-a spus de un profet?$ 0n cazul nostru, vor)ind despre profe#i !n generne-a arătat că nu a luat cuvintele din +criptură, ci mai curând a făcut aluzii la sensul din +criptur>Nazarinean? are !n#eles de >sfânt?$ Fiecare carte din +criptură atestă că Domnul era >sfânt?$ /utevedea !n alt mod ceea ce s-a scrisH !n evreieşte, la Isaia: 5 mlădi#ă va ieşi din tulpina lui Iesei, unazarinean din rădăcinile lui 9Isaia 88, 8;$

?*ericitul Ieronim, ;omentariu la +atei 1, 6, 63, traducere pentru DoBologia.ro de 0leBandrCur9a@

?+t. 6, 63@ &i venind a locuit în ora!ul numit 8azaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus priprooroci, că 8azarinean Se va c)ema.

Domnul şi ântuitorul nostru este numit >nazarinean? ca şi numele locului, oraşul Nazaret, ca ritualul 1egii$ 'ei care sunt numi#i nazirei, conform 1egii, făgăduiesc Domnului fecioria vie#men#inând 3urământul prin pletele capului, pe care autoritatea 1egii !i o)ligă să le ofere ca 3ert9Numeri ;$ /rin urmare, pentru că &ristos este +tăpânul şi conducătorul fiecărui act de sfin#enie

credin#ă, 'el care a spus prin prooroc: Fi#i sfin#i, precum *u sunt sfânt 91evitic 88, @@ 8, 2 2G, Enu era nedrept să fie numit >nazireu?$ *l a fost 'el care, urmând adevărul din 1ege, a oferit ofrandă atălui, propriul +ău rup$ David psalmistul vor)eşte despre această ofrandă când a spdespre Domnul, 'um s-a 3urat Domnului şi a făgăduit Dumnezeului lui Iaco) 9/salmul 878, 2Domnul s-a arătat *l 0nsuşi ca nazireu la timpul când s-a !ntrupat$

?;romatius, >ratat la +atei /, 6, traducere pentru DoBologia.ro de 0leBandra Cur9a@

?+t. 6, 63@ &i venind a locuit în ora!ul numit 8azaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus pri

prooroci, că 8azarinean Se va c)ema.



%ădăcina cuvântului >nazarinean? poate fi interpretată ca !nsemnând >sfânt? sau, conform unor>floare?, aceasta fiind denumirea găsită !n mai multe locuri$ 'ăci Daniil /roorocul !l numeşte pe >+fânt? sau +fântul sfin#ilor$ De asemenea, găsim !n Isaia cuvintele: 5 mlădi#ă din tulpina lui Iesva ieşi şi un lăstar din rădăcinile lui va da 9Isaia 88, 8;$ '"iar şi Domnul spune despre *l !n 'ântar'ântărilor: >*u sunt floarea din câmpie, crinul din văi? 9'ântarea 'ântărilor 2, 8;$

?Sfântul ;)iril al 0leBandriei, *ragment 1, traducere pentru DoBologia.ro de 0leBandra Cur9a?+t. 6, 63@ &i venind a locuit în ora!ul numit 8azaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus priprooroci, că 8azarinean Se va c)ema.

'ând spune >prin profe#i? nu >printr-un profet?, el clarifică un termen nederivat de la vreo autoritaprofetică precisă$ *l vor)eşte !n urma tuturor !n#elesurilor presupuse pe care le-a adunat de profe#i$ 'ăci Iisus a fost denumit >nazarinean? de to#i profe#ii, pentru că este sfânt sau poate a cial#i profe#i făcând aceste aser#iuni, pe care nu-i recunoaştem drept canonici$ 6i, având !n vedere căa profe#it acest lucru, +fântul .postol Filip su)liniază clar aceasta, când !i spune lui Natanael: >.

aflat pe .cela despre care au scris oise !n 1ege şi proorocii, pe Iisus, Fiul lui Iosif din Nazare9Ioan 8, @C;$ .şadar, ştiind că a fost profe#it, răspunsul lui Natanael a fost o confirmare a acestlucru: Din Nazaret poate fi ceva )un< 9Ioan 8, @;$




Arhimandritul "leopa Ilie - Predică la Duminica după Naşterea Domnului -Despre visuri%vedenii% minuni şi prooroci mincinoşi

+ă spăimântezi prin visuri !i cu vedenii mă îngroze!ti ?Iov /, 1%@

Iu)i#i credincioşi, Dumnezeiasca *vang"elie de azi ne vor)eşte de visul +fântului şi dreptului Ioşi de porunca !ngerului lui Dumnezeu care i +-a arătat şi i-a zis: Sculându-te, ia runcul !i pmama "ui !i fugi în #gipt !i stai acolo până ce î$i voi spune $ie ?+atei 6, 13@. .ceasta m!ndemnat să vor)im astăzi despre visuri şi vedenii şi despre deose)irea lor$ re)uie să ştim visurile sunt deose)ite$ 'ă sunt visuri de la Dumnezeu, sunt şi de la diavoli, sunt visuri de la fire de alte multe pricini$ 6i dacă le-am crede aşa repede, fără să ştim deose)irea lor, uşor ne puterătăci$

Noi, fiii Bisericii ortodo=e, ştim că toate visurile şi vedeniile care sunt scrise !n +fânta +criptură fost recunoscute de Biserica Kniversală-5rtodo=ă şi sunt )une şi de la Dumnezeu$

Dumnezeu S-a arătat lui Noe şi i-a poruncit să facă corabia (Facere 6, 14). Dumnezeu s-a arătat lui !raam "n c#ip $e trei "n%eri la ste&arul 'am!ri (Facere 1, 1-). *aco! a a!ut !e$enie $umnezeiască "n $rum spre 'esopotamia (Facere +1, 1+). *osif a a!ut !is $e la Dumnezeu (Facere , 6).ot aşa 'oise a a!ut $escoperiri şi !e$enii $e la Dumnezeu (*eşire , +).

a fel, Sfin/ii 0rooroci au a!ut !e$enii $e la Dumnezeu (*saia 6, 12 *eremia +4, 12 *ezec#i13, ).

'ai multe !e$enii au a!ut Sf5ntul 0rooroc Daniil (Daniil , 11) şi Sf5ntul 0rooroc a#ar(a#aria +, ).

Despre visuri şi vedenii vor)eşte şi dreptul Iov, zicând: Dumnezeu îi vor9e!te prin vis !i prvedenii nop$ii când somnul se lasă peste oameni !i când ei dorm în a!ternuturile lor ?Io33, 1'@. 0n alt loc, acelaşi sfânt şi dumnezeiesc Iov, zice: >u mă spăimântezi prin visuri !i cvedenii mă îngroze!ti ?Iov /, 1%@.



0n altă parte a +fintei +cripturi, Dumnezeu zice: De va fi întru voi prooroc Domnului, +voi arăta lui în vedenii !i în somn îi voi grăi lui ?8umerii 16, @.

Despre vedenii şi visuri vor)eşte Dumnezeu prin gura proorocului Ioil, zicând: După acevoi turna din Du)ul +eu peste tot trupul !i vor prooroci feciorii vo!tri !i fetele voastre, ia9ătrânii vo!tri, visuri vor visa, iar tinerii vo!tri vedenii vor avea ?Ioil 3, 1@.

0n 1egea Darului:

au a!ut !e$enii $e la Dumnezeu Sf5ntul postol 0etru (Fapte 11, ), precum şi Sf5nt postol 0a!el (Fapte , ).7e$enii şi $escoperiri cu totul $umnezeieşti a a!ut şi Sf5ntul postol şi 8!an%#elist *oan $

Dumnezeu 9u!5ntătorul (pocalipsa 1, 13).7ise $e la Dumnezeu a a!ut şi Sf5ntul şi Dreptul *osif, lo%o$nicul prea Sfintei Fecioa

'aria ('atei 1, +3-+42 +, 12 +, 1-+3).7e$enie $e la Dumnezeu a a!ut şi Sf5ntul postol şi "nt5iul mucenic şi r#i$iacon :tefa(Fapte , ).

0n multe locuri ale +fintei +cripturi găsim multe mărturii despre vise, vedenii şi descoperiri arătade Dumnezeu patriar"ilor, proorocilor, apostolilor, oamenilor sfin#i şi cuvioşilor părin#i aleşi Dumnezeu, prin care *l a )inevoit să-6i arate slava, voia şi poruncile +ale spre folosul de o)şte neamului omenesc$

Iu)i#i credincioşi, să ne !ntre)ăm: este )ine ca noi creştinii să credem orice vis şi orice vedenie fănici o cercetare< Nu /entru că sunt nenumărate vedenii şi visuri de la diavoli, prin care omneiscusit, de le crede, se duce !n pierzare şi el şi to#i care vor cădea !n mrea3a vedenilor, a visurilora nălucirilor aduse de +atana şi de slugile lui$ ocmai de aceea Iisus &ristos, prin gura sfin#ilor +

prooroci, ne face aten#i să nu credem şi să nu ascultăm de proorocii mincinoşi şi de vedeniile lcele !nşelătoare$ Iată ce zice Dumnezeu prin gura marelui /rooroc Ieremia, !n această privin#ă: 0zice Domnul Savaot: 8u asculta$i cuvintele proorocilor, că în de!ert î!i fac vedenii, din gura lgrăiesc !i nu din gura Domnului ?Ieremia 63, 1@. 6i iarăşi zice: 8-am trimis #u pe aceprooroci, ci ei alergau. 8ici am grăit către ei, ci ei prooroceau ?Ieremia 63, 61@. 6i iarăşi zic0uzit-am cele ce grăiesc proorocii. ;ăci ei proorocesc în numele +eu minciuni, zicând că vis avisat ?Ieremia 63, 6'@. 6i iarăşi zice: entru aceea, iată, #u am necaz pe proorociii ce grăiesc vi!i povestindu-le, în!eală pe poporul +eu cu minciunile lor !i cu în!elăciunile lor, dar #u nu i-atrimis pe ei !i #u nu le-am poruncit lor !i nu vor fi de nici un folos poporului acestuia ?Ierem

63, [email protected]ă acum după ce semne se pot cunoa!te adevăratele proorocii. – ;nt5i ele trebuie să "mplinească aceleaşi con$i/ii ca şi minunile '5ntuitorului, ale Sfin/il

postoli şi ale Sfin/ilor 0ărin/i.– l $oilea ele trebuie să pre$ice un sin%ur Dumnezeu.– $e!ăratele proorocii nu a$uc nebunie şi m5n$rie celor ce le !orbesc2 nu sunt "nşelătoar

iar cel ce le !orbeşte nu umblă $upă c5şti%, $upă a!eri, nu se %ri&eşte $e cele necesare !ie/ci se mul/umeşte cu "ntre/inerea pe care i-o trimite Dumnezeu.



– $e!ăratele proorocii se "mplinesc "ntot$eauna, iar cel ce le !orbeşte $in partea l Dumnezeu este %ata să sufere pentru ele, c#iar p5nă la moarte.

Dar e nevoie să vor)im ce sunt minunile$ (+inunile sunt fapte dumnezeie!ti mai presus de min!i de puterea omenească. #le sunt fapte săvâr!ite în firea văzută, numai cu puterea lDumnezeu, ce întrec legile min$ii !i ale firii. #le se fac în momente eBtraordinare, )otărâte dCiditor, !i urmăresc luminarea !i îndreptarea noastră în vederea mântuirii. +inunile arată voin

lui Dumnezeu !i tâlcuiesc căile Sale cele necunoscute. Dumnezeu este cel dintâi !i cel mai mafăcător de minuni ca Hnul ce este Fnsu!i izvorul lor(.

După ce se cunosc adevăratele minuniG inunile adevărate se deose)esc de cele mincinoase prmai multe condi#ii din care !nsemnăm:

Să fie !re$nice $e numele lui Dumnezeu şi mai ales să fie cuprinse "n Sf5nta Scriptură şi Sf5nta ra$i/ie2

Să nu se tă%ă$uiască unele pe altele sau să se opună unele altora2 Să nu contrazică Sf5nta Scriptură sau Sf5nta ra$i/ie2 Să urmărească m5ntuirea sufletelor omeneşti2 Să a$ucă folos şi spor !ie/ii sufleteşti2 Să!5rşitorul minunii să %răiască numai a$e!ărul, să $ucă o !ia/ă fără pată şi să n

urmărească interese personale sau scopuri e%oiste2 Să "n$repte !ia/a celor ce !ă$ minunea2 Să poarte "n ele si%uran/a şi puterea Du#ului lui Dumnezeu2 Să $o!e$ească lucrarea proniei $umnezeieşti. (;n!ă/ătura $e 9re$in/ă 9reştină <rto$o=ă, '

rea Neam/, 16, p. 14-1)

;e sunt vedeniileG 4edeniile sunt arătări pricepute de oc"ii min#ii, fie !n stare de func#ionanormală a organismului, fie !n somn complet sau pe 3umătate, fie !n e=taz$

;um se cunosc adevăratele vedeniiG 4edeniile care lasă !n suflet linişte, pace, umilin#ă şi dragosmultă pentru Dumnezeu şi oameni pot fi considerate )une, după ce s-au verificat, precum cea de drumul *mausului: 0u nu era inima noastră arzând întru noiG ?"uca 6%, 36@ 9Ierom$ Nicod+ac"elarie, /ravila Bisericească, 8@G, p$ 78-728;$

ai luminat arată Sfântul +aBim ;apsocalivitul care sunt semnele adevăratelor vedenii,

convor)irea sa cu +fântul Jrigorie +inaitul, zicând: (Iar semnele arului, în vremea vedeniiladevărate, când se apropie de om darul Sfântului Du), sunt acestea: îi adună mintea4 îl face fie cu luare aminte !i smerit4 îi aduce aminte pomenirea mor$ii, a păcatelor, a udecă$ii de apoia muncilor ve!nice4 îi face sufletul umilit !i oc)ii 9lânzi !i plini de lacrimi. ;u cât se apropdarul de om cu atât îl îm9lânze!te în suflet !i-l mângâie prin sfintele patimi ale Domnului nostrIisus ristos !i prin nemărginita "ui iu9ire de oameni îi pricinuie!te în minte vedenii înalte adevărate(.

+ă arătăm şi ce sunt visurile$ (Jisul este o mi!care a min$ii în nemi!carea trupului(, spunSfântul Ioan Scărarul. ;um se cunoa!te un vis dacă este adevăratG 0cela!i Sfânt Ioan Scărar



zice a!a: (Jisele care ne vestesc muncă !i udecată, sunt de la unul Dumnezeu. Iar dacă vveni cu deznădede, acelea sunt de la diavolul( ?*ilocalia IK, ;uvântul 3, p. 1%@. Fncă !i SfântDiado) al *oticeei zice: (Jisurile trimise sufletului din iu9irea de oameni a lui Dumnezeu sumărturiile neîn!elătoare ale unui suflet sănătos(.

Dar să vedem ce sunt proorocii mincinoşi 9sectan#ii;$ /roorocii mincinoşi sunt Llupi răpitoriL 9atE, 8C;$ /roorocii mincinoşi sunt Lfii ai celui vicleanL 9atei 87, 7A;$ /roorocii mincinoşi su

neg"inele #arinei lui &ristos care este lumea creştină 9atei 87, 2E;$ /roorocii mincinoşi sunt Lvaale mâniei lui DumnezeuL 9%omani , 22;$ /roorocii mincinoşi sunt Lfii ai g"eeneiL 9atei 27, 8Coate sectele rupte de rupul lui &ristos care este Biserica ortodo=ă 9%omani 82, C *feseni @, 8@sunt numi#i Lprooroci mincinoşi şi fii ai celui vicleanL 9atei 87, 2A;$

0n ce vreme se vor arăta cei mai mul#i prooroci mincinoşi< După cuvântul ântuitorului cei mmul#i prooroci mincinoşi şi "ristoşi mincinoşi se vor arăta !n vremile cele de apoi şi vor !nşela mul#i 9atei 2@, 88 arcu 87, ;$

'um se pot cunoaşte proorocii mincinoşi< +ă şti#i şi să #ine#i minte că proorocii mincinoşi se p

cunoaşte după aceste semne:

Se cunosc $upă faptele lor ('atei , 16-+32 uca 6, 44)2

;n!a/ă pentru bani (*ezec#iel 1, 12 'i#eia , 11)2

0roorociile lor nu se "mplinesc nicio$ată (Deuteronom 1, ++)2

7estesc pace celor răi (*ezec#iel 1, 132 *eremia 6, 142 , 112 14, 1)2 Sunt iubi/i $e cei răi (*eremia , +12 'i#eia +, 11)2 0roorocesc !e$enii mincinoase şi năluciri ale inimii lor (*eremia 14, 142 +, 12 0l5n%er

lui *eremia 1+, 14)2 Nu ascultă şi nu spun profe/ii $repte şi a$e!ărate (Neemia , 32 *eremia , +4-+6)2

;n$răznesc a !orbi minciuni "n numele Domnului (*eremia 14, 142 +, +62 +, 12 +, )2 Sunt ur5ciune "naintea Domnului (Deuteronom 1, 13-1+2 *eremia +, 3-+2 *ezec#iel 1

)2

Sunt trimişi ca pe$eapsă $e la Dumnezeu (*** >e%i +1, ++-+2 ** 0aralipomena 1, 12 11, +1

Iar minunile false şi mincinoase se cunosc după aceste semne: Nu sunt !re$nice $e numele lui Dumnezeu, nefiin$ cunoscute "n Sf5nta Scriptură şi Sf5n

ra$i/ie2 Nu se să!5rşesc cu mi&loace cu care au fost făcute minunile '5ntuitorului şi ale Sfin/ilor2

9ontrazic Sf5nta Scriptură şi Sf5nta ra$i/ie2 Se contrazic una pe alta şi se opun unele altora2 Nu urmăresc m5ntuirea sufletului omenesc, ci m5n$ria şi lau$a2 Nu a$uc folos şi spor !ie/ii sufleteşti, ci păcatului şi mor/ii2 Să!5rşitorul este mincinos, trufaş, nesupus, plin $e păcate şi lucrează cu scopuri personale

e%oiste2 'inunile mincinoase nicio$ată n-au putere şi #ar $e a "n$repta patimile celor ce !ă

minunile2 'inunile mincinoase nu poartă "n ele si%uran/a şi puterea Du#ului Sf5nt2



'inunile mincinoase nu $o!e$esc lucrarea proniei lui Dumnezeu2 'inunile mincinoase pot amă%i repe$e pe cei nele%iui/i şi pe fiii pierzării care n-au prim

iubirea a$e!ărului (** esaloniceni +, -11)2

'inunile cele mincinoase şi minunile cele !iclene şi "nşelătoare pe care le !or face anti#riş şi slu%ile lui, numai pe aceia "i !or putea "nşela ale căror nume nu sunt scrise "n cartea 7ie/

'um se cunosc vedeniile !nşelătoare ale proorocilor mincinoşi< 4edeniile !nşelătoare ale proorocil

mincinoşi sunt acelea ce le săvârşeşte diavolul, prin !ngăduin#a lui Dumnezeu, din pricinesincerită#ii omului şi a păcatelor lui tăinuite$ Diavolul anga3ează starea sufletelor )olnavnesincere, neascultătoare şi cuprinse de ură fa#ă de tot ce este pe placul lor, indiferent de )inele sine$ 'elor !nşela#i, diavolul le dă c"iar im)old de efort ascetic, de credin#ă şi de fapte )une, males celor ce dispun de un firesc potolit, !nfăptuind astfel o evlavie diavolească cu care se sileşte !nşele c"iar şi pe cei aleşi$

4edeniile care lasă !n suflet tul)urare su) orice formă sunt de la diavolul$ 0cest lucru îl adevere!Sfântul +aBim ;apsocalivitul în convor9irea cu 2rigorie Sinaitul din Sfântul +unte 0t)osului: (;ând du)ul cel rău al în!elăciunii se apropie de om, îi tul9ură mintea !i săl9ătice!te, îi face inima aspră !i întunecată, îi pricinuie!te temere !i trufie, îi slă9ănoge!oc)ii, îi tul9ură creierii, îi înfiorează tot trupul. Fi arată cu nălucire înaintea oc)ilor lumină nstrălucită !i curată4 îi face mintea tul9urată !i demonizată !i îl îndeamnă să zică cu gura lcuvintele necuviincioase !i )ulitoare. 0cela care vede pe du)ul în!elăciunii de multe ori se iu$e!!i este plin de mânie !i totdeauna se făle!te cu faptele sale. Smerenia cu desăvâr!ire nu o !tie, niplânsul cel adevărat !i lacrimile. Se află fără de sfială !i fără frică de Dumnezeu zace în patimiîn cele din urmă î!i iese cu totul din minte !i vine la pierzarea cea desăvâr!ită( ?*ilocalia, vol. Si9iu 15%7, p. 3'3-3'5@.

Iar visurile !nşelătoare se cunosc după următoarele semne: ele nu rămân !ntru aceeaşi !nfă#işare, nnu arată multă vreme o formă netul)urată$ 'ăci ceea ce nu au diavolii din voie li)eră, ci !mprumudin dorin#a de a amăgi, nu poate să-i !ndestuleze pentru multă vreme$ De aceea spun lucruri mari amenin#ă cumplit, luând uneori c"ipuri de ostaşi, iar uneori cântă !n suflete cu strigare$ Dar minterecunoscându-i din aceasta, când este curată, trezeşte trupul$ Iar uneori se )ucură că a cunoscviclenia lor$ De aceea, vădindu-i adeseori, c"iar !n vis !i !nfurie groaznic$ Dar se !ntâmplă uneori şi visele cele )une nu aduc )ucurie sufletului, ci aşează !n el ca !ntr-o stare dulce şi lacrimi fără durere$ Iar aceasta se !ntâmplă celor ce au !naintat mult !n smerita cugetare 9I)idem;$

Sfântul Ioan Scărarul zice: (Diavolii slavei de!arte !i mândriei, pe cei sla9i la minte, în visuriîn vedenii în!elătoare, îi fac prooroci(. &i iar zice: (;ând vom începe în a ne pleca diavolilor !icugeta visurile lor, apoi !i de!tep$i fiind noi, ne 9atocoresc(. &i iară!i zice: (;ela ce viselor încrede, cu totul este neiscusit. Iar cela ce nu crede în vise, filosof este( ?Scara, ;uvântul 3, 1%@.

+ă arătăm şi mărturia +fintei +cripturi care zice: De!arte nădedi !i mincinoase sunt omulneîn$elegător să prindă um9ră !i să alerge după vânt. 0!a este cel ce crede viselor4 !i iară!Jrăile !i descântecele !i visele de!arte sunt, !i iară!i zice: ;ăci pe mul$i i-au în!elat !i au căzucei ce au nădăduit în ele ?Isus Sira) 3%, 1-/7@.



Iu)i#i credincioşi, aceasta este ultima Duminică a anului, !nc"inată Naşterii Domnului$ .m vor)it această Duminică despre adevăratele şi falsele vise, vedenii şi profe#ii, pornind de la visele +fântuşi dreptului Iosif, căruia !i poruncea Dumnezeu prin ar"ang"elul Javriil să fugă cu Fecioara arşi /runcul Iisus &ristos din fa#a mâniei lui Irod$

0n această privin#ă vă !ndemn ca să lua#i aminte, că s-au !nmul#it la noi şi !n lume tot felul de secte

de Lprofe#i mincinoşiL care se declară că sunt LtrimişiiL lui Dumnezeu şi !nva#ă lucruri străine dcredin#a şi trăirea noastră ortodo=ă$ 4ă rugăm să nu-i asculta#i, că sunt de la cel rău$ +unt unii cacred !n vise şi aşa zise LvedeniiL sau LdescopeririL şi !nva#ă pe credincioşi practici străine dBiserică şi cultul ortodo=$ Feri#i-vă de to#i aceştia şi asculta#i numai de Biserică, de sfin#ii ei, preo#i şi slu3itori$ 'ând ave#i vreo nedumerire, alerga#i la preo#i şi la sfintele mănăstiri şi !ntre)a#i tre)uie să face#i şi cum să crede#i ca să vă mântui#i$

.cum la sfârşit de an, să ne rugăm Bunului şi .totmilostivului nostru ântuitor, 'el născut dFecioara aria pentru mântuirea noastră, să ne ierte păcatele făcute !n anul trecut şi să )inecuvânteze !nceputul şi curgerea anului viitor, să-l trecem cu pocăin#ă şi folos după voia l

Dumnezeu$

+ă-1 rugăm pe Domnul nostru Iisus &ristos să !ntărească dreapta credin#ă şi Biserica cdreptmăritoare !n lume, să ne dea păstori şi părin#i du"ovniceşti )uni, iar peste oameni să-şi reverdin )elşug, )ucuria şi lumina Du"ului +fânt$ .min$

()*ntul Ioan +ură de Aur - "uv*nt la &' decem,rie% a doua zi de "răciun - Dumnezeu esteautătorul nostru întru nevoi



Iar după ce s-a săvâr!it Irod, iată îngerul Domnului în vis se arată lui Iosif în #gipt, zicânsculându-te ia pruncul !i pe muma lui, !i mergi în pământul lui Israil, că au murit cei ce căutasă ia sufletul prunculuiE . ?+at. II. 15, 67@.

'ând tu, frate, eşti lovit de vreo nenorocire, care te pune !n necaz, nu căuta scăpare la oameni, nu rezema pe a3utorul muritorilor, ci trecând pe lângă to#i al#ii, aleargă la adevăratul doctor al sufletu

tău$ Numai *l singur poate vindeca sufletul nostru, el, >care l-a făcut? 9/s$ II, 8C;, şi numai *care cunoaşte faptele noastre, poate pătrunde şi !n conştiin#a noastră, a atinge inima noastră şideştepta du"ul nostru$

Iar dacă *l nu ne mângâie, atunci orice ar face oamenii pentru acesta, este de prisos şi zadarnic$ Dcontră, când Dumnezeu ne de!teaptă !i ne mângâie, necăească-ne oamenii !i de o mie de ori, nu pot nimic4 căci când #l întăre!te inima noastră, nimeni nu este în stare a o clăti.

Micând aceasta, iu)i#ilor, totdeauna să năzuim la Dumnezeu, la *l, care are )ună-voin#ă şi puteresfârşi necazul nostru$ 'ând noi voim să rugăm pe un om pentru ceva ne adresăm mai !ntâi căt

servitorii si favori#ii lui şi să facem un !ncon3ur lung$ 1a Dumnezeu !nsă toate acestea nu sunt tre)uin#ă pe *l putem nemi3locit a-1 c"ema, şi *l aude rugămintea noastră, fără pierdere de timpfără c"eltuială$ #ste de auns, ca numai să strigăm către Dânsul întru inimile noastre !i sărugăm cu lacrimi, si atunci tu po$i a te adresa de-a dreptul la #l !i a te apropia de Dânsul.

'ând noi rugăm pentru ceva pe un om, adeseori avem teamă, ca nu cumva să audă despre aceasvreun potrivnic al nostru, sau altul să grăiască rău despre lucru, şi aşa să vatăme lucrul nostru cdrept$

1a Dumnezeu n-avem să ne temem de toate acestea$ 'ăci *l zice: ;ând voie!ti să mă c)emi, vinsingur, adică, strigă întru inima ta, fără ca să ai tre9uin$ă a mi!ca 9uzele. Intră, zice #l, cămara ta, încuie u!a !i roagă-te >atălui, care este întru ascuns4 !i >atăl, care vede întru ascunva da $ie ca arătareE ?+at. JI, @.

4ezi, ce cinste mare !#i arată Dumnezeu 'ând strigi către ine, zice *l, nu tre)uie să te vadnimeni iar când *u te cinstesc tre)uie să fie martoră toată lumea, cât de )ine !#i merge #ie$ .şadar ascultăm regulele +ale, şi să nu ne rugăm, spre a fi văzu#i$

Dar la rugăciune noi nu tre)uie să dăm reguli lui Dumnezeu, cum *l tre)uie să ne a3ute$

Dacă noi c"iar şi avoca#ilor şi 3udecătorilor pământeşti, numai le povestim afacerile noastre, dar le prescriem c"ipul, cum tre)uie să ne apere, ci tre)uie să lăsăm aceasta lor, apoi cu cât mai vârttre)uie să facem noi aceasta cu Dumnezeu<

Dacă te-ai 3eluit 1ui pentru afacerea ta şi i-ai spus suferin#a ta, nu-I prescrie 1ui, cum tre)uie să a3ute, *l ştie mai )ine, ce-#i este #ie de folos$

Knui doctor nu-i ordonă )olnavii, ce doctorii să !ntre)uin#eze el, ci se dedau !n cura lui, ori cât

neplăcută li s-ar părea ea lor$ ocmai aşa şi cei ce se află pe cora)ie, nu prescriu căpitanului, cu



tre)uie să #ină cârma şi să conducă cora)ia, ci rămân la locurile lor, şi se lasă la di)ăcia lui, nnumai când vântul este favora)il, ci şi !n prime3dia cea mai mare$

Numai lui Dumnezeu, care totuşi mai )ine ştie, ce este )ine şi folositor pentru noi, numai 1ui voiesc a se !ncredin#a oamenii cei nepricepu#i, ci Ii prescriu, ce tre)uie *l să le dea$6i la aceasta de multe ori ei cer lucruri vătămătoare, ca, cum le-ar fi de folos$ *i se aseamănă cu u)olnav, care ar cere de la doctorul său nu doctorii, care să nimicească )oala, ci de acelea, care ar m

spori şi !ntări pricina )olii, !nsă doctorul nu se povă#uieşte de astfel de cereri ale )olnavului, urmează regulile ştiin#ei sale, şi c"iar când )olnavul ar vărsa lacrimi pentru aceea şi aceea doctorul nu )agă !n seamă pe )olnavul cel ne)unatic, noi nu o numim cruzime, ci )unătate$ Iar dael ar urma )olnavului, şi i-ar da ceea ce !i este lui plăcut, atunci !n adevăr el ar lucra către dânsduşmăneşte$ Dimpotrivă, !mpotrivindu-i-se, şi com)ătând pofta sa, !n faptă el arată către dânscompătimire şi )unăvoin#ă$ ocmai aşa face şi doctorul sufletelor noastre, *l nu dă celor ce se roagceea ce nu le-ar aduce decât vătămare$ De aceea părin#ii cei foarte )uni, când copiii lor cei mici ccu#it şi căr)uni aprinşi, nu le dau nici !ntr-un c"ip, că ei ştiu, că aceasta numai spre vătămare putea fi copiilor$

ul#i oameni sunt aşa de tare sminti#i, că ei cer de la Dumnezeu nu numai lucruri lumeşti pământeşti, precum frumuse#ea trupului, )ogă#ie şi putere ş$a$ )a !ncă de-a dreptul se roagă !n contvră3maşilor lor, şi cer de la Dumnezeu, ca să-i pedepsească şi să-i nenorocească$ ocmai de Dumnezeu, care doresc ei să le fie lor milostiv, ei cer, ca *l să fie grozav şi duşman către al#ii$

Fiind deci aceste cereri atât de necuviincioase, toate acestea la rugăciune tre)uie a se lăsa la o parşi numai a striga cu vameşul: Dumnezeule, milostiv fie mie păcătosuluiE= ?"uc. KJIII, 13Dumnezeu !tie, cum tre9uie #l să te aute. ;ăuta$i, zice Domnul, mai întâi împără$ia lDumnezeu, !i toate celelalte se vor adăuga vouăE ?+at. JI, 33@.

Deci, iu)i#ilor, să ne !n#elep#im prin !nfrângere şi prin smerenie, şi ca vameşul să )atem piepturinoastre, atunci vom do)ândi aceea, pentru care ne rugăm$

Dimpotrivă, dacă noi mergem la rugăciune plini de mânie şi de ură către aproapele nostru, atunsuntem !n oc"ii lui Dumnezeu urâciune şi groază$

De aceea să frângem sufletul nostru, să smerim inima noastră, şi să ne rugăm pentru vră3manoştri, ca pentru noi !nşine$

4oieşti tu adică să câştigi pe 3udecătorul cel veşnic, ca să te a3ute şi să te spri3ine, apoi niciodată nu strigi către Dânsul !mpotriva vră3maşilor tăi$

'ăci acesta este !ntâiul fel şi c"ip al acestui 3udecător, că *l foarte cu drag ascultă rugămintacelora, care se roagă şi pentru vră3maşii lor, nu #in minte 3ignirile lor, şi nu se !ntărâtă asuppotrivnicilor lor$ 6i cu cât mai mult fac ei aceasta, cu atât mai mult !i răz)ună Dumnezeu vră3maşii lor, cu atât mai mult !i pedepseşte, dacă ei nu se pocăiesc$

/oate să zică cineva !mpotriva rugăciunii$ Aare nu poate Dumnezeu să ne arate nici un 9in

înainte de a ne fi rugat lui pentru aceasta. 8u ar putea #l să ne dea o via$ă fără durere, fără gr



!i necazuriG 0!a, însă #l nu face nici una nici alta, !i tocmai din iu9ire către noi. Dar pentru îngăduie!te #l, ca noi să fim cerceta$i de necazuri, !i pentru ce nu se gră9e!te #l cu autorul săuentru ce se întâmplă aceastaG entru ca noi totdeauna să năzuim la Dânsul, la #l să cereautor, la #l să ne adresăm, !i pururea să-" c)emăm spre mântuire întru nevoile noastre.

De aceea lasă *l să vină asupra noastră durerile trupului, nerodirea, scumpetea şi tot felul de nevopentru ca prin aceste necazuri mai strâns să ne legăm cu Dânsul, şi aşa prin nenorocirea c

vremelnică să a3ungem la fericirea cea veşnică$ /entru aceea şi pentru aceste necazuri tre)uie mul#umim lui Dumnezeu, care !n felurite c"ipuri vindecă şi mântuieşte sufletele noastre$

Dumnezeu însă este un părinte 9un, !i cu 9ucurie ne mântuie!te, de aceea noi neîncetat năzuim la Dânsul, în orice nevoie la #l să căutăm mângâiere, în orice necaz, la #l să căutământuire !i compătimire, în orice ispită !i primedie, la #l să cerem autor. Aricât de mare ar necazul, oricât de mare nevoia, #l le poate a9ate si depărta. a încă mai mult, #l ne va d9unătă$ile Sale, încă !i toată siguran$a !i tăria, cinstea cea adevărată, sănătatea trupului !isufletului, nădedea cea îm9ucurătoare !i )arul, de a nu păcătui u!or.

.şadar să nu cârtim şi să nu ne 3elim asupra Domnului, ca sluga cea nemul#umitoare, când ntrimite vreo supărare ci mai vârtos să-I mul#umim pentru toate, şi singur numai păcatul să-l socotde adevărată nenorocire$ .tunci nu ne va putea vătăma nici )oala, nici sărăcia, nici ocara, ninerodirea, nici oricare alta aşa numită nenorocire$

Iar dacă noi ne-am adresat către Dumnezeu !n vreo nevoie şi *l ne-a mântuit, apoi să nu uităm iarăa3utorul şi "arul 1ui$ 'um că noi, pe cât durează nevoia şi necazul, suntem smeri#i şi !nfrân#i, arătăm multă evlavie, nu este de mirare$ 'ăci aceasta este firea dumnezeieştilor !ncercări, că e!nmoaie şi pe inimele cele mai !mpietrite şi le silesc la astfel de lucruri, !nsă un suflet evlavios, ca

de-a pururea are pe Dumnezeu !naintea oc"ilor săi, şi după ce trece nevoia, şi prime3dia, niodinioară nu va uita iarăşi pe Dumnezeu, precum atât de adeseori făceau odinioară iudeii$

De aceea a zis /salmistul spre defăimarea lor: ;ând îi ucidea pe dân!ii, atunci Fl căutau pe #l,se întorceau !i mânecau la DumnezeuE ?s. "KKJII, 3@.

0ncă şi oise, care de asemenea cunoştea acea greşeală a iudeilor, adeseori !i sfătuia cu cuvinte;ând vei mânca !i te vei sătura, ia aminte de tine însu$i, să nu ui$i pe Domnul Dumnezeul tău?Deuteronomul JI. 11-16@.

De aceea noi admirăm pe Sfin$i atât pentru că ei întru necazurile cele aspre au fost în$elep$i iu9itori de Dumnezeu, ci mai vârtos pentru că ei, după ce trecea furtuna !i venea lini!terămâneau tot a!a de râvnitori !i îm9unătă$i$i.

Noi admirăm mai mult !ncă şi pe cal, care fără frâu merge cu totul regulat, iar când se #ine rânduială prin frâu şi prin ză)ală, nu este nimica de mirare căci atunci rânduială nu tre)uie a !nsuşi soiului cel )un al calului, ci silei frâului$ ot aceasta putem zice şi despre suflet$ Nu este no minune, că el petrece !n orânduială pe cât este necă3it ci după ce a trecut !ncercarea, şi el nu mai #ine !n frâu prin frică, atunci să-mi ară#i !n#elepciunea sufletului tău, şi cât este el de )un şi

rânduială$



'ând iz)ucnesc peste noi foametea, )olile, grindina, seceta, po3arul şi necazurile răz)oiului, atunne facem evlavioşi şi cu frica lui Dumnezeu, atunci suntem !n#elep#i, atunci socotim mici toate cepământeşti, atunci ne lepădăm de lăcomia averii, de seme#ie, de desfătări, de via#a cea dezmierdaatunci ne lăsăm de toate gândurile cele rele, păcătoase, atunci năzuim la evlavie şi la rugăciune, csuspin şi cu lacrimi atunci şi destrămatul !nva#ă a-şi )irui poftele sale, răz)unătorul se face paşnlacomul şi zgârcitul !mparte milostenie şi mâniosul se face )lând şi !ngăduitor$

Dar a)ia a !ncetat mânia lui Dumnezeu, a)ia a trecut furtuna şi s-a !ntors liniştea, noi iarăşi cădempăcatele cele vec"i$ .ceasta este prime3dios !n cea mai !naltă treaptă$ 'ăci socoti#i: 'ând cineva multe ori a do)ândit de la Dumnezeu iertarea păcatelor sale, şi totuşi nu trage nici un folos daceastă !ndelung-ră)dare a lui Dumnezeu, şi nu !ncetează de la răutatea sa, atunci şi Dumnezeu poartă cu el aşa, că contra voin#ei sale !l dă pieirii, !l zdro)eşte cu totul şi nu-i mai dă timp pocăin#ă, precum aceasta s-a !ntâmplat lui Faraon$ Fiindcă acesta nu s-a folosit de !ntâia, de a doude a treia, de a patra, şi de cele următoare cercetări ale lui Dumnezeu, cu toată !ndelung-ră)darDomnului, de aceea !n sfârşit Dumnezeu l-a stârpit de istov cu toată oastea lui$

.semenea s-a !ntâmplat şi iudeilor$ +pre a le vesti desăvârşita lor pieire, &ristos a zis către dânşIerusalime, Ierusalime, de câte ori am voit să adun pe fii tăi, !i nu a$i voit4 iată casa voastră va pustiiE. ?"uc. KIII. 3%, 3'@.

*u mă tem, că asemenea soartă să nu ne a3ungă şi pe noi, căci noi nu ne !ndreptăm nici prnenorocirea străină nici prin a noastră$

Dar ca să mă !ntorc la ceea ce am zis mai !nainte, să urmăm pilda sfin#ilor, care nici !n nenorocire s-au deznădă3duit, nici !ntru norocire nu s-au mândrit, precum mul#i oameni fac aceasta acum$

*i se aseamănă cu o luntre sla)ă, care de fiece val se aruncă !ntru adânc şi se cufundă$ De căde!ntru sărăcie, !ndată ni se !ntâmplă sfărâmare de cora)ie şi credem, că tre)uie să ne !necăm venim iarăşi la stare )ună, iarăşi ne !ngâmfăm !ndată şi din nou cădem !n lenevire şi !ntr-o uşurătaa min#ii vrednică de pedepsit$

De aceea vă rog şi vă !ndemn, ca pe toate altele să le socotim )agatele, inimile noastre !nsă să dregem aşa, ca to#i să ne facem părtaşi fericirii celei cereşti$ 'ând !ntru aceasta ne merge )inatunci !ntâmplese tot felul de nenorociri, foame şi )oli, clevetire şi pierderea averii, sau orice alvie peste tot, ele vor fi suferite şi uşoare, căci năde3dea noastră este !ndreptată spre Domnu

Dimpotrivă !nsă, când sufletul nu este !ntru !ntocmirea cea dreaptă, atunci putem noi fi )ogaputem să avem copii sănătoşi şi să ne !ndulcim de mii de )unuri de tot felul totuşi vom avea munecazuri şi gri3i$

De aceea nici după )ogă#ie să nu alergăm, nici de sărăcie să nu ne temem, ci mai !ntâi de toate !ngri3im de sufletul nostru, şi să-l facem !ndemânatic atât pentru via#a aceasta, cât şi pentru călător!n veşnicie$ 'ăci pu#in timp mai este !ncă, şi noi to#i tre)uie să ne arătăm !naintea !nfricoşatulscaun de 3udecată al lui &ristos$ De-a Dumnezeu, ca acolo să nu fim puşi la un loc cu caprele partea cea stângă



.m

?din Lredici la duminici si săr9ători

()*ntul Ioan +ură de Aur - .ristos a )ost înt*mpinat cu răutate şi ispite chiar de la începu

&ristos c"iar de la !nceput a fost !ntâmpinat de vră3măşie şi ispite$ Iată că s-a !ntâmplat aceasc"iar de pe când era !n faşă .)ia +e născuse şi tiranul se !nfurie vine apoi fuga şi strămutarea *gipt iar ama, fără să fi făcut vreun rău, fuge !n #ară )ar)ară$

oate, ca şi tu auzindu-le, să nu te tul)uri, c!nd, !nvrednicit cu o slu3ire du"ovnicească, vezi că sufnecazuri cumplite şi !nduri multe prime3dii, atunci să nu zici: >'e !nseamnă asta< .r fi tre)uit să f!ncununat şi lăudat, să fiu slăvit şi strălucit, pentru că am !mplinit porunca +tăpânului? Nu, ci cura3, ştiind )ine că urmarea firească a !ndeletnicirilor du"ovniceşti este a !nt!lni la tot pasul num!ncercări$

Iată, !ncercări au venit nu numai peste amă şi peste /runc, ci şi peste )ar)arii aceia$ *i au plecpe ascuns ca nişte fugari, iar ama, care nu trecuse niciodată pragul casei, primeşte poruncă !ndure greută#ile unei călătorii at!t de lungi, pentru această naştere minunată şi pentru du"ovniceştei dureri de naştere$

Dar iată !ncă un lucru minunat /alestina prigoneşte pe /runc, iar *giptul !l primeşte şi scapă pe 'prigonit$ .m!ndouă #ările au fost tipuri nu numai pentru fiii patriar"ului Iacov, ci şi pentru !nsu+tăpânul$ 'ă multe din cele ce aveau să se !ntâmple mai târziu cu Domnul au fost vestite mdinainte de +criptură, cum a fost cu asina şi cu mânzul ei$0ngerul, dar, s-a arătat, dar n-a vor)it cu aria, ci cu Iosif$ 6i ce-i spune<- Sculându-te, ia runcul !i pe +ama "uiE.

.cum nu mai spune: >/e femeia ta?, ci >pe ama 1ui?$ După ce naşterea s-a săvârşit, după

)ănuiala a dispărut, iar )ăr)atul s-a !ncredin#at, !ngerul !i vor)eşte desc"is nu-1 mai numeşte



/runc copilul lui, nici pe Fecioară femeia lui, ci: >Ia /runcul şi pe ama 1ui şi fugi !n *gipt?$ spune şi pricina fugii: ;ă Irod vrea să caute sufletul runculuiE .

Iosif auzind nu s-a revoltat, nici n-a spus !ngerului: Nu mai !n#eleg nimic Nu spuneai mai !naincă va mântui pe poporul +ău, iar acum că nu +e poate mântui nici pe *l, ci tre)uie să fugim, plecăm !n străinătă#i, să ne mutăm departe de #ara noastră< Kna ai făgăduit şi alta se !ntâmplă? DIosif n-a grăit aşa$ *ra )ăr)at credincios nu l-a !ntre)at nici de timpul !ntoarcerii$ 0ngerul !i spuse

atât doar, că are să se !ntoarcă: NStai acolo până ce-$i voi spune=E Nici asta nu-l supără, ci asculse supune, ră)dând cu )ucurie toate !ncercările$ 6i iu)itorul de oameni Dumnezeu a presărat )ucurii printre aceste necazuri$ .şa face şi cu to#i sfin#ii$ Nu le dă numai prime3dii, nici numai lininecurmată, ci urzeşte via#a drep#ilor şi cu unele şi cu altele$

.şa a făcut şi cu Iosif$ 6i iată cum:

– *osif a !ăzut pe Fecioara "nsărcinată2 asta l-a tulburat, l-a neliniştit cumplit2 o bănuie p Fecioară $e $esfr5u2 $ar "n$ată apare "n%erul, "i risipeşte bănuiala, "i curmă teama2 iar c5!e$e pe 0runc născut se bucură nespus $e mult2

– acestei bucurii "i urmează $in nou o mică prime&$ie? tulburarea *erusalimului, fur"mpăratului, care caută pe 9el născut2

– $ar acestui necaz "i urmează iarăşi o altă bucurie? steaua şi "nc#inarea ma%ilor.– După această bucurie, "nsă, frică şi prime&$ie? @*ro$ caută sufletul 0runcului@.

/runcul tre)uie să fugă şi să se ducă !n altă #ară ca orice om deocamdată nu tre)uie să facă minundacă ar fi făcut minuni din pruncie, n-ar mai fi fost socotit om$ /entru acelaşi motiv nici templtrupului +ău n-a fost plăsmuit necondi#ionat de nimic, ci au loc zămislirea, purtarea !n pântece noluni, durerile naşterii, naşterea, "rănirea cu lapte, tăcere !n tot timpul copilăriei, aşteptarea vârst

cuvenite )ăr)a#ilor, pentru ca prin toate să fie primită taina !ntrupării$

9H; 'ând !ngerul le-a spus: Fugi !n *gipt, nu le-a făgăduit că-i va !ntovărăşi, nici la ducere, nila !ntoarcere$ . lăsat să se !n#eleagă că au un mare tovarăş de drum, /runcul născut$ /runcul, arătarea +a, a sc"im)at deodată toate lucrurile: vră3maşii slu3esc tainei !ntrupării magii şi )ar)a!şi părăsesc falsa lor credin#ă strămoşească şi vin să I se !nc"ine !mpăratul .ugust slu3eşte naştedin Betleem, prin porunca !nscrierii *giptul scapă de moarte pe /runcul fugar şi vră3măşit şi aprile3ul să şi-1 facă prieten, pentru că atunci când va auzi pe apostoli predicându-1 pe &ristos, să laude că a fost cea dintâi #ară care 1-a primit pe când era /runc$ /rerogativa aceasta o avea num/alestina dar *giptul a a3uns mai !nflăcărat decât /alestina?$

?în: Sfântul Ioan 2ură de 0ur O Amilii la +atei, #ditura I..+..A.., ucure!ti, 155%@



()*ntul 0axim% mărturisitorul - De )uge în Egipt% )ugi împreună cu El din toată inima

>âlcuire du)ovnicească a cuvintelor: (De fuge în #gipt, fugi împreună cu #l din toată inimacăci 9ine este să fugi împreună cu ristos când e prigonit. De întârzie în #gipt, c)eamă-" d#gipt, unde se aduce 9ună înc)inare( ?Din aceea!i ;uvântare la >eofanie, cap. 1, .2. 3, 336 +ocotesc că nu a3unge să ştim că Domnul a fugit !n *gipt, mai tre)uie să ştim, !n consecin#ă, căfugit prigonit de cineva$ Deci nu fuge Domnul simplu !n *gipt, ci prigonit de Irod, care !mpără#atunci !n Iudeea$ Iar Irod, cum se spune, se tâlcuieşte LpatimăL sau Lcel de pieleL sau LfireL$ I



*giptul are şi el multe !n#elesuri, după modurile de contempla#ie$ Kneori !nseamnă lumea de acumalteori trupul, uneori păcatul, alteori neştiin#a, alteori iarăşi necă3irea$ ai ales !n !n#elesul acestre)uie să luăm acum fuga Domnului !n *gipt$ Bine este deci să fugim !n *gipt !mpreună cu &ristoadică cu ra#iunea dumnezeiască, cea cunoscătoare, din noi, prigonită din pricina prunciei pentru nocei prunci !ncă !n ea, de către cugetul pământesc ce stăpâneşte şi !mpărăteşte !ncă asupra noastprin mişcările pătimaşe ale trupului$ +ă fugim adică !n starea de suferire a greută#ilor prin făptuire, până ce ni se va vesti prin nepătimimoartea celor ce caută sufletul atotdumnezeieştii ra#iuni aflate !n noi !n stare de pruncie, adimoartea celor ce vor să omoare via#a noastră cea conformă ra#iunii 9cuvântului;, a celor stăpâni#i furia de a nimici !n noi starea sau deprinderea cea după c"ipul lui &ristos$ 'ăci ra#iunea 9cuvântuvine, prin râvna voin#ei noastre neşovăielnice, ca printr-un nour uşor, !n *giptul nostru, adică trup, clătinând mişcările şi patimile acestuia, ca pe nişte idoli făcu#i de mână şi le răstoarnă de ptron şi le alungă cu totul din suflet, !ntorcându-l pe acesta, după aruncarea idolilor, la !nc"inarcuvenită a +a$ Deci să fugim !n sens )un !mpreună cu &ristos cel prigonit, primind drept )ună răsplată a fug

!mpreună cu *l, prin suferirea de )ună voie a greută#ilor şi necazurilor, nepătirnirea$ 6i să-c"emăm iarăşi pe &ristos din *gipt, nelăsând ra#iunea dumnezeiască a cunoştin#ei din noi, dualungarea şi omorârea desăvârşită a patimilor, prinsă ne!n#elep#eşte !n lupta !mpotriva patimilor nu mai sunt şi ne!ngăduind să se facă cunoscută numai că trup ra#iunea care e !n noi sau !n cei casunt !n contact cu noi, ci după ce am fost pregăti#i )ine şi !n c"ip credincios !n c"ipurile filosoffăptuitoare cu a3utorul necazurilor legate de virtu#i, să urcăm de la virtu#i, prin contempla#ie, cunoştin#a puterilor ale căror c"ipuri şi pre!nc"ipuiri sunt virtu#ile$+ă urcăm )ine ca de la *gipt !n Iudeea şi să-i !nvă#ăm şi pe cei ce sunt cu noi să urce şi de cunoaşterea lui &ristos 'uvântul ca trup, să ne mutăm, prin făptuire, la slava sau la cunoştin#a 1ca a Knuia-Nascut din atăl$ .şa fuge cineva !n sens )un şi credincios !mpreună cu &ristos c

prigonit şi aşa 0l c"eamă pe *l iarăşi, strămutându-se de la făptuire la contempla#ie şi cunoştintoate făcându-le cu ra#iunea, conform cu %a#iunea, mai presus de ra#iune$ +ă nu #i se pară ciudat că se !n#elege *giptul ca suferire de necazuri !n vederea virtu#ii$ Ia seama caten#ie la cele istorisite !n 4ec"iul estament: el nu a apăsat numai pe Israel, punându-i să facărămidă, ci şi pe egiptenii !nşişi i-a c"inuit până la pieire prin apari#ia lui oise$ 'ăci *giptul tălmăceşte, cum am spus, apăsare şi !ntuneric$ Dar, orice tălmăcire, când se #ine seama de ra#iuncuvenită a lucrului la care se referă, găseşte !n el, prin contempla#ie, de cele mai multe ori un sens laudă şi unul de ocară$ Deci dacă atunci când trupul este !n vigoare şi se !ngraşă prin patimi, suflete c"inuit şi !ntunecat, retrăgându-se de la el deprinderea virtu#ilor şi iluminarea cunoştin#ei, la felcu totul cuvenit când sufletul e păzit şi luminat de frumuse#ea dumnezeiască a virtu#ilor şi diluminarea cunoştin#ei, omul din afară se strică, trupul lepădând, prin apari#ia ra#iunii, vigoarnaturală$ 'ăci !n trup se ascundea, fi=ându-se sau mai vârtos !mpără#ea şarpele ce avea puterea !n )uric, ca oarecare faraon nevăzut ce arată cele frumoase, c"inuind sufletul cu muşcăturile păcatului$ Dstingându-se !n parte cugetul trupului, prin greută#ile şi strâmtorările făptuirii, se retrage şi şarpelfiind mortificat cu desăvârşire şi ne mai lăsând nici urmă din tirania de mai !nainte$ .stfel, cei ce do)ândit li)ertatea pot striga prin &ristos !ncă !nainte de !nvierea cea de o)şte, din pricina !nvie

de )unăvoie a li)ertă#ii ce s-a ivit !n ei: LKnde-#i este, moarte, )oldul< Knde !#i este, iadu



)iruin#a<L 9I 'or$, 8C, CC;$ * vor)a de plăcerea trupului şi de rătăcirea din neştiin#ă a sufletu!mpreunat cu plăcerea aceea$ 'ăci atotsceleratul diavol, stăpânind prin acelea firea omeneasc!n#epa fără cru#are cu acul plăcerii firea oamenilor şi o trăgea, plin de pizmă, cu arcanul !nşelăciunspre pieire$

Părintele Arsenie 1oca 2 "uv*nt la Duminica după Naşterea Domnului 2 Fuga în Egipt 2Pri,egia copilului



'rucea lui Iisus !ncepe odată cu Naşterea +a$ 0ntre ai +ăi a venit şi ai +ăi !l aşteptau cu mâna psa)ie$ o#i copiii din Betleem până la doi ani au fost condamna#i la moarte$ .şa au tre)uit

plătească cu via#a cei mai nevinova#i copiii naşterea lui Iisus !ntre ei$ *i au fost spune /redanBisericii 8@ mii de prunci$ 'rima aceasta, unică !n istoria omenirii, a fost prevestită cu E veacuri urmă /lângere şi tânguire !n %amaH? 9Ieremia 78, 8C;$

/roviden#a o luase !naintea răută#ii omeneşti$ Iosif a fost !nştiin#at de !ngerul Domnului !n vis despplanul ucigaş al lui Irod, motiv pentru care tre)uia să se scoale, să ia /runcul şi pe mama 1ui şi fugă !n *gipt şi să stea acolo până ce va fi vestit din nou ce are să facă$

0ngerul Domnului era !ngerul /runcului? !ngerul omului$

Iisus, !ntrucât !şi ascunsese Dumnezeirea, smerindu-+e până la marginile omului pământean, avnevoie de !nger păzitor$ 0ngerul fiind o făptură de gând şi mult mai su)#ire decât gândul omenesc, !n temeiul tocmirii sale a rosturilor superioare pe care are să le !mplinească, face deşartă ura ucigaşă şi planul potrivniDacă !n 4ec"iul estament vedem interven#ia !ngerilor, ca păzitori ai vie#ii omeneşti, numai undeunde, !n creştinism !ngerii fac parte din iconomia mântuirii fiecărui creştin !n parte$ *i simt păzito!n limitele li)ertă#ii omeneşti, ai darurilor mântuirii cereşti$

Drept aceea, !n aceeaşi noapte, pregăteşte caravana pri)egiei fugarului Iisus$ .urul magilor efoarte )inevenit$ 0n călătoria foarte lungă prin deşerturi şi tâl"ari !ntr-o #ară necunoscută, fugă, călătorie, răspunderea de soarta mântuirii omului n-o puteau prelua decât primii mari credincioşi 'opilului +fânta +a aică şi Dreptul Iosif$

'opilul fugar, dar dus !n )ra#e$

.stăzi Irod s-a multiplicat aproape că nu mai e=istă familie !n care Irod nu-şi ucide copiii$ Dopu#ini copii fugari mai scapă !n 4ia#ă$ Knde eşti aica Domnului să scapi pe maica omului de pofucigaşă a lui Irod<



Irod, stârpitura deşertului, căci nu era iudeu, !şi omoară prima nevastă şi to#i copiii cu ea, de teamca aceştia să nu-i ia tronul$ *ra deci un ucigaş care-şi temea domnia până şi de propriii lui copii$ doua nevastă şi cei trei copii cu ea, s-a !ntâmplat să scape$

N-a scăpat de )lestemul mamelor cu mii de copii ucişi$ Despre el se ştie că la trei ani după naşterlui Iisus a murit putrezit de viu, ros de )oli ruşinoase şi !mprăştiind o putoare pe care nimeni nu

putea suporta$ . !ncercat şi să se sinucidă, dar tre)uia să fie osândit, ca model pentru toată omenirde pedeapsă dumnezeiască pentru aşa mari fărădelegi$

.r"elau, urmaşul său !n patria Iudeii, e reclamat de iudei romanilor, care-l e=ilează !n Jalia şi #aeste ane=ată +iriei$ 0n timpul domniei lui .r"elau, fugarii se !ntorc după vestirea !ngerească, !nsă !n Iudeea ci !n Nazaretul Jalileii$ *vang"elia după atei, care scrie *vang"elia sa pentru iudei, nscapă nici un prile3 de a le dovedi că !n Iisus se !mplinesc toate proorociile până şi cele de amănun.stfel nu este trecută cu vederea proorocia lui Ieremia, despre plângerea şi tânguirea din %ama neste scăpată din vedere c"emarea fugarilor din *gipt şi nici aşezarea +fintei Familii !n Nazaret$ Jr*vang"eliei de a dovedi providen#a, adică purtarea de gri3ă a lui Dumnezeu pentru om, asisten#a 1

la micile şi marile noastre decizii despre *l, ne !ncura3ează să călătorim şi noi amărâta noastră viade fugar, su) călăuza unui !nger$ 'ălăuza idealului pentru care şi Iisus a fost fugar$

/rislop$2$II$@

?eBtrase din: ostul Fncercărilor O Ierom. 0rsenie oca, #d. ;redin$a strămo!ească, 677%@



Ierodiacon 3isarion Iugulescu - Predică la Duminica după naşterea Domnului Iisus .risto

... &i sculându-se, Iosif a luat, noaptea, runcul !i pe mama "ui !i a plecat în #gipt ?+atei I

1%@.

Fra#i creştini, după ce +-a născut Domnul nostru Iisus &ristos !n Betleemul din Iudeea !n zile0mpăratului Irod, iată că au venit nişte magi, filozofi din răsărit şi a3ungând la Ierusalim, au !ncepsă !ntre)e unde s-a născut de curând !mpăratul iudeilor$ .ceşti magi au venit călăuzi#i de o stea pâau intrat !n oraşul Ierusalim, dar aici steaua s-a ascuns de oc"ii lor şi au fost nevoi#i să !ntre)e$ 'ân!mpăratul Irod a auzit aceasta s-a tul)urat şi tot oraşul s-a tul)urat !mpreună cu el$

*vang"elia acestei sfinte săr)ători a Naşterii Domnului ne dă prile3ul să !nvă#ăm mai multe lucrufolositoare pentru sufletele noastre$

'ând +fântul Ioan /roorocul era !n pântecele maicii sale *lisa)eta, a săltat de )ucurie când a ven/reacurata Fecioară aria !n vizită la ea$ 6i noi ne )ucurăm acum când săr)ătorim naşterântuitorului nostru care a venit să ne iz)ăvească din tirania diavolului$ Naşterea 0mpăratulnostru &ristos ne ridică inimile şi ne duce cugetele la Betleem, unde, !mpreună cu !ngerii, cu magşi cu păstorii, cântăm imnuri de slavă$

.cest !ndemn l-a făcut Biserica !n toate săr)ătorile din postul acesta prin catavasia ce s-a cântat:ABristos se naşte, slă!i/i-C



Bristos $in ceruri "nt5mpina/i-C Bristos pe păm5nt "năl/a/i-!ă,95nta/i Domnului tot păm5ntul

:i cu bucurie lău$a/i-, popoarelor,9ă S-a prea slă!itCA

Dar pentru ce este c"emat tot pământul să cânte pe Dumnezeu< .cest lucru este de mare tre)uin#ă

şti tot creştinul, fiindcă a venit ziua cea mare a )ucuriei, ziua eli)erării neamului omenesc de suro)ia satanei$ Jreutatea păcatului era atât de mare că, !n nici un c"ip, nu se putea iz)ăvi, !mpăcarea cu Dumnezeu a omului era imposi)ilă$ 1umea se vânduse demonului prin !nşelăciundin grădina %aiului$ *a era condamnată la !nc"isorile cele !ntunecoase ale iadului$ *ra pierdută făde scăpare şi nimeni n-o putea iz)ăvi$

ot neamul omenesc de la .dam şi *va !ncoace până la Domnul &ristos era !n g"earele celui răaruncat !n prăpastia pierzării$ Biata omenire nu avea nici o pildă de urmat, căci to#i se z)ăteau !n tfelul de patimi$ Nu avea un !nvă#ător care să o !nve#e adevărata cale ce duce la fericirea veşnică$

De aceea, odată cu na!terea Domnului ristos, se sc)im9ă toate în lume, pentru că #l a venit sne arate calea fericirii, să ne înve$e adevărul, să ne lumineze mintea ca să câ!tigăm fericireve!nică în via$a de veci $ /entru aceasta s-a co)orât Fiul lui Dumnezeu la neamul omenesc şi a zdespre +ine: (#u sunt ;alea, 0devărul !i Jia$a4 #u sunt ăstorul cel 9un, care-+i pun viapentru oile +ele4 #u sunt lumina lumii, #u sunt H!a4 prin +ine, de va intra cineva, se mântui4 #u sunt Fnvă$ătorul vostru, să nu ave$i al$i învă$ători=(

are )ucurie s-a făcut !n cer şi !ntr-un alai au pornit sfin#ii !ngeri să cânte Domnului$ +ă cântă!mpreună cu ei şi noi şi !n cântările noastre să-I mul#umim lui Dumnezeu cu multă recunoştin#ă

ne-a trimis pe Fiul +ău ca să ne !nve#e şi să ne fie pildă de urmat !n această vale a plângerii$ 'ând a născut !mpăratul .le=andru cel mare, tatăl lui s-a )ucurat nespus şi a socotit un mare noroc că fisău s-a născut !n vremea marelui filozof .ristotel$ *l era convins că, instruit de marele !nvă#at, fisău va !nvă#a totul şi va fi fericit$

'u cât mai mult tre)uie să ne )ucurăm noi că ne-am născut !n vremea adevărurilor credin#ei,ielului lui Dumnezeu, ce este mai presus de orice !nvă#ător şi filozof pământesc, care a zis: (#am venit ca lumea via$ă să ai9ă !i mai mult să ai9ă, adică unde sunt #u !i voi să fi$i lângă >atăla fericirea ve!nică.( De aceea, cântau !ngerii la naşterea +a: (Slavă întru cei de sus lui Dumneze!i pe pământ pace=(

Fngerii îndemnau pe oameni să ia parte la 9ucuria lor, că însu!i *iul lui Dumnezeu a venit ctrup pe pământ. #i îi scoală în noaptea aceea pe păstori !i-i trimit să vadă pe Domnul cel născîn ieslea din pe!teră. De atâtea ori îngerii fuseseră trimi!i de Dumnezeu pe pământ !i văzuseră lume multă ale. 0cum ei î!i ziceau că oamenii to$i se vor 9ucura de venirea Domnului !i a!teptau ca toată lumea să-" primească !i să-I urmeze învă$ătura. +are de tot le-a fost mirarecând au văzut purtarea lumii fa$ă de *iul lui Dumnezeu. ământul nu vrea să-" primeascentru Iisus nu s-a găsit în etleem nici o casă caldă în care să Se nască. arcă ar fi vrut cDomnul să Se nască afară în frig !i să moară.



'urând după naşterea 1ui, Irod !mpăratul caută să-1 omoare$ .şa că Iosif şi aria au fost nevoi#i fugă cu *l !n *gipt$ 'ând Domnul &rists a ieşit !n lume predicând *vang"elia şi făcând numai )in!n atâtea rânduri oamenii 1-au izgonit şi au vrut să-1 omoare$ 6i nu s-au lăsat până când nu 1-aomorât, răstignindu-1 pe 'ruce$ După ce a fost dat 3os de pe 'ruce, au avut gri3ă să pună o piatmare la uşa mormântului, să pună ostaşi de pază şi să pecetluiască piatra zicând: L/oate acum ascăpat de *lL

Iată cum este lumea$ Iată cum s-a purtat lumea cu Domnul &ristos$ 5 singură fiin#ă nevinovată, făde păcat, a venit la noi pe pământ, dar noi am ucis-o$ 'ând auzi#i despre această răutate a lumii dpe vremea Domnului &ristos, când +-a născut cu trup pe pământ, imediat vă vine !n gând săosândi#i pe oamenii aceia pentru purtarea lor cea rea fa#ă de Domnul +lavei şi sunte#i gata să zice.stăzi lucrurile s-au sc"im)at, cine nu se )ucură de naşterea Domnului< 0n ce #ară săr)ătoaraceasta nu este o săr)ătoare a veseliei< .şa este, !n toată lumea naşterea Domnului se săr)ătoreşcu multă )ucurie$ Ne !ntre)ăm, numai, ce fel de )ucurie simte lumea<

Bucurie pentru venirea Domnului !n lume ca să ne mântuiască< 5ri )ucuria că !n aceste zile aveparte şi timp mai mult de odi"nă, de "rană mai )ună şi de petreceri cu tot felul de păcate< 'ăci, d

marea gloată de creştini, câ#i petrec cu adevărat zilele acestea creştineşte< 'â#i 0l primesc pe Iisus o inimă caldă, cu o minte trează, plină de recunoştin#ă, cu un suflet iu)itor, cu scutecele al)e adragostei creştineşti$ 'â#i 0l "ulesc la petreceri şi )e#iile lor< 'â#i Irozi nu-I stau !mpotrivă< 4ai, creştinătate străină de &ristos

'â#i păcătoşi !nvenina#i la inimă stau gata să ia sufletul pruncului, adică acolo unde s-a născut usuflet de creştin care vrea să crească şi să se "rănească din laptele credin#ei adevărate 'â#i vră3manu ridică satana !mpotriva acestui suflet căutând să-I omoare din faşă 'âtă tul)urare nu fadiavolul !n câte o casă unde se naşte un creştin

'e mari sunt răută#ile şi duşmăniile pornite !mpotriva credincioşilor adevăra#i, !mpotriva acestsuflete născute din 'uvântul lui Dumnezeu, din du"ul cel de via#ă dătător !mpotriva acestor creştin/entru toate se găseşte loc !n casele creştinilor de suprafa#ă: pentru pofte, pentru mâncăruri, )ăutucântece, dansuri, 3ocuri de noroc, c"iote şi !n3urături$$$ pentru toate se face loc !n inimă$ Inimile sudesc"ise şi, cu multă )ucurie, le primesc pe toate şi pe to#i$ Numai pentru Domnul +lavei nu sgăsit un loc$ Domnul &ristos nu este primit$ *l n-are nici un amestec !n inimile creştinilor de form

'reştinismul nostru este un creştinism care repetă numai o)iceiurile cele trupeşti !n mâncăruri )ăuturi, dar, fără &ristos şi *vang"elie$ 'reştinii noştri se aseamănă cu nişte sticle care au etic"e

frumoase, dar sunt pline cu apă, care, după un timp, se strică şi grozav s-ar păcăli cineva care socoti că !n sticla aceea este ce scrie pe ea$ .şa sunt cei mai mul#i, creştini doar cu numele, !ninimile lor sunt pline de gânduri şi porniri vră3maşe !mpotriva lui &ristos şi a *vang"eliei 1ui$ Dasunt !ndemna#i să se !ntoarcă la Dumnezeu, să vină la +fânta Biserică, să se lase de păcate, te iau râs, poreclindu-te: rătăcit, "a)otnic, fanatic şi altele$ 5amenii nu iu)esc pe Dumnezeu, pe Domn&ristos care s-a născut !n ieslea din Betleem şi nu vor să creadă !n *l şi să asculte 'uvântul 1ui$

/e de altă parte, oamenii se vaită de greută#i, de necazuri, de suferin#ă, de lipsă de putere !n credinşi de mângâiere, iar !n fa#a mor#ii tremură !ngrozi#i$ De ce, oare< /entru că nu au pe Domnul &rist

ca +tăpân şi ângâietor$



8umai atunci 9ucuria ta va fi 9ucurie adevărată !i sfântă, când vei putea să zici: eram ropăcatului !i diavolului, dar Iisus a venit să mă iz9ăvească. entru mine a venit #l pe pămânentru mine S-a smerit !i S-a născut în pe!teră săracă. entru mine a suferit frigul !i zădufufoamea !i c)inurile !i a murit răstignit pe ;ruce. entru mine a înviat. #l este al meu !i eu sual "ui.

Dacă ai !ncredin#area deplină !n aceste lucruri şi duci via#a ta alături de !nvă#ătura +a, ai !n#elrostul venirii ântutorului pe pământ şi atunci te )ucuri deplin cu o )ucurie sfântă, că *l !#i va )ucuria mântuirii, pentru că *l este %ăsăritul cel de sus, %ăsăritul răsăriturilor$

+e cade să amintim acum şi de )ătrânul Iosif$ 'e fapte măre#e vedem la acest )ăr)at, logodnic/reacuratei Fecioare aria$ *l a fost un ascultător devotat 'uvântului lui Dumnezeu până la moarKn astfel de om !i tre)uia Fecioarei aria, ca păzitor şi slu3itor minunii, care să nu dea !napoi dlucrarea mântuitoare care se făcea lumii prin Fecioară şi /runcul Iisus$

Din tradi#ie cunoaştem o mul#ime de !ntâmplări periculoase prin care au trecut Iosif, Fecioara

/runcul până !n *gipt şi până la !ntoarcerea din *gipt: foamea şi setea, cum le-au ieşit tâl"a!nainte şi fiarele săl)atice care !i pândeau la tot pasul$

Fericit suflet a fost şi )ătrânul Iosif care a putut să dea o mână de a3utor nevinovatei Fecioare arprin care ne-a venit mântuirea$ De la supunerea şi ascultarea acestui om sfânt să luăm pildă şi primim cu )ucurie şi cu dragoste totdeauna 'uvântul lui Dumnezeu$ 8umai acesta ne încălze!tene 9inecuvântează, ne cură$ă de păcate !i ne sfin$e!te toate sim$urile noastre. #l alungă de la ntoate gândurile cele rele, scoate din stricăciune via$a noastră, ne încununează cu milă !i cîndurări, ne umple de 9unătă$i !i ne înnoie!te tinere$ile ca ale vulturului, cum zice în salm

173. 0ntr-o !mpre3urare, pe când Domnul &ristos vor)ea mul#imii, iată că a venit mama 1ui şi căuta vor)ească cu *l$ .tunci cineva !i zice: (Iată mama >a !i fra$ii >ăi stau afară !i caută să vor9eascu >ine=( Dar Iisus a răspuns: (;ine este mama +ea !i care sunt fra$ii +eiG Aricine face votatălui +eu, care este în ceruri, acela îmi este frate, soră !i mamă.(

Iată ce cinste mare capătă cel ce face voia atălui 'eresc$ 'ei ce ascultă 'uvântul lui Dumnezeu ş1 !mplinesc$ Iată că Domnul &ristos ne dă o pildă ca şi noi să ne lepădăm de cei ce nu ascul'uvântul lui Dumnezeu, fie el cine ar fi$ .cei ce ascultă 'uvântul lui Dumnezeu şi-l !mplinesc

numesc copiii lui Dumnezeu prin Iisus &ristos, Fiul +ău$ ot Domnul &ristos ne spune că, acel caaude cuvintele +ale şi le !mplineşte se aseamănă )ăr)atului !n#elept, care-şi clădeşte casa pe temetare, pe piatră$ 'el ce aude cuvintele +ale, dar nu le !mplineşte, se aseamănă )ăr)atului ne)un, carşi clădeşte casa pe nisip$

Noi să !n#elegem, din ascultarea lui Iosif şi a +fintei Fecioare aria care purtau !n )ra#ele lor pruncul Iisus, că aşa tre)uie să fim şi noi ascultători şi !mplinitori$ 4ai de unii creştini ai veaculnostru care fac acelaşi păcat pe care l-a făcut Irod !mpăratul 'a şi Irod care a omorât 8@$GGG dprunci care au murit martiri pentru Domnul şi s-au )otezat !n sângele lor? unii creştini !şi omoa

copiii !ncă din pântece$



.proape că nu e femeie care să nu fi omorât măcar unul din copiii ei, cu voie sau fără voie$ *le lipsit copilaşii de amândouă vie#ile: şi de via#a aceasta vremelnică şi de via#a veşnică, pentru că au fost )oteza#i$

o#i aceşti părin#i care au !ndrăznit să facă un asemenea păcat sunt condamna#i la temni#ele iadul!mpreună cu Irod cel )lestemat şi cu demonii cei urâ#i care i-au !nşelat$

/entru iertarea păcatelor acestea mari sunt câteva canoane de mare importan#ă pe care să le ascultşi să le face#i: 'ai "nt5i şi "nt5i $e toate, trebuie să se oprească cu #otăr5re $e a mai face acest păcat, ori s-ar "nt5mpla. l $oilea, să se spo!e$ească cu sinceritate, spun5n$ la $u#o!nic c5te a!orturi, "ntrerupeme$icale şi fereală are.

l treilea, să se căiască cu lacrimi şi cu căin/ă toată !ia/a p5nă-i !a ieşi sufletul.Să boteze copii săraci pentru răscumpărarea acelor suflete.

l cincilea, să "n!e/e toată !ia/a partea femeiască să nu facă a!orturi şi să a$ucă c5t mmulte suflete pe calea cre$in/ei a$e!ărate.

.cestea se vor socoti ca răscumpărare a sufletelor pe care le-a trimis !n !ntuneric$ etanii, porugăciuni şi milostenii şi tot felul de fapte )une tre)uie să facă fiecare, că moartea vine fără veste ne găseşte nepregăti#i$ .şa cum a venit şi la o tânără despre care vreau să vă povestesc$

;n !ara anului 13 a !enit o femeie pl5n%5n$ la m5năstire. 8ra $e prin păr/ile otoşanilor. ătela uşa fiecărui $u#o!nic şi cerea sfat pentru sufletul fiicei sale. 9u lacrimi "n oc#i spunea că fata a murit nespo!e$ită $in pricina ei.

@8u, părinte, spunea ea, am a!ut o fată nemăritată, cam $e + $e ani. 8a trăia cu mine "n casă, efată bună, #arnică $ar "i plăcea !ia/a. ;n !ara asta, nu-i nici o lună $e atunci, fata mea s"mbolnă!it rău, zăc5n$ la pat, slăbin$ mult. @

@'amă, eu mă simt tare bolna!ă, ar trebui să c#emi preotul să mă spo!e$ească, că am nişte păcamari, am %reşit cu cine!a şi am trei a!orturiEa zis fata.

@asă, fata mea, că am să mă $uc să-l c#em, să termin mai "nt5i treburile2 $ar n-am $at importancu!intelor ei, nu cre$eam că !a muri aşa repe$eC $oua zi m-a "ntrebat fata?

@'amă, !ine preotul@

@*ată, acum mă $uc la părintele. @

Fata a tăcut c5te!a minute, $ar c5n$ am a&uns la poartă, %ata să ies "n $rum, numai ce au$ fazic5n$? A0ărintele, să !ină părintele, să !ină repe$e...A :i, "n clipa aceea, şi-a $at sufletul. Datunci nu mai am linişte "n sufletul meu. De aceea, am !enit la m5năstire, părinte, ca să $au slu&bşi să mă sfătui/i ce să fac ca să mă ierte Dumnezeu şi pe mine şi pe fată.



Iată, cum se !nşeală omul +ă luăm aminte, să nu ni se pară lucru de glumă, că vai de sufletul acepe care-l va apuca moartea nepregătit

< altă "nt5mplare s-a petrecut "n satul 7erşani, comuna oureni, &u$e/ul *aşi. < familie cunoscu"n partea locului, a cetă/eanului Nicolae Gn%ureanu. So/ia lui, care trăieşte şi acum, este o buncreştină, se spo!e$eşte, /ine posturile, mer%e la iserică, face ru%ăciuni şi milostenii. ;n sc#imso/ul ei, $ece$at $e cur5n$, era foarte slab "n cre$in/ă, nu mer%ea la biserică, nu se spo!e$ea, npostea, nu se temea $e Dumnezeu, era be/i! şi $esfr5nat.

95n$ cine!a "l "n$emna să se "n$repte, el răspun$ea cu ironie? Aasă că am aran&at eu cu sfin/ii snu mor acum... m-oi "n$repta mai "ncolo, la bătr5ne/e şi m-oi $uce la biserică... că tot la biserică fi.A

a "nceputul postului mare, so/ia acestui creştin s-a #otăr5t ca, măcar prima săptăm5nă, să /inpost, ca să se poată spo!e$i şi "mpărtăşi. ;n a treia zi $e post, satana a ză$ărnicit planul ei, cticălosul ei so/, "mbăt5n$u-se, a silit-o la trupeasca lui plăcere, ne"n$uplec5n$u-se $e lacrimile eDar, c#iar "n noaptea aceea l-a a&uns m5nia lui Dumnezeu. sărit $in pat şi, "nfricoşat, a "ncep

să stri%e?AFemeie, nu mă lăsa, cuptorul, cuptorul $e foc, $racii "mi $au foc, scapă-mă femeie...CA

;n clipa aceea, m5na ne!ăzută a mor/ii i-a oprit %lasul pentru tot$eauna şi i-a răpit sufletul.

.şa mor to#i păcătoşii care nu vor să se !ndrepteze, după cum zice proorocul David: L oartpăcătosului este cumplită$L +ă punem la suflet tot ce am auzit şi să mergem numai pe calea cfrumoasă a )isericii ca nişte adevăra#i ascultători şi !mplinitori ai 'uvântului lui Dumnezeu şi săslăvim şi noi pe pruncul Iisus care +-a născut !n ieslea din Betleem, !mpreună cu !ngerii, cu magii

cu păstorii, şi să ne !nc"inăm 1ui zicând:5ugăciune

5, /readulce şi +cump Iisuse, primeşte-ne şi pe noi !n prea3ma staulului ău şi c"iar dacă iniminoastre sunt reci, !ncălzeşte-le u cu dragostea a vino !n peştera inimii noastre şi cu căldudumnezeirii ale ne vom !nfier)ânta şi noi şi vom putea )irui toate ispitele vie#ii acesteia$ .trage-la ine, +tăpâne, şi desc"ide inima noastră, ca să putem să e lăudăm !n ceruri, pe ine, reimea cde o fiin#ă şi nedespăr#ită, !n vecii vecilor$

.m



Pr 7ect 8niv Dr "onstantin Necula - Predică la Duminica după Naşterea Domnului -93remea este să lucreze Domnul9

Duminica această poartă cu sine )ucurie şi dramă$ 'um să nu te )ucuri că-n 1iturg"ia cosmicăIstoriei Lvreme este să lucreze Domnul$$$L, Fiul intrând trupeşte !n istoria pe care, oricum, reimea#ine, ca o )iserică deplină$ 'ă pragul %aiului s-a ridicat şi-n lumea căzută intră L0mpăratul 1uminşi al /uterii$$$L, făcându-ne lumea %ai$

+ă fie oare la !ntâmplare că lectura evang"elică de astăzi este una cu aceea din ziua de 2decem)rie, !n care se face pomenire de L+o)orul /reasfintei, +tăpânei noastre, de DumnezNăscătoarei şi /ururea Fecioarei ariaL< De ce /ărin#ii Bisericii, !n rânduiala pericopelor, insistă te=tul acesta de la atei 92,87-27;, care !ncepe cu o fugă şi se continuă cu un genocid 9pruncuci

uriaş, ca să păstreze şi ecoul unei !ntoarceri< *ste aici ceva din fuga lui .dam din %ai, căderea lui



genunc"ii pe pietrele col#uroase ale 4ăii /lângerii ce s-a făcut lumea prin neascultarea sa şi dgeana de năde3de pe care o purta cu sine neamul născut din .dam, !n aşteptarea Noului .dam/oate$ 'ert este că &ristos, 'el venit să aducă /acea, este de3a LrăstignitL !ntre liniştea ce-I enecesară ca /runc şi prigoana ce-1 aşterne la drum, deloc uşor$

Iar faptul că ne-aducem aminte de uciderea pruncilor 9t 2, 8-8A; ne aduce !nainte faptul +o)orul aicii Născătoare de Dumnezeu !ncepe cu pruncii aceştia, admişi de unii /ărin#i

Bisericii 9Fer$ Ieronim; drept Lproto-martiriL, !nainte mărturisitori de Dumnezeu$ Oertfa lor, curatăfără sens la prima vedere, asemănându-se cu Oertfa Jolgotei Dumnezeului 'elui 4iu, ne aduaminte că mereu din +o)orul aicii vor face parte !ngerii, păstorii, magii, pruncii$$$ Niciodată irozcei care #in de scaunul şefiei lor pământeşti cu riscul uciderii lui Dumnezeu$

Din +o)or - prăznuit, iată, prin *vang"elie şi-n prima Duminică după Naşterea Domnului - se ridispre noi c"ipul Dreptului Iosif$ /e nedrept uitatul Drept Iosif$ Drept şi curat !naintea lui Dumnezerespectat de o comunitate pentru care a fi omul lui Dumnezeu mai !nsemna ceva, discret "otărârile sale 9a se vedea drama aflării vestii sarcinii ariei, logodnica sa$$$;, omul acesta poartă sine un cura3 sfin#itor$ +ă-#i asumi custodia /runcului-Dumnezeu e mai mult decât cura3, es

sfin#enie eroică$ %eac#ia lui, altfel aproape de ne)ăgat !n seamă !n icoana Betleemului, rapidă eficace când vine vor)a de salvarea /runcului şi a aicii +ale 9cf$ t 2,8@;, fără LnegociereL slamenta#ii care ar fi făcut să se piardă timp pre#ios, face din Iosif una din cele mai )inecuvântaefigii ale paternalului luptător$ Iosif mai are ceva cu totul aparte, căci, la fel ca şi măre#ia, sfin#ennu este conştientă de sine$ 'u o )ăr)ă#ie inegala)ilă 9uneori mă simt, !n cea mai mică măsur!mpreună părtaş la ea, atunci când LfugL cu /otirul de la +fânta asă !n L*giptulL /roscomidiarulsau !l port de acolo spre miezul Bisericii locaş; Iosif !nfrunta noaptea, slă)iciunea fizică a unfemei care tocmai născuse, fragilitatea unui /runc, ştiind că noaptea-n fa#a 1uminii n-are putere, /runcul Fecioarei acelea era Dumnezeu, că păruta lui fragilitate era icoana transparentă

L0mpără#iei şi /uterii şi +laveiL$ *l rămâne !nsă dincolo de misiunea custodiei acestui '"ivot )ucurii un e=celent !mplinitor de poruncă$

Ne putem !nc"ipui greutatea drumului$ Noi$ .stăzi$ 'ând orice efort de călătorie ne-a fost diminula ma=imum$ Kna din *vang"eliile apocrife păstrează despre această călătorie o LpovesteL careare rostul ei$

0e la &umătatea călătoriei $i!inei familii, $e $upă o $ună $e $eşert se i!esc $oi t5l#ari. Gnul $in propune fratelui său să atace perec#ea, pentru a uci$e pe 0runc şi pe tatăl său, c5şti%5n$ !5rt$in !5nzarea femeii şi a asinului cu care călătoresc. 9elălalt, !ăz5n$ şi $escriin$ frumuse/ea feme

lumina 0runcului şi măre/ia lui *osif, inter!ine şi este $ispus să plătească, pentru ca să-i lase paceştia să plece mai $eparte. *nteli%ent, el pune "n cumpănă c5şti%ul pe care l-ar a!ea cel $int$acă, trezin$ pe ceilal/i patruzeci $e #o/i prezen/i cu ei (care $ormeau ce!a mai "ncolo $e p5n$arar !in$e pe femeie şi ar "mpăr/i banii cu ei. 0e c5n$ aşa, făc5n$ afacerea "ntre ei, cel $int5i poac5şti%a... treizeci $e ar%in/i, bani pe care-i şi oferă cel $e-al $oilea. 0rimul acceptă. l $oilea $bucuros. e%en$a "nsă continuă spun5n$ că cei $oi sunt t5l#arii care !or fi aşeza/i $e-a $reapta $e-a st5n%a "n Drama Hol%otei. :i iarăşi al $oilea... s-a făcut cetă/ean >aiului.

/oate că nu-i aşa$ Dar povestea ne atrage aten#ia că nimic din ceea ce &ristos a pătimit pe pămâ

nu-i lipsit de sens !n raport cu despătimirea noastră$ Duminica aceasta, c"eie de )oltă a /razniculu



ne spune că +ăr)ătoarea Naşterii nu are odovanie 9sfârşit;$ 'ă-n fiecare zi, stând lângă &ristopăzindu-1 9deşi +e păzeşte;, crescându-1 9deşi +e creşte;, mângâindu-1 9pe *l, ângâietorul$ne facem părtaşi Naşterii şi adâncii sale semnifica#ii$

Părintele Ion "*rciuleanu - Duminica după Naşterea Domnului - Fuga în Egipt



Naşterea trupească a ântuitorului este a doua crea#iune a lumii$ Fiul lui Dumnezeu, a dopersoană a +fintei reimi, a luat trup omenesc, prin +fânta Fecioară aria cu conlucrar+fântului Du", pentru a noastră mântuire$ *venimentul a fost dumnezeiesc fiindcă prin el s-au ptemeliile morale ale vie#ii creştine$

Dumnezeu 0nsuşi +-a !ntrupat !n om, pentru ca omul să se poată ridica la Dumnezeu$ Naştertrupească a lui .dam cel nou? sau .dam spiritual?, cum !l numeşte +fântul .postol /avel pântuitorul 9I 'or$ 8C, @C;, creştinii o săr)ătoresc an de an$ 0n zilele acestui mărit praznic, ei trăieatmosfera !năl#ătoare, care actualizează taina cea din veac ascunsă şi de !ngeri neştiută?, adi"otărârea din veşnicie a lui Dumnezeu de a şterge greşeala omului pe această cale 9I 'or$ 2, E

'ântările )isericeşti ne fac să trăim această contemporanizare astfel: &ristos se naşte, mări#i-&ristos din ceruri, !ntâmpina#i-1 &ristos pe pământ, !năl#a#i-văH?$ Ideea o e=primă şi colindenoastre: .stăzi s-a născut &ristos, esia, c"ip luminosH?$

Jrea !ncercare pentru mintea omenească de a !n#elege minunea Naşterii ântuitorului, ea fiind mpresus de puterile limitate ale firii noastre$ 'elor trufaşi li s-a părut o a)surditate, iar poporuales?, purtător al făgăduin#elor mesianice, o dezamăgire, fiindcă nu şi-a luat asupra sa rol politic, eli)erator al lor de su) stăpânirea romană, de aceea a fost !ntâmpinat cu !mpotrivire şi ostilitatNFntru ale Sale a venit !i ai săi nu "-au primit ?Ioan 1, 11@.

Irod era !mpărat pe vremea când s-a născut !n Betleemul Iudeii ântuitorul, şi aflând de la madespre naşterea /runcului Iisus, şi-a pus !n gând să-1 ucidă$ 0ngerul Domnului, !nsă, s-a arătat !n vlui Iosif, după plecarea magilor şi i-a spus: NScoală-te, ia runcul, !i pe mama "ui !i fugi în #gi!i stai acolo până ce î$i voi spunePE. Iosif aşa a făcut, a luat /runcul şi pe mama 1ui şi au plecat*gipt$ *i au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se !mplinească cuvântul spus de Domnul, prproorocul: NDin #gipt am c)emat pe *iul +euE ?+at. 6, 1'@. 'ând Irod s-a văzut !nşelat de maNs-a mâniat foarte !i trimi$ând a ucis pe to$i pruncii care erau în etleem !i în toate )otarele lude doi ani !i mai os, după timpul pe care îl aflase de la magi. 0tunci s-a împlinit cuvântul sp



de Ieremia proorocul: N2las în oma s-a auzit, plângere !i tânguire multă4 a)ela plângea pfiii săi !i nu voia să se mângâie, pentru că nu mai suntE. /rofetul Ieremia cu câteva sute de ani !nainte de venirea ântuitorului, !n viziunea ce o avea desptragedia copiilor de pe vremea lui Irod, deplângea cu aceste cuvinte durerea fără mângâieremamelor reprezentate prin %a"ela, o stră)unică a poporului Israil$

După moartea lui Irod, acelaşi !nger al Domnului s-a arătat lui Iosif !n vis, spunându-i să vină

pruncul !n pământul lui Israel Ncăci au murit cei ce căutau via$a pruncului. Iosif, sculându-seluat pruncul !i pe mama "ui !i a venit în pământul lui Israel. &i auzind că domne!te 0r)elam Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo !i, luând poruncă în vis, s-a dus păr$ile 2alileii. &i a venit !i a locuit în ora!ul 8azaret, ca să se împlinească ce s-a spus prprooroci, că 8azarineanul se va c)emaE ?+atei 6, 13-63@.

+inistră figură este Irod intea noastră refuză să !n#eleagă cum un suflet omenesc poate fi atât dcrud, !ncât !n fa#a neputin#ei de a găsi pe ântuitorul, cuprins de o săl)atică furie, să dea ordin omoare atâtea fiin#e nevinovate$

6i totuşi cuvântul evang"elic ni-l descrie ca pe un fapt istoric !mplinit$ Irod a a3uns la tron cavulpe? a domnit ca un tigru? şi şi-a sfârşit via#a ca un câine?, spune un istoric$ Kciderea pruncilde doi ani şi mai mici i-a adus )lestemul din partea lui Dumnezeu şi a lumii$ . fost )lestemat şi d!nsuşi poporul său şi c"iar de romani$ 0n cruzimea lui, nu s-a dat !n lături de la atrocită#i şi crime, nnumai !mpotriva supuşilor săi, ci şi !mpotriva mem)rilor familiei sale, so#ie, fii, soacră$ *l a pus cale uciderea primei sale so#ii arian 9el a avut nouă so#ii legitime;, a soacrei sale, şi a trei dproprii lui fii$

După un timp de cruzime feroce !n fărădelegile sale, au !nceput remuşcările, mustrarea conştiin#

se pare că !l a3unsese răz)unarea divină pentru via#a lui monstruoasă$ . plecat !n locuri pustspunând că pleacă la vânătoare$ .3unsese !n pragul disperării, nici un leac nu-i mai era de folorupul de viu !i putrezea, picioarele !i ardeau, răsuflarea !i era greoaie şi-i mirosea cale de o poşFiindu-i silă de el !nsuşi, a !ncercat să se omoare cu un cu#it$ /ână la urmă, a murit de o )oacumplită$ *ste sfârşitul tuturor nelegiui#ilor, aşa cum zice psalmistul: N+oartea păcăto!ilor escumplităE ?s. 33, 67@.

'onştiin#a morală, trezită din rătăcirea ei, l-a pedepsit pe 'ain, pentru uciderea fratelui său .)el, /ilat din /ont, care a semnat sentin#a de moarte a ântuitorului, pe Iuda care 1-a trădat ântuitorul, pe Neron şi pe to#i nelegiui#ii asemenea lor$ .cestora li se poate aplica cuvânt

+fântului .postol /avel: NArice călcare de poruncă !i orice neascultare !i-a primit dreaprăsplătireE ?#vrei 6, 6@.

De atunci şi până astăzi au trecut 2GGG de ani$ 0nvă#ătura ântuitorului s-a răspândit curepeziciune fără seamăn, !ntre toate neamurile şi acolo unde a pătruns, ca prin minune a transformtoate o)iceiurile păgâne de atunci$ 5 via#ă nouă a !nceput !n lume, de la )ordeiele săracilor până palatele )oga#ilor şi tot ce lumea de azi are mai valoros su) raport etic şi cultural, se datorează !n cmai mare măsură creştinismului$



ântuitorul n-a fost !n#eles !n scurtul popas făcut pe pământ, ci s-au găsit oameni care 1-au urât cu orice pre# să-1 răpună, dar s-au greşit socotelile$ /rima prigoană pornită contra ântuitorului, scopul de a-1 ucide, a fost !n vremea lui Irod$ +-au găsit mereu !n decursul veacurilor, oameni sisteme de cugetare şi care au căutat nu numai să-1 com)ată, ci c"iar să-1 ucidă din nou, dispre#uişi distrugând tot ce este concretizare a !nvă#ăturii +ale$ *i credeau că ucigând pe ântuitorul, vdispare via#a creştină, lucrarea creştină, omul creştin$

+-a !ntâmplat şi se !ntâmplă !nsă, cu totul altfel$ Oertfa de pe Jolgota, !n loc să intimideze, potolească, a provocat şi provoacă un interes deose)it pentru religia creştină, şi o ataşare de ea pâla sacrificiu$ Iisus, *iul lui Dumnezeu vine în c)ip de prunc ca o întrupare deplină a nevinovă$iO !i face din starea de pruncie spirituală condi$ia cea mai de pre$ a rena!terii oamenilor !iprimirii lor în Fmpără$ia ;erurilor.Iisus ristos, *iul lui Dumnezeu, co9oară printre noi oamenii în c)ip de prunc, pentru a ne famai pilduitoare via$a Sa întreagă trăită în du)ul nevinovă$iei, al iu9irii curate !i al facerii d9ine, al iertării !i al dăruirii totale pentru fericirea semenilor O tot atâtea virtu$i care pecetluiesnevinovata pruncie spirituală.

+cump şi dulce e numele lui Iisus care mângâie, !ntăreşte şi !nal#ă sute de milioane de creştini şi pcare atâtea inimi şi guri 0l c"eamă cu !nfrigurare, de la leagănul pruncilor până la patul de moar#l este calea care luminează !i îndrumă via$a noastră cu în$elepciunea !i 9el!ugul 9unătă$ii Sa#l este +arele ăstor de suflete, călăuzind pa!ii no!tri pe cărările mântuirii.

Domnul Iisus &ristos nou Născutul la Betleemul Iudeii a fost personificarea virtu#ii şi ne-a povă#uca purtarea noastră să lumineze !naintea oamenilor Npentru ca văzând faptele noastre cele 9une preamărească pe >atăl ;el cerescE ?+atei ', 1@. .min$



Părintele Iosi) ;ri)a - Evanghelia Duminicii după Naşterea Domnului - "eva mai groaznicdec*t uciderea pruncilor de către Irod cel tiran

'ând eram copil mă !ngrozeam de câte ori citeam !n istoria )i)lică sau auzeam la )iserică citindu-această evang"elie$ Jroaza o am şi acum, numai cât felul ei s-a sc"im)at$ .cum mă !ngrozegândindu-mă că şi azi este un Irod care caută pruncii să i taie$ .cest Irod e vră3maşul diavol caum)lă ne!ncetat să strice via#a tinerilor şi să ucidă sufletul lor$ *ste mai mare şi mai rău acest tirdecât cel din evang"elie, pentru că acesta caută să ucidă sufletul şi scris este !n *vang"elie: 8u teme$i de cei care ucid trupul, iar sufletul nu-l pot ucide, ci vă teme$i mai vârtos de cel ce poate piardă !i sufletul !i trupul în g)eenăN ?+atei 17, 6@.

/ărin#ii au datoria să-şi apere pruncii de acest Irod ucigător de suflete$ Dar, o, ce lucru grozav văd

acum !n lume< /ărin#ii de azi dorm linişti#i de seara până diminea#a, !n vreme ce copiii lor um)nop#ile, şi vră3maşul Irod le răneşte sufletul$ /ărin#ii din evang"elie au plâns cu mare tânguimoartea pruncilor, dar părin#ii de azi omoară sufletul pruncilor lor şi nici "a)ar nu au$

;ând tu vezi pe un om că 9ate pe copilul tău O zice Sfântul Ioan 2ură de 0ur O te superi, mânii, te aprinzi !i năvăle!ti asupra făpta!ului. Dar când vezi pe satan în toate zilele rănind 9ătând pe copilul tău !i amăgindu-l la păcat, te ui$i cu nepăsare !i nu cau$i să mântuie!ti pcopilul tăuN.

Ba !ncă unii părin#i a3ută parcă lui Irod: dau !n gura pruncilor, o dată cu laptele, şi sudalma şi

mândresc cu >vite3iile cele rele ale copiilor lor$

5, cum s-a stricat tinerimea zilelor noastre 4ezi tineri, a)ia ieşi#i de su) aripile părin#ilor, pe toadrumurile cu #igara şi sudalma !n gură$ *roii crâşmelor şi c"efurilor sunt azi tineri care n-ar tre)ui cunoască acest drum al pieirii$ 4ina acestui rău o poartă, !n primul rând, părin#ii$ Bătrânii noştri nerau aşa de ocoşi şi de !nvă#a#i ca nepo#ii lor de azi, dar, !n sc"im), aveau mai multă !n#elepciune via#ă$

Numele de >casă era la )ătrânii noştri un nume sfânt pe care !l apărau cu oc"i de vultur şi mână

fier$ 0n vremea )ătrânilor noştri >tata, din casă, era acela care mişca toate şi fără voia şi ştirea lui



se putea mişca nimeni$ 0nsă multe mame şi mul#i ta#i de azi dorm linişti#i de seara până diminea#a,vreme ce copiii lor um)lă nop#ile, se !m)ată şi !şi otrăvesc sufletul$ /ărin#ilor Nu lăsa#i pe copvoştri nicăieri unde se )ea alcool şi unde se petrece cu alcool, căci cu acest du" rău strică şi ucisatan sufletul copiilor voştri Dar creşterea cea )ună şi mântuirea tinerilor din ispitele pierzării nstau numai !n aceea să-i !nc"ide#i pe copii !n casă, să-i opri#i să nu meargă colo şi colo 9de multe odin ce opreşti pe cineva de la ceva anumit, mai tare se duce acolo;$

+ilin#ele părin#ilor tre)uie să se !ndrepte mai ales !ntr-acolo ca odraslele lor să-1 afle cu adevărat ântuitorul$ .propia#i copiii voştri de 'el ce a zis: >1ăsa#i copiii să vină la ine Bună este gripărin#ilor, )ună este şi sfada, de lipsă, câte o dată şi varga, dar când l-ai adus pe copilul tău adevărat la ântuitorul, atunci po#i rupe varga şi sfada nu-#i mai tre)uie atunci po#i dormi liniştitpo#i muri liniştit, căci copilul tău are cea mai )ună zestre şi moştenire ce nu se va lua de la aşezată fiind pe temelia cea de piatră$

0nsă ca să-1 poată afla copilul tău pe ântuitorul, tre)uie tu !nsu#i să-1 cunoşti mai !ntâi şi trăieşti o via#ă cu *l$ 0n zadar !i predici copilului tău despre ântuitorul şi *vang"elia 1ui, când nu te vede trăind pe tine această via#ă$ /ilda vie#ii noastre este predica şi !nvă#ătura cea mai )ună

sau cea mai rea pentru copiii noştri$

/ărin#ilor Kn ogor ce aşteaptă semănatul şi sămân#a este sufletul copilaşilor voştri$ 4oi sunterăspunzători !naintea lui Dumnezeu despre ce fel de sămân#ă semăna#i !n ogorul sufletesc al copiilvoştri$ 5 ceară caldă este sufletul copiilor voştri$ 4oi sunte#i răspunzători !naintea lui Dumnezdespre ce fel de slove şi ce fel de tipar apăsa#i !n această ceară$ 0n casa voastră, tu, tată şi mamtre)uie să fi#i ceea ce este preotul !n )iserică şi dascălul !n şcoală$ Fără voi şi fără a3utorul vostrnici preotul, nici dascălul nu pot face nimic$ 0n căsu#a voastră este !nceputul !ndreptării omului cea dintâi răspundere sufletească pentru această !ndreptare pe voi vă apasă$

Kn răspuns fiorosGn "n!ă/ător se "nt5lni o$ată pe un $rum cu un copil ce nu ieşise "ncă printre oameni şi la şcoală.I l cui eşti tu "l "ntrebă "n!ă/ătorul.I l $racului, răspunse copilul.;n!ă/ătorul rămase uimit $e acest răspuns şi-l "ntrebă mai $eparte?I 9um te c#eamăI Satan.I De un$e !iiI Din ia$, răspunse copilul.

;n!ă/ătorul cercetă mai $eparte pe urmele acestui răspuns fioros şi, pe urmă, află următoarelămuriri?'ama copilului se certa foarte $es cu tatăl lui care era be/i! şi-i zicea?I 9e-i, $race, ai !enit iar beat pe capul meuCa asta, tata răspun$ea cu "n&urături şi amenin/ări. ;n astă !reme, copilul fu%ea pl5n%5n$ "n bra/emamei, $ar mama "l alun%a, zic5n$?I Fu%i, măi satan, nu mă mai necă&i şi tu, că $estul $e necă&ită-s eu $e c5n$ trăiesc "n acest ia$ $casăJDin astea a auzit copilul şi a "n!ă/at că pe tatăl lui "l c#eamă KDracul@, pe el KSatan@ şi ei trăie

"n Kia$@.



Iacă şi din această istorioară se poate vedea ce groaznice urmări au pentru un copil creşterea cea rşi pilda cea rea ce o vede şi o aude !n casa părintească

?ărintele Iosif >rifa, >âlcuirea #vang)eliilor duminicilor de peste a

;raian Dorz - 5*vna pentru datini<

0$i auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată în religiunea iudeilor. ;um, adicprigoneam peste măsură de mult iserica lui Dumnezeu !i făceam prăpăd în ea4 !i cum eram mînaintat în religiunea iudeilor decât mul$i din neamul meu de o vârstă cu mine. #ram însuflede o râvnă nespus de mare pentru datinile strămo!e!ti. ?2al. 1, 13-1%@

Frumoase sunt datinile noastre creştineşti şi )ine este să #inem la ele, dar când noi suntem !nsufle#numai de râvna pentru ele, fără a-1 cunoaşte şi avea pe &ristos viu !n inima şi !n um)larea noastr



atunci, oricât de creştineşti şi de frumoase ar fi aceste datini, #inerea lor nu ne va folosi la nimic$ Bdimpotrivă, ele ne vor fi spre pagu)ă şi pierzare$

5ricât de frumoase ar fi scutecele unui copil, ele nu pot !nlocui copilul iu)it şi viu !n inima mamlui$ /ot fi oricât de creştineşti datinile noastre dacă noi nu-1 avem !n sufletele noastre pe &ristos c4iu şi .devărat, ele nu numai că nu ne vor folosi la nimic, dar #inerea lor ne va da un fel dmul#umire sufletească !nşelătoare, care nu ne va lăsa să-1 căutăm şi să-1 aflăm cu adevărat

&ristos şi naşterea din nou$aina mântuirii noastre stă !n aflarea şi do)ândirea lui Iisus &ristos cel 4iu şi .devărat$'unoaşterea lui &ristos ântuitorul nostru Knic este via#a, fericirea şi slava noastră veşnică$

Nimic altceva fără *l nu poate avea un pre# mântuitor$ Nimic altceva nu-1 poate !nlocui !n vianoastră pe &ristos$ Nimic nu poate da nici iertarea păcatelor noastre, nici mântuirea sufletulnostru, decât *l, Iisus &ristos, singurul 'are ne poate mântuiH atăl 'eresc, Dumnezeul nostrupus !n &ristos Iisus, Domnul nostru şi Fiul +ău iu)it, tot pre#ul iertării şi al mântuirii noastre$

5ricine doreşte cu adevărat mântuirea sa, acela tre)uie să a3ungă neapărat până la &ristos, la 'rucşi Oertfa lui ântuitoare$

/rintre multe piedici care stau !n calea sufletelor dornice de mântuire, oprindu-le !n drumul sp&ristos, sunt şi frumoasele datini religioase pe care mul#i le #in cu toată tăria şi le respectă cu muevlavie şi teamă$

*le sunt piedici, fiindcă !i dau omului un fel de mul#umire care !i adoarme conştiin#a şi !i satisfa!ntr-un anumit fel setea după &ristos, fără de &ristos$

Dar nu numai atâtH Datinile acestea !i dau celui ce le #ine !ngâmfarea şi or)irea fariseului care lăuda pe sine şi "ulea pe vameş, semenul lui 91c 8A, -8@;$

/e lângă astea, aceste datini dau celui ce le #ine cu toată tăria un du" aspru şi necru#ător pentoricine le stă !n cale, punând mai presus pe &ristos decât pe ele$

+ufletele supersti#ioase şi "a)otnice pun totdeauna mai presus datinile decât pe &ristos şi trăir1ui$ De aceea, acolo unde sunt respectate cel mai mult aceste datini, este pre#uit &ristos mai pu#iNicăieri nu pătrunde mai greu 'uvântul lui &ristos, ca acolo unde oamenii #in cel mai mult numai

datinile strămoşeşti$ .colo, Bi)lia nu este citită şi adâncită$ .colo, naşterea din nou este totnecunoscută$ .colo, părtăşia personală cu &ristos, vie#uirea scumpă !n &ristos şi dulcea iu)ifră#ească, rugăciunea !n du" sau cântarea şi mărturisirea sfântă sunt nişte no#iuni despre care nici ns-a auzitH şi pe care c"iar şi cei care au auzit nu numai că nu le doresc, dar c"iar le alungă d"otarele lor cu toată duşmănia şi gra)a$

Dragă suflet scump, tu cum stai !n privin#a asta< Iu)eşti şi tu mai mult datinile decât pe IisuIu)eşti tu mai mult scutecele moarte ale datinilor decât pe 'opilul viu al .devărului şi +fin#eniei, &ristos<



5, te rog, desc"ide-#i )ine oc"ii şi gândeşte-te )ine la această !ntre)are

'ine 0l are pe &ristos ştie să dea pre#ul care se cuvine oricărui lucru al 1ui$ 'ând 0l ai cu adevărat &ristos, din pricina 1ui, ştii să pre#uieşti )ine şi lucrurile 1ui$ Nici mai mult, dar nici mai pu#in decse cuvine$

Dar cine nu-1 are pe &ristos !n inima şi !n via#a sa, acela se va !nşela mereu, numind aurul paie, i

paiele, aur$>raian Dorz, ristos O uterea 0postoliei ?+edita$ie la Duminica după 8a!terea Domnului@

IP( Andrei 5=maren>o - Duminica după Naşterea Domnului



N&i pentru că sunte$i fii, a trimis Dumnezeu pe Du)ul *iului Său în inimile noastre, care strig0vva, ărinteE ?2alateni %,@.

'ei care au fost !n )iserică la 1iturg"ia de 'răciun au auzit că şi !n acest an, !n acea mare zi, cân

ne-am adunat cu to#ii !n 3urul ieslei din peştera din Betleem, Dumnezeu a !nfăptuit pentru nmisterul re!nnoirii spiritului !nfierii !n inimile noastre$ &ristos Domnul a spus: când te rogi, să spaşa: N>atăl nostru, ;are e!ti în ceruri, sfin$ească-se numele >ăuPE ?+atei ,5@. .cest misterre!nnoirii !nfierii noastre fa#ă de Dumnezeu a fost realizat !n ziua Naşterii lui &ristos$

Nimic nu este accidental !n Biserică$ 6i nu fără motiv tocmai !n ziua Naşterii lui &ristos Biserica spune prin cuvintele .postolului /avel: NIar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis p*iul SăuP ca să do9ândim înfiereaE ?2alateni %,%-'@. 0n aceasta constă misterul, misterul cadeose)eşte aceste zile ale perioadei 'răciunului de toate celelalte zile ale anului$ 0n aceste zi

măre#e se va forma Familia lui &ristos, şi noi devenim mem)ri ai acestei familii, fra#i şi surori !ntnoi, copii ai unicului ată ceresc$ 6i doar !n această mare familie se poate realiza refacerea /omul4ie#ii, *u"aristia, +acramentul rupului şi +ângelui lui &ristos$

.cest lucru ni l-a oferit ziua de 'răciun$ 6i când am ascultat din nou cântul !ngerilor: NSlavă întcei de sus lui Dumnezeu !i pe pământ pace, între oameni 9unăvoire=E ?"uca 6,1%@, ne-am !ntospontan către aica lui Dumnezeu şi i-am spus: 'eea ce eşti mai cinstită decât "eruvimii şi mmărită fără de asemănare decât serafimiiH? 9din imnul 'uvine-se cu adevărat;$ De aceea, +fânBiserică i-a dedicat ei a doua zi de 'răciun, numind-o +er)area /reasfintei Fecioare aria, ziua care credincioşii se adună pentru a o săr)ători pe aica lui Dumnezeu$

Iar *vang"elia pentru această duminică, Duminica după Naşterea Domnului?, ne relatează din nceea ce a trăit aica lui Dumnezeu după Naşterea lui &ristos, su)liniind măre#ia ei !n suferin#ăparticiparea ei la mântuirea noastră$ *a a devenit scara care a unit 'erul şi pământul$ . devepunctul culminant al 4ec"iului estament prin care s-a !ntrupat a doua /ersoană a /reasfinreimi$ .semenea unui crin al), ea nu va !nceta niciodată să atragă inimile oamenilor cu frumuse#ei nepământească$ 6i omenirea nu o va uita niciodată, nu va !nceta niciodată să fie uimită !n fanepri"ănirii ei şi a infinitei ei sfin#enii$ +ă citim cu aten#ie *vang"elia de astăzi este, de fapt, primpagină a vie#ii ei, a suferin#elor ei$ &ristos tocmai s-a născut şi inima mamei 1ui a !nceput de3a



sufere$ Kneltirile lui Irod, plânsetele, uciderea pruncilor patrusprezece mii apoi fuga !n *gipemigrarea$

După cum ne spune tradi$ia: +aica lui Dumnezeu împreună cu runcul au călătorit pe umăgar, împreună cu Iosif în vârstă de optzeci de ani !i cu fiul lui Iosif, Iaco9, prin pustie, î#gipt. Iar în #gipt căldură mare, gria pentru procurarea )ranei4 nu aveau un adăpost. ătrânIosif era tâmplar. ;e câ!tig putea să o9$ină el într-o $ară străinăG &i apoi o nouă revela$i

tre9uie să se întoarcă. Din nou însă +aica lui Dumnezeu a tre9uit să se ascundă, de teama cristos va fi găsit, pentru că domnea acum fiul lui Irod. 0u locuit la 8azaret, unde 9ătrânul Iosa trudit pentru familia lui4 a urmat apoi moartea lui. &i ristos a crescut. 0 început activitatea lde propovăduire. 0ici +aica lui Dumnezeu a văzut răul din cei din urul "ui. *ariseii saduc)eii erau tul9ura$i. "i se părea că propovăduirea lui ristos le-ar putea derana aparentec)ili9ru rezultat din concesiile cerute de legea romană pe care le-au făcut liderii evrei. +aiclui Dumnezeu a văzut toate acestea. &i mai apoi trădarea lui ristos, udecata înaintea lui ilarăutatea fariseilor. ăstignirea. +aica lui ristos la picioarele crucii. +oartea lui risto0cestea ne arată via$a +aicii lui Dumnezeu.

6i !n acelaşi timp, !n aceşti două mii de ani, ea a devenit aica tuturor genera#iilor$ +ă ne gândidoar la milioanele de oameni care merg !n pelerina3 la sanctuarele dedicate ei, unde se găsesc icoafăcătoare de minuni: au trecut pe acolo stră)unii noştri, părin#ii noştri, şi copii şi nepo#ii noştri vtrece pe acolo$ 'ând inima lor este cuprinsă de singurătate, de disperare, cu to#ii simt o minunamângâiere când se roagă ei$ .ceasta este ama noastră$ *a stă astăzi !naintea noastră$ Biserica neoferă ca model pentru via#a noastră creştină$Dar mai tre)uie să facem un pas, !n prima zi a lunii ianuarie ăierea !mpre3ur a lui &ristos$ /entnoi aceasta tre)uie să fie ziua !n care mărturisim: Da, sunt creştin şi !n spiritul vie#ii mele mă vstrădui ca Fericirile date nouă de Domnul să devină, să spunem aşa, )ătaia inimii mele?$ 6i atunc

cu o astfel de "otărâre, pentru noi va veni !ntr-adevăr un .n nou$?>raducere: Aana ;apa



Pr 0ihai ;egzeş - Duminica după Naşterea Domnului - ()*nta )amilie? un model pentru)amiliile noastre

/rin faptul că familia din Nazaret are !n#elepciunea şi cura3ul să asculte de voia lui Dumnezeu săpună pe pruncul Iisus !n centru vie#ii lor să-1 crească, să-1 "rănească, să-1 apere de cei care doresă-i ia via#a şi să-1 educe - se impune ca model demn de urmat pentru fiecare familie care trăieşte pământ$

N-a fost atât de uşor !nceputul vie#ii de familie pentru Iosif şi aria aşa pe cum noi astăzi !nc"ipuim$ Dintr-o dată ei au tre)uit să renun#e la planul lor de via#ă şi să urmeze !n mod li)er vocDomnului care a a3uns la urec"ile lor prin cuvintele 0ngerului şi prin puterea +piritului +fânt$ '"idacă noi nu ne putem )ucura de prezen#a pruncului !n casele noastre asemenea lor, putem săcunoaştem din +fintele +cripturi, să-1 primim !n sfânta 'uminecătură şi să #inem seama de voDomnului !n deciziile noastre, !n rugăciunile noastre şi !n rela#iile cu cei din casa noastră$

Naşterea lui Iisus a adus cu sine, nu doar pace şi )ucurie, ci mai cu seamă multe pro)leme pentpărin#ii +ăi$ Irod 9sim)ol al omului care priveşte doar la via#a şi la puterea pământească trecătoarincapa)il să se desc"idă şi să creadă !n Dumnezeu; vrea cât mai repede să ucidă pruncul$ Iosif aria sunt a3uta#i şi prote3a#i de Dumnezeu prin 0ngerul +ău, asemenea tuturor familiilor care confruntă cu necazurile vie#ii$ 'eea ce-i deose)eşte pe Iosif şi pe aria de foarte multe familii a



zilelor noastre este faptul că nu s-au predat 9descura3at; !n fa#a prime3diilor, ci au luptat şi s-au lăsconduşi de glasul 0ngerului şi nu de glasurile? lor umane limitate$ /rin urmare, !n urma unei luncălătorii la Betleem, şi după ce le-a fost refuzată ospitalitatea de către semenii lor cu un copil a)venit pe lume, singura solu#ie este să fugă !n *gipt$

Iu)i#ilor, inimile noastre sunt revoltare la gândul că locuitorii Betleemului de atunci l-au refuzat pesia, dar fiecare tre)uie să ne !ntre)ăm cu sinceritate dacă nu cumva şi noi !l eliminăm

Dumnezeu din familiile noastre, din via#a noastră$ 0n acest sens ar tre)ui să ne e=aminăm cu privila rela#iile noastre cu mem)rii familiei noastre: so#ul, so#ia, copiii, )unicii$ 'omunicăm cu ei< respectăm< 0i prote3ăm de pericole< Ne lăsăm pe noi pentru a-i a3uta pe ei<

/rin venirea sa !n lume pruncul Iisus arată că are nevoie de familie$ *l a sfin#it familia şi n-a distruo$ Noi participăm la această misiune a ântuitorului, sau ne punem cu tot dinadinsul !mpotriva 1atacând şi distrugând familia<

Dacă am ascultat cu aten#ie pericopa evang"elică de astăzi putem nota că mem)rii +fintei Familii ndoar ascultă şi fac voia Domnului ci se raportează !ntre ei cu mult respect, !ncredere şi dăruire$ '

pu#in respect e=istă astăzi !n familiile noastre unde so#ul şi so#ia se văd ca fiind patronul? celuilşi se cred proprietatea? celuilalt şi nu persoane copii li)eri şi iu)i#i ai lui Dumnezeu sau darpe care Domnul i l-a dat pentru a se )ucura de elPea şi pentru a-i slu3i la mântuire$ +unt so#ii astăzi conştien#i de rolul primordial sau de misiunea pe care o au cu privire la mântuirea celuilalt<

Iosif şi aria ne demonstrează faptul că so#ii creştini nu sunt două persoane care se limitează la!nşişi, ci sunt două persoane care privesc, gândesc, comunică şi "otărăsc de comun acord să !ndrepte către un altul 9copiii; şi către o anumită direc#ie 9calea strâmtă, de multe ori presărată şi spini; care duce la mântuire$ 'uplul creştin decide să caute fericirea !mpreună$ Nici unul nu pretin

că este sensul a)solut al vie#ii celuilalt, ci sunt conştien#i că sensul vie#ii am)ilor este Dumneze/rin ceea ce aria şi Iosif au făcut ne arată că şi-au iu)it copilul$ 6i noi putem !nvă#a de la ei iu)im şi să avem gri3ă de copii pe care Dumnezeu ni i-a dat$

Din cele zece porunci pe care Domnul le dă prin oise poporului cunoaştem datoria copiilor de acinsti părin#ii, iar aceasta este o poruncă divină şi nu o simplă c"estiune de educa#ie$ .postolul /avne arată că e=istă datorii reciproce !ntre so# şi so#ie şi !ntre părin#i şi copii, iar !mplinirea lor esplăcută !n oc"ii lui Dumnezeu$ .ceste datorii au la )ază iu)irea creştină, iar dacă sunt !mplinconduc familia la perfec#iune$

0n multe locuri *vang"elia lui atei ne !ndeamnă să tindem către perfec#iune, către 0mpără#'erurilor$ 0n acest sens familia este c"emată să fie loc de !n#elegere, de iu)ire, de dăruire şi sus#inere reciprocă$ 'e )ine este să ai o familie care te primeşte atunci când !ncetezi să mai alergpe cărările vie#ii o familie care nu te acuză, nu te comandă, nu te 3udecă şi care este formată dpersoane pe care te po#i )aza la nevoie: persoane de care nu !#i este frică$ Iisus a avut o astfel familie: Iosif s-a trezit din somn, a ascultat de Domnul, şi a fugit cu pruncul pentru a-i salva via#a$

'um Iosif şi aria şi-au e=ercitat rolul de părin#i educatori< 5are n-ar fi fost mai uşor pentru ei lase copilul !n emplu ca să fie pregătit de persoane mult mai instruite< De ce au ales să ai)ă soar

refugia#ilor< Nu Iisus, la fel ca to#i copiii nu are nevoie de multe lucruri Iisus şi copiii au nevo



doar de părin#ii lor şi de iu)irea dintre ei$ 'opiii au nevoie să-i simtă aproape pe părin#i şi să convingă de faptul că părin#ii le vreau )inele, iar din iu)irea părin#ilor copiii !nva#ă că e=istă uDumnezeu care este mai mare decât părin#ii şi care !i iu)eşte$

/entru copii iu)ire părin#ilor este şi va rămâne mereu un semn evident al iu)irii atălui$ 'ânpărin#ii nu-şi iu)esc copiii şi nu le dedică timp, cresc nişte copii orfani, fără Dumnezeu !ngreunează acestora calea către mântuire deoarece !i lipsesc de alimentul sufletesc cel mai esen#ia

.r putea să ne mire !ndemnul fugi? adresat lui Iosif$ *ste o poruncă care ne prezintă un Dumnezaparent? fără solu#ii !n fa#a răută#ilor oamenilor$ /ericolul cel mai mare al familiilor de astăzi esacele de-a rămâne fără Iisus$ 4ă doresc tuturor să fugi#i de cel rău, dar asemenea lui Iosif, să nuita#i să-l lua#i cu dumneavoastră pe pruncul Iisus, pentru că *l ne spune Fără ine nu pute#i fanimic?$

Iu)i#ilor, !nvă#ătura )isericii ne cere să fugim de rela#ii tensionate, de !mpietrirea inimii, de acuzareciproce, de intoleran#ă, de neră)dare, de orgoliu şi de tot ceea ce ar putea să destrame familiinoastre, dar !n acelaşi timp ne arată că fără ca să apelăm la a3utorul lui Iisus este imposi)il$ De fap

putem spune că săr)ătoarea 'răciunului este: a-1 lua la noi pe micul prunc şi pe mama +a, a permca pacea lui să intre !n sufletele noastre$ /arcă evang"elistul atei doreşte să ne arate că familiafost necesară pentru Iisus, dar şi că familia are nevoie de Iisus pentru ca să fie salvată de la rău şi a3ungă la mântuire$

Pr +heorghe Neam@iu - Duminica după Naşterea Domnului

+untem !ncă su) stăpânirea )ucuriei care ne-a luminat şi !ncălzit sufletele !n noaptea de misterNaşterii ântuitorului lumii, eveniment care a sc"im)at cursul istoriei prin faptul că a plătit pre#!mpăcării omului cu Dumnezeu, i-a redat omului posi)ilitatea de a-şi atinge scopul vremelnic veşnic pentru care a fost creat, totodată demnitatea de fiu al 1ui, pierdută prin păcat$ /rin &ristos!n &ristos, adică prin "arul sfin#itor do)ândit de *l pe 'ruce, omului i s-a desc"is cerul, !nc"is pâ



la venirea !n c"ip de ro) a acestui 'opil-Dumnezeu, respins !nsă tocmai de către aceia pentru carevenit, !n primul rând, ca să-i mântuiască$

.cest 'opil, Dumnezeu din Dumnezeu, 'uvântul atălui, consu)stan#ial cu *l şi prin care s-făcut toate şi fără de care nu s-a făcut nimic din ceea ce s-a făcut?, cum spune +fântul Ioa*vang"elistul -, a venit pentru noi cu o !ntreită misiune: de profet, de ar"iereu şi de rege$ *l esarele /rofet spre care converg, !n care se !ntâlnesc toate profe#iile estamentului 4ec"i şi car

fiind c"ipul atălui şi purtătorului 1ui de cuvânt, 0l face cunoscut !naintea oamenilor, le vor)eşdespre scopul pentru care a venit, despre suferin#ele, moartea, !nvierea +a din mor#i şi desp!mpără#ia +a, care !ncepe aici şi se desăvârşeşte !n 'er$

.cest 'opil Divin este şi arele /reot, .r"iereul veşnic, care, 3ertfindu-+e pe 'ruce, !l !mpacă om cu atăl ceresc, !mpărtăşindu-i via#a divină, pe care i-o alimentează şi sporeşte prin +finteaine, canalele prin care i se varsă !n suflet "arul sfin#itor izvorât din coasta lui Iisus străpunsă 'ruce$ /rezen#a acestui "ar !n suflet imprimă tuturor gândurilor şi faptelor sale )une, precum !ncercărilor de tot felul, valoare meritorie supranaturală, adică putere sfin#itoare, mântuitoare$

.cest 'opil-Dumnezeu a venit şi cu prerogativa de %ege, 0mpărat al universului, al omenirii, drepe care !l are !n calitate de 'reator şi %ăscumpărător al lumii$ *l este +tăpânul suveran căruiaapar#inem, ca proprietate, cu tot ce suntem şi avem totul, !n via#a noastră, tre)uie să se desfăşoaconform voin#ei +ale, e=primată !n poruncile +ale concretizate !n !ndatoririle stării noastre$ .ceaseste singura cale spre atingerea #elului nostru suprem mântuirea$ 'ăci Nu tot cel ce zice DoamnDoamne, va intra !n 0mpără#ia 'erurilor, ci cel ce face voia atălui eu, 'are este !n ceruri?$

Numai trăind !n lumina acestor gânduri, inspirate de naşterea +tăpânului vie#ii mele, via#a mea se !ndumnezei cu adevărat, iar sufletul meu va deveni un locaş curat, un sanctuar vrednic de *l$ .ltf

zadarnic am aprins lumânarea !n Noaptea sfântă, căci ea nu a putut izgoni !ntunericul din sufletmeu zadarnic am ascultat sau intonat şi eu cu colindătorii mesa3ul !ngeresc: ărire !ntru cele dsus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, oamenilor de )unăvoin#ă? 91uca II,8@;, deoarece, !ntr-un sufmort prin păcat, toate acestea nu-şi găsesc ecoul dorit de Iisus Domnul păcii$

6i, fiindcă mâine, odată cu !nc"eierea săr)ătoririi +fintei Naşteri, se !nc"eie şi anul, să corelăreflec#iile de mai sus cu un scurt popas spiritual, spre a face o privire retrospectivă, un e=amen conştiin#ă asupra anului parcurs căci nu ştim dacă +tăpânul zilelor, !n mila +a, ne va mai ră)da !nun an$

4enim de la Dumnezeu şi ne !ntoarcem la *l !n ora !n care nu gândim$ 0n fa#a 1ui are pre# nnumărul anilor ce !i trăim aici, pe pământ, nici cine am fost sau ce rol, strălucit sau anonim, am avpe scara vie#ii sociale, ci important şi singurul lucru pre#ios este cum ne-am !ndeplinit acest rpentru a ne asigura mântuirea şi cum, !n ce stare ne va surprinde ultima clipă: vii sau mosufleteşte, adică !n prietenie cu Dumnezeu, sau !n duşmănie cu *l, cu *l sau fără *l$ Nonumerantur, sed ponderantur$ .nii nu se numără, ci se cântăresc cât sunt de grei, de !ncărca#i roade, cu fapte )une, acestea vor fi scara pe care vom urca spre 'er, spre Domnul, Oudecătorul %ăsplătitorul vie#ii$ +ă nu uităm că fiecare clipă ce trece ni se impută$ ranseunt et imputantur$



De aceea, să-1 rugăm pe Iisus să ne lumineze cu +piritul adevărului ca să ne cunoaştem recunoaştem aşa cum suntem, cu păcatele, scăderile şi omisiunile noastre, şi să ne !ndreptăm !n ance vine, dacă mila +a ni-l va acorda$

0n acest scop, !mpreună cu autorul unor medita#ii destinate preo#ilor şi călugărilor 94ercruQsBruno, preot +$I$ Noui medita#ii practice pe toate zilele anului, vol$ II, !n româneşte de dr$ .le=andNicolescu, 1ugo3, 82E, p$ CG;, să ne punem două !ntre)ări:

8$ 'e a fost pentru mine anul ce se !nc"eie<2$ 'e !mi rămâne din anul ce se !nc"eie<

8$a$ Din partea lui Dumnezeu acest an a fost pentru mine un ne!ntrerupt şir de )inefaceri, atât pplan natural, cât şi pe cel supranatural, al "arului$

0n ordinea naturală, Dumnezeu mi-a păstrat via#a, sănătatea, integritatea corporală, ferindu-mă atâtea prime3dii !n care al#ii au rămas invalizi sau şi-au pierdut c"iar via#a$ 'â#i şi-au pierdut vedersau au căzut la pat imo)iliza#i pentru totdeauna, ori, pierzându-şi ec"ili)rul mintal, nu s-au put)ucura de via#ă$

0n ordinea suprafirească, apoi, cu câtă gri3ă a veg"eat Dumnezeu asupra mea, luminându-mă momentele de răscruce, mângâindu-mă !n clipele de !ncercare şi dându-mi ră)dare şi tărie !n faispitelor sau !n eventualele atacuri nedrepte, ca, astfel, să-mi păstrez prietenia cu Dumnezeu$ Damemoria m-ar a3uta să derulez pe !ndelete zilele anului, nu aş găsi nici una !n care Dumnezeu să nmă fi spri3init$

.cesta a fost pentru mine, din partea lui Dumnezeu, anul ce se !nc"eie$

8$)$ Dar, oare, din partea mea, ce a fost< 'orespuns-am rolului ce mi l-a !ncredin#at Dumnezeu

familie ca so#, tată sau fiu -, !n societate sau !n stat< De câte ori mi-a şoptit !n taini#ele conştin#calea ce tre)uia s-o urmez, decizia ce tre)uia s-o iau< De câte ori mi-a ieşit !n cale un adevărat sărori năpăstuit, infirm, iar eu am trecut nepăsător< De câte ori mi s-a oferit prile3ul să iert o ofensă, aplanez un conflict cu un semen sau coleg de serviciu, iar eu am refuzat< De câte ori, pe drum'rucii, m-a !ntâmpinat Iisus, invitându-mă să-1 urmez cu propria-mi 'ruce, şi am murmurat< .refuzat să iau 3ugul )lând al *vang"eliei, preferând comoditatea, mediocritatea, !nc"istarea egoism$

%efuzuri, negli3en#e, omisiuni, căutare de mine !nsumi, trădare a Iu)irii !ntrupate !n Iesle, acestafost, din partea mea, anul ce se !nc"eie$

Dar să răspundem şi la a doua !ntre)are$

2$ 'e !mi rămâne din anul acesta<

Nimic totul a trecut$ .u trecut atât nepăsarea şi negli3en#a !n do)ândirea virtu#ilor, cât şi concesifăcute pornirilor dezordonate ale omului vec"i din mine: orgoliului, comodită#ii, lăcomiei, vor)ărideşarte şi 3udecă#ilor temerare au trecut şi strădaniile depuse !n !ndeplinirea o)liga#iilor religioasea iu)irii de semeni cu un cuvânt, au trecut şi faptele )une, şi cele rele$ otul a trecut$



otuşi, dacă, dintr-un punct de vedere, nu mi-a rămas nimic din anul ce a trecut, ci totul a trecuapoi, din alt punct de vedere, nimic nu a trecut, ci totul mi-a rămas deoarece, deşi ac#iunile me)une ori rele, considerate ca acte fizice au dispărut !n mod ireversi)il, totuşi, considerate ca valoasau non valoare spiritual-morală, ele s-au fi=at pentru totdeauna !n veşnicie, atrăgându-mi răsplasau pedeapsa, .cest adevăr are valoare şi pentru gândurile şi faptele mele cele mai tăinuite$

Dacă !n anul ce se sfârşeşte aş fi avut !n vedere totdeauna aceste adevăruri, ca acum când fac ace

)ilan#, cum aş fi folosit orice prile3 ca să evit păcatul şi să mă !m)ogă#esc !n cele spirituale0n fa#a acestor constatări, oare, atâtea "aruri şi )inefaceri, primite de la Dumnezeu, nu mă o)ligă sămul#umesc cu smerenie şi să-1 ador !n persoana 'opilului-Dumnezeu din Iesle, dar totodată şi mă ruşinez pentru nerecunoştin#a, nepăsarea şi infidelitatea cu care 1-am tratat pe 0mpăratul Binefăcătorul meu suprem<

'um să repar acest trecut< +fântul /avel ne !ndeamnă: %ăscumpăra#i zilele căci sunt rele?$ Dcum voi răscumpăra ceea ce nu se mai !ntoarce< 'ăci timpul este ireversi)il$ Fugit irrepara)itempus, spune 4irgiliu$ 'lipa pierdută s-a mistuit pentru totdeauna şi va constitui acuza şi motiv

osândirii !n fa#a Oudecătorului meu suprem$

6i totuşi, noi posedăm miraculoasa putere de a răscumpăra vremea$ 'um< Folosind )ine clipprezentă: prin rugăciune, fapte de caritate şi !ndeplinirea cu promptitudine şi e=actitate !ndatoririlor familiale şi profesionale$ 4oi răscumpăra vremea dacă, !ncepând c"iar de acum, mă vdez)răca de omul cel vec"i care sunt, adică de trufie, egoism, lăcomie şi vai, poate, fariseismminciună, şi, folosind cu fidelitate "arurile 'opilului Iisus, mă voi lăsa transformat de *l !ntr-un ocu adevărat nou, !ntr-un alt &ristos, !nsufle#it de credin#a vie, care lucrează prin dragoste, adidăruire de sine, ră)dare, toleran#ă, !n#elegere pentru slă)iciunile şi mizeriile materiale şi morale a

semenilor, virtu#i prin care, &ristos, născut !n mod mistic !n noi prin "arul )otezului, creşte lucrează !n noi şi, prin noi, !n lume$

Iată de ce, !n această duminică ultimă din an, !n care !l săr)ătorim pe +fântul Iosif, logodnic/reasfintei Fecioare, patronul familiei creştine, al Bisericii universale şi, !n mod special, al dieceznoastre, Dieceza %omână Knită de 'lu3-J"erla, să-l implorăm pe el, care l-a crescut şi ocrotit Iisus, să ne a3ute !n anul ce vine să ne asemănăm tot mai mult cu *l, ca să putem spune cu +fânt/avel: răiesc, dar de acum nu mai trăiesc eu, ci &ristos trăieşte !n mine?$

Pr limpiu ;odorean - Duminica după "răciun



Iu)i#i credincioşi, din pericopa *vang"eliei de azi, atei fiind singurul care, !n câteva rânduri vor)eşte despre copilăria lui Iisus, vom !ncerca să vor)im despre ceea ce !nseamnă a lăsa propripământ, a fi străin pe pământ, strigătul pământului, re!ntoarcerea la pământ şi locuirea !n pământ$ 4invit ca, pre# de câteva minute, să vă pune#i !n discu#ie, pământul fiind voi !nşivă, plecând medita#ia de la pericopa de azi$

+coală-te, ia pruncul şi pe mama lui şi fugi !n *gipt$

*ste invita#ia făcută lui Iosif de către Domnul prin !nger$ *ste acelaşi ver) folosit la imperatprecum !n cazul paralizatului, precum !n vindecarea soacrei lui /etru, a !nvierii fiicei lui Iair şi

fiului văduvei din Nain$

/rin acest ver) este evocată trezirea la via#ă, Iosif este c"emat să lase somnul, starea !n care se afşi să ia cu el pruncul şi pe mama lui şi să plece !n *gipt$ .legerea *giptului nu este !ntâmplătoare$

*giptul este locul salvări lui Iosif, fiul lui Iacov, vândut de fra#ii săi şi datorită lui va fi un loc dsalvare pentru tot poporul care, !n *gipt, va găsi mâncare !n timpul secetei$

Dar el evocă şi pământul ro)iei lui Israel, acel pământ despre care Domnul a poruncit: nu vă ve

mai !ntoarce niciodată !n acest pământ$$ Dt$ 8E,8$

.cum se porunceşte fuga tocmai !n pământul !n care faraonul a poruncit să se ucidă primul !ntnăscut de se= masculin dintre copiii evreilor$

Iată, ni se cere, prin urmare, să lăsăm pământul, pământul propriu, să lăsăm rădăcinile noastre, tceea ce ne #ine agă#a#i, uneori cu o)stina#ie, mă gândesc aici la o)iceiuri, convingeri, orice ne #ilegat de ceva$ 'ererea Domnului este de a lăsa totulH a lăsa acel pământ unde eşti cetă#ean, unde drepturi, unde eşti recunoscutH şi a merge acolo unde te trimite *l$



.pelul este: rezeşte-te, scoală-te, precum soacra lui /etru din )oala ei, precum paralizatul de targa luiH fiecare dintre noi are vreo )oalăH vreo targăH

Fugi#i: este vor)a de o cerere urgentă, fugi#i, !ndepărta#i-vă

%isca#i să merge#i !n *gipt, un loc care pare am)iguu şi riscant

Iu)i#i credincioşi, nu numai că Iosif tre)uie să fugă cu familia !n *gipt, dar tre)uie şi să rămânacolo$

Nu este vor)a despre o călătorie temporară, ci despre o adevărată şedere$*i vor tre)ui să locuiască !n *gipt şi să asume rolul de străin$ 'ondi#ia celuilalt, cel care este difera celui care are nevoie să fie primit !ntr-un pământ care nu este al său$

De ce< /entru că fuga !n pământ străin devine garan#ia vie#ii$ Deoarece Irod va căuta copilul, săucidă$

. rămâne !n pământul altuiaHa !n#elege că !n pământul altuia suntem noi diferi#i, suntem străin

.sumarea condi#iei de străinH a face e=perien#a acestui fapt de a fi diferi#i, a acestei necesită#i defi primi#iH .cestea toate consimt să !#i salvezi via#a$

/entru că pământul ce oferea siguran#ă devine locul !n care se consumă drama in3usti#iei, suprimaraltuia$

Irod, regele iudeilor este tul)urat de anun#ul că e=istă un alt rege al Iudeilor, c"iar dacă este vor)despre un copil, despre un rege sla), cu nevoi, precum orice copil mic$

Dar !n acest pământ, pământul lui Irod, nu e=istă loc pentru un frate, pentru cel care este ca tine, ne=istă toleran#ă$ 6i, prin urmare, porunceşte să fie ucişi copiii care erau la Betleem şi !n !mpre3urim

Iată că acest pământ devine locul din care răsună strigătul: Kn strigăt s-a auzit din %ama$ +trigătce se !nal#ă de la pământ este, !ncă o dată, precum !n cartea Facerii, strigătul sângelui fratelui: glassângelui fratelui tău strigă la mine din pământ$

%ama este locul !n care a fost !ngropată %ac"ela, potrivit tradi#iei şi este, deci, un strigăt dramaacela ce se aude !n %ama: %ac"ela moare, dând luminii pe ultimul său fiu, Beniamin$

urind, nu moare, ci dă via#ă, aducând pe lume un fiu$

Iată de ce este atât de puternic acest strigăt, pentru că este acela al unei mame care, nu numai că şidat via#a aducând pe lume un fiu, dar e=primă şi durerea aceleia care !i vede ucişi pe cei cărora ledat via#ă, durerea celei care vede suprimată acea via#ă pentru care ea a dat totul$

Iată de ce nu mai e=istă mângâiere: %ac"ela plânge şi nu vrea să fie mângâiată$



.tunci când pământul devine loc de suprimare a fratelui, a celui care spune sunt ca şi tine,Hatunci când noi !nşine facem ca pământul să fie aşa, suprimând c"ipul fra#ilor noştri, ne privăm posi)ilitatea de a avea via#ă !n viitor$$

+ă ascultăm strigătul pământului H

0n fa#a acestui strigăt nu spunem de multe ori, oare, sunt eu custodele fratelui meuH

Iu)i#i credincioşi, cadrul final al te=tului ne arată re!ntoarcerea !n propriul pământ: du-te pământul lui Israel$

*ste !mplinirea promisiunii$ 6i pentru Iosif$

Dar cum se !mplineşte< *l intră !n propriul pământ nu ca un conc"istador, ci sla), ca poporul lIsrael după e=perien#a )a)ilonică, el va intra ca unul care a e=perimentat !ndepărtarea, diversitatee=perien#a de a fi rămas !ntr-un pământ străin, e=perien#a e=ilului care l-a sc"im)at$

Numai făcând e=perien#a diversită#ii se poate recunoaşte !n această diversitate o posi)ilitate detrăi$

Numai atunci este posi)il să trăieşti !n pământul tău$

Iosif s-a dus şi a locuit !ntr-un oraş ce se c"ema Nazaret$ .ici !ncă odată se face referire la cuvintelui Natanael: din Nazaret poate veni ceva )un<

6i totuşi, acest pământ, acest oraş va deveni pământ de locuit$

. te !ntoarce !n propriul pământ ca un om sla) H .desea, noi percepem pământul nostru certitudinile noastre ca şi o proprietate, nereuşind să vedem darulH

. şti să te re!ntorci !n propriul pământ cu o privire diferităH a şti să recunoşti via#a şi posi)ilitatde a trăi acolo unde niciodată nu am fi gândit că se poate să fieH

. locui !n pământul, a face casă tocmai !n locul despre care se spune: de aici nu poate ieşi nim)un< H a lăsa ca acest pământ să intre !n identitatea noastră, să treacă prin noi H a te lăcontaminat de acest pământH numai atunci este posi)il să locuieşti cu adevărat$

Iu)i#i credincioşi, pentru a vor)i despre pământ tre)uie să lăsăm propriul nostru pământ, esnecesar să traversăm alte pământuri, până a3ungem să fim străini !n pământul altuia pentru a putdescoperi că !n acel pământ, al altuia, este posi)il să descoperim că ne-am salvat via#a$

/entru a putea vor)i despre pământ este necesar să ascultăm strigătul care vine din el şi apoi să nre!ntoarcem la pământul nostru, dar ca străini, sc"im)a#i, desc"işi pentru a-l !n#elege pe celălalt$

/entru a vor)i despre pământ, este necesar să locuim !n el$



*ste vor)a despre o călătorie ce este o)ligatoriu să o facem, pe urmele unui om-Dumnezeu careales să treacă prin orice pământ şi să !şi aşeze cortul !n orice pământ, pământ )lestemat, pământ de=il, pământ de e=terminare, pământ de refugiu, pentru ca, la sfârşit, orice locuitor al pământului poată locui !n *l$

.m

Pr Ioan A,adi şi Pr Alexandru 1uzalic - Duminică după Naşterea Domnului nostru Iisus.ristos



0ncă ne gândim la misterul 'răciunului şi la Iisus venit pe pământ su) c"ip de /runc$ Dar iată că loc să se !nmoaie inimile celor răi, puternicii acestei lumi se gândesc să-1 omoare$ Irod se teme Iisus &ristos să nu-i ia coroana !mpărătească$ *iul lui Dumnezeu a venit pe pământ nu împără$ească, ci să servească, să sufere !i să moară pentru mântuirea neamului omenes0mpără#ia lui &ristos nu este din această lume$ 0n fiecare etapă a e=isten#ei Bisericii au apărut nirozi, care s-au străduit să provoace moartea lui &ristos şi să şteargă urmele 1ui de pe pămân.ceastă duşmănie infernală nu !nvinge 0mpără#ia lui &ristos pe pământ 9cf$ atei 8, 8A;$

Iisus &ristos, 0mpăratul atotstăpânitor, fuge din fa#a răută#ii lui Irod$ 0n Jrădina ăslinilântuitorul +-a adresat lui +imon /etru: L<i se pare, că nu pot Să rog pe >atăl +eu !i să-+trimită acum, mai mult de douăsprezece legiuni de îngeriGM ?+atei 6, '3@. *ste de a3uns doar !nger pentru a putea !nvinge mii de armate duşmane pământeşti De ce oare Fiul lui Dumnezeufugit !n pământ străin< Iisus &ristos a dorit să arate şi cu această ocazie condi#ia noastră de străini această lume, patria noastră fiind !n 'eruri$

0ngerul !i spune !n vis lui Iosif să ia pe pruncul Iisus şi pe ama 1ui şi să fugă !n *gipt$ 5are nu fi fost mai )ine pentru +fântul Iosif şi /reacurata Fecioară aria să fugă cu Iisus &ristos !n #inutagilor din %ăsărit< .ceştia 1-ar fi primit cu cea mai mare )ucurie$ De ce să fugă !n *gipt< 0ngernu-i spune lui Iosif, cât de mult tre)uie să locuiască cu aria şi pruncul Iisus !n străinătate$ /orun

este clară: Lidică-te, ia runcul !i pe mama "ui !i fugi în #gipt !i stai acolo până ce-$i vospune, fiindcă Irod are să caute runcul ca să-" omoareM ?+atei 6, 13@. .scultarea lui Iosif a fopusă la grea !ncercare, dar el ascultă !n linişte$ *vang"elistul nu ne relatează nici un cuvânt rostit +fântul Iosif: el doar ascultă şi !ndeplineşte porunca venită din cer: pentru păzirea vie#ii DomnulIisus şi pentru /reacurata Fecioară aria este gata să facă orice sacrificiu$ +fântul aconsemnează un gest simplu şi fără ec"ivoc: L&i ridicându-se, a luat noaptea runcul !i pe +am"ui !i a plecat în #giptM ?+atei 6, 1%@.

'ălătoria !n *gipt putea să #ină o săptămână$ *=istă multe legende, care descriu !n mod poeaceastă călătorie$ +e spune, că păsările cântau pentru a-i ferici pe Iosif şi aria pe !ntreg cuprins



3udecata lui Dumnezeu$ După moartea lui Irod /reasfânta Familie s-a !ntors !n /alestina şi a loc!n Nazaret$ *=odul lui Iisus este şi o recapitulare a istoriei lui Israel, pentru că se cuvenea ca .cecare aduce mântuirea lumii să arate că *l este plinirea promisiunii făcute lui .vraam$

Fuga /reasfintei Familii !n *gipt ne !nva#ă să avem !ncredere !n Domnul Dumnezeu$ /rovidenDivină !ntotdeauna priveg"ează asupra noastră$ 0n timpul cele)rării 4ecerniei rostim cuvinteLDomnul este ăstorul meu: nimic nu-mi va lipsiM ?salmul 63, 1@. Noi suntem copiii

Dumnezeu$ 0n timpul unor astfel de e=perien#e tre)uie să avem !ncredere !n Domnul Dumnezeatăl nostru, care este !n 'er Niciodată nu suntem singuri, pentru că /roviden#a Divină veg"ea!ntotdeauna asupra noastră$

5ugăciune

5, 0n#elepciune veşnică, plină de !ndurare şi infinită !n )inefaceri, ai dorit să e asemeni cu nolocuind şi petrecând !mpreună cu noi oamenii$ 6i aceasta, c"iar atunci, când u, 'uvântul, .devenit 5m, când 'uvântul, +-a făcut 'orp, şi a locuit !ntre noi, pentru ca şi noi, prin ine să putem )ucura, să putem asculta cuvintele, pe care ni le-ai adresat !n profunzime şi !n tăcere,

rândul nostru putând să-(i răspundem, precum /rofetul +amuel: R4or)eşte, Doamne, căci servitortău ascultă S$ .ceasta, pentru ca să putem desluşi şi să ne !ndepărtăm !n tăcere, de tot ceea ce esstrăin de Dumnezeu, !ndulcindu-ne şi !ndreptându-ne inima şi fiin#a noastră spre 'uvântul 0n#elepciunea cea veşnică, care s-a făcut om şi a locuit !ntre noi$

Doamne, fă-ne să devenim adevăra#i fii ai atălui 'eresc, mântuindu-ne de răul acestei lumi$ .mi9După O$ B$ Bossuet;



Preot +heorghe-5adu (ălăgian - Predică la Naşterea Domnului şi la Duminica după NaşterDomnului

N&i ;uvântul S-a făcut trup !i S-a sălă!luit între noi !i am văzut slava "ui, slavă ca a Hnuia8ăscut din >atăl, plin de )ar !i de adevărE ?Ioan 1, 1%@.

Fiindcă ne aflăm !n vremea de prăznuire a Naşterii Domnului nostru Iisus &ristos, este )ine medităm asupra acestui prea luminat şi dumnezeiesc praznic al mântuirii !ntregii lumi$ .tunci cânvine primăvara, fiecare din noi ştim că am apucat atâtea primăveri câ#i ani avem, iar semneprimăverii le cunoaştem prin faptul căci mai !ntâi !ncepe să se !ncălzească vremea, soarele !ncepe

ardă mai cu putere, apoi !ncepe a !ncol#i iar)a, pământul se umple de iar)ă verde şi de flori păsări!ncep să cânte frumos !n codri, dum)răvi, pe câmpii şi pe dealuri, do)itoacele ies la păşune, păstocântă din fluiere de )ucuria venirii primăverii, soarele stră)ate cu putere printre vii şi livezi, cod!nfrunzesc şi tot pământul se !nnoieşte, transformându-se !ntr-un adevărat *den$ Fiecare dintre nare o mul#umire sufletească, a3ungând să vadă această !mpodo)ire şi !nnoire a sti"iilor vremii şi )ucurie şi mul#umire, dă slavă lui Dumnezeu$

.m recurs la această introducere cu iz primăvăratec !n plină iarnă, ca să !n#elegem mai )ine plinirea vremii? 9Jalateni @, @; este /%IT4.%. DK&54NI'*.+'T . N.6*%

D5NK1KI DKN*M*K1KI 6I UNKI5%K1KI N5+%K II+K+ &%I+5+$.cest eveniment radiază )ucurie !n sufletele noastre după cum a zis .r"ang"elul Javriil cătpăstori: N8u vă teme$i. ;ăci, iată, vă 9inevestesc vouă 9ucurie mare, care va fi pentru tpoporulE ?"uca 6,17@.

+-au )ucurat cerul şi pământul de această primăvară? şi !nnoire a neamului omenesc$ .ceas,,primăvară? a fost prevestită de Dumnezeu imediat după căderea primilor oameni, când !l )lesteampe şarpe, zicând: ,,Du!mănie voi pune între tine !i între femeie, între sămân$a ta !i sămân$a eaceasta î$i va zdro9i capul, iar tu îi vei în$epa călcâiulE ?*acere 3, 1'@. .ceasta este o proorocie



lui Dumnezeu-atăl 'are ne arată că prin F**I* a căzut neamul omenesc şi tot prin F**I*, ,plinirea vremii? 9Jalateni @,@;, se va zdro)i ,,capul şarpelui?, adică al satanei$

+e pune !ntre)area: De ce &ristos +e c"eamă sămân#a femeii< .postolul Ioan spune că &ristos +născut din sămân#a femeii pentru că *l nu este din sămân#ă )ăr)ătească, astfel: NP;are, nu dsânge, nici din poftă trupească, nici din poftă 9ăr9ătească, ci de la Dumnezeu S-a născutE ?Ioa1, 13@.

Sfântul +aBim +ărturisitorul în N;uvânt teologicE despre Fntruparea +ântuitorului zicNSufletul +ântuitorului în ersoana Ipostasului S-a luat de la Du)ul Sfânt, iar trupul dsângele reasfintei !i reacuratei *ecioara +ariaE ?*ilocalia nr. 6@.

'am apro=imativ 8CGG de ani !nainte de Naşterea Domnului, trăia !n esopotamia, !n #ara cdintre două râuri: igru şi *ufrat, care se mai c"ema pe atunci ,,/oarta lui Dumnezeu?, un vră3itpe care-l c"ema 4alaam el era dintr-o regiune numită /etor 9Numeri 22, C;$ ot !n vremea aceepoporul lui Israel era !n rătăcirea lui cea de @G de ani !n pustie şi a3unsese !n pământul amoreilDupă ce l-a )ătut pe +i"on !mpăratul amoreilor, trecuse !n pământul 4asanului acolo l-a )ătut p

5g regele 4asanului şi mare groază a )ăgat !n popoarele de dincolo de Iordan şi !n pământul loa), care era dincoace de Iordan, deşi poporul !ncă nu trecuse Iordanul 9Numeri 28;$ 0mpărăoa)ului care era lângă poalele untelui 'armel şi lângă Ieri"on, avea atunci un !mpărat numele Balaac$ .cesta, când a văzut că poporul lui Israel căruia !i a3uta Dumnezeu !n vremaceea, deoarece era singurul popor care se !nc"ina .devăratului Dumnezeu cucereşte #ară du#ară şi popor după popor şi a a3uns la "otarele lui, a fost cuprins de mare spaimă şi gri3ă, a strâcăpeteniile cur#ii sale din adian şi a zis: /oporul acesta mănâncă acum totul !mpre3urul nostrcum mănâncă )oul iar)a câmpului? 9Numeri 22, @;$

Deci, sfătuindu-se ei şi socotind că nu vor putea #ine piept unui popor care se arată aşa de puterniau "otărât că nu au altceva mai )un de făcut decât să c"eme !n a3utor pe 4alaam din /etor, căci popoarele păgâne era mare credin#a !n acest vră3itor, !ncât !l socoteau ca pe un Dumnezeu$ 6itrimis Balaac regele oa)ului o delega#ie peste *ufrat !n esopotamia cu mari daruri şi cu macinste la 4alaam din /etor, să vină să-i a3ute cu farmecele sale, mai )ine zis cu puterea drăcească, )ată pe poporul lui Israel, că dacă nu, #ara lor va fi pierdută$ După aceea l-a dus pe vârful untel/eor şi acolo i-a făcut 3ertfelnice, dar 4alaam, după ce i-a grăit Dumnezeu prin gura asinei 9Nume22-27;, !n loc să )lesteme poporul ales, a !nceput să proorocească cele despre Naşterea lui Iisuzicând:-EIe!i-va din sămân$a lui un Am ;are va stăpâni neamuri multe !i stăpânirea "ui va întrece pe

lui 0gag !i împără$ia "ui se va înăl$aE ?8umeri 6%, /@4-EFl văd, dar acum încă nu este4 Fl privesc, dar nu de aproape4 o stea răsare din Iacov4 un toiase ridică din Israel !i va lovi pe căpeteniile +oa9ului !i pe to$i fiii lui Set îi va zdro9i. "ua-va dmo!tenire pe #dom !i va stăpâni Seirul vrăma!ilor săi !i Israel î!i va arăta puterea. Din Iacov Sva scula ;el ce va stăpâni cu putere !i va pierde pe cei ce vor rămâne în cetateE ?8umeri 6%, 115@.

.stfel 4alaam a proorocit de trei ori )ine pentru Israel despre steaua care tre)uia să se arate vremea Naşterii ântuitorului şi că .cesta va da lovitura de moarte lumii păgâne şi idolatre şi



!mpără#i peste toate popoarele lumii până !n veac$ .poi, sculându-se, s-a !napoiat !n #ara sa$ .cestle-a proorocit 4alaam prin puterea Du"ului +fânt$

oate aceste evenimente au avut loc cu 8CGG de ani !nainte de venirea ântuitorului, pe vremea loise, când trăia Balaac regele oa)ului$ De atunci tradi#ia aceasta s-a păstrat !n tot pământ/ersiei unde se află astăzi IraVul şi Iranul$ 6i aşa, din tradi#ie !n tradi#ie, a a3uns proorocia aceasta care o istoriseşte dumnezeiasca +criptură, până !n vremea Naşterii lui Iisus &ristos şi s-a arăt

steaua !n *gipt, /ersia şi !n alte păr#i, cu apro=imativ doi ani !nainte$'ând au văzut magii o stea atât de mare care nu-şi urma drumul ca celelalte, de la răsărit la apus, venea de la miazăzi la miazănoapte, ştiind şi proorocia lui 4alaam, au putut cunoaşte despre steaucare va răsări din Iacov 9Israel;, după cum relatează +fântul *vang"elist 1uca: N&i va împără$i pescasa lui Iacov în veci !i împără$ia "ui nu va avea sfâr!itE ?"uca 1, 33@.

Dar cine erau magii care au pornit să se !nc"ine ântuitorului< *i erau vră3itori ca 4alaam d/etor$ 0n /ersia, magi se numeau cei mai mari filosofi şi astronomi, g"icitori !n stele sau astrolog*i aveau şi căr#i vec"i rămase de la 4alaam şi de la al#i !naintaşi şi ştiau din tradi#ia de un mileniu

3umătate că se va arăta o stea neo)işnuită, o stea făcându-şi drumul altfel, nu aşa cum a rânduMiditorul de la !nceput şi atunci +e va naşte un 0mpărat 'are va !mpără#i toată lumea$ *i !n calitade atronomi pândeau să vadă când va apărea steaua care să-şi facă drumul ei, nu aşa ca toacelelalte$

+e pune !ntre)area: De ce a apărut steaua cu doi ani mai !nainte de Naşterea Domnului< . fostrânduială dumnezeiască să se arate cu doi ani mai !nainte, ca să ai)ă ei când se pregăti pentrucălătorie lungă, din /ersia până !n Ierusalim, căci tre)uiau să meargă peste 8GGG de Vm şi pe atunnu era atât de uşor ca şi astăzi$

'ei trei mari filosofi şi magi au pornit cu cămilele !ncărcate cu "rană şi daruri, să-1 găsească p0mpăratul lumii$ *i au pornit !n număr de patru, dar au a3uns numai trei$ Knul dintre ei cu nume.rta)an, fiind !mpiedicat de uneltirile diavolului, n-a putut să vină să se !nc"ine ântuitorului Betleem, ci a a3uns mai târziu, când &ristos era răstignit pe 'ruce$

'um s-a săvârşit această taină du"ovnicească< +fântul *vang"elist atei ne relatează următoareNIar na!terea lui Iisus ristos a!a a fost: +aria, mama "ui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi foei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Du)ul SfântE ?+atei 1, 1@.

5 altă !ntre)are care ne-o putem pune este aceasta: De ce a tre)uit să se logodească cu )ăr)at c/reasfântă şi /reacurată dacă a născut de la Du"ul +fânt, fiind şi cămară plină de toate daruri+fântului Du"<

+fin#ii /ărin#i ne !nva#ă că aica Domnului a fost logodită pentru două pricini$

/rima pricină pentru care /reacurata Fecioara aria a tre)uit să se logodească a fost aceea către)uia să fie min#it satana$ 'u EGG de ani !nainte de naşterea Domnului, /roorocul Isa*vang"elistul 4ec"iului estament a zis: NIată fecioara va lua în pântece !i va na!te fiu !i v

c)ema numele lui #manuelE ?Isaia /,1%@, Ncare se tâlcuie!te: ;u noi este DumnezeuE ?+at



1,63@. +atana a !n#eles prin gura acestui prooroc că o fecioară va zămisli !n c"ip negrăit la plinirevremii? 9Jalateni @,@; prin lucrarea lui Dumnezeu şi din ceasul acela a !nceput să pândească ptoate fecioarele câte erau pe fa#a pământului, să afle care din ele va naşte fără )ăr)at, ca să pupiedici planului mântuirii neamului omenesc, căci, dacă o afla poporul având !n pântece nefiilogodită, o ucidea cu pietre, după legea lui oise$ +atana !nsa s-a !nşelat, că nu poate el niciodată !mpiedice lucrarea lui Dumnezeu şi să !ntârzie taina mântuirii, căci Dreptul Iov zice: N?Dumnezeu@ destramă planurile celor vicleni !i cu mâinile lor nu pot să iz9ândească. #l prin

pe în$elep$i în iste$imea lor !i sfatul celor în!elători iese prostE ?Iov ', 16-13@. De aceea Dumnez6i-a arătat !n#elepciunea şi pruden#a când a dat logodnic Fecioarei ca să creadă toată lumea că esfemeie ca toate femeile şi el 9satana; să nu )ănuiască că ea este fecioara cea din veci aşteptată aleasă ca să nască pe esia$

. doua pricină pentru care Fecioara a tre)uit să se logodească a fost şi mai tainică$ +fântul Jrigoreologul şi +fântul 4asile cel are spun că s-a dat logodnic Fecioarei, ca nu cumva satancunoscând de la !nceput aina 0ntrupării, să nu intre !n luptă cu &ristos, căci &ristos tre)uia pătimească, să fie )at3ocorit, ocărât, c"inuit, răstignit şi la urma omorât şi satana ştia că noi prrănile 1ui ne vom vindeca 9Isaia C7;$ Iată de ce tre)uia să pătimească *l, 0mpăratul lumii de la om

6i dacă ar fi ştiut satana că aceasta Fecioară are să nască pe &ristos, nu avea oare să fugă departe d*l< .r fi luat lui &ristos orice prile3 de a fi ocărât, )at3ocorit şi omorât, ca să nu se săvârşească felul acesta mântuirea lumii, care tre)uia să vină prin 'ruce$ .tunci satana n-avea să mai !ntărâte evrei, farisei şi pe cărturari$ N-avea să-l mai facă vânzător pe Iuda nu apela la /ilat, nici la Irod să-1 prigonească$ Deci satana, necunoscând cu adevărat taina mântuirii noastre, !n munteWuarantaniei I-a zis lui Iisus următoarele:-?De eşti u Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini? 9atei @, 7 1uca @, 7;-?Dacă u eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-e 3os, că scris este: 0ngerilor +ăi va porunci pentru inşi e vor ridica pe mâini, ca nu cumva să iz)eşti de piatră piciorul ău? 9atei @, 1uca @, -88;$

.ltădată, când du"ul necurat a strigăt din !ndrăcitul din #inutul g"erg"esenilor: 'e ai cu minIisuse, Fiul lui Dumnezeu<? 91uca A,2A;, a spus aceasta pentru că diavolul ştia +criprura care zic*u am zis: Dumnezei sunte#i şi to#i fii ai 'elui /rea!nalt? 9/salm A8, ; deci satana 0l socotea ântuitorul ca pe un fiu al lui Dumnezeu după dar, asemenea proorocilor şi drep#ilor către carefost cuvântul lui Dumnezeu, după cum Iisus zice: Nu este scris !n 1egea voastră că *u am ziDumnezei sunte#i< Dacă i-a numit dumnezei pe aceia către care a fost cuvântul lui Dumnezeu, +criptura nu poate fi desfiin#ată? 9Ioan 8G, 7@-7C;$

De aici reiese că diavolul nu ştia că Iisus este Fiul lui Dumnezeu după Fiin#ă, 'el 'are va pră

iadul şi va omor! moartea$ .cestea sunt cele două pricini pentru care Dumnezeu i-a dat logodn/reacuratei Fecioarei aria$

Iată ce ne relatează mai departe +fântul *vang"elist atei: NIosif, logodnicul ei, drept fiind nevrând s-o vădească, a voit s-o lase în ascunsE ?+atei 1, 15@. Iosif, când a văzut că aiDomnului are !n pântece, s-a !ntristat$ *l ştia că a luat-o pe Fecioara aria din mâna ar"iereulMa"aria ca să-i păzească fecioria şi s-o păzească !n !nvă#ătura +fintelor +cripturi şi când a văzut!nsărcinată, a !nceput a se !nspăimânta cu gândul, cum cântă Biserica:



-ESpăimântatu-s-a Iosif, lucrarea cea mai presus de fire văzând, !i a socotit cu mintea la ploacea de lână, întru zămislirea ta cea fără de sămân$ă, de Dumnezeu 8ăscătoare, de rugul cnears în foc, de toiagul lui 0aron, ce a odrăslit4 !i mărturisind logodnicul tău !i păzitorupreo$ilor a strigat: *ecioara na!te !i după na!tere iară!i rămâne *ecioarăE4

-E;ând Iosif a fost rănit de întristare, *ecioară, plecând la etleem, ai strigat către dânsupentru ce te mâ)ne!ti !i te tul9uri văzându-mă având în pântece, necunoscând în întregim

înfrico!ata mea tainăG "eapădă, dar, toată frica !i în$elege minunea4 că Dumnezeu din milă Spogorât pe pământ, în pântecele meu !i trup a luat. &i Fl vei vedea născut precum a 9inevoit !plin de 9ucurie fiind, te vei înc)ina "ui, ca *ăcătorului tău. e ;are îngerii Fl laudă neîncetat !" slăvesc împreună cu >atăl !i cu Du)ul SfântE.

+-a spăimântat şi s-a mâ"nit Iosif gândind cum se poate ca o fecioară de 8C ani, curată şi preasfânpe care a luat-o din +fânta +fintelor, pe care a "rănit-o .r"ang"elul Javriil 82 ani, !ncredin#ată lca unui om )ătrân şi văduv, cum se poate ca această cămară a tainelor, această floare a %aiului şicerului să fie acum !nsărcinată< 'ine a greşit cu ea< 'um de s-a !ncumetat cineva să se apropie un vas al Du"ului +fânt< .cestea erau !ntre)ările pe care )ietul şi dreptul Iosif şi le pune

mâ"nindu-se pe )ună dreptate$ .vea dreptul să se mâ"nească, fiindcă toată gri3a de a o păzi easupra sa$ ,,ă tem gândea el că de voi spune lui Ma"aria aceasta, o să mă mustre că de ce n-apăzit-o, iar dacă va afla poporul, o va ucide cu pietre$ Dar mai )ine am s-o las !n taină şi să duc?$ cugetând el acestea, iată !ngerul Domnului s-a arătat !n vis, grăind: ,,Iosife, fiul lui David, nu teme a lua pe +aria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Du)ul SfântE ?+atei 67@.

Iosif a primit aceste cuvinte ca şi cum 0nsuşi Dumnezeu i-ar fi spus: ,,Nu te teme că a !nşelatcineva Nu te teme că de comoară aceasta a Du"ului +fânt s-a atins cineva să şi-o fure Nu$ *s

/reasfântă, /reacurată /entru ea am făcut cerul şi pământul şi am zidit toată făptura Ia-o şi nu teme?$

.şa, !ntărit de !nger, Iosif a luat-o, iar *vang"elistul atei mai relatează următoarele: ,,&i ncunoscut-o pe ea până când a născut pe *iul Său ;el Hnul-8ăscut, ;ăruia I-a pus numele Iisus?+atei 1,6'@.

De la e=presia ,,până când?, pornesc neoprotestan#ii de tot felul şi nu voiesc s-o laude şi scinstească pe aica Domnului, ei !n#elegând e=presia ,,până când? ca şi cum ar da a !n#elege după aceea, după ce 1-a născut pe Iisus, aria ar fi avut rela#ii trupeşti cu Iosif$ Dar ne)uni şi sla

sunt la minte to#i care ar cugeta aşa$ +ă cerceteze +criptura mai !ntâi şi să vadă adevărul castrăluceşte mai mult decât soarele !n *vang"elie şi !n dumnezeieştile +cripturi$

*=presia ,,până când? !nseamnă 4*6NI'I*, se spune !n Dogmatica +fântului Ioan Damasc"i'itind !n scrierile +fin#ilor /ărin#i, vedem tâlcuit că, atunci când auzim zicându-se !n /salmul 8G,,Cis-a Domnul Domnului +eu: &ezi de-a dreapta +ea, până ce voi pune pe vră!ma!ii ta!ternut picioarelor >aleE ?salm 175, 1@, să nu !n#elegem că după Oudecata de .poi când &ristva zdro)i toată vră3măşia şi pe diavol, nu va mai şedea de-a dreapta atălui, spre a !mpără#i cu *l veci, pentru că .r"ang"elul Javriil i-a zis Fecioarei aria următoarele cuvinte: ,,&i va împără

peste casa lui Iacov în veci !i împără$ia "ui nu va avea sfâr!itE ?"uca 1, 33@.



+au când auzim de so#ia lui David, icol, fiica lui +aul cea mai mică, care: ,,Hn-a avut copii pân!n ziua mor#ii ei? 92 %egi , 27;, !nseamnă că a născut după ce a murit< 'âtă ne)unie ar fi să crezi a născut după ce a !ngropat-o< Deci şi aici este vor)a de veşnicie, că niciodată nu a născut$

De asemenea despre cor)ul lui Noe se zice: ,,6i a dat drumul cor)ului, ca să vadă de a scăzut apa pe pământ? 9Facere A, E;$ Dar s-a !ntors vreodată, sau o să se mai !ntoarcă< Nu /orum)elul s

!ntors a doua oară, dar cor)ul nu s-a mai !ntors$ Din aceste e=emple rezultă căci e=presia ,,pâncând? !nseamnă 4*6NI'I*$ .şa este şi cu aica Domnului ea nu a cunoscut pe Iosif ca )ăr)aadică nu a avut rela#ii con3ugale cu el niciodată, deci ea n-a cunoscut )ăr)at !n vecii vecilor$

/e de altă parte, +fântul *vang"elist 1uca relatează următoarele: ,,Fn zilele acelea a ie!it porunde la ;ezarul 0ugust să se înscrie toată lumea. 0ceastă înscriere s-a făcut mai întâi pe cânQuirinius ocârmuia Siria. &i se duceau to$i să se înscrie, fiecare în cetatea sa. &i s-a suit !i Iosdin 2alileea, din cetatea 8azaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se nume!te etleem, pentrcă el era din casa !i din neamul lui David, ca să se înscrie împreună cu +aria, cea logodită cu ecare era însărcinatăE ?"uca 6,1-'@.

Betlemul, numit !n vec"ime şi *frata 9i"eia C, 8;, se c"ema şi cetatea lui David, căci !ntr-!nsa snăscut şi a fost uns ca rege marele strămoş după trup al ântuitorului$ *l s-a mai numit şi '.+/UINII de către fericitul patriar" Iacov, care, păscându-şi turmele sale pe acele locuri, mai !naintevăzut şi a proorocit că acolo avea să se pogoare şi să +e nască ,,/âinea cea vie 'are +-a pogorât dcer? 9Ioan ,C8;, Domnul nostru Iisus &ristos$

Dar unde se afla Betleemul< 0n /alestina$ *l este o cetate mică la 3umătatea căii !ntre Ierusalim &e)ron, unde s-a născut +fântul Ioan Botezătorul şi unde .vraam a vor)it la ste3arul amvri cu ctrei !ngeri, mai )ine zis cu +FUN. %*I*$ .colo era Betleemul$

Dar de ce +-a născut ântuitorul !n Betleem< *ra vreo proorocie ca Betleemul va fi locul de naşteal lui Iisus &ristos< *ra$ /roorocul i"eia a spus mai !nainte cu vreo @GG-CGG de venirea lui &ristourmătoarele cuvinte: ,,&i tu, etleeme #frata, de!i e!ti mic între miile lui Iuda, din tine va ieStăpânitor peste Israel, iar o9âr!ia "ui este dintru început, din zilele ve!nicieiE ?+i)eia ',+atei 6,@. .ceastă proorocie au cunoscut-o şi ar"iereii şi cărturarii căci atunci când i-a !ntre)Irod: ,,Knde este să +e nască &ristos<? 9atei 2,@;, ei au răspuns: ,,0n Betleemul Iudeii? 9atei 2,C

Iu)i#i credincioşi, poate şi dumneavoastră şi noi am stat !n una din nop#i afară, când cerul e!nstelat şi stelele aşa de frumoase şi de strălucitoare, ca !n vremea iernii$ 'e a#i face dacă a#i ved

deodată că stelele cerului şi cerul tot vin şi se apropie de pământ< 6i din ce se apropie mai tarluminează mai puternic şi de atâta frică, mai că v-ar ieşi sufletul +au dacă am vedea vreodată timpul zilei că soarele !ncepe să vină către noi şi tot vine şi or)eşte lumea şi o arde cu razele luDar nimic n-ar fi aceasta fa#ă de evenimentul naşterii lui &ristos, că nu cerul, nu soarele s-a co)oratunci la noi, ci Miditorul cerului şi al pământului, 'el ce a zidit soarele şi a pus lumina, razele căldura !n el şi a pus luminători pe tăria cerului .cela a venit$

Deci ântuitorul a voit să +e nască c"iar !n peştera unde David, strămoşul +ău după trup a trăit$ Nales palatele din %oma, nici pe cele din /ersia, ci peştera lui David, ca să-6i arate smerenia c"iar

la !nceput, c"iar de la naştere$



De ce +-a născut Iisus !ntr-o peşteră< /eştera este sim)olul !ntunericului$ *l a venit să aducă luminşi !n temni#a iadului şi !n lumea care era !n !ntuneric, ca să se !mplinească cele spuse de proorocIsaia care zice: ,,oporul care locuia în întuneric va vedea lumină mare !i voi cei ce um9la$i latura um9rei mor$ii, lumină va străluci peste voiE ?Isaia 5, 1@. 4eacul de acum şi mai ales cpână la &ristos era o noapte lungă, !n care lumea era oar)ă, locuind !n !ntunericul slu3irii la idolial păcatului$

&ristos +-a născut la miezul nop#ii şi !n peşteră, ca să arate că *l a venit să aducă lumina şi risipească !ntunericul$ . venit să lumineze ,,peşterile !ntunericului veacului aceluia?, !ntunecat atâtea mii de ani, pentru că: ,,?ristos@ ;uvântul era "umina cea adevărată care luminează pe tomul ce vine în lumeE ?Ioan 1,5@. *l de la !nceput era 1umina lumii şi a venit să lumineze şi strălucească !n toate păr#ile cu razele soarelui dumnezeirii +ale$

Iu)i#i credincioşi, magii, când au a3uns !n Iudeea, s-au dus la regele Irod şi l-au !ntre)at unde es0mpăratul 'are +-a născut, căci au văzut la %ăsărit steaua 1ui şi au venit să I +e !nc"ine 9atei 2,2ai departe, +fântul *vang"elist atei relatează următoarele: ,,&i auzind, regele Irod s-a tul9ur

!i tot Ierusalimul împreună cu el. &i adunând pe to$i ar)iereii !i cărturarii poporului, căuta afle de la ei: Hnde este să Se nască ristosG Iar ei i-au zis: Fn etleemul Iudeii, că a!a este scrde proorocul: &i, tu, etleeme, pământul lui Iuda, nu e!ti nicidecum cel mai mic între căpeteniilui Iuda, căci din tine va ie!i ;onducătorul ;are va pa!te pe poporul +eu Israel. 0tunci Iroc)emând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua. &i trimi$ândula etleem, le-a zis: +erge$i !i cerceta$i cu de-amănuntul despre runc !i, dacă Fl ve$i aflvesti$i-mi !i mie, ca, venind !i eu să mă înc)in "uiE ?+atei 6,3-@.

Nu avea Irod de gând să I +e !nc"ine lui Iisus, ci voia numai să afle unde este, ca să-1 piardă d

planul lui Dumnezeu nu-l poate opri nimeni: nici dracii, nici !ngerii, nici oamenii şi nici popoareel !naintează cum este rânduit de Dumnezeu$agii, ascultând pe rege, au plecat şi iată, steaua pe care o văzuseră !n %ăsărit mergea !naintea lopână ce a venit şi a stat deasupra unde era /runcul$ 6i văzând ei steaua, s-au )ucurat foarte tare$ intrând !n casă, au văzut pe /runc !mpreună cu aria mama 1ui, şi căzând la pământ, s-!nc"inat 1ui şi desc"izând visteriile lor, I-au adus 1ui daruri: aur, tămâie şi smirnă 9atei 2,-88;

agii I-au adus daruri: aur ca unui !mpărat, tămâie ca unui Dumnezeu şi smirnă ca unui mo9muritor;$

*i 9magii;, luând !nştiin#are !n vis să nu se !ntoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus !n #ara lor 9atei 82;$

Irod, văzând că a fost )at3ocorit, s-a umplut de mare furie şi mare tul)urare şi aducându-şi aminde cele spuse de magi, că steaua s-a arătat cu doi ani mai !nainte, a trimis ostaşi !n Betleemul Iudeşi !mpre3ur ca să taie to#i pruncii de doi ani şi mai 3os, că numai aşa va fi sigur de uciderea .cel0mpărat, 'are este &ristos$ Dar !nainte de aceasta, !ngerul Domnului se arată !n vis lui Iosif şispune: ,,Scoală-te, ia runcul !i pe mama "ui !i fugi în #gipt !i stai acolo până ce-$i voi spunfiindcă Irod are să caute runcul ca să-" ucidăE ?+atei 6,13@.



Iată, de aici rezultă purtarea de gri3ă a lui Dumnezeu pentru Fiul +ău$ De ce i-a zis: ,,Fugi#i?< 5a+-a temut &ristos de Irod< De ce fuge Dumnezeu de om< +e teme oare de el< De câte ori nu a trec&ristos printre farisei când aceştia au vrut să-1 prindă< .ceasta a făcut-o spre a ne da nouă pildă să fugim din calea prime3diei, pentru că Sfântul Ioan 2ură de 0ur zice: ,,Dacă vezi că viprimedia, să nu ai cutezan$ă !i mândria cugetului să stai în calea primediei. Dacă stai, va luDumnezeu darul de la tine, fiindcă te încrezi în tine. Dacă Dumnezeu vrea să pătime!ti martiri!i să te încununeze, te găse!te du!manul. Dar tu e!ti dator să te păze!ti, să nu crezi că e!ti m

tare decât etru !i avel !i să stai în calea primedieiE.'â#i oare din drep#i n-au fugit şi nu s-au ferit< De câte ori n-a fugit David de furia lui +aul careurmărea ca să-l piardă< +fântul .tanasie cel are a fugit de furia arienilor *milian al 'iziculutreizeci de ani a um)lat fugar eofilact al Nicomidiei douăzeci şi opt de ani +fântul Nic"iforpatriar"ul 'onstantinopolului a stat 82 ani pe malul mării la un pescar, fiindcă !l urmărea 1eon!mpăratul iconoclast 9adică luptătorul !mpotriva +fintelor icoane, etc$ 0n această privin#ă şi proorocIsaia ne !nva#ă următoarele: ,,Du-te, poporul meu, intră în cămările tale !i înc)ide u!a după tinascunde-te pu$ine clipe, până când mânia va fi trecut=E ?Isaia 6, 67@. Deci, să ne ascundem pu#câtuşi de pu#in, până va trece mânia Domnului$ Nu avem poruncă să ieşim !n vileag, dar nici să

lepădăm de &ristos când suntem descoperi#i$ +fântul .ndrei al 'ezareei, !n tâlcuirea .pocalipspentru prigoana cea mare care va fi către sfârşitul lumii pentru toată Biserica de pe fa#a pământulzice: ,,0n vremea aceea va a3uta Bisericii lui &ristos pustia cea gândită şi cea sim#ită?$

/ustia cea gândită este atunci câd omul va #ine credin#a !n taină şi se va ruga din inimă lDumnezeu să se pregătească pentru mucenicie şi moarte$

/ustia cea sim#ită reprezintă codrii, mun#ii, văile adânci, desişurile, care vor adăposti pe ro)ii lDumnezeu şi !i vor acoperi$ .şa tre)uie să facem$ Negreşit, !n toată vremea şi !n tot locul, creştin

tre)uie să fie pildă, să mărturisească prin toată via#a sa că este cu adevărat lumina lumii şi sarpământului şi să ai)ă mereu !n minte cuvântul .postolului: ,,;ăci cu inima se crede spre dreptaiar cu gura se mărturise!te spre mântuireE ?omani 17, 17@.

+e cuvine să !nvă#ăm din /raznicul de azi, următoarele:-că este )ine, şi după +fin#ii /rooroci şi după +fin#ii .postoli să te fereşti din calea prime3diei cânpo#i-când nu ne putem feri din calea prime3diei, stăm !naintea Domnului şi *l va !ntări pe ceneputincioase şi va plini pe cele cu lipsă ale noastre$

Iu)i#i credincioşi, sculându-se, Iosif a luat /runcul şi pe mama 1ui şi au fugit !n *gipt şi au stacolo până la moartea lui Irod ca să se !mplinească cuvântul spus de Domnul prin proorocul cazice: ,,Din #gipt am c)emat pe *iul +euE ?+atei 6,1'@.După mărturia unor sfin#i şi a unor istorici, precum marele istoric iudeu Iosif Flaviu, ei au stat *gipt apro=imativ E ani$ ântuitorul, !mpreună cu Iosif şi aria au fugit !n *gipt din două motive-8; ca să se !mplinească proorocia lui 5sea care zice: ,,;ând Israel era tânăr, #u îl iu9eam !i d#gipt am c)emat pe fiul +euE ?Asea 11,14 +atei 6,1'@, precum tre)uia să se plinească la vremeaşi proorocia despre răstignire, adăparea cu o#et, trestia şi toate celelalte-2; !n secolele II-I4 d$ &r$ au ieşit nişte erezii numite gnostice: montaniştii, arienii şi altele şi aceş

eretici au sus#inut că &ristos +-a născut nu după fire ci după nălucire, iar dacă nu s-ar fi ascu



&ristos, aceşti eretici ar fi putut sus#ine !n ereziile lor că &ristos nu a fost 5m după trup, ci numDumnezeu 'are după nălucire +-a !ntrupat$

Dacă Iisus a fugit de sa)ia lui Irod, *l a fugit ca om, ca să arate că are şi fire omenească şi că sa)1-ar fi tăiat$ Fuga !n *gipt tre)uie să fie o !nvă#ătură pentru !ntreaga Biserică, din care reiese foarclar e=isten#a firii omeneşti a ântuitorului$

După ce au stat ei şapte ani !n *gipt, Iosif, primind poruncă !n vis, a luat /runcul şi pe mama 1ui au venit !n păr#ile Jalileii, !n pământul lui Israel 9atei 2,8-28;$ *i, ducându-se !n Jalileea, s-aşezat !n oraşul Nazaret, deoarece !n Iudeea domnea .r"elau, unul dintre fiii lui Irod cel are, caprin comportament era un ,,Nero redivivus? şi ca să se !mplinească ceea ce s-a spus de prooroci, c,,8azarinean Se va c)emaE ?+atei 6, 66-63@.

'uvântul ,,Nazarinean? nu se găseşte !n +fânta +criptură, dar s-a păstrat prin radi#ie, dproorociile lui *no", după cum zic +fin#ii /ărin#i$

+e pune !ntre)area dacă mai avem şi alte proorocii care s-au păstrat prin +fânta radisie şi nu su

scrise !n +fânta +criptură< Da, avem$ Iată ce spune +fântul .postol /avel: ,,După cum Ianes Iam9res s-au împotrivit lui +oise, a!a !i ace!tia ?ereticii@ stau împotriva adevărului, oamestrica$i la minte !i netre9nici pentru credin$ăE ?6 >imotei 3,@. Ianes şi Iam)res deşi s-au !mpotrilui oise, nu sunt men#iona#i nicăieri !n 4ec"iul estament, dar +fântul .postol /avel men#ionează, iar sursa din care s-a informat nu este alta decât al doilea izvor al %*4*1.(I*DKN*M*I*6I +K/%.N.K%.1*: +FUN. %.DI(I*$

Din !nsemnătatea acestui /raznic 1uminos putem e=trage următoarele !nvă#ături:- suntem datori, !n primul rând să ne ferim !n vreme de prime3die după a noastră putere

- unele proorocii despre ântuitorul le-au adus +fin#ii *vang"elişti din +fânta radi#ie, care esmai vec"e decât +fânta +criptură- dreptatea, adevărul, )inele su) toate formele lor, nu pot fi distruse, nimicite şi desfiin#ate, aşa culumina nu poate fi acoperită, după cum regele Irod n-a putut cu toată armata sa, să ucidă pe /runcIisus Dumnezeul !ntrupat$

'a fii ai Bisericii strămoşeşti care este ,,stâlp şi temelie adevărului? 98 imotei 7, 8C;, se cuvine cultivăm !n noi şi !n cei din 3urul nostru, rela#iile frăteşti de pace şi armonie, dragostea de oamenadevăr, dreptate, cinste şi omenie pentru a do)ândi o via#ă mai )ună$

.şa cum Iisus +-a născut !n Betleemul Iudeii, !n aceste săr)ători să renaştem şi noi la o viadu"ovnicească, căci dacă Dumnezeu +-a făcut 5m pentru noi, noi să devenim dumnezei prin "credin#ă şi fapte )une$ .min



Părintele Damaschin 7uchian - Predică la Duminica după Naşterea Domnului C&//4 - Iapruncul şi )ugi% scapă-l de lumea păcatului% de irozii de aziG

Dreptmăritorilor creştini, vă mărturisesc că sunt emo#ionat$ Ieri şi astăzi )iserica noastră a fost mplină$ Nici nu am termeni de compara#ie ca să spun când au fost aşa de mul#i oameni !n )iserinoastră$ Dacă vre#i, !ntr-un fel, cei care am !n#eles că !n ziua de săr)ătoare a Naşterii Domnul

tre)uie să fim !n casa lui Dumnezeu, dacă vre#i, noi suntem cei care suplinim !ntr-un fel ceea locuitorii din Bet"leem nu au făcut când +-a născut ântuitorul &ristos$ Nu s-a găsit nici o poartănici o casă !n care să nască Fecioara aria$ 6i noi suntem aceia cei care, din mila lui Dumnezeu, ndesc"idem inimile ca &ristos să se nască !ncă odată şi !ncă odată, !n fiecare an, !ntru noi$

'ând +-a născut ântuitorul Iisus &ristos, iu)i#i, credincioşi, lumea, deşi era !n aşteptare nu 1primit$ Ba mai mult decât atât, nu doar că i-a fost ostilă, ci 1-a şi prigonit$ .stfel !ncât la scurvreme după săr)ătoarea Naşterii Domnului, !n prima duminică după această săr)ătoare, cea !n cane aflăm noi astăzi, Biserica pomeneşte Fuga !n *gipt$

Kn !nger i s-a arătat !n vis lui Iosif, logodnicul +fintei Fecioare aria şi i-a zis: ia /runcul, pmama 1ui, şi mergi !n *gipt, căci Irod are de gând să-1 omoare, ceea ce Irod a şi !ncercat să faco#i pruncii din Bet"leem şi din localită#ile !nvecinate, de doi ani şi mai 3os, au fost ucişi, sperânIrod că prin aceasta !l va ucide şi pe cel care era profe#it ca fiind 0mpăratul, şi de care el se temea ci va lua tronul$ 6i aceasta a fost modalitatea prin care el a !n#eles să-şi apere puterea, să-şi apescaunul, să-şi apere demnitatea$ 6i au scăpat cel pu#in doi copii din cât ştim noi, şi anume +fântIoan Botezătorul, care era cu şase luni mai mare decât ântuitorul, şi Iisus &ristos, Fiul lDumnezeu$ N-a fost primit Fiul lui Dumnezeu făcut 'opil, cu inima desc"isă lumea i-a fopotrivnică$



4reau acum să vă duce#i cu mintea, iu)i#i credincioşi, la părin#ii dumneavoastră, şi să vă gândi#i cla un moment dat, mama dumneavoastră şi tatăl dumneavoastră, !ntr-o clipă unică din e=istenacestui univers, v-au adus la fiin#are pe dumneavoastră$ *i au dat ceea ce puteau să dea ei, aditrupul şi !n acea clipă şi Dumnezeu a dat o singură dată !n toată desfăşurarea acestei e=isten#e, usuflet pentru fiecare dintre noi$ Dumnezeu nu-şi repetă facerea mâinilor sale$ Nimeni din lumaceasta nu este identic cu un altul$ 6i când a luat fiin#ă omule#ul acela mic, nici văzut la microsco

şi s-a sălăşluit !n pântecele mamei, acolo, !n pântece, el era fericit, şi a stat nouă luni de zile$ am!l "rănea, XelY !i auzea vocea, !i auzea vocea tatălui, şi se sim#ea, de cele mai multe ori, prote3at$dată cu naşterea, pruncul acesta mic, repeta istoria pruncului din Bet"leem$

1umea !n care trăim noi este o lume care nu primeşte cu inimă desc"isa, deşi s-ar părea că aşa facpe pruncii care se nasc$ .ceasta nu este o lume !n care un prunc născut să crească aşa cum ar vrDumnezeu$ 6i astfel că, #ie, mamă şi #ie, tată, vă spune glasul lui Dumnezeu, cum i-a spus odinioalui Iosif: Ia pruncul şi fugi !n *gipt?$ Ia pruncul şi fugi, scapă-l, scoate-l, iz)ăveşte-l de lumaceasta şi de tot ce are ea rău !ntr-!nsa, dacă vrei ca acest prunc să-#i facă cinste mai departe$ 6i acdintre părin#i care nu ascultă de acest glas altfel spus de Biserică de a prote3a copilul, de a

scoate, de a fugi din mi3locul a ceea ce-i poate dăuna, acei părin#i, mai devreme sau mai târziu, vor căi amarnic$

4ă spun aceste lucruri, iu)i#i credincioşi, cu durere, pentru că durere este !n multe familii şi dureeste !n sufletele multor copii, a multor tineri, şi durere este şi !n sufletele a nu pu#ini dintdumneavoastră, ale căror răni pe care le-a#i primit !n copilăria dumneavoastră vă urmăresc până mormânt$

*ste o !ntreagă avalanşă de plecare !n străinătate !n zilele noastre$ +copul este unul mărturisit a

pozitiv şi pentru familie$ /entru ce merge tatăl< +ă strângă )ani astfel !ncât să fie )ine so#iei copiilor$ Dar sunt cazuri, iu)i#i credincioşi, când lipseşte tatăl, şi mai grav lipseşte mama, şi mgrav când lipsesc amândoi din familie, nu o săptămână, şi nu o lună, ci un an, doi, trei, patru, cincizece$ 6i aceşti copii mici, rămân fie !n gri3a )unicii, fie a mătuşii, fie a unor vecini, de altfel )ininten#iona#i şi ei, dar nu-i suficient$ N-are nevoie acesta mic de portocala pe care i-o aduci tu, tasau asta mică, nu are nevoie doar de costumaşul pe care i-l aduci tu de 'răciun, ci are nevoie tine, tată, şi de tine, mamă, ca să-i fi alături$ Nici nu vă !nc"ipui#i ce dramă se petrece !n sufletacelui copil care se lipseşte de iu)irea părintească$ 'rede#i dumneavoastră că +fânta Fecioară arsă fie !n gri3a *lisa)etei, să spunem, cu care era rudenie< Niciodată 6i atunci când a lipsit trei zilea !ntors la emplu ca să-1 caute, !ngri3ora#i: ce se !ntâmplă, unde este<.)andonul copiilor de căt

părin#i, face ca această lipsă să se perpetueze !n toată via#a copilului şi cu greu se poate vindeca$

De ce ar mai tre)ui să-l prote3ăm pe copil< Din ce ar mai tre)ui să-l scoatem< 0n special ar tre)ui fim aten#i astfel !ncât să ne răsune mai cu putere !n urec"e cuvintele !ngerului: Iosife adică tatămamă ia copilul şi fugi? Din calea cui să mai fugă copilul astăzi< 5", din calea a multor lucrucăci mul#i Irozi s-au născocit şi !n multe c"ipuri lucrează acelaşi diavol care odinioară a lucrat prIrod ca să-1 ucidă pe /runcul născut !n ieslea Bet"leemului$

'ei care sunte#i de vârsta mea, sau mai !n vârstă decât mine, vă aduce#i aminte că noi aveam pu#in

desene animate la care să ne uităm$ *u după ZG când am văzut prima dată .l)ă ca Măpada e



pentru mine un eveniment, tre)uia să-l notez !n 3urnal$ .stăzi sunt canale !ntregi !n care douăzecipatru de ore din douăzeci şi patru se difuzează desene animate sau filme pentru copii$ Dar spunemi, vă rog, se aseamănă poveştile copilăriei multora diintre noi, cu poveştile pe care le văd că dascultat nu mai e vreme să asculte, şi nici părin#ii nu mai au timp să-şi facă să citească cu copii dastăzi şi apoi să ne mai mirăm că sunt copii noştri violen#i< Knde au !nvă#at ei violen#ele, unde !nvă#at ei că se )at #estoasele Nin3a< 'are sunt modelele pe care le văd ei pe tricouri< 'e au ei pcoper#ile caietelor< 0l au pe &arrQ /otter .ceasta este lumea aceasta este Irod, care-i aduce "ra

copilului nostru$ 6i eu ce fac< Dau "rana pe care mi-o dă altuia să i-o dau sau cum făcea mama, ia"rană şi !ntâi o pun !n gura mea şi o dau pruncului$ 0mi aduc aminte că mama totdeauna avo)iceiul, !nainte de a-mi da mie cu )i)eronul să-mi ia ea cu gura din sticlă, şi aşa m-a iz)ăvit de moarte$ +ora mea se 3uca cu termometrul şi, !n cana cu ceai sau cu lapte, a pus termometrul şi c"i!n acel moment s-a şper# termometrul şi mercurul din termometru a curs !n cană$ 6i apoi mama a pcana !n sticla aceea cu )i)eron şi a !nceput să-mi dea, dar a văzut !nainte de asta, a văzut că eu supu#in agitat, a luat o gură cum !i era o)iceiul, şi când a pus !n mână, aşa se 3ucau )o)i#ele de mercu.ceasta este datoria tatălui şi a mamei, să verifice, să pro)eze, să vadă ei: "răneşte ceea ce al#ii !mdau mie să dau copilului meu<

6i violen#a, să şti#i iu)i#i credincioşi că o !nva#ă copii nu numai de la televizor$ /oate nici nu vă daseama cât de mult !l doare pe un copil când vede că se ceartă mama şi tata, darămite când ved)ătaie !n casă, sau amenin#ări, sau de ce să nu zicem, când so#ul !şi scoate so#ia afară şi doarme cupe la vecini$ Jândi#i-vă dumneavoastră, dar nu cu mintea omului mare, ci cu mintea unui copcare-i dacă vre#i, ca o tă)li#ă din aceea de ceară moale, moale, că n-ai nevoie de daltă ca să scrceva ca-n piatră, ci ai nevoie de o simplă mişcare de deget$ Jândi#i-vă că ce ştie acel copil care ieşi alaltăieri şi acum o săptămână când venea tata tre)uia să fugă din casă ca să nu suporte durergândi#i-vă că ce trăieşte astăzi: oare cum vine tata< 4ine ca ieri, vine ca alaltăieri< re)uie să fug mama la vecini< De ce crede#i dumneavoastră că sunt momente !n via#ă, când mari fiind, ne temem

De ce ne temem noi când suntem mari, că uneori este ine=plica)ilă pentru noi această frică< Dacolo se trage$ .tunci când ne temeam de tată, atunci când ne temeam de mama când luam o norea la şcoală, când veneam acasă tre)uia să-#i pregăteşti palma$ oate acestea dor$

De unde am !nvă#at minciună, noi oamenii mari< Din familieH /entru că uneori nu ne-au !nvă#părin#ii noştri să fim sinceri şi să avem conştiin#a că dacă sunt sincer, !mi este iertată greşeaultora dintre noi li s-a !ntâmplat că dacă erau sinceri ştiau că se aleg cu )ătaie, şi atunci nu erasinceri$ 'opilul acesta mic, nevinovat, nu suportă durerea şi atunci !şi crea mecanisme de apăraprin care să nu-l mai doară$ 6i aceasta se accentuează, rana pătrunde mai adânc !n suflet, şi trezim că suntem oameni mari şi min#im, !nşelăm şi suntem nesinceri$

ai este un Irod, foarte viclean astăzi$ /ravilele )isericeşti spun că un copil nu se poate !mpărtăfără +fânta +povedanie !ncepând de la vârsta de E ani$ 'red că ar tre)ui să scădem plafonul mumai 3os$ E ani, era pentru atunci când nu ştiau multe lucruri$ .cum sunt copii de grădini#ă şi şcoală primară !n mintea cărora sunt lucruri negative de ne!nc"ipuit uneori c"iar şi pentru du"ovnKnde le !nva#ă ei< 0ntâi !n casă, apoi !nva#ă la grădini#ă şi apoi !nva#ă la şcoală$ Dar !ntâi de acapleacă$

*=istă un site !n care oamenii !şi spun durerile sufletelor lor, şi titlul uneia a ceea ce adună aces

dureri se numeşte +parge ăcerea$ Dacă citeşti câteva mărturii a unor copii, adolescen#i de acum



care sparg tăcerea, te cutremuri de ceea ce au suferit ei !n copilărie şi !i urmăreşte şi până acum'rede#i că un copil nu simte când fra#ii lui mai mari sau părin#ii lui, !l trimit la culcare şi ei se uităceea ce lui !i spune: >+ă nu te ui#i, că nu e )ine$? 'rede#i că ei nu simt lucrul acesta< 'rede#i dracul care i-a ispitit pe acei părin#i şi pe acei fra#i mai mari !l va lăsa neispitit pe acesta mai miNiciodată$ 'uriozitatea a cărei desluşire nu este dată !n termeni maturi de către părin#i, face această curiozitate să se adune, !l face pe copil să se in"i)e şi să-şi "rănească curiozitatea altfel decar tre)ui$

.dică să-i spui tu mamă, fetei tale, şi tu tată, )ăiatului tău, ceea ce se !ntâmplă !n corpul lui$ De csă te ruşinezi< aina nun#ii nu este păcat tolerat de Biserică, taina nun#ii, unirea dintre so# şi so#idintre )ăr)at şi femeie, prin rugăciunea Bisericii se face$ 6i atunci, acesta are nevoie ca tu să-i spunu să afle el din alte surse, şi acelea denaturate: din reviste, din ziare şi de pe internet$ 6i-şi adună minte şi !n suflet necură#ie, şi dracul profită de toată această necură#ie adunată la vârstă fragedă şisporeşte, că are mi3loace: Irozii, de care v-am spus$ .3unge tânăr, adolescent, şi !ncepe a cădea păcatele cele trupeşti, şi a3unge căsătorit şi este, mă ierta#i, ca o legumă, fără vlagă$

0n grădini#ă se !ncepe educa#ia se=uală$ 'e educa#ie este aceea !n care tu !l !nve#i pe copil cum

folosească mi3loacele anticoncep#ionale< .ceea este educa#ie pentru via#ă, sau este educa#ie pentmoarte< 6i apoi, când intră !n clasele primare se continuă educa#ia, prin varii şi varii metode$

ai este !ncă un Irod, care este !ntruc"ipat de tată şi de mama uneori$ 6i mă rog lui Dumnezeu şi maş )ucura să fie cât mai pu#ini din aceştia$ .ceşti Irozi, !ntruc"ipa#i !n mamă şi tată, pot uneori facă un rău atât de mare, aproape de ne!nc"ipuit$ 0n /aşcani este un caz dar câte n-or mai Dumnezeu le ştie când un copil, un )ăiat, a fost violat de !nsăşi mama sa$ ult mai multe şi mumai dureroase sunt cazurile !n care feti#ele, şi c"iar fetele mai mari, sunt violate de ta#ii lor, sau drude apropiate$ 'um creşte un astfel de copil< 'ât poate, !şi masc"ează şi !şi ascunde durerea,

minte şi se culpa)ilizează pe sine$ 'ând nu mai rezistă, !ncepe să dea vina pe al#ii, şi tre)uie să vinun moment !n care acest copil să spargă tăcerea$ 6i o sparge su) epitra"ilul du"ovnicului, pentru acolo, şi numai acolo, se poate primi vindecare$ 'eea ce omul răneşte, şi uneori răneşte grav de tonumai Dumnezeu poate vindeca$

0n Biserică, astăzi, sunt mul#i care sunt părin#i$ Knii !i ave#i, !ncă, pe copii lângă dumneavoastr.l#ii nu-i ave#i, pentru că s-au căsătorit$ ai ales pentru cei care nu-i mai au, şi nu mai pot facdirect, prea multe pentru ei, Biserica are leac$ 6i leacul acesta este rugăciunea şi )inecuvântarea$ 1mânie spune omul multe, şi mai ales mama: *u te-am făcut, eu te omor?, spune mama$ +au altfspune, tatăl sau mama: +ă ai noroc atâta cât păr am eu !n palmă$ 6i şti#i cum se c"eamă aceast

Blestem, se c"eamă$ +pun /ărin#ii Bisericii că )lestemul de mamă are atât de multă putere ca )lestemul de preot, pentru că mama are foarte multe drepturi asupra copilului$ /entru că ea, cât timl-a purtat !n pântece, s-a 3ertfit şi şi-a dat din carnea ei, din via#a ei şi din sănătatea ei pentru pruncacela$ 6i de aceea Dumnezeu a rânduit ca mama să ai)ă atâta putere asupra copilului$ 6i poasunte#i !ndreptă#ite omeneşte vor)ind, ca !ntr-o omenitate dintr-acesta neluminată de Du"ul +fânt, vă sim#i#i mâ"nite, dar ruga#i-vă lui Dumnezeu ca niciodată să nu scăpa#i vreun astfel de cuvâ9H;$ 6i care este vindecarea, care este leacul pentru )lestem< Binecuvântarea Binecuvânta#i-i copii dumneavoastră, cei care !ncă !i ave#i !n ogradă, şi cei ai cărori copii şi-au luat z)orul de lândumneavoastră$6i de fiecare dată când vă gândi#i la ei, nu doar vă gândi#i aşa: ce-o face feti#a me



'i spune#i aceasta gândire !n du" de rugăciune, şi spune#i: )inecuvântează, Doamne, pe )ăiatul me6i: )inecuvântează, Doamne, pe fata mea

.ceasta este lumea !n care vine copilul astăzi, purtând c"ipul lui &ristos-/runcul$ .cesta esBet"leemul !n care ne-am născut fiecare dintre noi$ 1ume care ia c"ipul lui Irod şi, uneori, nădă3duiesc că de mai pu#ine ori, familii !n care tata şi mama se poartă ca nişte irozi$ Dacă copiii vcreşte sănătoşi, iu)i#i credincioşi, sănătoasă va fi şi lumea$ Biserica are foarte mari preocupă

pentru familie pentru că +fântul Ioan Jură de .ur numea familia )iserică de acasă$ /rimul preprimul !nvă#ător de religie este mama$ Nu este educatorul sau profesorul care a !nvă#at Facultatea eologie sec#ia 1itere sau preotul$ u, mamă, eşti primul preot pentru copilul tău$ De unde, dar nici nu ştiu de unde am !nvă#at atăl nostru< Nu ştiu$ Nu a venit nimeni sau preotul să-mi spunăsă-mi dea carte să !nvă# atăl nostru$ -am trezit ştiindu-l, şi la fel şi 0ngeraşul$ .sta-i datoria Nulăsa ca să !nve#e !nainte de atăl nostru al#i ta#i ai noştri?$

6i nu voi !nc"eia cu cuvintele mele, am să !nc"ei cu cuvintele +fântului Ioan Jură de .ur, a cărpreocupare pentru creşterea copilului era nespus de mare şi !n vremea lui, pentru că ştia ce !nseamsă fie crescu#i copiii !n frică de Dumnezeu şi !n ruşine de oameni, cum spune #ăranul nostru$

este astăzi ruşine< Nu ştiu câtă mai este

6i zice +fântul Ioan Jură de .ur: Nu !ncetez de a vă ruga, de a vă ruga cu lacrimi şi a vă cere !nainte de toate celelalte, să da#i copiilor voştri o )ună educa#ie$ Dacă-#i iu)eşti copilul, arat-o preduca#ia ce i-o dai$ De altfel, ai şi răsplată$ .scultă ce spune /avel: Hdacă vor stărui, !n#elepciune, !n credin#ă, !n dragoste şi !n sfin#enie? Dacă ai nenumărate păcate adunate !n conştiinta, atunci născoceşte o iertare a păcatelor tale, şi anume: creşte un atlet pentru &ristos$ X/ăcatevoastre se şterg dacă da#i educa#ie )ună copiilor voştri$Y /rin aceste cuvinte nu-#i spun: Nu-l lăsa se căsătorească$ rimite-l !n pustie$ /regăteşte-l să !m)ră#işeze via#a mona"ilor?$ Nu-#i spun asta .

vrea negreşit şi aş dori ca to#i să !m)ră#işeze via#a mona"ală, dar nu silesc pe nimeni, pentru căastfel de via#ă pare prea greu de purtat$ 'reşte un atlet pentru &ristos 0nva#ă-#i copilul din primvârstă să trăiască cu evlavie !n lume

Dacă vei !ntipări !n sufletul lui !ncă fraged !nvă#ăturile cele )une, nimeni nu va putea să i desprindă ele se !ntăresc ca şi sigiliul aplicat pe ceară$ 'opilul, când e mic, tremură, se teme şi arespect şi de c"ipul tău, şi de cuvintele tale, şi de tot ce faci Xdacă nu te contrazici pe tine !nsu#i, spune eu acuma, pentru că spune tatăl copilului: nu fuma şi el stă cu #igara !n mână$ +pune mamfetei: vino devreme diseară, şi ea stă patru ore la filme şi la telenovele$ +pune )unicul: du-te, mcopile, la )iserică, şi el rămâne acasă$ Deci copilul se teme şi are respect şi de c"ipul tău şi d

cuvintele tale, şi de tot ce faciY$ 0ntre)uin#ează cum tre)uie superioritatea ta$ u eşti cel dintâi carevei )ucura de )unătă#i dacă ai un copil )un, şi apoi Dumnezeu$ XDumneavoastră sunte#i cei dintcare vă ve#i )ucura dacă ve#i avea copii )uni$ +e va )ucura şi Dumnezeu şi ne vom )ucura şi noslu3itorii Bisericii, dacă vom vedea cât mai mul#i copii crescu#i aşa cum vrea Dumnezeu să fieY$

&ristos Domnul, /runcul născut !n ieslea Bet"leeemului, să ocrotească copilul din fiecare dintre no&ristos Domnul, Dumnezeu-'opilul, să ocrotească copii dumneavoastră, să vă ocrotească dumneavoastră, părin#ii lor, şi să vă dea !n#elepciune aşa cum i-a dat-o şi lui Iosif şi +fintei Fecioaaria ca să le da#i o creştere )ună$ .min



Pr Hames ;hornton - Predică la Apostolul din Duminica după Naşterea Domnului -

Evanghelia nu este după omG

.stăzi este Duminica de după Naşterea Domnului$ .postolul ce se citeşte !n această Duminică esdin *pistola către Jalateni a +fântului /avel, pe care am analizat-o acum câteva luni$

4ă ve#i aminti că +fântul /avel aduce lămuriri, ca răspuns criticilor ce nu erau de acord cu anumiaspecte ale propovăduirii sale, că evang"elia vestită de el nu era făcută de om, ci prin descoperirlui Iisus &ristos$ arele .postol spune că, gândindu-se cum să !nfă#işeze acea evang"elie, n-a lusfat de la trup şi de la sânge$ /rin aceste cuvinte, el accentuează din nou sursa descoperii și fe!nvă#ăturii sale$ +-a sfătuit nu cu un om, ci cu Dumnezeu a fost !nvă#at nu de către om, ci dDumnezeu$ .cest lucru este adevărat despre !ntreaga !nvă#ătură şi dogmă ortodo=ă$ .devărat



creştinism nu este născocit de om, ci vine din dumnezeiasca descoperire$ +ă vor)im câteva clipdespre această sursă de revela#ie şi natura credin#ei noastre creştine ortodo=e$

+ectarii, ce s-au ivit !ncepând cu veacul al şaisprezecelea, stăruiesc aproape !ntotdeauna că pentrusingurul izvor de credin#ă este Bi)lia$ /entru ei, lucrurile nu sunt statornicite !n c"ip anume +fânta +criptură nu tre)uie să facă parte din credin#a creştină$ +fânta +criptură, după sectaprotestan#i, cuprinde 4ec"iul estament deşi sunt !nlăturate căr#ile >deuterocanonice? 0ntâi a

*zdra 9a reia a lui *zdra;, o)it, Iudita, 0ntâi a aca)eilor, a Doua a aca)eilor, a reiaaca)eilor, 0n#elepciunea lui +olomon, 0n#elepciunea lui +ira" 9*cclesiasticul;, Baru", *pistolui Ieremia şi %ugăciunea lui anase, ca şi păr#i din căr#ile *sterei 9>.dăugirile la *stera?/salmilor 9/salmul 8C8; şi ale lui Daniil 9+usana, 'ântarea celor trei mineri, 4il şi )alaurul; şi cedouăzeci şi şapte de căr#i ale Noului estament$

0ngădui#i-mi să mă a)at de la su)iect, pentru a vor)i pe scurt despre aceste căr#i >deuterocanonic!nlăturate$ *le fac parte din versiunea >+eptuaginta? a 4ec"iului estament, Bi)lia )isericii creştitimpurii, care a rămas până astăzi versiunea ortodo=ă oficială$ Din pricină că aceste căr#i influen#şi sus#ineau !nvă#ătura creştină timpurie, ra)inii iudei, aduna#i !n sinod !n anul G !n cetatea Iamn

sau Iavne 9[i)na de astăzi, un oraş din vestul Ierusalimului, !n Israel;, au !nlăturat tocmai căr#i>deuterocanonice? ale 4ec"iului estament$ /rotestantismul, nesocotind practica creştină timpuri-a urmat pe ra)inii din Iamnia !n respingerea acestor căr#i şi a !m)ră#işat canonul scripturistic iudaismului ra)inic ca fiind 4ec"iul lor estament$ .şadar, sectarii acceptă drept temelie a credințlor doar păr ți din Bi)lie$

Nu mai este nevoie să spunem că a)ordarea +fintei Biserici 5rtodo=e este diferită deoare5rtodo=ia este creştinismul timpuriu, creştinismul originar, datând de pe vremea lui &ristos, pe câprotestantismul a apărut a)ia cincisprezece veacuri mai târziu$ In creştinismul ortodo=, vor)im

+fânta /redanie, care este !ntreaga memorie vie a Bisericii$ +fânta radi#ie cuprinde şi +fân+criptură, adică tot 4ec"iul estament septuagintic şi Noul estament scrierile +fin#ilor /ărin#iBisericii "otărârile celor 6apte ari +inoade *cumenice căr#ile liturgice, adică te=teDumnezeieştii 1iturg"ii şi ale dumnezeieştilor slu3)e, !mpreună cu troparele şi condacele, +fintele 'anoane ale Bisericii$ 6i iconografia ortodo=ă este socotită a face parte pe deplin din +fânradi#ie$

.vem aici o colec#ie de materiale foarte largă, foarte cuprinzătoare$ 'e putem spune că au !n comutoate aceste componente ale +fintei radi#ii< In primul rând, faptul că sunt toate !n !n#elegere unecu celelalte !n al doilea rând, că toate provin, aşa cum zice +fântul /avel despre *vang"elia pe ca

o propovăduieşte, din descoperirea lui Dumnezeu$ +fin#ii /roroci ai 4ec"iului 1egământ, +fin*vang"elişti şi .postoli ai Noului 1egământ, marii +fin#i, +fin#ii /ărin#i ai Bisericii, sfin#ii care formulat "otărârile +inoadelor *cumenice, +fin#ii care au scris +fintele 'anoane şi +fin#ii care făurit tradi#iile liturgice şi iconografice ortodo=e to#i au primit cunoaşterea necesară acestor msarcini prin !ntâlnirea lui Dumnezeu fa#ă către fa#ă$/rin rugăciuni şi nevoin#e ascetice, ei şi-au cură#it inimile de patimile lumeşti, au do)ândit luminade la Dumnezeu şi au atins proslăvirea sau !ndumnezeirea 9t"eosis;, adică au văzut energiinecreate ale lui Dumnezeu, "arul şi slava +a$ /ărintele Ioannis %omanidis e=plică că >prorocii teologul 9cuvântătorul de Dumnezeu; se formează prin cură#irea, luminarea şi proslăvirea inimii,

care lucrarea Du"ului saturează şi stăpâneşte mintea şi patimileH?



.ici stă adevărul cel veşnic, izvorul credin#ei ortodo=e şi a toată adevărata teologie$ *ste o)ârş!ntregii +finte radi#ii a creştinismului ortodo=, cuprinzând +fânta +criptură, scrierile /ărin#iloDumnezeiasca 1iturg"ie, +fintele 'anoane, iconografia tradi#ională şi "otărârile celor 6apte +inoa*cumenice$ oate sunt !n acord unele cu celelalte, !n c"ip vădit, căci toate vin de la Dumnezeusunt legate !ntre ele fără putin#ă de sc"im)are, !ntr-o alcătuire asemenea unui trup viu$

.şadar, adevărata teologie, adică !n#elegerea dreaptă a lui Dumnezeu, nu provine din cugetare sdin ra#ionalism$ .devărata e=egeză, adică interpretarea precisă a !n#elesului +fintei +cripturi, nvine din studiul lim)ilor vec"i sau din etimologie 9ştiin#a evolu#iei şi a !n#elesului cuvintelo.devărata iconografie ortodo=ă nu vine din studiul artei +fintele 'anoane nu au fost !ntocmite mari cunoscători ai legii$ oate aceste elemente ale +fintei radi#ii provin, mai curând, din sfin#eniar sfin#enia, !n deplinătatea ei şi !n#eleasă cum tre)uie, nu este nimic altceva decât cură#irluminare şi proslăvire$

Faptul că +fântul /avel le arată galatenilor că evang"elia ceea ce s-a )inevestit X$$$Y nu este după omcă această evang"elie i-a venit prin descoperirea lui Iisus &ristos şi că nu a luat sfat de la trup şi d

la sânge este, prin urmare, !n deplină conformitate cu trăirea nenumăra#ilor sfin#i ortodoc0nvă#ăturile creştinismului ortodo= toate nu sunt nici ele după om, ci prin descoperirea lui Iis&ristos$ arii sfin#i ai 5rtodo=iei nu au luat nici ei sfat de la trup şi de la sânge, ci au fost părtavederii lui Dumnezeu şi au fost lumina#i prin aceasta$ 0n#elegerea de către formele neortodo=e creştinism a tuturor lucrurilor la care m-am referit poate fi asemănată, fără greşeală, unei căutări !ntuneric sau unei or)ecăiri !n necunoaştere$ .ceasta, deoarece versiunile lor >reşapate? creştinism au fost !ntemeiate pe )aze secular-filosofice, spre deose)ire de temeliile du"ovniceşti a5rtodo=iei$

Diferitele soiuri de protestantism apărute !ncepând cu veacul al cincisprezecelea au fost, zice-sereformare? a creştinismului şi o răzvrătire !mpotriva e=ceselor scolasticii o mişcare filosofică)isericii romano-catolice prin care creştinismul a fost reinterpretat după metodele lui .ristotel 97!$&r$-722 !$&r$;$ 0nsă şi sectarismul protestant a folosit metoda filosofică şi ra#iunea omeneaspentru a !ncerca să 0l !n#eleagă pe Dumnezeu, şi s-a rătăcit astfel pe acelaşi drum !nfundat$

.stăzi, când impasul !n care se află creştinismul neortodo= a devenit limpede pentru mul#i dintcărturarii săi, filosof\a artistoteliană este adesea !nlocuită cu ideologiile politice contemporaneli)eralismul, mar=ismul, feminismul, socialismul ş$a$ .stfel, credin#ele apusene )alansează !ntdouă e=treme$ 0şi zugrăvesc vederile şi !nfă#işarea ca fiind sofisticate şi moderne, !nsă sunt de fapt

!ntoarcere la un primitivism du"ovnicesc$ /ărintele %omanidis aseamănă adesea !n#elegerortodo=ă a lui Dumnezeu şi a lumii du"ovniceşti cu o ştiin#ă, precum astronomia sau c"imia, iconfesionalismul şi sectarismul apusean cu o pseudoştiin#ă, precum astrologia sau alc"imia$

'reştinii ortodocşi nu tre)uie niciodată să privească la dascălii lor, la +fin#ii lor /ărin#i şi la to+fin#ii lor ca fiind cumva inferiori !nvă#ătorilor şi conducătorilor grupărilor religioase apusene ssă creadă că Biserica lor este !napoiată teologic$ +itua#ia este e=act inversă$ +e mai spune şi teologia ortodo=ă a !ncremenit !n veacul al 4II-lea, o dată cu moartea +fântului Ioan Damasc"izice-se >cel din urmă /ărinte %ăsăritean al Bisericii?$ Faptul că 5rtodo=ia 8-a dat !n veacul al I4

lea pe +fântul Jrigorie /alama, unul dintre cei mai străluci#i părin#i, sau că !n veacul al -lea



apărut teologi de seamă, precum /ărintele Jeorge FlorovsVi şi /ărintele Ioannis %omanidis, araa)surditatea unor astfel de preten#ii$

'onfesiunile apusene, cu siguran#ă, au adesea mai mul#i )ani decât creştinii ortodocşi$ *le prezintă adesea foarte ademenitor, #intind !ndeose)i spre tineri$ +unt gata să se folosească !n slu3)eşi !n emisiunile lor c"iar şi de decăzuta muzică rocV, pentru a capta tinerele min#i$ *uropa de răsărcare se deşteaptă acum după cincizeci sau şaptezeci de ani de stăpânire comunistă şi de propagan

ateistă, a devenit #inta predilectă a acestor grupări, ce se străduiesc să !mpiedice revitalizarecreştinismului ortodo= !n #inuturile sale istorice$

0n a Doua sa *pistolă către esaloniceni, +fântul /avel !şi !ndeamnă cititorii: Drept aceea, fra#ilosta#i, şi #ine#i predaniile XpeY care le-a#i !nvă#at, ori prin cuvânt ori prin epistola noastră$ .ceasporuncă venită prin pana +fântului /avel este de fapt a lui &ristos Iisus$ re)uie să stăm neclintițisă ținem /redania Bisericii noastre, pentru că această tradiție nu vine de la un om, nu este de la trși de la sânge, ci nemi3locit de la Dumnezeu, prin descoperirea lui Iisus &ristos$

r. ames >)ornto

#d. #gumeni>rad.: adu ag



Părintele "onstantin "oman - Despre )uga de Dumnezeu şi ostilitatea lumii% despre puterea Dumnezeu şi puterea lumească

Fuga !n *gipt: După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicânScoală-te, ia runcul !i pe mama "ui !i fugi în #gipt !i stai acolo până ce-$i voi spune, fiindcIrod are să caute runcul ca să-" ucidă. &i sculându-se, a luat, noaptea, runcul !i pe mama "!i a plecat în #gipt. &i au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spude Domnul, prin proorocul: NDin #gipt am c)emat pe *iul +euE.

Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte !i, trimi$ând a ucis pe topruncii care erau în etleem !i în toate )otarele lui, de doi ani !i mai os, după timpul pe careaflase de la magi. 0tunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul: N2las în ams-a auzit, plângere !i tânguire multă4 a)ela î!i plânge copiii !i nu voie!te să fie mângâiapentru că nu suntE.

După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în #gipt, &i i-a ziScoală-te, ia runcul !i pe mama "ui !i mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutasă ia sufletul runcului.



Iosif, sculându-se, a luat runcul !i pe mama "ui !i a venit în pământul lui Israel. &i auzind cdomne!te 0r)elau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo !i, luânporuncă, în vis, s-a dus în păr$ile 2alileii. &i venind a locuit în ora!ul numit 8azaret, ca să împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că 8azarinean Se va c)ema. ?+atei 6, 13-63@

5 5ădulescu? De cum a intrat !n lumea noastră, a oamenilor, la naşterea ântuitorului &ristoDumnezeu +-a lovit de ostilitatea lumii !n care a intrat$ Desigur, Dumnezeu 0şi cunoaşte crea#

cunoaşte lumea creată de +ine$ 0l vedem pe ântuitorul &ristos, ca pe un pri)eag, nevoit să plece familia !n *gipt, pentru a se feri de furia lui Irod, care-şi vedea amenin#ată pozi#ia lui de reg5stilitatea lumii nu s-a manifestat numai atunci, ea este de când Dumnezeu a creat lumea$ De undpărinte profesor ;onstantin ;oman, sămân$a de du!mănie fa$ă de Dumnezeu, ;el care a creade fapt, lumeaG Amul nu-" mai percepe pe Dumnezeu ca pe un ocrotitor, ci I se împotrive!te. Dunde sămân$a potrivniciei, de unde gândul acesta de adversitate fa$ă de DumnezeuG

Pr "oman? 5mul are !n sine aspira#ia spre a)solut şi citeşte dependen#a de oricine, inclusiv Dumnezeu, ca pe o limitare$ .ceasta pentru că nu mai are o !n#elegere clară a ceea ce esDumnezeu$ .#i spus foarte )ine$ 0n firea omenească e=istă o adversitate la adresa lui Dumneze

*=istă o fugă a omului de Dumnezeu, manifestată !n diverse forme, de la cele mai grosolane la cemai rafinate *ste o tendin#ă a omului, aproape permanentă şi universală, de emancipare de sututela lui Dumnezeu$ .ceste tendin#e ne confirmă starea noastră de cădere$ +ă ne amintim reac#protopărin#ilor .dam şi *va, după cădere: au fugit, s-au ascuns de la fa#a lui Dumnezeu

0n mod firesc, dacă noi credem şi mărturisim că Dumnezeu este 'reatorul şi .toate#iitorul şi sensultim al crea#iei şi al e=isten#ei noastre, ar tre)ui să avem, dimpotrivă, o atitudine prieteneascrecunoscătoare şi supusă fa#ă de *l$ 1ucrurile nu se !ntâmplă, !nsă, aşa$ Amul fuge de Dumnezese ascunde într-un fel de #l, asemenea copilului necuminte care se ascunde de părin$i după

face 9oro9oa$e. Iar mai târziu vrea să se desprindă de părin#i pentru a fi li)er şi autonom$ Nu mrefer la tendin#a firească de desprindere a copiilor de părin#i sau a ucenicilor de maeştri$ 0n astfel dsitua#ii, desprinderea nu este a)solută, copilul sau ucenicul rămân cu recunoştin#ă, cu cinstire, respect, cu aten#ie şi cu dragoste fa#ă de părin#i sau de !nvă#ători$

0n om este sădită informa#ia !mplinirii sale, informa#ia standardelor la care tre)uie să a3unginforma#ie ec"ivalentă cu aspira#ia omului după a)solut, cum spuneam$ Dar el trăieşte !n nişlimite$ 1umea !n care se mişcă el, resursele lui, ac#iunile lui, gesturile lui sunt atinse de limite, nsunt a)solute$ 0n orice om, !nsă, e=istă sim#ul aspira#iei spre a)solut$ *a este foarte sănătoasă pentcă omul a fost zidit de Dumnezeu ca să a3ungă la măsura a)solută$ Numai că !mplinirea acest

aspira#ii nu este imanentă lumii şi crea#iei şi nici firii omeneşti$ 0mplinirea acestei aspira#ii realizează tocmai prin !mpărtăşirea de Dumnezeu, singura e=isten#ă a)solută, fără limite, făstricăciune, care are e=isten#a prin +ine !nsuşi$ 5mul >!mprumută? e=isten#a deplină de Dumnezeu$ Fuga de Dumnezeu se datorează percep#iei greşite că Dumnezeu ar !nsemna dependenşi, prin urmare limitare$ 1ucrurile sunt foarte comple=e, dar este important ca omul să se cerceteşi să cunoască de unde vine tendin#a de a fugi de Dumnezeu$

5 a treia cauză #ine de starea de păcat sau de cădere a omului$ .m să vă dau un e=emplu elocvedin e=perien#a mea preo#ească$ 'onstat de peste 2C de ani, că pruncii, copiii vin fără nici o rezer

spre )iserică, spre preot, spre orice semn care trimite la Dumnezeu vin cu o oarecare )ucurie,



oarecare entuziasm, c"iar şi cei care nu au o educa#ie religioasă$ De !ndată ce cresc şi sunt atinşi căderi, de murdării, de gânduri mesc"ine, se retrag şi au rezervă fa#ă de tot ceea ce trimite Dumnezeu$ 5amenii adul#i cu atât mai mult$ 'ând !ntâlnesc un preot pe stradă, nu ştiu pe unde săocolească, tocmai pentru că preotul este un semn care-l trimite imediat cu gândul la Dumneze+tarea de păcat, conştiin#a păcatului, a faptului că face lucruri potrivnice propriei sale firi, !l face se ruşineze şi să-l mustre conştiin#a$

+-ar sim#i mai )ine dacă nu ar e=ista pentru el un for a)solut de 3udecată, care se activează acum, activează mai târziu sau la sfârşitul vie#ii$ .titudinea potrivnică şi de adversitate la adresa lDumnezeu este generată de păcat, iar cel mai grav este atunci când omul tinde, aşa cum se !ntâmp!n *vang"elia de astăzi, să ia el locul lui Dumnezeu, să devină el centru a)solut de putere, autoritate pentru sine, şi dacă se poate şi pentru semenii săi$ 0n această situa#ie, desigur, Dumnezeste un concurent reduta)il, şi de ce n-ar !ncerca, amăgindu-se ideologic pe sine sau pe ceilal#i, atace conceptul, ideea sau realitatea care se numeşte Dumnezeu$

5 5ădulescu? Irod, pentru că nu găseşte /runcul, care avea să devine rege, după cum ştia de magi, purcede la un gest ori)il: omoară to#i pruncii care ar fi fost de vârsta ântuitorului &ristos,

să !nlăture amenin#area de care se temea$ .re loc un masacru al pruncilor nevinova#i, episod care reaminteşte durerea părin#ilor acelor copii, durerea lumii de atunci$ 8e punem între9area: de ceîngăduit Dumnezeu acel masacru ori9il, de!i putea să rânduiască altfel lucrurileG Desigur, Iroeste cel care ordonă masacrul, dar Dumnezeu putea să-1 împiedice pe Irod. De ce nu o faceG

Pr "oman? /entru ca să se !mplinească +cripturile, după cum interpretează +fântul *vang"elatei$ *ste greu să pătrundem gândurile lui Dumnezeu +igur că ar fi putut să intervină, cum o fapro)a)il de multe ori, limitând dimensiunile răului provocat de oameni$ Iată, de data aceasta, intervine /ro)a)il, tocmai pentru a pune !n eviden#ă de ce este !n stare omul pentru a-şi păst

puterea$ /runcii ucişi de Irod sunt pre#ul plătit pentru conservarea puterii lumeşti$ Irod se temfoarte mult ca nu cumva să se fi născut un pretendent la puterea sa regală$ /rofe#ii, pe care iudeiiinterpretau !n acest sens, spuneau că se va naşte un mare conducător, care !i va a3uta să se eli)erede su) presiunea Imperiului %oman şi a tuturor captivită#ilor prin care trecuseră$ omentul acesera identificat cu o !mplinire a făgăduin#elor vec"i-testamentare$ .tunci Irod se teme că va atencineva la puterea sa lumească şi, iată, ce pre# fantastic se plăteşte

+etea de putere or)eşte$ /entru a pune mâna pe putere sau pentru a o păstra, oamenii sunt !n stare grozăvii$ Milele acestea, comemorăm evenimentele triste din 8A$ 0n memoria multora dintre ne=ista temerea că, atunci, noua putere a făcut multe victime tocmai pentru a se instala şi pentru a

legitima$ 4ictimele au fost tineri$ Kn pre# scump !n .3unul 'răciunului$ Nimeni şi nimic nu rămâne3udecat de Dumnezeu$ Din păcate, pentru cei care, luptându-se să pună mâna pe puteomenească, au făcut asemenea fărădelegi, vor plăti mai devreme sau mai târziu$ .r fi mai )ine plătească !n moneda acestei lumi, nu !n moneda veşniciei, dramatică şi mult mai c"inuitoare

%evenind la !ntre)area dumneavoastră, ar mai tre)ui să vor)im despre li)ertate, ca trăsătuesen#ială a e=isten#ei omului$ Dumnezeu nu este un dictator$ Dumnezeu este *l !nsuşi e=presli)ertă#ii, pentru că numai !n e=isten#a li)eră, e=istă responsa)ilitate$ Numai !ntrucât omul este li)poate fi partener de dialog lui Dumnezeu$ ot răul care se !ntâmplă !n lumea asta şi este foar

mult rău, foarte multă fărădelege nu se !ntâmplă pentru că Dumnezeu XvoieşteY, ci pentru că om



se manifestă ca persoană li)eră$ Dacă Dumnezeu ar interveni, ar nimici li)ertatea de e=primareomului, iar omul nu ar mai avea posi)ilitatea e=primării !n rău, dar nici posi)ilitatea e=primării )ine, adică, nu s-ar mai dezvolta ca persoană li)eră$

5 5ădulescu? %ămânând la adversitatea fa#ă de tot ceea ce vine de dincolo, de la Dumnezeu, dinun transcendent neclar uneori, astăzi şi Biserica se confruntă cu ostilită#i$ +ocietatea !n care desfăşoară activitatea, misiunea, Biserica, dumneavoastră ca preot, dar şi creştinii mireni, sunt !ntr

situa#ie ostilă$ esa3ul sau vor)ele lor nu cad )ine unora$ *=istă tendin#a de a !ncasa şi oamenBisericii această ostilitate, această agresivitate cu care este tratată Biserica de lume$ ;are esatitudinea potrivită în fa$a acestei răceli a lumii de astăzi, pentru mesaul lui Dumnezeu, pe caîl transmite isericaG

Pr "oman? .dversitatea cumulată a lumii fa#ă de Dumnezeu se manifestă evident fa#ă de to#i ccare !şi asumă postura de propovăduitori şi slu3itori ai lui Dumnezeu$ +ă ne amintim că ântuitor&ristos vor)ind ucenicilor +ăi de misiunea lor viitoare, !i avertizează constant !n legătură costilitatea lumii fa#ă de *vang"elie, ostilitatea care l-a vizat !ntâi pe *l şi, )ine!n#eles nu avea ocolească pe ucenicii 1ui$ >Iată *u vă trimit pe voi ca pe nişte oi !n mi3locul lupilor 9atei 8G,8

0ntâi de toate Biserica, slu3itorii Bisericii şi credincioşii Bisericii, cei care !şi asumă *vang"elia mesa3ul ântuitorului &ristos, tre)uie să recunoască faptul că acest simptom de adversitate este simptom firesc, este o atitudine firească$

Nefiresc ar fi ca lumea să nu fie potrivnică Bisericii Nu o spun eu primul$ /rofe#ii din timpurvec"i testamentare, sfin#ii şi /ărin#ii Bisericii, dar şi teologi contemporani au spus că, numai atuncând Biserica este !ntr-o tensiune evidentă cu du"ul lumii acesteia, cu traiectoria acestei lumi, catinde spre autonomie, spre suficien#ă de sine, numai atunci este semn că Biserica merge pe drumcel )un$ Dacă este linişte, atmosferă calmă, acestea sunt semne că Biserica sau reprezentan

Bisericii au făcut un fel de pact cu această lume şi au introdus du"ul lumesc !n Biserică, fenomcare se c"eamă secularizare$ /otrivnicia lumii este semnul acurate#ei atitudinii Bisericii şislu3itorilor ei$ /rin lume !n#elegem pe aceia care trăiesc !n du"ul lumesc, care consideră lumea crea#ia suficientă sieşi şi autonomă$ .cesta este du"ul lumesc cu care Biserica tre)uie să fie permanentă tensiune$ *ste foarte important ce reac#ie au cei care sunt !n Biserică, mai aproape altar, mai aproape de &ristos$ 'red că nu tre)uie, de nici un fel, să adoptăm instrumentarul lumacestea$ Nu tre)uie să răspundem cu instrumentele cu care oamenii se luptă !ntre ei, instrumentecompeti#iei lumeşti$ *=istă competi#ii pe plan politic, e=istă competi#ii pe plan financiar, e=icompeti#ii pe plan cultural$ Biserica şi du"ul Bisericii sunt altceva$ 0n numele Bisericii şi *vang"eliei ântuitorului &ristos, slu3itorii Bisericii şi ai *vang"eliei tre)uie să facă eviden

aşezarea, atitudinea, raportarea ântuitorului &ristos fa#ă de toate, care este una smerită, care nintră !n competi#ie !n termeni lumeşti$

Biserica nu este puternică !n termeni lumeşti: economic, politic, diplomatic, structural, institu#ionetc$ /uterea *vang"eliei stă !n lepădarea de toate aceste instrumente$ ântuitorul &ristos +e naştesărăcie şi +e lasă su) presiunea tuturor factorilor$ Dumnezeu stătea la discu#ii cu Irod< Nu . fugdin calea lui< +-a smerit până !ntr-atâta .ceste atitudini ne pot deveni model$ Nu !nseamnă neintrând !n competi#iile lumeşti, a)andonăm lupta$ Nu, ci participăm la luptă cu instrumente*vang"eliei şi ale ântuitorului &ristos, care !nseamnă lepădarea de sine, renun#area la ori



recunoaştere din partea lumii, renun#area la imagine$ 1umea tre)uie să fie surprinsă că !n Biserilucrurile merg altfel, că se gândeşte altfel, că se trăieşte altfel$

Dar, tre)uie să recunoaştem că e=istă foarte multă slă)iciune şi printre noi, printre preo#i şi printcredincioşi$ De cele mai multe ori e=istă confuzie şi ne lăsăm şi noi prinşi de ofertele, dinstrumentele luptei lumeşti$ Dar slavă Domnului, că Dumnezeu are foarte multă gri3ă ca !n Biserisă nu fie prea mul#i oameni de neam )un, nici prea mul#i oameni cu multă cultură, nici prea mu

oameni puternici !n sensul lumesc, ci dimpotrivă, cum spune +fântul .postol /avel: >privi#i mi3locul vostru, nu sunt prea mul#i de neam )un, adică socialmente foarte )ine plasa#i, nici prmul#i !n#elep#i, adică cu multă ştiin#ă de carte, nici prea mul#i puternici, adică oameni cu acces frâiele puterii lumeşti$ De ce< /entru că acolo unde este neputin#a omenească, lucrează Dumneze.colo unde oamenii sunt puternici, indiferent despre ce fel de putere ar fi vor)a, Dumnezeu !i lala puterile lor$

?din: r. ;onstantin ;oman, NDreptatea lui Dumnezeu !i dreptatea oamenilorE, #dituizantină, ucure!ti, 6717@

Arhim Nichi)or .oria - Predică la Duminica după Naşterea Domnului C&/#!? "um lucreaz

Dumnezeu în lume şi cui (e descoperă "um să ne rugăm% încredin@*ndu-ne Domnului% încde diminea@ă "um ni se deschid ochii



Naşterea a, &ristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii 1umina cunoştin#ei că printr-!nsa cei slu3eau stelelor, de la stea s-au !nvă#at să se !nc"ine (ie, +oarelui dreptă#ii şi să e cunoască pe in%ăsăritul cel de sus, Doamne, slavă (ie$

Iu)i#i credincioşi, !n această duminică, prima după Naşterea Domnului, prin +fânta +cripturBiserica ne c"eamă să !nvă#ăm cum cunoaştem pe Dumnezeu, cum +e descoperă Dumnezeu pr!nsăşi naşterea +a poporului celui dreptslăvitor, celui ce crede !n *l, cum lucrează Dumnezeu istorie$ /entru că, iată, ceea ce am citit astăzi !n *vang"elie este o pagină din istorie, un timp pe capoporul Israel şi oamenii acelui timp l-au trăit, şi fac mărturisire despre acest timp$

Noi, astăzi, cunoaştem pe Dumnezeu şi mul#i !n rugăciunile noastre sim#im, poate, !n aceste zile praznic, o )ucurie adâncă, pe care numai Domnul o poate da$ Kn om, poate, retras, departe zgomotul lumii, !ncepe să !n#eleagă, dacă este atent !n rugăciune, cu ce stare se apropie du"urile ceviclene de om: de tul)urare sau de frică paralizantă sau poate de mândrie, care !ntoarce pe om spsine !nsuşi şi cum se apropie !ngerul Domnului de om: cu ce )ucurie care se descoperă sufletului$ !ncetul cu !ncetul, omul !ncepe să !n#eleagă !n c"ip desluşit apropierea, pe de o parte, a !ngerilor lDumnezeu, pe de altă parte a du"urilor celor viclene$ Iată că Dumnezeu +e descoperă sufletului măsură ce acesta !ncepe să recunoască lucrarea lui Dumnezeu !n via#a lui şi !n istorie$

Dar !n momente precum acesta, al Naşterii Domnului, au fost suflete care au !n#eles taina carecutremurat cerul şi pământul !n c"ip deose)it: aica Domnului, dreptul Iosif, +fânta *lisa)eta4edem că aicii Domnului, !n momentul !n care i s-a făcut descoperire de !nceputul mântuinoastre, de taină !ntrupării lui Dumnezeu, acest cuvânt i-a fost dat ca taină şi a !n#eles lucrul acesNegreşit că Iosif o va fi !ntre)at din priviri, nu ştim dacă şi cu cuvântul, ce se !ntâmplase, că ccare era logodnică a lui, nefiind atinsă de el, se descoperea lui purtând !n pântece, semnul femcare a cunoscut taina nun#ii$ 6i acestor !ntre)ări negreşit că aica Domnului nici nu avea cum răspundă, cum să e=plice, Iosif !nsuşi nu avea cum să !n#eleagă o asemenea taină şi pro)a)il că făcuvinte, doar privirea !n pământ era cea care dădea nevinovă#ia ei şi poate şi o pace a inimii care i transmitea lui Iosif, pentru că, văzând acestea, nu urmau prescrip#iilor 1egii, care cerea ca atun



când o femeie este vădită de adulter iar cea care era logodnică purta !n pântece atunci cel ce nudă comunită#ii spre a fi lapidată, ucisă cu pietre, se face complice cu păcatul ei$ 6i, totuşi, Iosif nu speria atât de prescrip#ia 1egii, cât de gândul de a nedreptă#i pe aica Domnului, a cărnevinovă#ie i se transmitea !ntr-un anumit c"ip nevăzut$

6i atunci !ngerul Domnului !i vesteşte ce avea să facă şi !i vesteşte că ceea ce +e zămislise pântecele aicii Domnului nu era rod al păcatului, ci, din contră, !nceput al mântuirii şi !ntrupar

lui Dumnezeu, de ne!n#eles pentru om atunci$ 6i, iată, aica Domnului şi dreptul Iosif şi +fân*lisa)eta duc mai departe această taină !n lume, !n timp ce oamenii trăiau, unii !ngri3ora#i, al#ii plide ură, al#ii plini de nemul#umiri şi răzvrătiri, al#ii preocupa#i de gri3i o)işnuiteH

4ine momentul Naşterii şi !nsăşi Naşterea era aproape de ne!n#eles, pentru că 'el ce +e năştea eFiul 'elui /rea!nalt şi 0nsuşi Dumnezeu adevărat$ 6i e o naştere simplă, !ntr-un gra3d, aproape ne)ăgat !n seamă$ 0ntr-o casă !mpărătească, !ntr-o casă de om )ogat, când se naşte un prunmul#ime de prieteni, unii din dragoste, al#ii din linguşeală, al#ii ca să se )age !n seamă, vin "eretisească pe cel nou-născut şi pe părin#ii acestuia$ Iată, la aica Domnului nu vin nici )ogaacestei lumi, nici rude deose)ite, dar vin, trimişi de !ngerul Domnului, păstorii, cei care, !n cură#

inimii lor, primesc descoperire a tainei ce se !ntâmplă şi vin magii, care nu aveau acest !n#eles unei vră3itorii, ai unei iscodiri a planurilor lui Dumnezeu, ci a celor care cu !n#elepciune omeneasccăutau să descopere tainele lui Dumnezeu şi cărora Dumnezeu le descoperă taina cea mare ce !ntâmplă$ 6i ştim că, !n c"ip minunat, steaua !i !nso#ea, descoperindu-le locul Naşterii Domnuluvrând să a3ungă la /runc$

0nsăşi steaua, arată +fântul Ioan Jură de .ur, nu era o stea o)işnuită !ntâi că ea atrăsese magilaten#ia pentru că avea un alt traiect decât al stelelor o)işnuite, apoi pentru că ea se făcea cunoscumagilor şi pe timp de zi$ /entru că ei nu puteau merge decât !n c"ip deose)it ziua, când pute

urmări steaua$ .poi, !n timp ce magii se odi"neau, steaua nu-şi continua călătoria, ci, când aceştia trezeau, ea li se arăta lor şi continuau drumul !n c"ip desluşit$

6i, tot de la Dumnezeu, !n momentul când a3ung !n cetatea !mpărătească, nemaivăzând semnpovă#uirii lor, magii !ntrea)ă: Knde este să +e nască &ristos< /entru că am văzut steaua 1ui de răsărit şi am venit să ne !nc"inăm 1ui, %egelui iudeilor, 'elui 'e +-a născut$

6i acest cuvânt a tul)urat poporul şi pe cărturarii iudelor, care ştiau că acestea sunt semne ale venilui esia, dar a tul)urat, mai ales, pe Irod, care, auzind cuvinte că naşterea %egelui iudeilor !şi veamenin#at tronul$ Irod, cel ce uzurpase tronul Iudeii, neavând semin#ie !mpărătească, a asasinat

astfel a devenit !mpărat, devine temător, cum temător a fost toată via#a lui, ucigându-şi câ#iva fucigându-şi prima so#ie, pe care o iu)ise şi pe fratele acesteia$ Irod sigur că, auzind aceste cuvintse tul)ură şi-şi simte puterea omenească amenin#ată, aşa că, auzind aceste cuvinte, nu pune mul!ntre)ări magilor, pentru a nu trezi suspiciuni, ci !i !ndeamnă să meargă, să cerceteze cu damănuntul despre /runc şi apoi să-i vestească şi lui unde este /runcul, ca, mergând, să se !nc"ineel$

agii, cu inima )ucuroasă, cu o )ucurie care dă simplitate şi !ncredere inimii, nu !n#eleg vicleşuglui Irod$ .tunci când omul are )ucurie de la Dumnezeu şi fericire, atunci nu )ănuieşte !n cel

lângă el vicleşug şi minciună, c"iar dacă acela urzeşte aşa ceva, pentru că inima lui este plină d



)ucurie$ agii !l !ncredin#ează pe !mpăratul Irod că aşa vor face, iar Irod !i crede, gândindu-se !nde acum cum să-1 omoare pe acel /runc, aşa cum a uzurpat tronul Iudeii$

.m citit la .postol despre !ntoarcerea de la prigonirea creştinilor a lui +aul, cel ce avea să devimarele dumnezeiesc /avel, .postol şi luminător al neamurilor$ 6i Biserica pune fa#ă !n fa#ă acedoi prigonitori: Irod pe de o parte şi +aul, cel devenit /avel, pe de altă parte$ Iată, şi !ntr-un caz şi altul, Dumnezeu putea să +e apere gândindu-ne !ntr-un fel omenesc$ Irod putea să moară c"iar

momentul !n care a rostit aceste cuvinte viclene şi urmărea a-şi pune !n aplicare planul viclea/avel putea să fie oprit de la prigonirea creştinilor !ntr-un anume fel )a Irod !nsuşi putea fi oprit oştire de !ngeri sau Domnul să fi !ntors pe oameni !mpotriva lui, Irod putea fi oprit$ Dar nimic dtoate acestea n-a lucrat Domnul$ 1i)ertatea şi a unuia şi a celuilalt, !n /avel lucrează luminarea!ntoarcerea la adevărata credin#ă, pentru că sufletul lui nu !ntru viclenie, ci !ntru neştiin#ă lucprigonirea creştinilor şi vrând să lucreze cele ale lui Dumnezeu, iar pe Irod !l vădeşte !n#epenit lucrarea lui, pentru că nimic nu avea să-l sc"im)e din toată alegerea lui cea rea şi vicleană$

Kn istoric al timpului nostru spunea că Irod a a3uns la tron ca o vulpe, viclenind şi uzurpând, a trca un lup, ucigând pe to#i cei ce i se !mpotriveau sau, !n !nc"ipuirea lui, păreau că i se !mpotrive

şi a murit ca un câine, pentru că la pu#ini ani după Naşterea lui &ristos, Irod s-a !m)olnăvit de)oală grea, asemănătoare unui cancer !n zilele noastre, dar mult mai cumplită, pentru că viermipuroi ieşeau din trupul lui, !ncât c"iar cei ce !l !ngri3eau erau scâr)i#i de aceasta$ Iată că aceeveniment al mor#ii, Dumnezeu putea să !l pună !n legătură cu !nsuşi planul lui distrugător, planlui care se !mpotrivea semnelor dumnezeieşti descoperite de magi, de păstori, !nsă Dumnezeu vrca şi prin li)ertatea pe care i-o dă, Dumnezeu să-i lase c"ip de !ntoarcere, de pocăin#ă$ /oate c"iaraceste cuvinte, de a se !nc"ina %egelui iudeilor, %egelui 'elui adevărat, 'elui ales de Dumneze'are este &ristos, poate că şi acestui cuvânt Dumnezeu !i dă li)ertate de a prinde via#ă, atunci câIrod vrea$

6i iată că acest a vrea ne este pus tuturor !n fa#ă astăzi, să !n#elegem cât de mare lucru este ca vrem să !mplinim cuvântul lui Dumnezeu, să-l păzim şi să cunoaştem cuvântul lui Dumnezeu, şi punem aceasta !n rugăciunea noastră, !n dorul nostru de Dumnezeu$ .tunci când ne trezdiminea#a risipi#i sau cu gânduri nestatornice sau neputincioşi a ne trezi, după cum am vrea, mdevreme, să cerem lui Dumnezeu puterea de a face voia 1ui, pentru că sufletul nostru doreşte şi !ncredin#ează 1ui$ 6i acestor cuvinte, şi acestui gând, Dumnezeu adaugă puterea 1ui, dând nouă lucrăm nu precum Irod, nici precum /avel, când prigonea pe creştini, ci precum aica Domnuluilucrat, precum dreptul Iosif a lucrat !n acest plan al mântuirii oamenilor$

.şadar, spuneam că !n peştera Naşterii n-au venit să se !nc"ine nici )oga#i mari, nici ru!mpărăteşti, ci mai mult decât atât: cei povă#ui#i de 0nsuşi Dumnezeu, păstorii cărora !ngerul descoperise puterea tainei şi magii, care erau !ncredin#a#i că ceea ce trăiau, )ucuria descoperirii lDumnezeu, nu era o )ucurie oarecare, ci era un !nceput de sc"im)are a lumii$ 6i vedem că magsunt !n continuare călăuzi#i de stea şi se !nc"ină /runcului 'elui Knul-Născut$1a pu#in timp după aceasta, când aica Domnului primise !nc"inarea păstorilor şi darurile magilşi !n#elesese !ncă o dată cât de gingaş şi tainic lucrează Dumnezeu !n istorie, la pu#in timp duaceasta, Iosif primeşte poruncă !n vis să plece !n *gipt, pentru că Irod !ncepea să-şi coacă planuzurpator iarăşi, acela de a căuta să-1 omoare pe /runc$ 6i Iosif ia pe /runc şi pe mama 1ui

!n#elegem că, fără prea multe e=plica#ii nici de la !nger, nici de la Domnul, cu !ncredin#are, Ios



porneşte spre *gipt !ntr-o adevărată )e3anie, lăsând poporul pe care-l cunoştea, !n care se născusecrescuse, spre a !mplini cuvântul !ngerului de a păzi pe /runcul Knul-Născut$

6i, cum am spus, deşi altfel putea să lucreze Dumnezeu !n istorie, *l lucrează !ncă de la !ncepsmerit, tăinuit, descoperindu-+e numai celor ce au oc"i de văzut, urec"i de auzit, celor ce lucreacu adevărat ei !nşişi cuvântul lui Dumnezeu$ /unându-ne fa#ă !n fa#ă sc"im)area lui +aul, cdevenit /avel, cu !mpietrirea lui Irod, Biserica ne !nva#ă că şi astăzi Dumnezeu lucrează asemen

!n istorie$răim, de cele mai multe ori, !ngândura#i, !n propriile noastre gri3i, cu o supărare pe care ne-a făcuo cineva, o săr)ătoare la care ne-am gândit !ndelung cum ne vom )ucura, cum vom pregăti masa sgri3i pe care le avem şi nu avem oc"i să !n#elegem de multe ori lucrarea lui Dumnezeu alături de nlucrare a lui Dumnezeu 'are vrea să ni se facă cunoscut, 'are vrea să ne facă !mpreună-lucrători taină pe care Domnul o lucrează lângă noi$ 6i, pentru că noi nu avem puterea aceasta de a desc"ide oc"ii noştri, precum ai lui 1uca şi 'leopa, care sunt !nc"işi atunci când nu-i descope0nsuşi Dumnezeu, !n#elegem din *vang"elia de astăzi că tre)uie s-o cerem s-o cerem !n rugăciuncât mai atentă şi care zdro)eşte acest zid al propriului nostru zumzet de fiecare dată: gânduri ca

torc !n 3urul nostru precum o muzică ame#itoare a sirenelor ce căutau să-l !ndepărteze pe Klise de drumul spre Itaca, spre care mergea$ 6i acestui zumzet noi tre)uie să-i alăturăm zumzetul rugăciun

Doamne Iisuse ristoase, ;el ;e >e-ai făcut cunoscut oamenilor, ;el ;e >e-ai născut, ;el ;întru smerenie ai împlinit planul mântuirii >ale, aută-mă să în$eleg lucrarea >a smerită în ziude astăzi în via$a mea, în $ara !i ora!ul în care trăiesc, aută-mă să în$eleg puterea ertfei >alaută-mă să mă 9ucur de >ine !i să a!tept cu adevărat via$a veacului ce va să fie !i învieremor$ilor.

.tunci când această rugăciune va stărui !n inimile noastre, asemenea lui +aul şi noi vom vedlumina lui &ristos, care ne va !ntoarce de pe drumul rătăcirii noastre şi nu ne vom !mpietri ca Irod vicleşugul şi planul ucigaş de suflet$

4edem că moartea lui Irod, la mai pu#in de doi ani de la Naşterea lui &ristos, o moarte cumplitspre !n#elegere celor ce pot !n#elege cuvântul /salmistului, că pe ucigaş şi pe viclean !l urăşDomnul$ Kciderea şi viclenia sunt urâciune !naintea lui Dumnezeu$ .ceştia par să propăşeascprecum Irod, care avea o putere lumească, dar, deşi Dumnezeu !ngăduie această putere !n lumaceasta nu face decât să dea celor !n#elegători !n#elepciunea de a cunoaşte că &ristos, 'el ce +smerit, ne c"eamă şi pe noi asemenea 1ui, să ne smerim, să ne !ncredem !n purtarea 1ui de gri3

4edem că Domnul nu a pornit răz)oi cu Irod, dar, pe de altă parte, nu a lăsat-o pe aica Domnulunici pe /runcul &ristos, nici pe dreptul Iosif, !n cursa intrigilor lui$ 4edem că Domnul nu a făcsemne ca !ntreg poporul să fi venit şi să fi !ngenunc"eat !naintea Fiului lui Dumnezeu 'elui KnuNăscut dar vedem că pentru cei cu inima curată +-a descoperit şi aceştia au fost uimi#i şi pătrunşi taina lui Dumnezeu$ 4edem că Domnul nu a făcut să se cutremure marii cărturari şi !mpăra#i veacului !n fa#a lui &ristos propovăduind, dar a făcut ca 82 apostoli cu inimile curate, !ntsimplitatea inimii să-I urmeze şi să lucreze !mpreună cu *l$

.şadar, deşi Domnul !ntru smerenie lucrează !n istorie şi !n via#a noastră, !n#elegem că poartă

gri3ă până la ultimul fir de păr celor ce-şi pun năde3dea !n *l şi astăzi, şi prin *vang"elia ce ni s



citit, ne descoperă că lucrarea 1ui, după cum spune, va fi până la sfârşitul veacurilor, aşa cum termină *vang"elia după atei: Iată, *u sunt cu voi până la sfârşitul veacurilor, adeverind că este noi, că ştie necazurile noastre şi crizele !n care trăim, adeverind că !nvierea noastră va fi dodesăvârşită şi deplină la ieşirea sufletului din trup, dar ea !ncepe cu fiecare zi, când !nvă#ăm murim gândurilor pe care le credem, de multe ori şi le lăsăm, cum spuneam, să zumzăie !n inima !n mintea noastră, nelepădându-ne de ele, adeverindu-ne că !n fiecare zi noi !nviem propriilgânduri, propriilor slă)iciuni, spre a ne descoperi, gândind la *l, !mpărtăşindu-ne de puterea 1ui,

dragostea 1ui şi nu mai pu#in, de smerenia 1ui$Ne pregătim de !ntâmpinarea unui alt mare praznic, de asemenea al descoperirii lui Dumnezoamenilor, cel al Botezului Domnului, şi de aceea s-au citit două *vang"elii azi$ +ă cerem de Dumnezeu puterea ca Dumnezeu, 'el 'e ni +-a descoperit, să ne dea şi !n zilele de praznic ce rămas, ale Naşterii 1ui şi mai ales, !n timpul marelui praznic al Bo)otezei, !n#elegerea celminunate care s-au petrecut !n timpul !n care +-a arătat !n trup şi faptul că, !n zilele pe care le trăimacelaşi "ar vrea şi poate să ni-l !mpărtăşească, dacă şi noi, asemenea aicii Domnului, vom strigIată roa)a DomnuluiPiată ro)ul Domnului, fie mie după cuvântul ău, dăruieşte-mi, Doamne, planul ău cel smerit şi )inecuvântat să fie !mplinit şi prin mine, şi gândul pe care u !l ai

sufletul meu şi cu trupul meu !n această istorie, să se !mplinească desăvârşit spre slava a, sp!nvierea sufletelor noastre !n 0mpără#ia a$ .min?$



IP( Irineu Pop-1istri@eanul - Predică la Duminica după Naşterii Domnului

Dreptmăritori creştini, !n slava cerului şi !n văzdu", !ncă stăruiau cântările voioase ale !ngerilor, pe pământ, inimile păstorilor !ncă fremătau de mare )ucurie că li +-a născut ântuitor$ /este câtezile, aici se aşterne durerea şi plânsul, fiindcă din porunca lui Irod au fost masacra#i şi ucişi 8@$GGde prunci din Betleem şi #inuturile !nvecinate, cu gândul că printre ei va fi şi >poten#ialul său rivaIisus$ %egele Iudeei s-a !nşelat, fiindcă Dumnezeu l-a !nştiin#at !n vis pe Iosif să ia /runcul şi mama 1ui şi să fugă !n *gipt, pentru a-1 scăpa pe Iisus de sa)ia lui Irod 9t$ 2, 87;$

/recum Dumnezeu a ocrotit +fânta Familie, zădărnicind planul tiranului rege, tot aşa ne #ine şi noi su) >acoperământul? +ău 9cf$ /s$ G, 8;, !ncât nimeni nu poate sc"im)a planul atălui ceresc fiii +ăi, c"iar dacă aceştia tre)uie să treacă uneori prin dureri, !ncercări, lipsuri şi prime3dii$

Iu)i#i credincioşi, au trecut două mii de ani de când Familia +fântă, stră)ătând câmpul lui Booz, !ndrepta spre *gipt, fiind supraveg"eată de privirea Dumnezeului ceresc$ Despre această gridumnezeiască vor)ea strămoşul lui David, Booz, spunând lui %ut moa)iteanca: >+ă ai plată deplide la Domnul Dumnezeul lui Israel, la 'are ai venit ca să te adăposteşti su) aripile 1ui? 9%ut 2, 82/roorocul David, uns rege !n Betleem, !n 8GE2 !$&r$, va spune mai târziu: >.i !nmul#it mila Dumnezeule, iar fiii oamenilor !n um)ra aripilor ale vor nădă3dui? 9/s$ 7C, E;$



4ia#a noastră e plină de pericole fizice şi spirituale$ Dar credinciosul adevărat este !ncredin#at Dumnezeu are ştire de noi, ne acoperă cu atotputernicia +a$ 6i ce refugiu mai minunat poate e=istdecât acesta: să trăieşti >la um)ra aripilor +ale?$

;elsus, filozoful grec, spunea despre ristos: Aricare alt învă$ător invită la sine pe cei mai 9uoameni, pe cei mai în$elep$i !i mai virtuo!i, dar acest ne9un, Iisus, c)eamă la #l pe cei osteni$i zdro9i$i..., epava !i drodiaE.

0nsă, departe de a se ruşina, Biserica se mândreşte cu aceasta: >Da, este adevărat spune ea&ristos, !ntr-adevăr, ia pe cei !mpovăra#i şi !nfrân#i, dar nu-i lasă pe ei apăsa#i şi !nfrân#i$ Drămăşi#e pe care le-ai arunca, *l face oameni noi?$

Domnul nostru Iisus &ristos a fost ispitit şi a )iruit$ /e poarta cea strâmtă şi cu c"inuri tre)uie mergem şi noi, pentru ca mai apoi să ne odi"nim veşnic$ .şadar, ispitele sunt aducătoare de gloriispitele ne fac vrednici de o răsplată şi o cunună nepieritoare$ *le tre)uie privite ca un semn dragostei lui Dumnezeu fa#ă de noi, lucru arătat şi de +fântul .postol /avel, prin cuvintele: >/e ci!l iu)eşte Domnul, pe acela !l ceartă şi )iciuieşte pe tot fiul pe care !l primeşte? 9*vr$ 82, ;$

oate ispitele care ne vin de la diavol şi de la lume tre)uie să le primim cu )ucurie, ca unele ce dau prile3ul să !nfrângem pe diavolul >cel ce !nşeală pe toată lumea? 9.poc$ 82, ;$ 4irtu#creştine, precum smerenia, ră)darea, iu)irea, iertarea ş$a$ se desăvârşesc !n cuptorul ispitel/uterea unui creştin şi valoarea credin#ei sale se arată !n vremea când luptăm cu furtunile vie#după cum destoinicia unui cârmaci se vădeşte, nu când marea e liniştită, ci când vasul este )ântude valurile ridicate de furtună$

Dumnezeu, 'are ne-a creat şi ne-a răscumpărat, nu ne lasă singuri dacă ne !ncredem !n puterea +

ci ne !ntăreşte cu "arul +ău, !n aşa fel !ncât să putem !nfrunta şi !nvinge amăgirile diavolului greută#ile e=isten#ei şi să nu cădem !n păcat$ ine spune Sfântul Ioan 2ură de 0ur: arul nface tari !i capa9ili de împotrivire ca diamantul. #l ne face cu totul ne9irui$i, numai dacă vrem'ând cu credin#ă puternică te adresezi, prin rugăciune, lui &ristos, *l poate să-#i !nc"idă orice ranşi să-#i uşureze orice povară$

8ra o femeie care urma să fie operată $e cancer. Noaptea, "naintea opera/iei, ea s-a ru%at lacrimi şi "şi recunoştea cu re%ret păcatele, "n fa/a lui Bristos. >u%ăciunea aceea a a!ut un maefect, căci iată cum ne mărturiseşte femeia? K;n timp ce mă ru%am, m-a stăp5nit sim/ăm5ntul c'5ntuitorul era cu a$e!ărat alături $e mine, ascult5n$ mărturisirea mea, iert5n$ necre$in/a me

"ntărin$ cre$in/a mea. 8ra ca şi cum m5na mea era /inută "n a ui, pentru că un sentiment $e paa !enit peste mine, "nc5t părea să zică? KDe ce te "n%ri&orezi u eşti copilul lui Dumnezeu. 8l iubeşte. 8l a $at pe unicul Său Fiu pentru tine. So/ul tău este copilul lui Dumnezeu. 9opiii tăi suai ui. Nu contează $acă trăi/i o !ia/ă lun%ă pe păm5nt sau sunte/i c#ema/i să !ă uni/i cu at!ostru 9el ceresc, fiin$că fiecare $intre !oi este iubit şi 8l !a a!ea %ri&ă $e !oiE. acrimile mele a"ncetat, mărturiseşte ea şi apoi m-am culcat "n acel pat, "ntr-o aşa linişte, aşa bucurie, "nc5t ntrecut mult timp p5nă ce am a$ormitE.

+ă nu ne !ntristăm atunci când suntem ispiti#i, ci, dimpotrivă, să ne )ucurăm$ 4ânturile fac

rădăcinile copacilor să se !ntărească tot mai mult$ Ispitele fac ca sufletele credincioşilor să



!ntărească, treptat, !n credin#ă, !n năde3de şi !n dragoste$ Important este să nu ne !ncredem !ngâmfare !n puterile noastre, ci să ne )izuim pe a3utorul lui Dumnezeu$ De aceea, 1ui tre)uie să !nc"inăm, pe *l să-1 c"emăm >/riveg"ea#i şi vă ruga#i, zice Iisus, ca să nu intra#i !n ispită$ 'du"ul este osârduitor, dar trupul, neputincios? 9t$ 2, @8;$

ul#i dintre credincioşii de astăzi fac mare greşeală, pentru că cer de la Dumnezeu mai !ntâi lucrupământeşti şi a)ia la urmă cer iertarea păcatelor, care ne asigură fericirea şi mântuirea sufletului$ I

Dumnezeu, dimpotrivă, ne porunceşte să căutăm mai !ntâi 0mpără#ia 'erurilor, adică Bisericrugăciunea, pocăin#a, !mpăcarea cu to#i, postul, smerenia şi +fânta 0mpărtăşanie şi numai la urmă, cerem şi cele pământeşti, adică sănătate, reuşită !n via#ă, căsnicie, copii, a3utor !n toate, pe care ni promite să ni le dea gratuit, c"iar dacă nu le cerem$

Flacăra credin#ei este cea care ne luminează drumul vie#ii şi ne fereşte de prime3dii$ De aceea, clipe de !ndoială sau !n clipele grele ale vie#ii, să nu ne pierdem !ncrederea, ci să alergăm !naintântuitorului, rugându-ne !mpreună cu +fin#ii .postoli: >Doamne, sporeşte-ne credin#a? 91c$ 8E, C

/entru creştini, norii negri ai necazurilor şi ai amărăciunilor nu sunt decât um)ra aripilor l

Dumnezeu$ 'a să sim#im aceasta este necesar să intrăm !n profunzimea rugăciunii şi să a)andonăm toate interesele, păcatele, toate gri3ile şi propriile inten#ii, !n aşa fel !ncât să resim#im, rugăciune, iu)irea lui Dumnezeu şi să ne topim !n ea$

De asemenea, tre)uie să permitem lui Dumnezeu să ne pătrundă cu iu)irea 1ui imensă şi !n acefel, ne vom umple mai mult de convingerea că noi nu suntem singuri pe lumea aceasta, nu sunteca nişte co3i de nucă mânate de ape !nvol)urate$ 'i, odată altoi#i pe tulpina lui &ristos, primim sev)iruitoare, ne !mpărtăşim de tăria .celuia 'are, deşi a pătimit şi +-a lăsat )at3ocorit şi omorât,!nvins puterile !ntunericului şi +-a ridicat din suferin#ă, strălucitor ca un soare luminos$

0nainte de a +e !năl#a la ceruri, Domnul ne-a promis: >Iată *u cu voi sunt !n toate zilele, până sfârşitul veacului? 9t$ 2A, 2G; >Nu vă voi lăsa orfani voi veni la voi? 90n$ 8@, 8A;$

Iu)i#ii mei, nimeni nu va putea enumera vreodată toate minunile şi darurile care umplu sufletecelor ce se roagă şi trăiesc !n evlavie$ Istoria Bisericii cu persecu#iile sângeroase dezlăn#ui!mpotriva creştinilor este istoria credin#ei care a )iruit slă)iciunea legilor firii şi vitregia veacurilor

*roii creştinismului stau acum !naintea tronului de domnie al lui Dumnezeu, 'ăruia 0i slu3esc zi noapte$ *i stau la izvoarele apelor vie#ii şi Dumnezeu a şters orice lacrimă din oc"ii lor 9cf$ .poc$

8C-8E;$

0n patria cerească, sunt /rofe#ii şi .postolii, dulg"erul Iosif şi +fânta Fecioară aria, care n-au foscuti#i de suferin#e$ 0n cer, sunt to#i cei ce 1-au urmat pe &ristos, pe calea !ngustă a crucii, printcare şi apărătorii 1egii noastre strămoşeşti !n vremuri de prigoană şi strâmtorare$

6tiind aceasta, se cuvine să credem că iu)irea lui Dumnezeu !ntrupată !n Betleem şi !n istorpreface lacrimile !n mărgăritare cereşti şi iadul suferin#ei !n paradis veşnic$

.cest adevăr !l e=primă colindul:



KDoamne, u pe-ai ăi nu-i laşi Nimici/i $e cei !ră&maşi.

Gneori "i "nstrăinezi, Dar oriun$e u-i !e%#ezi.

7remea %reului trec5n$,u-i !ei izbă!i cur5n$.

Sus "n sf5ntul ău locaş,Gn$e nu-i nici un !ră&maşE.

ul#umindu-I lui Dumnezeu .tot#iitorul că, !n anul care a trecut, ne-a #inut, ca un /ărinte )un, suacoperământul aripilor +ale 9cf$ /s$ 8, A;, 0l rugăm ca şi !n anul care !ncepe, să ne ai)ă !n paza +asă ne ferească de tot răul$ /lecându-ne fruntea !naintea 'elui .totputernic, să-I zicem cu !ncreder>Doamne, dă-ne a3utor !n >lupta cea )ună? şi fă-ne parte de )ogate !ndurări şi de )inecuvânta!mpliniri, !n vie#ile şi !n familiile noastre?$ .min$



Fuga în Egipt - 8ciderea pruncilor din 1etleem

Duminica după Naşterea Domnului ne reaminteşte despre evenimentele petrecute după NaşterDomnului$ *veniment dumnezeiesc, care s-a petrecut >la plinirea vremii?, !ntr-un mod delspectaculos 9cum se aşteptau pro)a)il conducătorii poporului;, ci !ntr-o simplitate a)solută$ artoacestui moment unic !n istoria lumii, când Dumnezeu 0nsuşi +-a pogorât !ntre oameni, dar ca un omnu au fost nici !mpăra#i, nici !nvă#a#i, nici căpetenii, ci doar nişte oameni simpli, nişte păstori dvalea Betleemului şi cei trei agi călători străini şi căutători ai semnelor lui Dumnezeu$

Iată ce spune +criptura: După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Ioszicând: Scoală-te, ia runcul !i pe mama "ui !i fugi în #gipt !i stai acolo până ce-$i voi spunfiindcă Irod are să caute runcul ca să-" ucidă. &i sculându-se, a luat, noaptea, runcul !i pmama "ui !i a plecat în #gipt. &i au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlineasccuvântul spus de Domnul, prin proorocul: NDin #gipt am c)emat pe *iul +euE.

Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte !i, trimi$ând a ucis pe topruncii care erau în etleem !i în toate )otarele lui, de doi ani !i mai os, după timpul pe care

aflase de la magi. 0tunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul: N2las în ams-a auzit, plângere !i tânguire multă4 a)ela î!i plânge copiii !i nu voie!te să fie mângâiapentru că nu suntE.

După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în #gipt, &i i-a ziScoală-te, ia runcul !i pe mama "ui !i mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutasă ia sufletul runcului.

Iosif, sculându-se, a luat runcul !i pe mama "ui !i a venit în pământul lui Israel. &i auzind cdomne!te 0r)elau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo !i, luân



poruncă, în vis, s-a dus în păr$ile 2alileii. &i venind a locuit în ora!ul numit 8azaret, ca să împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că 8azarinean Se va c)ema. ?+atei 6, 13-63@

Dacă acei oameni s-au )ucurat de naşterea /runcului dumnezeiesc, au fost şi oameni care nu s-)ucurat, dimpotrivă, aveau să-I dorească pieirea$ .şa a fost cumplitul rege Irod, cel care avea râmână pe veci !n istorie ca omul care a vrut să-1 ucidă pe Domnul Iisus$ 0n ne)unia lui, Irodvăzut !n /runcul +fânt un rival la tronul său pământesc$ Kn pretendent periculos$ .tunci când a

i-au e=plicat profe#iile din 4ec"iul estament, el nu s-a gândit nici o clipă că ar putea fi martorcelui mai de seamă eveniment din istoria lumii, ceva la care strămoşii săi doar visaseră$

0n locul )ucuriei, !n inima lui s-a !ncui)at dorin#a cumplită a uciderii /runcului Iisus$ . crezut că va putea folosi de )una credin#ă a agilor ca să a3ungă la *l$ 0ngerul Domnului a veg"eat ne!ncetşi i-a a)ătut pe agi pe alt drum$

Ne)unia lui Irod nu s-a oprit aici, el poruncind cel mai cumplit genocid al copiilor din istoruciderea pruncilor din Betleem şi !mpre3urimi . fost un eveniment !nfiorător +ânge nevinovacurs fără nici un rost$ 6i de această dată .r"ang"elul a !ndrumat +fânta Familie spre scăpare$

5 scăpare prin fugă !ntr-o #ară străină$ Familia +fântă s-a salvat de mânia lui Irod, prin gri3a lDumnezeu$ Numai că, supărat că nu i-a reuşit planul criminal, Irod avea să semene multă moarte toate "otarele Betleemului$ *venimentul avea să fie consemnat de contemporani ca o mare oroa+-au amintit mai multe cifre ale victimelor inocente$ Knele c"iar de ordinul miilor de copIndiferent care va fi fost adevăratul număr al pruncilor ucişi, rămâne durerea sfâşietoare a atâtmame care şi-au văzut copiii ucişi din porunca unui tiran care avea să moară !n c"inuri grele, duatâtea fapte inumane de care s-a făcut vinovat$ Numele lui a rămas !n istorie doar pentru faptul că a dorit moartea /runcului Iisus şi pentru că a omorât o mul#ime de copii nevinova#i$

ai mul#i dintre /ărin#ii Bisericii au su)liniat faptul că !ntreaga istorie a poporului Israel avea prefigureze destinul pământesc al Fiului lui Dumnezeu$ .dică !n persoana ântuitorului concentrează !ntregul trecut istoric al acestui popor pe care Dumnezeu l-a ales pentru pregătirmântuirii oamenilor$ 0n timpul patriar"ului Iosif, israeli#ii au plecat !n *gipt pentru a se salva de foametea nimicitoare$ 0n timpul sângerosului rege Irod, +fânta Familie a fugit !n *gipt pentru asalva pe /runcul +fânt de la moarte$ De acolo, din #ara ro)iei strămoşilor +ăi, Iisus avea să !ntoarcă !n /ământul făgăduin#ei, !n locul unde tre)uia să !mplinească opera sa mântuitoare$ Daceea avea să fie asemănat cu oise marele /rofet al lui Dumnezeu$ Numai că acela a fost uconducător şi eli)erator doar pentru poporul Israel, pe când ântuitorul Iisus avea să fie 'onducăt

şi ântuitor al lumii !ntregi De fapt profetul oise a fost acela care 1-a prefigurat pe esia Ie=odul poporului avea să prefigureze !ntoarcerea din *gipt a Fiului lui Dumnezeu$ Nimic din tceea ce s-a petrecut nu a fost la !ntâmplare$ /entru că, aşa cum 0nsuşi avea să su)linieze mai târzi!n persoana ântuitorului s-au !mplinit deplin toate profe#iile 4ec"iului estament$

0n ziua de 2 decem)rie, !n calendarul Bisericii sunt pomeni#i pruncii ucişi din porunca lui Iro+uflete nevinovate care au prefigurat, la rândul lor, sacrificiul martirilor Bisericii$ Fuga !n *giavea să marc"eze doar !nceputul vră3măşiei fa#ă de ântuitorul Iisus &ristos$ /e tot parcurse=isten#ei +ale !n această lume, avea să se lovească de multe respingeri, de ură, de ne!n#elegere, d

duşmănie ne!mpăcată$



Ioan-7ucian 5adu - 5elatări despre via@a lui .ristos în Egipt

agii de la %ăsărit, după ce s-au !nc"inat Domnului !n Betleem, au fost călăuzi#i să se !ntoarcă casa lor pe alt drum, prin porunca unui !nger$ Irod, !mpăratul cel nelegiuit, văzând că fusese !nşelde către magi, a plănuit să omoare to#i copiii din Betleem, pentru a-1 omor! şi pe /runcul &ristoDar Dumnezeu a văzut inten#ia lui Irod şi a trimis pe !ngerul +ău la Iosif$ 0ngerul i-a apărut lui Io!n vis şi i-a poruncit să ia /runcul şi pe mama 1ui şi să fugă !n *gipt$ Iosif a făcut asta$ 1uând p

/runcul Iisus şi pe mama 1ui, a plecat !n *gipt, unde a stat până la moartea lui Irod 9atei 2, 88C;$ *giptul era un loc logic pentru a găsi refugiu, deoarece era !n afara #inutului stăpânit de regeIrod şi atât *giptul, cât şi /alestina făceau parte din Imperiul %oman, făcând călătoria !ntre euşoară şi relativ sigură$

+fânta +criptură nu spune nimic despre via#a +fintei familii !n *gipt, dar e=istă unele relatări e=t)i)lice care vor)esc despre aceasta, relatări pe care le consemnează +fântul Nicolae 4elimirovici

'opacul locuit de un demon



'ând Fecioara /reasfântă, cu /runcul Divin şi dreptul Iosif s-au apropiat de oraşul &ermopo9'airo;, au văzut un copac !n fa#a por#ii cetă#ii$ 'ălătorii, o)osi#i de călătoria lor, se apropiau acest copac pentru a se odi"ni o vreme, c"iar dacă ar)orele era foarte !nalt şi nu oferea destuum)ră$ *giptenii numeau acest copac >/ersea? şi !l venerau ca pe un zeu, deoarece credeau cădivinitate era ascunsă !n copac$ 0n realitate, un du" rău locuia !n el$'ând familia sfântă s-a apropiat copac, copacul s-a scuturat violent şi du"ul cel rău, !ngrozit apropierea copilului &ristos, a fugit$ .poi copacul şi-a aplecat vârful până la pământ şi s-a !nc"in

'reatorului său ca o făptură ra#ională$ Din acea zi, copacul a primit puteri miraculoase de la &ristDomnul, de a vindeca orice infirmitate a oamenilor$

Idolii se pră)uşesc

/rofe#ii Isaia şi Ieremia, au profe#it că Domnul va veni !n *gipt şi că prezen#a 1ui va zgudtemplele păgâne şi va distruge idolii$ Isaia a scris: >Iată Domnul vine pe nor uşor şi a3unge !n *gipIdolii *giptului tremură !naintea fe#ei 1ui şi inima egiptenilor se topeşte !n ei?$ 9Isaia 8:8, cIeremia @7:82-87$;$

'ând refugia#ii divini au venit !n oraşul &ermopolis 9'airo de astăzi;, s-au apropiau de un temppăgân şi to#i idolii din templu au căzut dintr-o dată şi s-au spul)erat$

+criitorul )isericesc /aladie scrie despre acest lucru !n a sa Istorie lausiacă: >.m văzut acotemplul păgân, !n care to#i idolii sculpta#i au căzut la pământ la venirea ântuitorului?$

+fântul /rooroc Ieremia, locuind !n *gipt la )ătrâne#e, a proorocit preo#ilor păgâni din *gipt că toidolii vor cădea şi toate c"ipurile cioplite vor fi distruse atunci când o amă Fecioară cu un copnăscut !ntr-o iesle, va veni !n *gipt$ /reo#ii păgâni !şi aminteau )ine această profe#ie$

conformitate cu aceasta, au sculptat o reprezentare a unei mame care stătea pe un pat şi lângă !ntr-o iesle, pruncul său !nfăşurat !n scutece şi venerau această reprezentare$ %egele /tolemeu i!ntre)at pe preo#ii păgâni ce !nsemna această reprezentare, iar ei au răspuns că era un misteprevestit de către un profet părin#ilor lor şi că ei aşteptau !mplinirea acestui mister$ 6i, !ntr-adevacest mister s-a !mplinit şi a fost descoperit nu numai !n *gipt, ci !n !ntreaga lume$

+moc"inul şi izvorul minunat

După aceea, călătorii sfin#i, s-au dus !n satul atarea$ 0n apropierea satului au văzut un smoc"in!n timp ce Iosif a intrat !n sat cu tre)uri, /reasfânta Fecioară a mers să se odi"nească su) smoc"in

&ristos$ 6i, o, ce minune: copacul şi-a co)orât coroana până la pământ pentru a crea o um)ră pentcălători şi partea de 3os s-a desc"is !n aşa fel !ncât aica cu /runcul să poată intra şi să odi"nească$ 6i ceea ce este şi mai miraculos: un izvor de apă curgătoare, dintr-o dată, a izvorât apropierea smoc"inului$ Iosif a găsit o coli)ă !n apropiere, unde s-au sta)ilit$ .colo au trăit şi )ăut apă din acel izvor minunat$ .cesta era singurul izvor de apă curgătoare ce se găsea !n *gippentru că toată cealaltă apă din *gipt vine de la râul Nil, care se ramifică !n nenumărate cana.stfel, Domnul Iisus, izvorul ceresc al apei vie#ii, prin prezen#a +a, a c"emat la suprafa#ă acest izvde apă curgătoare din pământ$



0n oraşul 'airo de astăzi, poate fi văzută peştera !n care a locuit familia sfântă$ De asemenea,

satul atarea, !n apropiere de 'airo, se găsesc copacul su) care aica Domnului s-a odi"nit Domnul Iisus, precum şi izvorul miraculos de lângă acest copac$

PF Daniel - Predică la Duminica după Naşterea Domnului



LDuminica după săr)ătoarea Naşterii Domnului şi ântuitorului nostru Iisus &ristos, care este ultima duminică din anul acesta, ne !nfă#işează două evenimente din via#a Domnului nostru Iis&ristos, şi anume fuga !n *gipt a aicii Domnului !mpreună cu dreptul Iosif, purtând cu ei /runcul Iisus, şi !mplinirea groaznicei porunci a lui Irod de a ucide pe to#i copiii din Betleem !mpre3urimi, cu scopul de a omor! şi pe Iisus$ Biserica a rânduit ca astăzi, a doua zi după 'răciun, fie pomenită aica Domnului !mpreună cu so)orul celor care o cinstesc pe ea$ ot astăzi esprăznuit şi +fântul 'uvios Nicodim cel sfin#it de la ismana, care a trăit !n veacul al I4-leactitorit mai multe mănăstiri româneşti şi a format mul#i ucenici isi"aşti, care au !m)ogă#it viadu"ovnicească a Bisericii noastre$

*vang"elia acestei duminici este plină de semnifica#ii du"ovniceşti !ntrucât ne arată planul lDumnezeu de mântuire a lumii, dar şi contradic#iile istoriei omenirii ro)ite de păcat şi de moarte$

runcul Iisus, om al durerilor !i cunoscător al suferin$ei

1a pu#in timp după Naşterea +a, /runcul Iisus se află !n prime3die de moarte, deoarece regele Irocăuta să-1 ucidă$ 4edem, aşadar, că via#a lui &ristos este de la !nceput !ndreptată spre suferin#ă, acum a prevăzut proorocul Isaia când vor)ea despre +lu3itorul Domnului ca fiind un Rom al dureril!i cunoscător al suferin$eiR ?Isaia '3, 3@.

0e $e o parte, e!enimentele pe care le $escrie 8!an%#elia $e astăzi se $esfăşoară $ramati"ntruc5t bunătatea şi %enerozitatea păstorilor şi a ma%ilor arătate 0runcului *isus suumbrite $e răutatea in!i$iei şi a $orin/ei pătimaşe $e stăp5nire a lui *ro$, re%ele *u$eii.

0e $e altă parte, se !e$e că "n planul lui Dumnezeu, 9are cunoaşte cum se manifestă natuumană robită $e păcat şi p5n$ită $e moarte, e=istă o lucrare sf5ntă care biruieşte răutate$emonilor şi a oamenilor $in lume, astfel "nc5t Dumnezeu sal!ează !ia/a oamenilor pri%on

şi transformă fu%a "n sal!are şi "nstrăinarea "n binecu!5ntare.



/runcul Iisus +e naşte !ntr-o călătorie$ *l nu +e naşte !n casa mamei +ale din Nazaretul Jalileii, ci Betleemul Iudeii, şi nici măcar !ntr-o casă, ci !ntr-o peşteră, pentru că !n casa de oaspe#i din oraş mai era loc$ De aceea, !n otpustul sau apolisul săr)ătorii Naşterii Domnului se spune: ]'el ce peşteră +-a născut şi !n iesle +-a culcat pentru mântuirea noastră], arătând că ântuitorul, 0mpăratveacurilor, ;el ce a creat toate 9ogă$iile pământului !i frumuse$ea stelelor, Se na!te în sărăcmaterială. De ceG ;a să ne arate că în via$a pământească tre9uie să ne îm9ogă$im spiritual cdarurile cere!ti ale vie$ii ve!nice: dreptate, pace !i 9ucurie în Du)ul Sfânt ?cf. omani 1%, 1/@.

ai târziu, când va fi om adult, Iisus va spune: RJulpile au vizuini !i păsările cerului cui9uri4 d*iul Amului n-are unde să-&i plece capulR ?"uca 5, '@. Din cauza ostilită#ii celor din cetate, *l va muta din Nazaret şi va locui !n gazdă la 'apernaum, !n casa .postolului +imon /etru$ ;a omIisus ristos este vie$uitor pe pământ, dar nu Se leagă de nimic din lumea pământească insta9i!i trecătoare, pentru a ne arăta că destina$ia ultimă a oamenilor sau cetatea lor stătătoare definitivă este Fmpără$ia ;erurilor. Bucuria pe care o aduc !ngerii aicii Domnului şi dreptulIosif, când cântă la Betleem: RSlavă întru cei de sus lui Dumnezeu !i pe pământ pace, între oame9unăvoireR ?"uca 6, 1%@, este foarte curând um)rită de nelinişte şi amenin#are cu moartea din partregelui Irod, cu totul ro)it de patima puterii lumeşti şi a slavei deşarte$

De Naşterea lui &ristos se )ucură păstorii oilor, dar regele Irod Idumeul, conducătorul tiranic iudeilor, se !ntristează, !ntrucât el consideră că /runcul născut !n Betleem poate fi cineva care, !ntrzi, i-ar putea lua !mpără#ia$ De aceea, or)it de patima puterii politice lumeşti, Irod porunceşte ca tocopiii din Betleem şi !mpre3urimi să fie ucişi, pentru ca, odată cu ei, să ucidă şi pe Iisus$ agvenind de la depărtare mare, de la %ăsărit, I s-au !nc"inat şi I-au adus daruri de aur, tămâie smirnă, iar regele #ării !n care +-a născut Iisus "otărăşte ca .cesta să fie ucis$ Iată, cât !ntunerproduce păcatul !n lume, !n via#a omenirii

/entru a scăpa cu via#ă, /runcul Iisus tre)uie să +e adăpostească !n *gipt, !n #ară străină$ Dupăvreme !nsă, *l se va !ntoarce !n pământul lui Israel, fiindcă !ntre timp Irod a murit, iar !n locul ldomnea fiul său, .r"elau$ Dar şi acesta, ca şi tatăl său, plin de cruzime, putea fi o prime3die pentvia#a /runcului Iisus$ De aceea, /runcul este dus !n Jalileea, numită ]Jalileea neamurilor], pentru acolo locuia un amestec de neamuri sau etnii diferite$ De fapt, atât Naşterea lui Iisus !n Betleemfuga sau e=ilul 1ui !n *gipt, cât şi sta)ilirea 1ui !n oraşul Nazaret au fost profe#ite cu mai mulveacuri !nainte 9cf$ i"eea C, 8 5sea 88, 8 Oudecători 87, C;$

5)servăm, deci, cum Dumnezeu a anun#at cu veacuri !nainte, prin prooroci, evenimente din istorcare au o semnifica#ie du"ovnicească deose)ită$ '"iar şi uciderea copiilor nevinova#i din Betleem

!mpre3urimi, la porunca regelui Irod, a fost prevăzută de Ieremia proorocul prin cuvintele: R2las ama s-a auzit, plângere !i tânguire multă. a)ela î!i plânge copiii !i nu voie!te să se mângâpentru că nu mai suntR ?Ieremia 31, 1'@. 0n#elegem, aşadar, că ântuitorul vine !ntr-o lumeviolen#ei, ro)ită de păcat şi de moarte, de răutate şi !ntunecime sufletească, !n care foarte adescrima sângeroasă se !ntinde şi asupra vie#ii celor nevinova#i$

"umea ro9ită de păcat !i de moarte are nevoie de vindecare

1a sfârşitul anului, !n luna decem)rie, !n zilele de 2E, 2A şi 2, prăznuim o mul#ime de martiri s

mucenici: +fântul .postol, 0ntâiul ucenic şi .r"idiacon 6tefan, cei 2G$GGG de mucenici arşi



Nicomidia şi cei 8@$GGG de prunci din Betleem şi !mpre3urimi ucişi de Irod$ 0n#elegem prin acească !ncă de la !nceputul vie#ii +ale pământeşti ântuitorul Iisus &ristos +e !ndreaptă spre 3ertfă, sp'ruce, că va trece prin moarte, ca apoi să !nvieze şi să dăruiască lumii via#ă veşnică$

/rin urmare, constatăm că lumea ro)ită de păcat şi de moarte are nevoie de vindecare, iar DomnIisus &ristos este 'el ce o vindecă de păcat şi de moarte de păcat, prin aina pocăin#ei şi a iertăriar de moarte, prin 0nviere$

De aceea, Naşterea Domnului Iisus &ristos poartă de3a !n ea sămân#a 'rucii şi a 0nvierii +ale$ mod minunat, vedem cum Dumnezeu sc"im)ă răul !n )ine$ ântuitorul fuge !n *gipt, deşi acesera considerat de evrei ca fiind pământul ro)iei şi al idolatriei păgâne$ /oporul evreu a fost dodinioară !n *gipt ca popor de sclavi sau ro)i, iar mai târziu, prin oise, a fost eli)erat de ro)ia lFaraon$ .cum, !nsă, vedem că ântuitorul )inecuvântează *giptul prin fuga +a ca /runc !n aceas#ară şi apoi prin revenirea +a !n pământul lui Israel, !mplinindu-se cuvintele proorocului, care spunRDin #gipt am c)emat pe *iul +euR ?Asea 11, 1@. /rin aceasta, *vang"elia ne arată că nu dopoporul ales este c"emat la mântuire, ci şi neamurile păgâne reprezentate prin #ara *giptului, undeprimit adăpost pentru un timp /runcul Iisus$ .şadar, Iisus cunoaşte e=ilul de mic copil$ Dar suferin

e=ilului a fost transformată !n )iruin#ă a vie#ii, o !ncercare grea pentru *l a devenit o )inecuvântapentru al#ii$

Binecuvântarea dăruită *giptului care 1-a adăpostit pe Iisus se va vedea câteva secole mai târzicând !n pustiile *giptului a !nflorit via#a du"ovnicească a celor ce au fugit de lume, pentru a-şi salsufletul de păcate şi a do)ândi mântuirea sau via#a veşnică$ 1upta cu patimile egoiste ale natuumane căzute, cu păcatul, cu ispitele demonilor, cu răutatea din om, constituie asceza sau nevoinprincipală a mona"ilor, pentru a primi şi sim#i, !ncă din lumea aceasta, lumina 0nvierii şi arvuvie#ii veşnice$

.m !n#eles că *vang"elia acestei zile, a doua după 'răciun, poartă !n ea pecetea 'rucii, a 3ertfei ş!ntristării$ ristos Domnul a venit în lume ca să aducă pace !i 9unăvoire între oameni, daceastă pace contrastează cu violen$a lumii păcătoase4 #l a venit să aducă în lume 9ucurie, dîn umanitatea căzută în păcat 9ucuria este amestecată cu triste$ea. Deci, în această zi o9servăcât de greu este pentru Dumnezeu-;opilul să vie$uiască în lumea 9olnavă de păcat !i de moart>otu!i, #l vine în lume ca să o iz9ăvească de păcat !i de moarte.

*vang"elia ne mai arată că retragerea ântuitorului &ristos !n Nazaretul Jalileii are o semnifica#misionară şi mântuitoare$ ]Jalileea neamurilor] 9Isaia A, 27; era o prefigurare a popoarelor care v

primi credin#a !n &ristos şi se vor creştina$ ântuitorul ştia că Jalileea era socotită de mul#i evrei fiind o provincie fără mare importan#ă$ otuşi, *l acceptă să locuiască o parte a vie#ii +ale 9copilărşi tinere#e; !n Jalileea, alături de oameni diferi#i şi necă3i#i, refugia#i şi săraci care au venit aici dalte #ări$ 0ntre aceşti oameni de neamuri diferite va creşte /runcul Iisus$ '"iar şi prin aceasta se vsmerenia 1ui şi dragostea 1ui fa#ă de to#i oamenii$ Iisus este prieten cu cei săraci, solidar străinii eBila$i sau refugia$i, apropiat de cei marginaliza$i !i dispre$ui$i, pentru că vede în tovaloarea infinită a fiecărui om, dincolo de rangul lui în societate, pozi$ie centrală sasupravie$uire marginală, dincolo de 9ogă$ie sau sărăcie, dincolo de orice clasificare sau udecaomenească su9iectivă !i colectivă.

*ecioara +aria este +ama lui Iisus, iar dreptul Iosif este ocrotitorul "ui



0n#elegem din *vang"elia de astăzi că iu)irea lui Dumnezeu fa#ă de oameni !ntâmpină ostilită#i lumea tul)urată de păcate şi patimi, şi că tre)uie să luptăm cu răutatea unora dintre oameni cândorim să arătăm iu)ire adevărată fa#ă de Dumnezeu şi fa#ă de semeni$ Dar lupta aceasta nu se dă izolare, de unul singur, ci c"emând a3utorul lui Dumnezeu$ 'ând nu se mai află oameni care săa3ute pe /runcul Iisus, vin !ngerii din cer să-1 apere, să-1 ocrotească$

0ngerul !i spune !n vis lui Iosif: RIa runcul !i pe mama "ui !i fugi în #gipt !i stai acolo până ce-voi spune, fiindcă Irod are să caute runcul ca să-" ucidăR ?+atei 6, 13@.

5)servăm că !ngerul a spus ]mama 1ui], nu ]so#ia ta], fiindcă aica Domnului avea pe dreptul Iodoar ca un protector, dar el nu era so#ul ei şi nici tatăl /runcului Iisus, pentru că /ărintele 'eresc eatăl adevărat al /runcului născut !n Betleem$

/ericopa evang"elică de astăzi su)liniază că Dumnezeu, prin !ngerii +ăi, a3ută pe oameni cânaceştia sunt smeri#i şi singuri şi că dreptul Iosif a fost )inecuvântat de Dumnezeu să poarte gri3ă d'opilul Iisus ca şi când ar fi fost tatăl 1ui$ De aici !nvă#ăm că, totdeauna, copiii au nevoie atât d

afec#iunea mamei, cât şi de afec#iunea tatălui$ Nu era suficientă afec#iunea mamei$ /rin aceastDumnezeu ne arată )inecuvântarea familiei$ După cum la !nceput prin familie a intrat păcatul lume, !ntrucât .dam şi *va formau prima familie umană, tot aşa acum ântuitorul lumii, No.dam, prin familie vine !n lume ca să vindece lumea de păcatul neascultării şi de moarte$ Iată de anul viitor, 2G88, va fi dedicat )inecuvântării şi a3utorării familiei$ .stăzi, familia creştină este dce !n ce mai vulnera)ilă, deoarece trăieşte !ntr-o lume tul)urată spiritual şi este confruntată sărăcia, violen#a, secularizarea, relativismul moral şi multe alte ispite şi necazuri$

*vang"elia ne mai arată că fiecare copil tre)uie păzit, ocrotit el nu tre)uie lăsat pradă frigului

foamei, neştiin#ei şi nesiguran#ei, violen#ei şi mor#ii$ 0ntr-o vreme !n care unii părin#i a)andonează copiii, iar unii copii uită pe părin#ii lor, lumina *vang"eliei lui &ristos ne arată )inecuvântarea lui Dumnezeu se manifestă acolo unde familia este unită şi luptă !mpreună !mpotrirelelor şi a prime3diilor din via#a ei, pentru a păstra şi cultiva darul sfânt al vie#ii pământeşti dăruide Dumnezeu, pentru a ne pregăti aici !n vederea do)ândirii vie#ii veşnice cereşti$

+aica Domnului, icoană vie a isericii !i +amădu)ovnicească a credincio!ilor

Biserica a rânduit ca această zi, a doua de 'răciun, să fie zi de cinstire deose)ită a aicii Domnulupentru că totdeauna, când facem pomenirea unui eveniment mare, a unei lucrări dumnezeieşti

sfinte, mântuitoare şi sfin#itoare pentru noi, oamenii, !n ziua următoare se face pomenirpersoanelor prin care Dumnezeu a lucrat mântuirea oamenilor$ .stfel, !ntrucât !n ziua de 'răcifacem pomenirea Naşterii după trup a Fiului lui Dumnezeu 'el veşnic, 'are +-a !ntrupat de Du"ul +fânt şi din Fecioara aria, !n ziua următoare săvârşim pomenirea aicii Domnului prcare s-a realizat naşterea minunată a Domnului nostru Iisus &ristos$ +o)orul aicii Domnul!nseamnă, aşadar, adunarea tuturor celor ce o cinstesc pe ea$ Noi cinstim pe aica Domnului fiindea a născut pe /runcul Iisus, 1-a alăptat, 1-a !m)răcat, 1-a crescut, 1-a ocrotit şi 1-a dăruit pentrufi ântuitorul lumii$ Domnul &ristos 0nsuşi o cinsteşte pe mama +a, iar !nainte de moartea +a 'ruce o !ncredin#ează ucenicului +ău iu)it, .postolului Ioan, spunându-i: ]Iată, mama ta] 9Ioan 8

2;$ .stfel, mama după trup a lui Iisus devine mamă du"ovnicească a tuturor ucenicilor +ăi care



urmează până la 'ruce şi rămân credincioşi 1ui c"iar şi !n timp de suferin#ă, de !ncercare, prigoană, de ispită$ 0nvă#ăm, aşadar, de la ântuitorul Iisus &ristos că tre)uie să o cinstim pe ai+a ca fiind ocrotitoarea noastră, a celor ce cred !n Fiul ei, 0l iu)esc şi !mplinesc poruncile 1ui via#a lor$

0n mod deose)it, +aica Domnului este ocrotitoarea tuturor mamelor !i fecioarelor, pentru că este, în acela!i timp, maică !i fecioară. #a este !i ocrotitoarea familiei, a so$ilor, a copiilor,

tinerilor 9ăie$i !i fete, a mona)ilor !i mona)iilor, pentru că ea are pentru to$i oamenii inimă dmamă milostivă !i smerită. /oporul dreptcredincios se roagă aicii Domnului deoarece ea, amă rugătoare către Fiul ei, !n#elege mai )ine necazurile şi nevoile noastre, ale tuturor$ *a esteicoana vie a Bisericii lui &ristos !n stare de rugăciune$ Fecioara aria poartă pe /runcul Iisus !n eapoi pe )ra#ele ei şi 0l arată lumii$ /redica ei scurtă şi concentrată este rezumată !n cuvintele adresate celor prezen#i la Nunta din 'ana Jalileii: R*ace$i orice vă va spuneR ?Ioan 6, '@. .ceeste cuvântul ei şi către noi, cei de astăzi, să !mplinim poruncile iu)irii de Dumnezeu şi de oamenlăsate nouă de Fiul ei, de ântuitorul nostru Iisus &ristos$

.şadar, să ne rugăm +ântuitorului Iisus ristos, +aicii Domnului !i tuturor sfin$ilor s

ocrotească familia, să ocrotească !i să înmul$ească iu9irea so$ilor întreolaltă, iu9irea copiilfa$ă de părin$i !i a părin$ilor fa$ă de copii, ca to$i să simtă că 8a!terea +ântuitorului Iisristos este o 9inecuvântare pentru întreg neamul omenesc !i că în familia credincioasă pregăte!te mântuirea omului. De aceea, familia a fost numită ])iserica de acasă]$ Iar Biserica l&ristos a ridicat 'ununia la rang de +fântă aină, !ntrucât a văzut !n taina 0ntrupării ântuitorulIisus &ristos )inecuvântarea lui Dumnezeu pentru familie şi pentru !ntreaga umanitate$

/este câteva zile păşim !n anul 2G88, declarat de +fântul +inod al Bisericii 5rtodo=e %omâne fiind ].nul omagial al +fântului Botez şi al +fintei 'ununii], cu dorin#a de intensificare a a3utoră

familiei con3ugale şi a trăirii vie#ii Bisericii ca via#ă a marii familii du"ovniceşti a lui Dumnezeu, care sim#im iu)irea lui Dumnezeu atăl, "arul lui Dumnezeu Fiul şi mângâierea sau )ucuria pe cane-o aduce Dumnezeu Du"ul +fânt, spre slava /reasfintei reimi şi mântuirea noastră$

.min



Pictura JFuga în EgiptG a lui ;itian a )ost restaurată

'apodopera renascentistă va fi temporar e=pusă la National JallerQ din 1ondra şi apoi se !ntoarce pentru totdeauna la +anVt /eters)urg$

>re)uie să !n#elegem că este singura lucrare de acest fel din lume$ /utem să o numim prima$ *sprimul peisa3 renancentist$ *ste prima pictură comandată, la o asemenea scară$ 6i !n final, este primpictură a lui itian care a supravie#uit? a spus ofi#erul de cercetare al uzeului *rmita3 din +an/eters)urg, Irina .rtemQeva$

/ictura restaurată >Fuga !n *gipt? va fi lucrarea c"eie !n e=pozi#ia >/rima capodoperă a lui itiacare se va desc"ide !n 1ondra !n aprilie$ /ictura se va !ntoarce la *rmita3 !n toamnă, pentru e=punepermanentă$



/ictura lui itian 4ecellio datează din secolul al 8-lea$ /ictura a fost transferată la uzeul *rmit!n 8E de la colec#ionarul *arl Bru"l din Dresda$ Decizia restaurării a fost luată !n 8$ *=per#ii patrimoniu au conservat pictură şi au cură#at-o de impurită#ile care au acoperit-o !n timp$

>raducerea !i adaptarea: r. Ioan Jalentin Istra Sursa: .interfaB-religion.co

0aria "hirculescu - Fuga în Egipt

LDupă plecarea magilor, iată !ngerul Domnului se arătă !n vis lui Iosif, zicând: +coală-te, ia /runcşi pe mama 1ui şi fugi !n *gipt şi stai acolo până ce-#i voi spune, fiindcă Irod are să caute /runcul să-1 ucidă$ 6i sculându-se, a luat, noaptea, /runcul şi pe mama 1ui şi a plecat !n *gipt$ 6i au stacolo până la moartea lui Irod, ca să se !mplinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: LD*gipt am c"emat pe Fiul euL$ 9atei 2, 87-8C;

+ensul acestei lucrări dumnezeieşti este e=plicat !n sina=arul zilei de 2 decem)rie: L6i a fugit *gipt Născătoarea de Dumnezeu cu /runcul şi cu Iosif, pentru două pricini: !ntâi ca să se plineasceea ce s-a zis prin proorocul: LDin *gipt am c"emat pe Fiul euL a doua, ca să se !nc"idă guereticilor$ Dacă aica Domnului n-ar fi fugit cu /runcul !n *gipt şi ar fi fost prins /runcul şi ucatunci s-ar fi !mpiedicat mântuirea oamenilor iar dacă ar fi rămas !n /alestina şi n-ar fi fost ucis dIrod, şi ar fi scăpat tocmai pentru ca să poată !mplini mântuirea oamenilor, atunci mul#i ar fi sococă a purtat o nălucă de trup şi nu trup adevărat, iar ereticii fără de Dumnezeu ar fi !ndrăznit să zicLDacă ar fi purtat trup, ar fi fost ucis de sa)ie dar dacă n-a fost ucis, !nseamnă că nălucire esnaşterea 1uiL$ /entru aceasta a fugit !n *gipt, ca să sfărâme idolii de acolo şi să mântuiască toalumea !n vremea mântuitoarei %ăstigniri şi !nvieri$L 'reştinii egipteni afirmă cu )ucurie prezen#a +fintei Familii pe teritoriul #ării lor, acum 2GGG de anDeşi nu sunt dovezi scrise, )ogata tradi#ie orală păstrată peste veacuri şi transmisă din genera#ie genera#ie, locuri sfinte care cunosc o foarte mare popularitate ca etape ale trecerii +fintei Familc"iar sina=arul Bisericii ortodo=e copte egiptene, care !nscrie 22 de locuri sfinte asociate cu trase

Fugii !n *gipt - fac foarte vie prezen#a micului Iisus, a tinerei +ale ame şi a )ătrânului Iosif,



#ara faraonilor$ *i c"iar spun: L+fânta Familie a traversat deşertul !n *gipt$ /ământul verde *giptului este pământul care a oferit securitate şi dragoste$ 'ălătoria prin #ara *giptului şi deşertsău, de-a lungul râului Nil până !n deltă, este punctată de opriri care ulterior s-au transformat mănăstiri, )iserici şi locuri de venerareL$

Involuntar, mă gândesc la posi)ila legătură dintre paşii +fintei Familii şi apari#ia !n acest aregeografic, !n sec @, a primelor forme de mona"ism din lume 9pustnici, mănăstiri cu via#ă de o)şt

mănăstiri de sine;, modelul vie#uirii lor !ntru &ristos fiind urmat ca atare până !n zilele noastre e=tins !n toată lumea creştină$ radi#ia orală privitoare la Fuga !n *gipt a fost certificate de către +fântul "eofilus, patriar" .le=andriei 97AC-@82; care a avut o viziune !n care locuri legate de vizita +fintei Familii !n *giptau fost relevate după aceea, multe dintre locaşurile creştine sfin#ite de către paşii +fintei Familii afost inspectate şi restaurate de către +fântul /atriar" eofilus$

.rta coptă păstrează două modele de icoane reprezentând această perioadă de !nceput din viaDomnului nostru Iisus &ristos: prima reprezintă momentul intrării !n *gipt, când +fânta ariapoartă !n )ra#e pe pruncul Iisus, călătorind călare pe un măgar Iosif este alături, iar !n unele icoacopte apare şi +alomeea 9pro)a)il, rudă a aicii Domnului, una dintre viitoarele femei mironosi#mama +fin#ilor .postoli Iaco) şi Ioan, so#ia lui Mevedeu;$

LIată Domnul vine pe nor uşor şi a3unge !n *gipt$L 9Isaia, 8, 8; Interpretarea acestei păr#i a profe#+fântului /rooroc Isaia este aceea că /runcul Iisus a călătorit !n )ra#ele +fintei Fecioare ariapuritatea, no)le#ea, lumina +fintei +ale ame fiind asemenea unui nor - după cum spuneau primpărin#i ai )isericii$



'ea de-a doua reprezentare este momentul plecării din *gipt, Iisus fiind de3a un copil care mergsingur, #inut de mână de ama +a, fiind urma#i de Iaco)$ 'a şi !n cazul reprezentării intrării *gipt, ordinea Lpersona3elorL din icoană este aceeaşi: conform direc#iei de mers, !ntâi este figur/runcul Iisus, apoi +fânta +a amă, apoi Iosif$ 0ngerul apare !n multe dintre aceste icoane, ca!nso#itor şi călăuză, atât la sosirea cât şi la plecarea din *gipt$ Biserica coptă ortodo=ă egipteană crede că această călătorie a durat trei ani şi 3umătate, pe cânmusulmanii egipteni, care au o anume referire !n 'oran şi o identifică pe +fânta Fecioară aria fiind iriam, sora lui oise, sus#in că durata este de şapte ani$

'onform tradi#iei copte, +fânta Familie a traversat nordul /eninsulei +inai şi a intrat !n *gipt delungul celui mai estic )ra# al Deltei Nilului 9acum asanat;, pe la /elusiam 9*l Farma; şi Magazig 9Basta";$



a a%azi% au a&uns la răsăritul soarelui. *osif a mers "n sat să caute ce!a $e m5ncare şi $e bău$ar a fost aspru refuzat şi s-a "ntors cu m5inile %oale. a apusul soarelui, un /ăran, Lloum, care "ntorcea $e la munca c5mpului, i-a !ăzut sub un copac şi i-a "ntrebat cine sunt. Sf5nta Fecioa'aria i-a răspuns că sunt o familie $e e!rei săraci care !in $in 0alestina şi !or să a&un%ă abilon ( 7ec#iul 9airo, <l$ 9airo) şi că "n cur5n$ !or pleca la $rum. Lloum i-a c#emat la acasă, ca să le $ea nişte #aine. propiin$u-se $e casă, Lloum le-a spus că so/ia lui este bolna!ă nu "i poate "nt5mpina cum se cu!ine. Dar 0runcul *isus a c#emat-o pe nume şi i-a spus? ASara#, eş!in$ecată, ri$ică-te şi ne "nt5mpinăCA 8a s-a ri$icat ime$iat şi ambii so/i au fost %az$e foarprimitoare.

So/ia lui Lloum i-a po!estit 'ariei $espre oraş, $espre templul zei/ei astet (zei/a pisica) "n casunt statui colosale şi ale cărei sărbători se $erulau atunci, iar 'aria şi-a e=primat $orin/a să !a$templul. Sara# a con$us-o pe 'aria cu 0runcul "n bra/e la templu. *me$iat ce au pus picioracolo, statuile zeilor pă%5ni s-au spart şi s-au prefăcut "n praf, conform proorociriiA. *$o8%iptului tremură "naintea fe/ei ui. (*saia, 1, 1). 7estea $espre acest Ainci$entA s-a răsp5n$rapi$ şi %u!ernatorul re%iunii a or$onat să se caute ime$iat femeia cu copilul "n bra/e, pentru a-trimite la *ro$. Lloum şi so/ia sa, "n/ele%5n$ că nu mai este si%ură şe$erea Sfintei Familii la ei,

au %#i$at către elbeis, "nso/in$u-* o parte $in $rum şi ferin$u-* $e ostaşii romani. raversând Delta Nilului de la est la vest, ferindu-se de armată romană, +fânta Familie a a3uns +aV"a$ /e drum, Iisus a pus piciorul pe o stâncă şi urma tălpii piciorului +ău a rămas !ntipărită piatră, locul numindu-se de atunci BiV"a Isous 9L/asul lui IisusL;, cercetătorii sugerând că evor)a de actuala localitate +aV"a, !n care se află Biserica coptă +fânta aria$

După BiV"a Isous, +fânta Familie a mers mai departe către sud - vest, traversând un alt )ra# Nilului şi a3ungând !n deşertul +cetic 9+"i"et, !n lim)a coptă;, actualul adi *l Natrun$

*isus a binecu!5ntat locul şi *-a spus 'amei Sale? A<, 'amă, să ştii că "n acest $eşert !or locmul/ime $e călu%ări, asce/i şi ne!oitori şi aceştia "i !or slu&i Domnului ca şi "n%eriiA.



.ici, !n deşertul de nord-vest, este una dintre cele trei zone din pustiul egiptean !n care, !n secolul au apărut primele mănăstiri din lume şi aici sunt localiza#i părin#ii L/atericului *gipteanL$ Mona âdi *l Natrun 9cuprinzând _ellia, +ci#ia, Nitria; a devenit !n timp reşedin#a oficială/atriar"iei Bisericii copte, până astăzi patriar"ul acestei Biserici fiind ales din rândul călugărilor daceastă zonă$ '"iar şi după invazia ara)ilor !n *gipt 9sec$ E; musulmanii au acordat călugărilcreştini dreptul de a-şi practica religia$ Nitria a fost fondată ca zona monastică de către .m9născut !n anul 2AG d$&$; şi s-a păstrat ca atare datorită faptului că aici a locuit !n permanen#ăcomunitate ortodo=ă$ +upraaglomera#ia din Nitria l-a determinat pe .mun să creeze o a doua zonă monastică !n apropiela 8A Vm distan#ă, numită _ellia$ .cesta este unul dintre cele mai importante locuri ar"eologicreştine din lume, fiind identificate apro=imativ 8$GG de edificii construite pe o suprafa#ă de 8Vmp, !ntr-o perioadă de doar 7GG de ani$ 0n secolele A-88 ma3oritatea mănăstirilor din zona âdi Natroun au fost reconstruite sau restaurate, dar din sec 8@ popula#ia a fost decimată de cele dovaluri de molimă care s-au a)ătut asupra oraşului$ 0n prezent, mai sunt !n zona âdi *l Natroun doar @ mănăstiri, a)solut impresionante pentru oripelerin creştin: ănăstirea %omanilor - Dair *l-Baramus ănăstirea +irienilor - Dair .l +urQamănăstirea +fântul /aisie 9+t Bis"oQ; şi ănăstirea +fântul acarie cel mare$ /entru cine face rugăciunile de diminea#ă, +fântul acarie cel mare este un nume foarte apropi!ntrucât patru din cele zece scurte rugăciuni sunt !ntocmite de către acesta$ 0n fapt, de şaisprezesecole, zi de zi, creştinii fie ei mona"i sau trăitori !n lume, !şi !ncep ziua cu rugăciune către 'reatofolosind cuvintele şi gândurile acestui sfânt egiptean, devenit astfel contemporan fiecăruia dintnoi$ .şa !ncât a păşi pe locul !n care, la anul 7@G, +fântul acarie şi-a !nceput via#a monasti9ănăstirea %omanilor; sau c"iar !n mănăstirea sa, este un fapt pe care mintea refuză să !l !n#eleagla adevărata sa valoare$ +fântul oise cel negru, ale cărui moaşte se află !n mănăstirea %omanilone-a primit cu multa căldură a du"ului, la sfintele sale moaşte ne-am rugat !ndelung$ oise, etiopian de origine, de rasă neagră, a fost şeful unei )ande de tâl"ari din zona Nitria, vespentru omorurile sale şi pentru for#a sa fizică$ +-a călugărit la vârsta deplinei maturită#i şi a !ncerc!n tot restul vie#ii, să facă e=act invers decât ceea ce a trăit pe când era tâl"ar$ 1a moartea sa, a lăsEG de ucenici, adică numărul de "o#i pe care !i avusese !n )anda sa$ /entru mine, personal, avea fie e=trem de impresionantă L!ntâlnireaL cu +fântul /aisie cel mare$

;n mănăstirea Sirienilor se află peşteră "n care a locuit o !reme Sf5ntul 0aisie şi "n care a fo!izitat $e "nsuşi Domnul *isusC 0entru că cea mai cal$ă primire, cea mai frumoasă $o!a$ă $$ra%oste pe care o puteai a$uce unui !izitator era, "n $eşert, să speli picoarele musafirului tă($upă mo$elul $at $e "nsuşi '5ntuitorul apostolilor săi), Sf5ntul 0aisie a pus apă "ntr-un li%#eaşi a spălat picioarele Domnului *isus (icoana reprezent5n$ acest moment se afla la intrarea &oasă %rotă). După plecarea Sa, Sf5ntul 0aisie a băut cu mare poftă apa sf5ntă $in li%#ean, A"n$afăc5n$u-se "ncepător !ie/uirii cele supra omeneşti, $espre el se poate spune că afl5n$u-se fericitcu trup muritor, se ri$icase mai presus $e trupA, !ie/uin$ ca "n%erii, "ntocmai cum prooroci0runcul *isus.



.ceştia sunt doar câ#iva foarte cunoscu#i nouă vie#uitori ai pustiei +c"itiei, Nitriei şi _eliei, mii al#i asemenea asce#i căutând nevoin#ele pustiei spre a-1 slăvi pe Domnul !ncă din via#a aceastrecătoare$ 'ele patru mănăstiri ortodo=e copte cu via#a mona"ală activă !n prezent sunt comori ale artreligioase copte 9restaurările actuale se fac cu a3utorul unor ec"ipe de specialişti din 5landa, /olonetc;, !n acelaşi timp cuprind vestigii ar"eologice atestând amploarea vie#ii mona"ale din vec"imdar cele mai mari comori ale lor sunt moaştele +fin#ilor despre care am citit !n /atericul egiptean svestigii cum ar fi copacul viu şi acum, plantat de către +fântul *frem +irul !n timpul viziei sale

aceste locuri 9ănăstirea +irienilor;$



'ondusă de !ngerul Domnului şi )inecuvântând pământul *giptului, +fânta Familie s-a !ndreptcătre 'airo 95ld 'airo, Ba)ilon;, urmărită fiind de doi ostaşi ai lui Irod$

ra$i/ia spune că la 'atarMa# (o localitate inte%rată acum capitalei 9airo) un copac şi-a $esc#is mo$ miraculos trunc#iul pentru a- ascun$e pe 0runcul *isus, pe 'ama Sa şi pe Sf5ntul *osif şi şicobor5t cren%ile ca să-* ferească $e oc#ii urmăritorilor. cest copac este unul $intre cele mai sfinlocuri asociate cu Fu%a "n 8%ipt. +upranumit L'opacul Fecioarei ariaL, acest sicomed a trecut prin secole ca loc de pelerina3 pentcreştinii din toată lumea, fiecare pelerin dorind să ia ca amintire până şi coa3a-scoar#a sa$ 0n prezetrunc"iul copacului este e=trem de ciudat, pare mort, dar din mlădi#ele sale a3unse !n pământ s-dezvoltat alte câteva trunc"iuri care rodesc$ 6i noi am primit de la paznici câteva fructe de pe 3osurpriză mare fiind aceea că erau smoc"ine Se spune $e asemenea că la $orin/a 0runcului *isus, copacul şi-a lăsat cren%ile "n &os, pentru cSf5nta 'amă să poată cule%e fructe pentru a le m5nca, iar "n apropierea acestui loc $e o$i#ncopilul *isus a să!5rşit minunea apari/iei unui iz!or, "n care Fecioara i-a spălat #ăinu/ele. ;n loc

un$e a !ărsat apa cu care spălase, a răsărit un copac cu flori frumos mirositoare a cărui se!ă foloseşte la prepararea mirului sf5nt.

0n fortărea#a romană a Ba)ilonului 95ld 'airo; sunt câteva )iserici care !şi revendică onoarea de asituate pe locurile !n care +fânta Familie a poposit$

Biserica +fântului +ergiu 9dedicată +fin#ilor mucenici +erg"ie şi 4a"; este considerată ca fiind udintre cele mai vec"i )iserici creştine din 'airo 9final sec @ - !nceputul sec C; şi cuprinde su) altgrota +fintei Familii$ Deşi nu am reuşit să intrăm la su)sol, !n grotă, pentru că se desfăşurau lucrări de renovare, am a3utotuşi la intrarea sa !n stânga altarului şi ne-am putut ruga pu#in a fost prima dată !n via#a meacolo, când am avut certitudinea că cei trei mem)ri ai +fintei Familii au fost oameni ca şi noi, dar

diferen#ăH sentimentul că ne aflăm !ntr-un loc sfânt, puternic, este fără putin#ă de descris$



Biserica suspendată este situată la una dintre por#ile vec"ii fortăre#e a Ba)ilonului 9zidurile cetăromane sunt vizi)ile şi acum, ca site ar"eologic;, naosul său fiind cu adevărat suspendat deasupunui pasa3$ 'onstruită !n sec E, aceasta este una dintre cele mai frumoase )iserici creştine copte d'airo, prima construită !n stil )asilical şi func#ionează de secole ca şi reşedin#a oficială/atriar"ului copt al .le=andriei$ *ste de asemenea !nc"inată Fecioarei aria, ca toate celelallocaşuri din traseul Fugii !n *gipt$

.m vizitat de asemenea locaşul de mici dimensiuni ridicat !n cimitirul Bisericii greceşti +fântJ"eorg"e, !n al cărui su)sol se află o fântână cu apă )inecuvântată de /runcul +fânt şi grota dfoarte mici dimensiuni care a adăpostit +fânta Familie$ .ici am găsit o placă de marmură care ates!n lim)a română 9; sfin#enia locului$ .lături mai era doar o placă asemănătoare !n lim)a rusă, iar micu#a grotă o placă !n lim)a greacă$

Biserica +fintei Fecioare aria din Meitoun 9localitate de asemenea integrată capitalei 'airo; esloc de pelerina3 anual, mai ales de când, !n 2 aprilie 8A, +fânta aria a apărut pentru prima oadeasupra cupolei, fiind o)servată !ntâi de către nişte muncitori musulmani de la un gara3 dapropiere$ .pari#iile sale au făcut vâlvă, toate ziarele vremii scriind despre aceasta$ /entru că s-repetat, apari#iile /reasfintei Născătoare de Dumnezeu au fost văzute de mai mult de un million oameni, de toate religiile, multora dintre aceştia sc"im)ându-le via#a$



.u fost filmate de către televiziunea na#ională egipteană, fotografiate de sute de profesionişti, c"ipreşedintele #ării .)dul Nasser mergând să o vadă$ 0n perioada respectivă *giptul trecea prmomente grele, daorită pierderii %ăz)oiului de zile cu Israelul, !n care au murit mul#i oameni şi urma căruia Israelul a ocupat /eninsula +inai$ /rin minunea apari#iei +ale, +fânta Fecioară a arăcă mai este speran#ă şi a adus mul#i oameni la credin#ă$ .pari#iile au durat trei ani, timp !n care poli#ia locală a efectuat numeroase şi sofisticate investigape o arie de 8C mile !n 3urul )isericii din Meitoun, pentru a descoperi dacă este vor)a despre o surartificială de lumină proiectată spre cer - toate aceste căutări neavând nici o finalitate$ .ctua)iserică de la Meitoun este construc#ie nouă, datând din 82C$ /apei _"alil I)ra"i I s-a arătat +fânta aria şi i-a cerut să !nal#e o )iserică !n numele ei !n acest lasociat cu trecerea +fintei Familii !n *gipt şi promi#ându-i că se va arăta c"iar *a, ceea ce s-a!ntâmplat !ncepând cu anul 8A, timp de trei ani consecutiv$ ulte miracole !ntâmplate !n acest l

sunt atri)uite aicii Domnului$ /e tot parcursul şederii +fintei Familii la &eliopolis 9'airo; idolii au fost distruşi, din acest motFamilia tre)uia mereu să se ascundă$



/lecarea din 'airo s-a făcut !n zona sudică, la aadi, un loc foarte liniştitor pe malul Nilului, unacum se ridică Biserica cu trei cupole !nc"inată +fintei aria$ 'onform tradi#iei, !n ultimele zile aşederii, Iosif a avut legături cu mai multe familii evreieşti de pescari, negociind condi#iile plecălor pe apa Nilului către zona centrală a #ării$ /lata pentru transport 9)arca; şi provizii a fost făcută aur, smirnă şi tămâie - darurile date de către magi la naşterea /runcului$ +e pare că aici, la aadi, este şi locul !n care a a3uns la mal coşule#ul !n care se afla puncul oispe care l-a găsit fata faraonului$

Kn alt eveniment consemnat recent este apari#ia pe apa Nilului a unei Bi)lii: L4ineri 2E martie 8E

după 1iturg"ia de diminea#ă, lumea a o)servat un o)iect putind pe apă, lângă locul !n care +fânFamilie s-a !m)arcat$ 'â#iva mem)rii ai )isericii au co)orât şi au găsit o Bi)lie, plutind pe apdesc"isă la Isaia 8, 2C LBleessed )Q *gQpt mQ /eopleL LBinecuvântat să fie poporul eu *giptu0n ciuda faptului că Bi)lia era udă şi grea, aceasta plutea pe apă şi oamenii au considerat că esteminune, un semn de la Dumnezeu, ca o )inecuvântare specială către ei$L 9 te=t afişat alături Bi)lia e=pusă !n )iserică;$



+fânta Familie a călătorit pe apa Nilului până !n centrul *giptului, aproape de .ssQut 9 @7G Vm sude 'airo;, locuri asociate acestei prezen#e fiind Je)el *l-air 9untele păsărilor; şi .l-u"arrunde, conform tradi#iei, 0ngerul Domnului i-a apărut lui Iosif: LDupă moartea lui Irod, iată !ngerul Domnului s-a arătat !n vis lui Iosif !n *gipt, 6i i-a zis: +coală-te, ia /runcul şi pe mama 1şi mergi !n pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia sufletul /runcului$ Iosif, sculând

se, a luat /runcul şi pe mama 1ui şi a venit !n pământul lui IsraelL 9atei 2$ 8-28 ;$



'ea care m-a impresionat puternic !n această !ncercare de regăsire a drumului +fintei Familii timpul Fugii !n *gipt este /reasfânta Născătoare de Dumnezeu, tânăra amă a /runcului IisuL.scultă fiică şi vezi şi pleacă urec"ea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău$L9 /salmul @@;$

1a doar 8C-8 ani, luându-şi !n )ra#e !n miez de noapte /runcul a)ia născut, prote3ată fiind doar )ătrânul Iosif, /reacurata amă se supune voin#ei Domnului şi pleacă !n gra)ă !ntr-un perippericulos, !n #ară străină, acceptând statutul de nomad timp de trei ani$ .ni !n care a cunoscut !n m

direct foamea şi setea, umilin#a, gri3ile şi nevoile de tot felul, ani petrecu#i !n deşert printre oamesărmani, !n locuri uitate de lume - locuri contrastând puternic cu grandoarea e=tremă a oraşelor şitemplelor faraonilor$ 'e destin pământesc are c"iar dintru !nceput 0mpăratul 'erurilor !n lucrarea +a de răscumpărarepăcatelor noastre, câtă fragilitate şi putere, !n#elepciune, iu)ire şi 3ertfelnicie are preacurata +a mam- om ca şi noi$ 'ând !i !năl#ăm rugăciune, cine mai mult ca ea poate !n#elege: Luturor necă3i#ilo)ucurie şi asupri#ilor - folositoare şi flămânzilor - dătătoare de "rană, străinilor - mângâiere, cel!nvălui#i - adăpostire, )olnavilor - cercetare, celor neputincioşi - acoperământ şi spri3inire, toi)ătrâne#ilor tu eşti, /reacurată, aica Dumnezeului celui de sus pentru aceea, ne rugăm #

Jră)eşte şi miluieşte pe ro)ii tăi$L

.m !ntre)at un călugăr, discutând despre Fuga !n *gipt: cum era tânăra ăicu#ă a Domnului< mi-a răspuns imediat, cu căldură !n glas: LfrumoasăL .m !n#eles atunci că omul rugăciunii a văzutprin oc"ii /runcului Iisus, prin oc"ii copilului care !şi adoră mama care !l mângâie şi !l prote3ea9căci singur nu se poate a3uta; şi am !nceput să !n#eleg cât de mult o iu)eşte Iisus pe +fânta +amă - căreia Fiul lui Dumnezeu i-a promis că !i va da tot ceea ce-I cere, făcând-o mi3locitoarnoastră$ De altfel, !ntreg *giptul creştin o slăveşte şi o iu)eşte nespus pe +fânta Fecioară aria, a)solut toa

)isericile şi mănăstirile ridicate !n locurile prin care a trecut +fânta Familie fiind !nc"inate ăicuDomnului$ Bi)liografie:- "e *scape to *gQpt according to 'optic radition, *gQpt, 87- '"ristianitQ !n t"e land of t"e p"arao"s, Oill _amil, 2GG2- Broşuri şi materiale ale Bisericii copte egiptene - pelerina3 !n *gipt 2GGE

miriamturism.



0aica ;eodosia CKorica 7a@cu - Fuga în Egipt

* drumul prin pustiu$ 0n lungul zării,.)ia mi3eşte ziua$ De departe,Nisipu-n unde moi, ca apa mării,0m)racă si"ăstriile deşarte$

Kn măgăruş cu oc"ii )lânzi te poartă$e-ai !ncrezut !n pasul lui cuminte$'um creşte-n zări mereu câmpia moartă,u-#i pleci spre sân privirea ta fier)inte$

'ăci ai la sân copilul şi te doare,+ă pleci cu el !n aspră pri)egie:/este căpşorul 1ui, mângâietoare,%ăsfrânt-ai valul tău, cu gingăşie$



De ce #i-s, aică, genele muiate</etreci !n minte alte prigoniri<

0l vezi pe *l cu palme sfâşiate,'u trupul 3ertfa sfintei 1ui iu)iri<

0n mi3locul nisipurilor, poate,+ingurătatea 1ui e mult mai )lândă$5dată fi-va părăsit de toate,6i-un vânzător ascuns va sta la pândă$

ai este timp< Kn !nger se pogoarăDeasupra-#i, ca un sol de mângâiere$Frânturi de raze te-nvălesc, Fecioară,6i-alături merge Iosif !n tăcere$

Predici la Duminica după Naşterea Domnului - Fuga în Egipt

Documents

Transcript of Predici la Duminica după Naşterea Domnului - Fuga în Egipt