Eficienta Livezii de Nuc

7/28/2019 Eficienta Livezii de Nuc

1/45

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara IONIONESCU DE LA BRAD IASI

Student:Anul III.E.A.Grupa:397


2/45

Cuprins

Capitolul 1 Evolutia culturii ...1.1.Importanta culturii1.2.Caracteristici morfologice si de productie...1.3.Cerinte fata de factorii de mediu..1.4.Infiintarea plantatiei.1.5.Principalele soiuri de nuc cultivate in Romania..1.6.Lucrari agrotehnice..1.7.Boli,daunatori si combatere.1.8.Recoltarea, sortarea si uscarea nucilor.....................

Capitolul 2 Factorii de productie..2.1.Fondul funciar..2.2.Productia medie.2.3.Pretul de vanzare..2.4.Pretul terenului in fct de renta.2.5.Venitul..

Capitolul 3 Organizarea fortei de munca3.1.Forta de munca si caracteristici3.2.Productivitatea muncii..

Capitolul 4 Capitalul .Capitolul 5 Eficienta economica

5.1.Profitul.5.2.Rata profitului..5.3.Costul de productie.5.4.Durata de recuperare a investitiilor.5.5.Coeficientul de eficien a investiiei..5.6.Viteza de recuperare a investitiei.5.7.Marja bruta..5.8.Prag de rentabilitate.5.9.Marja de siguranta

2


3/45

Capitolul 1 Evolutia culturii

1.1.Importanta culturii

Importanta culturii. Nucul este una din cele mai importante speciipomicole din tara noastra, fructele si lemnul fiind solicitate incantitati nelimitate pe piata interna si externa. Miezul de nuca esteun aliment complet si concentrate, continand 52 77,5 %substante grase, 11 25% substante proteice, 5 24% zaharuri,30 55 mg/100 g acid ascorbic, 0,3 0,8 mg/100 g vitamine B1,urme de vitamina A, B2, E si P, inseminate cantitati de saruriminerale.

Pe langa valoare sa alimentara si energetica ridicata (6500 7000 cal/kg), miezul de nuca este o apreciata materie primapentru produsele de cofetarie si pentru extragerea unui uleisemnificativ, folosit atat in alimentatie cat si in industrie.

Lemnul de nuc este deosebit de apreciat pentru fabricareamobilelor, in sculptura si artizanat. Fructele tinere, mezocarpul siendocarpul fructelor mature, frunzele, ramurile, scoarta, deciaproape toate organele plantei, sunt materii prime valoroase, darinsufficient folosite in industria alimentara, chimica si farmaceutica.

Datorita coroanei sale mari cu frunzis bogat, de un verde intenscu o aroma placuta, nucul este o valoroasa specie decorative.

Originea si aria de raspandire. Cei mai multi specialisti consideraca nucul a rezistat perioadei glaciatiunilor in centrul si vestul Asieisi in cateva depresiuni din Peninsula Balcanica si PeninsulaItalica. In present, arealul natural in care cresc spontan diferitespecii ale genului Juglans L. se intinde pe glob pe o fasie relativeingusta, ce cuprinde extremitatea sudica a Peninsulei Balcanice,

Asia Mica, o parte din Caucaz, estul si sud estul Asiei, catevazone din China si Japonia, partea de sud a Americii de Nord sicateva zone din Peru si Brazilia.

Nucul a fost luat in cultura cu mult inaintea erei noastre, inChina, Japonia apoi in Europa. In Anglia, nucul a fost introdus prinanul 1562, iar in America incepand cu a doua jumatate a secoluluiXIX. In present, nucul se cultiva aproape in toate tarile cu climattemperat, situate intre paralelele 10 si 15.

3


4/45

Situatia actuala a culturii. In multe tari ale globului cultura nuculuiare inca un pronuntat character extensive, majoritatea pomilor fiindizolati. In multe tari exista intinse suprafete cu paduri crescutespontan, care nu sunt prcis inventariate. Plantatiile comerciale segasesc in putine tari sip e suprafete relative restranse. Inmajoritatea tarilor, datele statistice sunt incomplete sau lipsesc, iarproductia de fructe este de cele mai multe ori stabilita prinevaluare. Productia mondiala de nuci a inregistrat o continuacrestere ajungand in 1981 la 824000 tone. Pe continente, cele maimari productii de nuci s-au obtinut in Asia, urmata de Europa si

America de Nord, iar pe tari in S.U.A., Turcia, China, Italia,Romania, Franta.

In tara noastra, numarul de nuci si productia de fructe ainregistrat mari oscilatii de la o perioada la alta. In perioada 1938

1948, datorita defrisarilor masive, ritmul redus al plantarilor, aiernilor grele, numarul si productia de nuci au scazut brusc.Datorita masurilor luate pentru accelerarea ritmului plantarilor, intara noastra se cultivau in 1979 cu nuc in masiv 7616 ha, din care4858 ha erau plantatii tinere. Cei 4328215 nuci, din care 912000erau in masiv si 3416000 razleti au produs, in 1979, 43600 t.

Pana in 1985 se prevede ca productia totala de fructe sacreasca cu 23 % fata de media realizarilor din perioada 1971 1975.

Situatia numarului de pomi si a productiei de nuci in Romania

Anul Numarul de pomi Productia de fructe

1927 3625000 64021

1938 4281945 199583

1948 1714000 36700

1959 2241000 470001969 2310000 29229

1979 4328215 43600

4


5/45

Productia de nuci pe continente si din principalele tariproducatoare (t/ anual)

Continentalsi tara 1969 - 1971 1977 1979 1981

Total peglob

692406 749549 852814 824000

Africa 4333 5200 5400 5500

America deNord

115178 179198 192972 209380

S.U.A. 106957 174632 185972 205000

America deSud

6563 10235 10500 7000

Asia 221631 296489 289288 305360China 94667 110000 110000 152000

India 11667 16000 15000 16000

Turcia 99000 150000 135000 126000

Europa 313256 208215 299429 226480

Bulgaria 23644 20523 22000 18000

Franta 33617 18730 33300 27000

Grecia 25699 19862 20000 20000

Ungaria 15928 11823 13000 15000

Italia 82333 50600 49000 44000Romania 33967 30603 33300 35000

Iugoslavia 35619 17123 20000 18700

Rusia 31233 50000 55000 70000

1.2. Caracteristici morfologice si de productie

Sistemul radicular.Majoritatea cercetatorilor afirma ca nucul are un system

radicular pivotant, care patrunde in sol pana la 5 6 m adancime.Cercetari mai recente au dovedit ca nucul are radacinilerepartizate la adancimea de 20 80 cm si numai pe nisipuri eleajung la 140 cm. In plan orizontal, la pomii mature, unele radacinidepasesc de 4 7 ori raza coroanei, dar desimea maxima aradacinilor active este plasata 3 4 m de trunchi. Radacinile active

5


6/45

ale nucului sunt foarte ramificate si lipsite de perisori absorbanti,functiile lor fiind indeplinite de micorize.

In pepiniera, in primul an, nucul formeaza un pivot de 40 60cm, gros de 2 4 cm, bogat in tesuturi parenchimatoase, la careranile se vindeca foarte greu. Prin obtinerea puietilor in ghivece,prin semanatul semintelor incoltite cu varful radicelei ciupit sauprin taierea in sol a pivotului in timpul cresterii intense in scoala depuieti sau campul I, se pot obtine pomi cu un system radicularramificat, plasat mai la suprafata, care se scoate mai usor dinpepiniera, si asigura o prindere mai buna la plantare si o cresteremai rapida in primii ani.Sistemul aerian.

Nucul formeaza un trunchi gros, o coroana voluminoasa careajunge la pomii mature la 20 25 cm. Viteza de crestere a tulpinii

este maxima in anii 3 8 de la plantare, apoi pomii cresc lent,lungimea medie a cresterii anuale fiind de numai 10 15 cm.Datorita capacitatii reduse de ramificare, coroana nucului este rarasi are un aspect de ramificare dichotomica.Ramurile anuale: sunt scurte, groase cu maduva mare.

Mugurii la nuc sunt de trei feluri: vegetative, mixti female siamenti. Mugurii sunt dispusi serial. Pe ramura mugurii mixti femalesunt dispusi in treimea superioara, iar amentii spre baza. Muguriivegetativi si amentii se formeaza pe lastar primavera devreme inluna mai, iar cei mixti femeli se diferentiaza in iulie august.Frunzele sunt mari, imparipenat compuse cu 5 9 foliole.

Nucul este o specie unisexuat monoica, de aceea pe acelasipom el formeaza doua feluri de flori: mascule si female.Florile mascule sunt grupate cate 70 150 in amenti; o floare are2 -32 stamine. Un nuc matur produce 5 20 miliarde de grauncioride pollen. Polenizarea este anemofila. In conditii normale deraspandire, pe fiecare mm patrat teren, cad in 24 ore intre 8 si 1graunciori. Dupa iesirea din antera, graunciorii raman viabili numai2 3 zile.

Florile female apar solitary sau grupate cate 2 3, rar mai multe,in varful lastarilor fertili plasati terminal. La inceput sunt sferice,apoi la extremitatea lor apare stigmatul, care este format din doilobi. Acesti lobi in primele zile sunt paraleli, apoi ajung la 180grade, dupa care varfurile lor incep sa se recurbeze in jos.Momentul de maxima receptivitate pentru pollen este de lainceputul desfacerii lobilor pana cand ei ajung divergenti. Fructul

6


7/45

este o pseudodrupa, variabila ca forma si marime. Suntconsiderate fructe de calitate acelea care au peste 10 g,endocarpul neted, cu valvule bine sudate, orificiu peduncular mic,bine inchis, cu peste 45 % miez.Ciclul annual.

La nuc, perioada de repaus este mai lunga decat la alte specii.Perioada de vegetatie incepe cand temperature medie zilnica aaerului ajunge la 10 grade C. Desfacerea mugurilor, infrunzirea siinflorirea au loc dupa 15 20 zile de la umflarea mugurilor.Cresterea intense a lastarilor este maxima in mai, apoi incetinestesi la 15 iunie 1 iulie inceteaza. In primele 30 40 zile dupafecundare fructele cresc in volum capatand forma si dimensiunilenormale. Dupa incetarea cresterii in volum are loc diferentiereatesuturilor si acumularea miezului. In conditiile tarii noastre soiurile

timpurii se matureaza la sfarsitul lunii august, cele cu maturaremijlocie in septembrie iar cele tarzii in octombrie. Fenofazeleamentilor si ale mugurilor mixti femeli sunt prezentate in figurile30.3 si 30.4.Vigoarea.

Nucul este o specie de vigoare mijlocie, dar avand o longevitatemare pomii ajung la dimensiuni foarte mari. In plantatiile intensive,prin taieri sistematice, coroana trebuie mentinuta la 8 10 m,pentru a usura lucrarile de intretinere.Longevitatea.

In zonele cele mai favorabile, nucul traieste 200 400 ani. In tarnoastra, nucii nealtoiti traiesc circa 100 150 de ani, cei altoiti peJ. regia pana la 60 80 ani, iar altoiti pe J. nigra 25 40 ani.Perioada de crestere dureaza pana la 5 12 ani, cresterea sirodirea de la 12 la 40 ani, cea de maxima rodire, de la 40 la 80ani, iar cea de decline de la 80 de ani in sus.Precocitatea.

Nucul este o specie tardiva, pomii nealtoiti produc primele fructedupa 10 15 ani, cei altoiti pe J. regia dupa 6 8 ani si cei altoiti

pe J. nigra dupa 5 6 ani. Precocitatea este in mare masurainfluentata si de soi. Sunt unele soiuri (Ideal, Pionieri) care intra inrod chiar in anul II dupa altoire.Comportarea in procesul polenizarii fecundarii.

La cele mai multe soiuri si hibrizi, momentul infloririi amentilor nucorespunde cu inflorirea florilor femeiesti, eliminandu-se astfelposibilitatea autopolenizarii si autofecundarii. Fenomenul se

7


8/45

numeste dichogamie. Soiurile la care infloresc mai intai amentii senumesc protandre, cele la care infloresc mai intai florile female senumesc protogin, iar cele la care inflorirea celor doua feluri de florise suprapune in timp se numesc soiuri homogame sau cu infloriresimultana.

La pomii rezultati din samanta numarul exemplarelor protandresi protogine este aproape egal, iar cele homogame sunt destul derare. Pentru a obtine productii mari si constante este necesar sase asigure polenizatori. Distanta dintre soiul de baza si polenizatornu trebuie sa fie mai mare de 100 m, iar polenizatorul sareprezinte cel putin 5 % din numarul pomilor din soiul de baza.Randurile trebuie orientate perpendicular pe directia vantului cebate in perioada infloririi. La alegerea polenizatorilor, alaturi deperioada infloririi, trebuie analizata calitatea polenului. Perioada

infloririi amentilor fiind mult mai scurta decat a florilor female,pentru o buna polenizare se recomanda ca pentru un soi de bazasa se planteze doua soiuri polenizatoare. La nuc apoximia estedestul de frecventa.Potentialul productiv.

La nuc potentialul productiv depinde in principal de varstapomilor, de soi, de portaltoi, conditiile ecologice si agrotehnice etc.In plantatiile intensive in perioada de rodire se obtin usor 4 6 t/hafructe uscate. Pomii izolati de 60 100 ani produc annual 100 200 sau chiar 400 500 kg/pom.Particularitati tehnologice.Perspectiva economica si ecologica.

Majoritatea plantatiilor din ultimile 2 3 decenii s-au infiintat cumaterial nealtoit, pe terenuri sarace, fara posibilitati de irigare simecanizare. Pentru cresterea rapida a productiilor in perioadaurmatoare noile plantatii se vor infiinta in cele mai favorabile zonesi numai cu pomi altoiti din cele mai valoroase soiuri. Pe tara, incincinalul 1981 1985 s-a prevazut plantarea cu nuc a suprafeteide 3200 ha, plantati intensive, in 21 ferme specializate, cu o

suprafata medie de 140 160 ha. In parallel cu extindereaplantatiilor intensive si superintensive se va continua plantareanucului in lungul canalelor de irigatii, a cailor rutiere si feroviaremin vetrele de sat etc.Fiind o specie sensibila la ger se recomanda evitarea de laplantare, a terenurilor de la baza pantelor si a versantilor din vaileinguste. Relieful terenului trebuie sa permita mecanizarea

8


9/45

lucrarilor de intretinere a solului si mai ales de combatere a bolilorsi daunatorilor. In zonele in care cad mai putin de 600 700 l/metro patrat, precipitatii, plantatiile intensive de nuc se pot infiintanumai in conditii de irigare. In toate zonele plantatiile intensivetrebuie amplasate numai pe soluri cu un bun drenaj.

1.3.Cerinte fata de factorii de mediu

Particularitati BiologiceSpecii care prezinta interes pentru obtinerea de noi soiuri sau

portaltoiNucul apartine familiei Juglandaceae, care cuprinde 6 genuri,pentru pomicultura din zona temperate importante fiind genurile:Juglans si Pterocarya. Din genul Pterocarya, specia P. Stenoptera,

a dat rezultate incurajatoare ca portaltoi vegetative pentru J. regia.Dupa o serie de autori genul Juglans cuprinde 12 specii din care,pentru tara noastra important este numai J. regia L. pentruobtinerea de noi soiuri si portaltoi si J. nigra pentru obtinerea denoi portaltoi.Cerintele fata de factorii ecologici.

Nucul asigura productii cantitativ si calitativ superioare siconstante in putine zone de pe glob. Acest lucru dovedeste cafactorii ecologici au un rol determinant in valorificarea potentialuluiproductive al acestei culture.Cerintele fata de lumina

Nucul este una dintre speciile cu mari cerinte fata de lumina. Inconditii de lumina insuficienta, cresterile anuale sunt mici,intensitatea diferentierii si legarii florilor female este redusa,productiile sunt mici si calitativ inferioare, cu procent de miezscazut, iar pomii au o rezistenta mai scazuta la ger si boli. S-astability ca cerintele nucului sunt satifacute la nivel optim dacadurata de stralucire a soarelui insumeaza 800 1000 ore inperioada diferentierii florilor female si 1100 1800 ore in perioada

cresterii si maturarii fructelor. In zonele de deal nucul va fiamplasat numai pe expozitii sudice, sud estice si sud vestice,iar in zonele de campie si pe celelalte expozitii coroana pomilor seva conduce sub forma de vas ameliorat sau intarziat sau piramidaneetajata. Distantele de plantare se aleg astfel ca la dimensiunilemaxime coroanele sa nu se intrepatrunda.

9


10/45

Cerintele fata de temperatura.Nucul creste si rodeste satisfacator numai in zonele in care

temperature medie anuala este de 8 10 grade C, cu vericalduroase si ierni blande. Temperaturile mai mari de 35 grade Csunt daunatoare, producand arsuri pe lastari, frunze si fructe.Nucul rezista in perioada de repaus la -25-36 grade C.

Daca gerurile survin brusc toamna sau revin primavera dup acepomii au iesit din perioada de repaus profound, rezistenta la gerscade, amentii putand fi afectati chiar la -17-18 grade C. Inperioada infloririi temperature mai mici de 0 grade C distrugstigmatele. La -3 grade C, in fenofaza infloririi sunt distrusecomplet nu numai florile masscule si female, dar si frunzele silastarii. Prin cultivarea unor soiuri rezistente la ger, cu intrare tarziein vegetatie, prin amplasarea corespunzatoare a plantatiilor si prin

combaterea brumelor si ingheturilor tarzii de primavera, pierderilepot fi mult reduse.Cerintele fata de apa

Nucul creste si rodeste destul de bine in zonele in careprecipitatiile anuale insumeaza 600 700 l/m patrat. Cerintelemaxime fata de apa fiind in perioada cresterii intense a lastarilor sifructelor, cand nucul are nevoie de 100 120 l/ m patrat lunar. Inperioada maturarii fructelor, nucului ii sunt necesare circa 60 -80 l/m patrat precipitatii lunar. Cerintele sunt minime in perioada derepaus si in perioadele dezmuguririi, infloririi si legarii. Cultivate inconditii cu umiditate insuficienta, pomii cresc slab, produc fructeputine, mici si cu un continut scazut de miez. Excesul de umiditate,atat in atmosfera cat si in sol, este foarte daunator pentru nuc.Umiditatea relative prea ridicata, mai ales cea din perioadadezmuguritului, favorizeaza atacul de bacterioza si antracnoza.Excesul de umiditate din sol, determinat de drenajul insufficient alsolului sau subsolului, este daunator in toate fenofazele.Cerintele fata de sol.

Nucul creste pe o gama larga de soluri, dar productii mari si

constante se pot obtine numai pe soluri profunde, permeabilepentru apa si aer, cu textura usoara sau mijlocie, cu un subsolprofound, permeabil,cu reactia neutra sau slab acida (ph 6 7,5),cu apa freatica sub 2,5 3 m. sunt necorespunzatoare solurileargiloase si cele subtiri, scheletice, slab fertile. Pe aceste solurinucul poate supravietui, dar nu creste bine, nu rodeste sau daproductii mici si inferioare calitativ.

10


11/45

Principalele caracteristici ale soiurilor de nuc omologate inRomania

Denumirea soiuluisisinonime

Datarecoltarii(luna/decada)

Caracteristicilepomului

Cerinteleecologice

Fructul

(D+d+h)/3(mm)

Greutatea(g)

Miez(%)

1 2 3 4 5 6 7

Sibisel

precoce(S4)

IX/2 Vigoare

mijlocie,coroana largapiramidala,precoce,rezistent la boli,inflorireprotandra,tarzie.

Foarte rezistent

la geruri sirezistentamijlocie laseceta,pretentious lasol.

37 12,5 50

Geoagiu

(Geoagiu65)

IX/3 Vigoare

mijlocie,coroana largpiramidala,precoce, foarterezistent la boli,inflorire mijlocie,protogina

Foarte rezistent

la ger, rezistentla secete,pretentios la sol

38 14 50

Germisare (S44*4- 259)

IX/3 Vigoare redusa,coroanaglobuloasa,

precoce,rezistent la boli,inflorire tarzie,protogina

Foarte rezistentla ger, mijlociude rezistent la

seceta, cerintemijlocii fata desol.

40 14 53

Orastie(S44*4 -223)

IX/3 Vigoaremijlocie,coroana

Rezistent la gersi seceta cucerinte mari fata

39 13,7 53

11


12/45

piramidala,semiprecoce,rezistent la boli,inflorire mijlocie,

protogina

de sol

Sibisel(544)

IX/3 Vigoaresubmijlocie,coroana largpiramidala,precoce,productive,rezistent la boli,inflorirea tarzie,protogina

Foarte rezistentla ger,satisfacator derezistent laseceta, cucerinte mari fatade sol.

39 14 48

Mari deGeoagiu(s41 - 5)

IX/3 Vigoaremijlocie,coroanaglobuloasa,semiprecoce,productive,rezistent la boli,cu infloriretarzie,

simultana.

Rezistent la bolisi seceta, cucerinte mijlociide sol.

46 18 52,7

ProductivdeGeoagiu(4 -2)

IX/3 Vigoaremijlocie,coroanaglobuloasa,precoce,productive,mijlociu derezistent la boli,inflorire mijlocie,

simultana.

Rezistenta bunala ger, mijlociela seceta,mijlociu depretentios lasol.

41 16,2 51,6

Fertil deGeoagiu(44 -4)

IX/2 Vigoare mare,coroanaglobuloasafoarte precoce,productive,rezistent la boli,

Rezistent la ger,relative slab subconditii deseceta si cucerinte mijlociifata de sol.

40 15,3 53,3

12


13/45

inflorire tarzie,simultana.

Pestisani(pestisani

170)

IX/1 Vigoare mare,coroana

globuloasa,tardivproductive,foarte rezistentla boli, cuinfloriresemitimpurie,protogina.

Rezistenta bunala ger si seceta,

cu cerintemijlocii fata desol.

31 10,6 46,4

Susita(Fratesti

548 )

(IX/3)

Vigoare redusa,coroana

cilindro-conica,precoce,productiv,rezistent la boli,cu infloriremijlocie,protogina.

Foarte rezistentla ger,

rezistenta bunala seceta, cucerinte mari fatade sol.

37 12,6 44

Novaci(Novaci

402)

IX/2 Vigoaremijlocie,

coroanaglobuloasa,precoce, prod,rezistenta bunala boli, cuinflorire tarzie,protogina.

Foarte rezistentla ger, cu

rezistenta bunasi cerintemijlocii fata desol.

32 11,7 47,5

Victoria( Alimpesti 5)

IX/1 Vigoaremijlocie,coroana

cilindrica,precoce,productive,foarte rezistentla boli, cuinflorire mijlociesimultana.

Foarte rezistentla ger, curezistenta buna

la seceta si cucerinte mijlociifata de sol.

34 11,4 50,6

13


14/45

Stabilirea polenizatorilorIntalnim deseori in livada de langa casa sau in plantatiile cu scop

comercial, pomi care desi au beneficiat de cele mai bune conditiiclimatice, agrotehnice, ingrijiti cu multa migala si maiestrie de bunulgospodar, au inflorit dar nu au legat fructe. Acesti pomi care sunt dinanumite specii si soiuri au nevoie sa se polenizeze cu polen strain(fiind autosterile), de la alte soiuri autofertile pentru ca fructele lor salege.Un factor deosebit de important pentru asigurarea unor recolte mari side calitate, care trebuie avut in vedere chiar de la infiintarea livezii,este distribuirea soiurilor in livada, pentru a asigura polenizareareciproca.Toate soiurile de mar sunt autosterile, adica nu leaga fructe prinpolenizare cu polenul propriu. Ele au nevoie de polen de la un alt soi.

Prin cercetari s-a stabilit care este cel mai bun polenizator pentrufiecare soi si care este efectul polenizarii cu unul sau altul dintrepolenizatori. Lista cu principalii polenizatori va fi prezentata la fiecarespecie pomicola in urmatoarele capitole.

Pentru asigurarea unui efect maxim alpolenizarii dintre soiuri, trebuierespectate cateva reguli si anume:- soiurile sa aiba aceeasi perioada deinflorire;- distanta dintre soiul de baza si soiulpolenizator sa nu fie prea mare;- polenizarea se face cu ajutorulalbinelor si al vantului (nuc, alun,castan);- pentru o buna polenizare suntnecesare minimum doua familii dealbine la hectar;- pentru protejarea albinelor in perioadainfloritului, se recomnda sa nu se

efectueze stropiri cu insecticide, iardaca acestea se executa, se vor folosiinsecticidele care nu omoara albinele;- asezarea stupilor in livada pentrupole-nizare, se va face in imediata

14


15/45

apropiere a livezii sau chiar in mijlocul acesteia si neaparat lainceputul infloritului;

1.4.Infiintarea plantatiei

Cele mai bune premergatoare pentru livezile de nuc sunt cerealele,leguminoasele, prasitoarele si ierburile perene, care insa trebuiedestelenite cu sase luni inainte pentru a avea timp ca resturileorganice sa se descompuna. Pe terenurile pe care au fost cultivatealte specii lemnoase, infiintarea plantatiilor de nuc trebuie facutanumai dupa 3 4 ani de la defrisare si cultivarea lor cu cultureanuale.Epoca de plantare.

Cele mai bune rezultate dau plantarile de toamna, deoarece, pana

in primavara radacinile pomilor realizeaza un contact strans cupamantul, ranile se caluseaza, uneori emit chiar radacini noi iar ingroapa de plantare se acumuleaza umiditate, care se pastreaza si inperioadele mai secetoase din timpul primaverii.Plantarile de primavara executate cu intarziere, pot sa compromitaplantatia si sa intarzie intrarea pe rod a pomilor.Sapatul gropilor.

In teren desfundat gropile se fac cu putin timp inainte de plantare,sau in ziua plantarii, pentru a nu se pierde umezeala acumulata insol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60 cm.Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie sa fie de 80 /80 cm si adanci de 70 cm si se efectueaza cu 2-3 luni inainte deplantare. Dupa saparea gropilor se trage 2/3 din pamant in groapa deplantare.Pregatirea materialului saditor.

La plantare se folosesc pomi din campul II al scolii de pomi, care seprocura de la pepinierele pomicole. Pana la plantare materialulsaditor se stratifica in santuri cu adancimea de 50-60 cm.Fasonarea radacinilor pomilor consta in scurtarea si eliminarea celor

ranite. Radacinile principale se lasa cat mai lungi, radacinilesecundare se scurteaza cu 1/3 din lungime iar cele subtiri la 1-2 cmsau raman intacte.Dupa fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec format din pamantgalben (2 parti), balega proaspata de vita (1 parte) si apa pana laconsistenta smantanii.Tehnica de plantare.

15


16/45

Adancimea de plantare a pomilor. Pomii trebuie plantati cu punctulde altoire la 3-4 cm mai sus de nivelul solului, asezandu-se pe unmusuroi de pamant, facut in mijlocul gropii de plantare. Plantatulpomilor se face de catre o echipa formata de obicei, din douapersoane. Una fixeaza si tine pomul in pozitie verticala in mijloculgropii de plantare si la adancimea corespunzatoare iar cealalta tragepamant provenit din stratul fertil al solului, bine maruntit si reavan in

jurul radacinilor. Se scutura usor pomul, ca pamantul sa patrundaprintre radacini, astfel in cat sa nu existe spatii goale. Dupa ce s-auacoperit radacinile cu un strat de 5-10 cm de pamant, se taseazauniform pamantul in jurul pomului, incepand de la marginea gropiispre interior.Se administreaza 10-15 kg de gunoi de grajd bine fermentat, apoi secompleteaza groapa cu pamant si se taseaza din nou.

Pe timp secetos, in specialprimavara, pomii plantati se udacu 15-20 litri de apa.In final, se face un musuroi pesuprafata gropii de plantare, curestul pamantului ramas, fara ase mai tasa. Proiectareacoroanei pomilor. Pomii subforma de varga se scurteaza la60-70 cm de la nivelul solului incazul plantatiilor intensive,respectiv la 80 cm in cazulcoroanelor globuloase, utilizatein sistemul semiintensiv.Scurtarea pomilor este bine sa

se execute primavara, inclusiv la pomii plantati toamna.Ca tip de plantatie se recomanda infiintarea cu precadere a

plantatiilor intensive cu 90 140 pomi la hectar, cu trunchi mijlociu 90 110 cm. Aceste plantatii intra pe rod la 5 6 ani; ca portaltoi se

poate folosi atat J. nigra si J. regia. Dupa nivelare, parcelare,consolidarea drumurilor, eventual terasare, terenul se fertilizeaza cu40 60 t de gunoi de grajd, 80 120 kg/ha p2o5, 100 150 kg k2o,se desfunda la 60 80 cm. desfundarea trebuie facuta in iulie august pentru plantarilede toamna si in octombrie noiembrie pentruplantarile de primavera. Inainte de plantare terenul se marunteste,prin 2 3 discuiri, si se picheteaza. Pichetajul se face in dreptunghi,

16


17/45

patrat, triunghi echilateral sau isoscel. Pichetajul in dreptunghi saupatrat faciliteaza efectuarea lucrarilor mecanice in ambele sensuri,dar pomii beneficiaza de conditii mai bune de iluminare la pichetajulin triunghi. Distantele de plantare recomandate sunt de 10 12 mintre randuri si 8 10 m pe rand cand pomii sunt altoiti pe J. regia si8 10 m intre randuri si 6 8 m pe rand pentru pomii altoiti pe J.nigra. Avand un sistem radicular mai dezvoltat, gropile de plantaretrebuie sa fie mai adanci, si anume de 50/50/80 cm.

Epocile optime de plantare a nucului sunt toamna, intre 1 si 15.XIsau primavera timpuriu. Spre deosebire de alte specii nucul scos dinpepiniera se deshidrateaza foarte repede, de aceea puietii trebuiescimediat mocirliti si stratificati si cat mai repede plantati. La plantareradacinile nu se fasoneaza, singura operatiune care se face estenetezirea eventualelor radacini ranite la scoatere. Pentru plantare se

folosesc pomi de 1 2 ani, sub forma de vergi, inalte de 1,5 2 m.Coletul trebuie sa ramana la nivelul solului. Pamantul folosit laplantare trebuie sa fie amestecat cu 10 15 kg mranita bine putrezitasi sa fie bine tasat si udat cu 30 40 litri de apa la pom.

Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce serealizeaza pe teren cu ajutorul a 3-4 picheti si care poate fi: un patrat,un dreptunghi sau un triunghi. Denumirea acestor forme este atribuitasi sistemelor de pichetat:

- Pichetatul in patrat, la care distantele dintre randuri sunt egale cucele dintre pomi pe rand. Acest tip de pichetat se foloseste in general,pentru infiintarea plantatiilor clasice si pe terenuri plane;

17


18/45

- Pichetatul in dreptunghi, cu distantele mai mari intre randuri si maimici intre pomi pe rand, se utilizeaza mai mult pe terenurile plane sicu panta usoara pentru toate tipurile de livezi;

- Pichetatul in triunghi, ofera pomilor conditii mai bune de captare aluminii directe si de distributie a radacinilor in spatiul de nutritie. Peterenurile in panta, pomii constituie obstacole pentru apa care sescurge la vale si erodeaza solul.

Pentru executarea unui pichetat sunt necesare:

- jaloane de 2 m vopsite cu rosu si alb, pentru a fi vizibile;ruleta sau panglica de otel de circa 50 m lungime;- sarma cu noduri marcata din metru in metru de circa 50 m lungime;- picheti, tarusi si maiuri din lemn;- triunghi compas cu deschidere reglabila (2 - 2,5).

Pe terenurile plane pichetatul incepe cu jalonarea laturii lungi, luandu-

18


19/45

se ca aliniament fix un drum, un gard, o perdea de copaci etc, careexista si nu poate fi mutat usor.

In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framantate si audiferite expozitii si pante, orientarea si pichetarea randurilor solicita oatentie si o pricepere deosebita.

Pe versantii scurti, cu pante mici si uniforme, pichetatul randurilor depomi se face paralel cu curbele de nivel, plecandu-se de la unaliniament jalonat la baza pantei sau de-a lungul potecilor facute deanimale in timpul pasunatului.

Pe versantii lungi ai dealurilor inalte, pichetatul constituie o lucraremai complexa, care se executa de catre cadre calificate cu ajutorul

aparatelor de masurat.

1.5.Principalele soiuri de nuc cultivate in Romania

In tara noastra, la nuc, specie alogama cu o mare variabilitate, s-au format, in timp, populatii cu unele caractere dominante, ca, deexemplu, cele din Sibisel, Tg. Jiu, de Buzau, de Falticeni etc. Datoritainmultirii prin seminte, marea majoritate a pomilor de nuc nu apartinunor anumite soiuri, ci fac parte din populatii de hibrizi, destul deheterogenic. Din aceasta multitudine de hibrizi au fost identificatiindivizi valorosi, care, prin inmultire clonala, vor putea deveni soiuri.In Pomologia Romania sunt descrisi 94 din acesti hibrizi, iar inpublicatiile de specialitate aparute dupa 1967 alte cateva zeci.

Din numarul mare de hibirizi valorosi identificati si studiati pana inpresent, s-au inmultit prin altoire si au devenit deja soiuri omologateun numar de 12. In etapa urmatoare, pentru definitivarea siinmunatatirea sortimentului in fiecare zona ecologica se vor amplasaculture de concurs cu soiurile autohtone omologate, cu hibrizi valorosiidentificati si cu soiurile straine valoroase.

In ultimii zece ani, Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentruPomicultura Iasi, cu un colectiv de cercetatori, a reusit omologarea apatru soiuri de nuc specifice pentru zona Moldovei, si anume: Velnita,Miroslava, Anica si Ovidiu. Pe langa aceste soiuri, pepiniera Sarca amai inmultit soiurile Jupanesti, Germisara, Sibisel si altele.

19


20/45

Soiuri omologate pentru zona Moldovei

Miroslava

- Soi originar din Romania;- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pemuguri teminali, este precoce si productiv;- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;- Fructele sunt mari (1416g), forma rotund-elipsoidala, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cusuprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezulumple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor,procentul de miez fiind de 52,6%;- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.

Anica

- Soi originar din Romania;- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pemuguri teminali, este precoce si foarte productiv;- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;- Fructele sunt mari (1314g), forma rotund-ovoida,rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata netedacu putine incretituri si adancituri. Miezul umple binecavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul demiez fiind de 53%;- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.

Ovidiu

- Soi originar din Romania;- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pemuguri teminali, dar si pe muguri laterali este precoce siproductiv;- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;

- Fructele sunt mari (13 14g), forma ovoid-alungita, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cusuprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezulumple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor,procentul de miez fiind de 52,5%;- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.

20


21/45

Velnita

- Soi originar din Romania;- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pemuguri teminali si pe muguri laterali, este precoce siproductiv;

- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;- Fructele sunt mari (1,5g), forma rotund-ovoida, rotunjite lacapete, endocorpul subtire, casant, cu suprafata regulata,cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple binecavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul demiez fiind de 50,6%;- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.

Specificul producerii materialului saditor

Obtinerea materialului saditor din seminte a fost mult timp singurametoda folosita, atat in tara noastra cat si in celelalte tari cultivatoare.Marele dezavantaj al acestei metode este heterogenitateamaterialului obtinut. Chiar din semintele unor soiuri valoroase, numai15 % din indivizi pot fi considerati corespunzatori, sub aspectulinsusirilor biologice si agroproductive.Datorita acestui mare dezavantaj, altoirea ramane in present singurametoda de inmultire utilizata in toate tarile. Dintre factorii careconditioneaza reusita altoirii la nuc, rolul determinant il autemperature mediului, calitatea altoiului, portaltoiului, epoca, metoda

si tehnica de altoire. Altoirea in camp se poate practica cu bunerezultate numai in zonele in care temperature medie din perioada mai- septembrie depaseste18,5 grade C. In zonele in care nu esteindeplinita aceasta conditie, zona in care este amplasata si in taranoastra, altoirea la masa urmata de fortare este singura metoda incare se obtin rezultate satisfacatoare. Theoretic, nucul poate fi altoitprin orice metoda, dar, avand in vedere ca procesele de calusaresunt mai lente, in practica cele mai bune rezultate s-au obtinutfolosind metodele care asigura o suprafata mai mare de contact intre

zonele generatoare ale altoiului cu portaltoiul. La altoirea in masa,cele mai bune rezultate se obtin la altoirea in despicatura,triangulatie, copulatie perfectionata si altoirea in nut si feder.Pomii din pepiniera trebuie scosi dupa 1 2 ani, sub forma de vergi,inalte de 1,5 2 m. La scoatere se va evita ranirea sistemuluiradicular, deoarece el se reface greu.

21


22/45

In ultimile 5 decenii, alaturi de nucul comun, s-a extins in productie J.hindsii in S.U.A. si J. nigra in Franta. In tara noastra, alaturi de J.regia se extinde J. nigra. Portaltoiul de J. regia are afinitate mare laaltoire, este rezistent la ger, seceta, mai putin pretentious la sol, dareste viguros, longeviv, intra tarziu pe rod si radacinile lui suntsensibile la Pytophthora, Armilaria, Agrobacterium si la nematozi. J.nigra are o afinitate mai redusa la altoire, este mai rezistent la gerdecat nucul comun mai sensibil la seceta si mai pretentious la sol,mai rezistent la bolile sistemului radicular, dar destul de sensibili lanematozi. Pomii altoiti pe J. nigra dau productii mai mari, cu uncontinut mai mare de miez, au o talie mai redusa, intra mai timpuriupe rod, au o longevitate mai scazuta (30 40 ani). La ambele speciieste necesara selectia clonala, pentru a extinde hibrizii cei maivalorosi.

1.6.Lucrari agrotehnice

Specificul intretinerii plantatiilorCultura intensive a nucului nu poate fi conceputa in present fara

aplicarea cu regularitate a tuturor lucrarilor de intretinere ce se aplicasi la celelalte specii, tinand cont de specificul biologic al plantei.Formarea coroanei si taierile la nuc.Formele de coroana cele mai recomandate pentru nuc sunt vasulameliorat sau intarziat si piramida neetajata cu 5 7 sarpante. Pentruambele forme, in primul an, vergile se scurteaza la 1,20 1,30 mdeasupra unui mugur stipelar. Primii 3 4 ani mugurii axilari principalise taie, pentru a se obtine sarpantele din mugurii stipelari, din care seformeaza lastari cu unghiuri mai mari de insertie. In perioada devegetatie, (mai - iunie) se aleg trei lastari, din care se formeaza celetrei sarpante la vas si doua sarpante si axul la piramida neetajata.Ceilalti lastari se ciupesc. In anul al doilea, in martie aprilie, se alegdefinitive sarpantele, care se echilibreaza taindu-le la acelasi niveldeasupra unui mugur exterior, situate la 1/3 din lungimea lor, intr-o

zona cu lemn matur. La piramida, axul se scurteaza la 45 50 cmdeasupra ultimei sarpante. Celelalte ramuri se suprima la inel.In perioada de vegetatie a anului trei pentru vas se aleg lastarii deprelungire a sarpantelor, care se ciupesc daca depasesc 80 100cm. Pentru forma de piramida se allege in plus un lastar de prelungirea axului si un lastar pentru formarea celei de-a treia sarpante. In anulal treilea prelungirea sarpantelor se scurteaza cu 1/3 din

22


23/45

lungimea lor, deasupra unor muguri exteriori situati in acelasi planorizontal. Scurtarea are ca scop garnisirea sarpantelor cu ramuri derod si semischelet. In acest an, pe fiecare sarpanta se va alege cateo subsarpanta. In anii urmatori se vor allege ramurile de prelungire asarpantelor sip e fiecare sarpanta, subsarpante dispuse bilateralexterior cu punctele de insertie la 60 80 cm. Ramurile lacome sevor suprima la inel. La piramida, dupa formarea celei de-a 5 7sarpanta axul se suprima.Taierile de intretinere si de rodire constau din eliminarea ramurilorconcurente, a celor lacome, a celor care impiedica patrunderealuminii in interiorul coroanei. De asemenea, se reduce ramurile desemischelet imbatrinite, pentru a favoriza fortarea de noi ramuri derod mai viguroase, care au un potential mai mare de rodire.Taierile de reintretinere se aplica pomilor aflati la sfarsitul perioadei

de rodire, cand ramurile de semischelet au imbatranit si cresterileanuale s-au redus. Acestea constau in taierile de reductie in lemn de3 5 ani. Se recomanda evitarea suprimarii ramurilor mai groase de5 6 cm, netezirea si acoperirea cu ceara de altoit sau vopsea aranilor.Lucrarile solului.

Cel mai bun sistem de intretinere a solului in plantatiile tinere denuc este afanarea superficiala a solului. In primii ani se pot folosiculturile intercalate, lasan obligatoriu, pe randul de pomi, o banda de2 m afanata. Culturile intercalate trebuie sa aiba cerinte minimepentru apa si hrana in lunile iunie si august. Intercalarea unor speciilemnoase (alun, visin, prun) este discutabila, deoarece prin defrisareaculturilor intercalate raman in sol radacini care ar facilita extindereamaladiilor sistemului radicular. Pentru mentinerea ogorului lucrat sepot utilize erbicide de contact, iat dintre cele sistemice, la pomii mai invarsta, se poate folosi Simazinul, in doza de 8 10 kg la hectar.Pentru plantatiile pe rod cel mai bun sistem de cultura este inierbareaartificiala, sistem ce usureaza aplicarea tratamentelor si recoltarea,dar el da rezultate bune numai in conditii de irigare si de fertilizare

suplimentara.Fertilizarea plantatiilor de nuc.

Din putinele date existente in literature de specialitate asupraacestui subiect, se poate aprecia ca prin fertilizarea de baza cu 250kg la hectar P2O5 si 400 kg la hectar K2O se acopera necesarul de Psi K pana in intrarea pe rod. Dupa intrarea pe rod s-a calculate capentru 4 t nuci si 4 t lemn, nucul extrage din sol circa 16 kg la

23


24/45

hectarP2O5 si 21 kg la hectar K2O. considerand ca cel mult 1/3 diningrasamintele cu P si K sunt assimilate, inseamna ca la pomii pe rodannual trebuie administrate 200 300 kg la hectar superfosfat si 100

150 kg la hectar sare potasica. Nucul extrage din sol o marecantitate de azot. Pentru formarea rapida a coroanei, in primii 6 anieste necesar sa se administreze cate 100 g N/pom si dupa intrareape rod circa 175 kg la hectar N. Azotul trebuie dat in doua reprize sianume, la 15.IV si la I iunie. Dintre microelemente nucul consumacantitati mai mari de B, Zn, Mg.Irigarea plantatiilor de nuc.Fiind o specie destul de pretentioasa la apa, mai ales in perioadacresterii intense a lastarilor si fructelor, irigarea este necesara atuncicand cad mai putin de 100 l/ metro patrat in lunile de vegetatie.Literature de specialitate recomanda sa se completeze cu 150 l/

metru patrat apa in lunile mai, iunie, si iulie si 100 l/ metru patrat inaugust si septembrie. Excesul de apa dat la sfarsitul vegetatieireduce rezistenta la ger a pomilor. Consideram ca asperiunea estenecorespunzatoare, deoarece marind umiditatea atmosferica sispaland solutiile de pe pom favorizeaza bacterioza.

1.7.Boli,daunatori si combatere

Dintre bolile specifice nucului cele mai pagubitoare sunt boalacernelii, produsa de ciupercile Phitophtora cinnamomi, Phytophtoracambivora; putrezirea radacinilor, produsa de ciuperca Armillariamellea; bacterioza, produsa de bacteria Xanthomonaz juglandi siantracnoza, produsa de ciuperca Gnomonia leptsostyla.Primele boli ataca si distrug treptat sistemul radicular si, ca urmare,cresterile se reduce, apoi inceteaza si pomul incepe sa se usucecentripet, in ultima instanta avand loc uscarea intregului pom.Masurile curative pentru combaterea acestor boli sunt greoaie si cueficienta scazuta. In schimb, cele preventive, ca: amplasareaplantatiilor in zone ecologice favorabile; infiintarea noilor plantatii

numai la 3 4 ani de la defrisarea altor plantatii de specii lemnoase;folosirea ca portaltoi a speciei J. nigra; crearea unor portaltoirezistenti sau imuni la aceste boli sunt masuri prin care se reducesimtitor pagubele.Bacterioza si antracnoza ataca partea aeriana a pomilor de nuc. Ceamai periculoasa este bacterioza, deorece atacul are loc aproape in

24


25/45

toata perioada de vegetatie si pe toate organelle. In zonele atacateapar necrozari specifice.Cel mai pagubitor atac este asupra florilor female. In anii favorabili,caracterizati prin precipitatii abundente si temperature moderate (16 18 grade C), bacterioza poate distruge 60 80 % din flori si fructe,recolta fiind practic compromisa. Pentru combaterea acesteipericuloase boli, cele mai eficace produse s-au dovedit a fi produselecuprice, sub forma de zeama bordoleza, aplicate in concentratie de0,75 % in cursul vegetatiei si 1 3 % in perioada de repaus.Momentele optime de aplicare a tratamentelor sunt prevazute ingraficul aplicarii tratamentelor pentru combaterea bacteriozei. La ostropire trebuie folositi 800 1500 litri solutie, pentru a imbaia binepomul. Tratamentul se repeat dupa fiecare ploaie mai mare sau candsuma precipitatiilor de la ultimul tratament depaseste 15 20 l/ metru

patrat.Antracnoza apare mai frecvent in primaverile reci si umede. Ataculconsta din aparitia de pete pe frunze, lastari si fructe la inceputgalbene apoi brune, in mijlocul carora se gasesc fructificatiileciupercii, sub forma de puncte mici negre. Frunzele puternic atacatecad premature, productia scade cantitativ si calitativ, iar pomii sedebiliteaza. Este afectata si productia anului viitor, deoarece pomiifiind debilitate diferentiaza un numar mai mic de flori female.Tratamentele recomandate pentru tratarea antracnozei si in specialcele din iunie, iulie si august asigura si combaterea bacteriozei.Dintre daunatori cel mai periculos este viermele nucilor (Carpocapsaamplana). Larvele din prima generatie ataca fructele in iunie iulie,iar cele din generatia a doua in august, cand, desi endocarpul s-alignificat, ele patrund prin orificiul peduncular. Pentru combaterea lui,la aparitia fluturilor din fiecare generatie se fac doua sau treitratamente cu insecticid care poate fi aplicat cu celelalte tratamente,daca intre substante exista compatibilitate. Nucul mai este atacat depaduchii testosi (Eulecanian corni) de paduchii de frunze (Callaphis

juglansis si Cromphsis juglandicola), de omizi defoliatoare,

(Operoptera brumata, Hibernia defoliera, Hiphantria cunea etc.) deomizi xilofage (Zeuzera si Cossus), de acarieni (Aceria trestiata) etc.Pentru combaterea lor se aplica tratamente cu insecticide sauacaride in momentele indicate de statiile de prognoza si avertizare.

1.8. Recoltarea, sortarea si uscarea nucilor.

25


26/45

Pentru dulceata sau lichior nucile se recolteaza verzi, cand au 2 3cm in diametru. Pentru valorificarea in coaja sau ca miez, recoltarease face la maturitatea fiziologica. Pe acelasi pom, maturarea avandloc esalonat, recoltarea se face in 2 3 reprize. Prima recoltare areloc la circa o saptamana de la caderea primelor fructe, cand seaduna, de regula, fructele atacate de boli si daunatori, care sematureaza mai repede. La a doua recoltare se aduna 70 80 % dinproductie. Momentul optim pentru aceasta recoltare se stabilesteastfel: se ridica din doua in doua zile probe medii de 100 de fructe,care se tin 24 de ore in apa, dupa care se scot si se indeparteazaendocarpul. Daca 90 95 % din fructe se decojesc ele sunt mature sise pot recolta. In functie de soi si de zona de cultura, recoltarea seface incepand cu sfarsitul lunii august pana la sfarsitul luniioctombrie. La a treia recoltare, care se face dupa 1 2 saptamani de

la recoltarea a doua, se aduna circa 10 15 % din fructele care nuerau inca mature.In tara noastra recoltarea nucilor se face prin scuturarea cu prajinainvelita in carpe sau cauciuc si adunarea manuala de pe sol.Scuturarea trebuie facuta cu atentie pentru a nu rupe formatiunile derod pentru anul viitor si a nu rani ramurile de semischelet. Inplantatiile comerciale, scuturarea se face cu vibratoarele, iaradunarea de pe sol cu adunatoare simple sau combine de mareproductivitate. Pentru recoltare, terenul se lucreaza cu discuitorul, seniveleaza si se tavalugeste, daca este mentinut ogor negru, sau secoseste.Dupa recoltare, fructele nedecojite se tin 12 24 ore in cazi cu apa siapoi se decojesc. Fructele nedecojite se spala 2 3 minute in apacurate, in bazine sau instalatii speciale, si se usuca pentru a ajungela 8 12 % apa. Dupa uscare fructele se sorteaza, se calibreaza sise ambaleaza in saci sau lazi si se expediaza. Pentru a capata unaspect comercial mai atragator, inainte de ambalare nucile cu suduracarpelara buna si cu orificiul peduncular mic si bine inchis se pot albiintroducandu-le 3 4 minute intr-o solutie formata din hipoclorura de

calciu, carbonat de sodium si acid sulfuric.

26


27/45

Capitolul 2 : Factorii de productie

Factorii de productie reprezinta resursele disponibile, atrase siutilizate in activitatea economica, respectiv in productia de bunuri materialesi servicii. Resursele productive sunt: terenurile, mineralele, constructiile,utilajele si echipamentele de productie, obiectele supuse prelucrarii, energia,

apa, cunostintele si experienta, informatiile, etc.La inceputurile dezvoltarii societatii au existat doi factori: munca si

pamantul (natura), care pot fi considerati ca factori originari sau primari aiproductiei, din unirea carora oamenii isi asigurau existenta. Mai tarziu aaparut capitalul, ca factor derivat al productiei, care rezulta din interactiunea

primilor si a carui afirmare este legata de perioada in care echipamentele deproductie au dobandit o importanta tot mai mare pentru activitateaeconomica.

Economistul francez J.B.Say, reprezentant al scolii clasice este

considerat initiatorul teoriei celor trei factori de productie: munca, pamantulsi capitalul.In epoca moderna, procesul de amplificare si diferentiere a resurselor

atrase si utilizate in activitatea economica a continuat, celor trei factoriclasici, adauganduli-se altii noi. Manualele si alte lucrari de teorieeconomica, pornind de la rolul intreprinzatorului in economia de piata,mentioneaza abilitatea acestuia ca factor distinct al activitatii economice.

Abilitatea intreprinzatorului este apreciata ca un tip special de resursaumana, care se refera la capacitatea de a combina in modul cel mai eficientnatura, munca si capitalul, la creativitatea si initiativa de a produce bunuri si

de a gasi noi cai de comercializare a acestora, la asumarea riscului in aintreprinde actiuni economice etc.

1.Fondul funciar

27


28/45

Cuprinde totalitatea suprafetelor de teren aflate in proprietatea unui agenteconomic privat sau in proprietate publica apartinand unei localitati,uneilocalitati, unei unitati administrativ-teritoriale (judet),tari,continent etc.Dupadestinatie, terenurile care alcatuiesc fondul funciar se impart in douacategorii de folosinta:terenuri agricole si terenuri neagricole.Unitatea de

baza pentru masurarea fondului funciar este hectarul.Se mai folosescsubmultiplii acestuia-arul si m2 , precum si multiplul lui km2.

Suprafata agricola: cuprinde urmatoarele categorii de folosinta:arabil,pasuni naturale,fanete naturale,scoala de puieti.

Suprafata cultivata cu nuc : -40 ha

Suprafata neagricola: este alcatuita din urmatoarele categorii de

folosinta: suprafata forestiera,suprafata ocupata de suprafeteomenesti,suprafata ocupata cu ape,suprafata ocupata cu terenuri cudestinatie speciala.

Suprafata neagricola (cladiri) : - 5000 m2

2.Producia medie (qm) : exprim randamentul obinut (kg, l, buc.) peunitate de producie (ha, animal) i se calculeaz cu relaia:

Sc

Qtqm =1

sau EmQt

qm =2

Productia medie la nuc: 4500 kg/ha

3.Pretul de vanzare (Pv) : reprezinta valoarea terenului care poate fiobtinuta in urma vanzarii acestuia.

Pv 8000 Ron/ha

4.Pretul terenului in functie de renta:

P = Vq x R x n x KP = 6200 x 0.45 x 0.15 % x 25 x 1.04

28


29/45

P = 10881 RonCultura predominanta in zona este porumbul.

Vq - valoarea productiein - numarul de anik - 1+ inflatia pe care o previzionezR - Ponderea rentei in productia fizica - %

5.Venitul la ha (VT/ha) reflect valoarea produciei obinute pe hectari se calculeaz cu formula:

VT/ha= qm1 PvVT/ha= 4500 x 15 RonVT/ha= 67500 Ron/ha

Pv preul de vnzare RON/kg

29


30/45

Capitolul 3 : Organizarea fortei de munca

1. Forta de munca si caracteristici:

Munca factor originar, primar de productie - reprezinta o activitateconstienta, specific umana, manuala si/sau intelectuala indreptata spre unanumit scop, in cadrul careia oamenii isi folosesc aptitudinile, cunostintele si

experienta.Munca a fost dintotdeauna si a ramas factorul de productie activ si

determinant, ce antreneaza si ceilalti factori de productie in vederea obtineriide bunuri materiale si servicii necesare satisfacerii trebuintelor lor imediatesi de perspectiva.

Oamenii cu aptitudinile si deprinderile lor, cu experienta si cunostinteledobandite sunt producatorii tuturor bunurilor economice. Adam Smith-parintele economiei politice- arata ca munca este sursa tuturor bogatiilorsocietatii, sursa unica a avutiei natiunilor.

Adam Smith si David Ricardo, reprezentantii economiei politice clasicede la sfarsitul secolului al XVIII-lea si din secolul urmator, demonstreaza caizvorul cresterii avutiei este munca in general, natiunile fiind cu atat mai

bogate cu cat diviziunea muncii este mai dezvoltata iar productivitateamuncii mai ridicata.

Referindu-se la rolul muncii in ansamblul vietii economice, J.M.Keynesremarca: munca este cea care produce totul, ajutata de ceea ce purta candvanumele de mestesug, iar astazi se cheama tehnica, de resursele naturale carenu costa nimic sau se obtin in schimbul unei rente, dupa cum sunt rare sauabundente.

Pentru aprecierea rolului muncii in epoca contemporana este necesarsa se tina seama si de procese evidente cum sunt: reducerea relativa atimpului de munca, substituirea accelerata a muncii prin capital, afirmareaefortului intelectual si creativ si inlocuirea tot mai mare a activitatilormanuale traditionale prin automatizarea, robotizarea si informatizarea

productiei.

30


31/45

Tendintele mondiale pe termen lung in evolutia factorului munca potfi puse in evidenta prin analiza lui in planul cantitativ, structural si calitativ.

Sub raport cantitativ, munca trebuie analizata in legatura cu populatia,cu factorul demografic in general. Populatia se prezinta intr-o dublaipostaza:

a) ca suport al factorului munca;b) ca destinatar al rezultatului productiei (consumator).

Dimensiunile populatiei la un moment dat, ca si modificarile ei intimp depind de:

procesele demografice esentiale (natalitate si mortalitate, din evolutia carorarezulta sporul natural al populatiei)o serie de factori economico-sociali (durata medie a vietii, starea generala desanatate, nivelul de trai, reteaua si cheltuielile pentru instruire, etc.)

Dinamica populatiei este influentata de migratia intrnationala a

oamenilor, in prezent, fluxurile migratorii ale populatiei sunt orientate dintarile mai putin dezvoltate spre cele dezvoltate.

Populatia si economia unei tari nu evolueaza independent una fata decealalta. Prin numar, structura, nivel de instruire si stare de sanatate,

populatia influenteaza permanent desfasurarea activitatii economice, iarnivelul dezvoltarii economice influenteaza principalele fenomenedemografice si, implicit, dinamica dar mai ales structurile populatiei.

Pe plan structural, pentru analiza resurselor de munca prezinta interespiramida pe varsta a populatiei, respectiv structura pe grupe de varsta a

populatiei.(intereseaza in mod deosebit grupele de varsta: 0-15 ani; 16-59ani; 60 ani si peste, care stau la baza unor analize economice in functie decare se apreciaza asa-numitul optim al structurii populatiei.)

Pentru a avea o imagine cuprinzatoare asupra acestui factor deproductie -munca- trebuiesc studiate:totalul fortei de munca disponibile in societate;numarul de ore de munca pe saptamana.

Populatia in varsta de munca cuprinde totalitatea persoanelor inlimitele legale de varsta, indiferent daca participa sau nu la vreo activitate incadrul diviziunii sociale a muncii. Potrivit legislatiei internationale a muncii

si celei din tara noastra sunt cuprinse in aceasta categorie, persoanele intre15 si 65 ani.

Populatia apta de munca cuprinde toate persoanele avand varsta legalade munca si care au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura oactivitate economica. Nu cuprinde persoanele invalide.

Populatia activa cuprinde totalitatea persoanelor ocupate in procesulmuncii in diferite activitati profesionale, inclusiv persoanele care satisfac

31


32/45

stagiul militar, elevii, studentii, precum si persoanele in curs de schimbare alocului de munca. Populatia activa este conditionata de:

-natalitate,-mortalitate,-structura populatiei pe grupe de varsta si sex,-evolutia demografica anterioara,-factori economici si socio-culturali: capacitate economica de a crea

noi locuri de munca, de a asigura un echilibru stabil si de durata intre cereresi oferta de munca, durata de scolarizare, statutul social al femeii, migratia.

Tendinta generala a efectivelor populatiei active a fost de crestere. Depilda, in perioada 1950-1987, populatia activa a globului a crescut de la1.067 milioane persoane la 2000 milioane persoane, cresteri extrem deinegale pe tari si grupe de tari si care s-au datorat sporului demografic;

ponderea populatiei active in totalul populatiei inregistrind o scadere de la

42% la 40%.Cauzele care au actionat in directia reducerii poderii populatiei active

sunt:a) de ordin demografic (intinerirea populatiei in tarile in curs de

dezvoltare si imbatrinirea ei in tarile dezvoltate, scaderea mortalitatiiinfantile, prelungirea duratei medii de viata, etc);

b) de ordin tehnico-economic (progres tehnic, cresterea volumului decunostinte si a calitatii lor, cresterea duratei de scolarizare, mobilitatea

profesionala, etc.)

c) de ordin social (promovarea sociala, valorizarea diplomei)Populatia ocupata cuprinde toate acele persoane care au un loc demunca, care presteaza efectiv o munca. Nu cuprinde militarii in termen,elevii si studentii, persoanele in curs de schimbare a locului de munca.

Distributia de ocupatie a resurselor de munca a cunoscut schimbaripermanente, schimbari ce au fost determinate de progresul tehnico-stiintificsi economic. Cel mai folosit indiciu pentru evidentierea unor astfel demodificari este repartizarea populatiei ocupate pe cele patru sectoare deactivitate. Pe termen lung, se remarca tendinta de reducere a populatieiocupate in sectorul primar, in timp ce in sectorul tertiar si cuaternar se

inregistreaza o sporire a poderii populatiei ocupate. De exemplu, in decursde un secol S.U.A. a trecut de la situatia de stat primar la cea de stat tertiar.In Romania, structura de ocupatie a populatie in 1990 era urmatoarea:agricultura 28,9%; industire si constructii 44,5%; servicii 26,6%.

Populatia inactiva cuprinde totalitatea persoanelor care, indiferent devarsta nu participa la procesul muncii sociale si sunt intretinute. De regula,in aceasta categorie se includ copiii avand varsta sub limita legala de munca,

32


33/45

persoanele cu un anumit grad de invaliditate, pensionarii, batrinii pestelimita varstei de munca, etc.

Durata saptamanala a muncii a inregistrat, odata cu crestereaproductivitatii muncii, o puternica tendinta de reducere; intr-un secol aceastas-a redus la aproape jumatate. Numai in ultimele decenii s-a trecut de la 48de ore de munca saptamanal la 40-42 ore, purtandu-se discutii in jurul a 35ore de munca saptamanal.

Ca urmare a acestor modificari s-a produs o reducere neta a timpuluide lucru in timpul total al vietii oamenilor. Daca in anul 1800 o persoanamuncea echivalentul a 11 ani calendaristici dintr-o speranta medie de viatade circa 45 de ani, s-a ajuns in anul 2000 la 8 ani calendaristici dintr-o duratamedie de viata de circa 72 de ani.

Societatea este interesata mai mult de aspectul calitativ al resurselorde munca, decat de cel cantitativ. In sensul cresterii calitatii muncii se

actioneaza in urmatoarele directii:1.cresterea nivelului general de educatie si de pregatire profesionala a

fortei de munca;2.asigurarea unui nivel ridicat de sanatate a fortei de munca;3.promovarea unui sistem eficient de motivare a lucratorilor;4.asigurarea unei calitati ridicate si pentru ceilalti doi factori ai

productiei: pamantul si capitalul.Calitatea factorului munca se afla in strinsa relatie de dependenta atat

cu nivelul de cultura generala si de instruire profesionala, cat si cu nivelul de

dezvoltare economica a tarii. De-a lungul mileniilor, pe plan mondial,activitatea omului a trecut de la cea de cultivator de plante si crescator deanimale, la cea de producator si in prezent, se face trecerea la muncacreativa. In acest proces s-a trecut treptat, de la efortul fizic preponderent, laafirmarea tot mai puternica a celui intelectual. Prin automatizarea,robotizarea si informatizarea productiei, locul si rolul omului in economie seschimba. In aceste conditii, munca creativa devine factorul determinant alvietii economice.

Cresterea nivelului pregatirii profesionale capata o importantadeosebita pentru formarea potentialului de munca si valorificarea lui, scoala

cu diferitele sale trepte, profiluri si specializari are un rol hotarator.Totodata, progresul stiintei si tehnicii, amplificarea continua a

complexitatii proceslor de productie, deprecierea rapida a stocului decunostinte acumulate in prioada pregatitoare initiala, impun in mod necesar

perfectionarea pregatirii profesionale a populatiei ocupate.

33


34/45

Formele de realizare a acestui proces sunt multiple in functie deprofesie si specialitate, de necesitatile intrepriderilor, de cerintele postuluiocupat, de interesul si perspectivele de promovare ale salariatilor,etc.

Pe masura imbunatatirii continutului calitativ al muncii si al rodniciei ei,are loc si o tendinta obiectiva de crestere a timpului liber pe durata vietiiomului, expresie si premisa a cresterii rolului factorului uman, a gradului decivilizatie, in general

In ferma sunt angajati permanenti si sezonieri din care:

-permanenti : 2 angajati, 4800 ore pe an.Salariatii permanenti suntplatiti cu 800 RON lunar.

-sezonieri : 10 angajati : in medie 1000 ore/om lucrate in mai multe

perioade a anului: taieri,recoltari si alte lucrari nemecanizate.

2. Productivitatea muncii:Munca este reprezentata pe ansamblu care in decursul unei perioade

date exercita sau cauta sa exercite o activitate profesionala remunerate.Din punct de vedere economic munca reprezinta un element alcheltuielilor de productie al carui effect este cuantificat cu ajutorulindicatorului productivitatea munciiProductivitatea muncii se poatecalcula folosind mai multe metode:metoda unitatilor naturale(fizice),metoda unitatilor conventionale si metoda unitatilor valorice.

- Metoda unitatilor naturale (fizice) : se utilizeaza incazul unei productii omogene sau a unui singur produs .Relatia de calcul este urmatoarea.

W= Qt/T sau T/Qt in care:W=120000/14800=8.1 kg/ora-om

W productivitatea muncii.

Qt productia totala sau volumul total de lucrari.T fondul total de timp de munca consumat ore-om.

- Metoda unitatilor valorice se utilizeaza atunci candexista o diversitate de produse de natura diferita, care au casingur element comun valoarea , exprimata prin prt,

34


35/45

dand astfel posibilitatea ca intreaga productie obtinuta sase transforme in RON.

W= Pfi/Ti sau W= Mb/Ti

Pfi - productia finala a produsuluiMb Marja bruta obtinuta la produs

Calculul productivitatii muncii in unitati naturale(fizice) si valorice.Produsul Productia obtinuta Fondul de timp de

munca consumat(ore-om)

Productivitatea muncii

t RON/tValoare a

prod.RON

Kg/ora-om

Ore-om/t

RON/ora-om

Nuc 120 5000 600000 14800 8.1 123.3 40.5

-Metoda unitilor convenionale:se utilizeaz n cazul calculriiproductivitii muncii la un grup de produse sau activiti asemntoare, carese transform n uniti convenionale cu ajutorul unor coeficieni deechivalen specifici (tab. 2.2). Relaia de calcul este urmtoarea:

=

==n

ii

n

i

ii

T

KQ

W

1

1

n care:Qi cantitatea din produsul i, unde i = 1,2, ...., n;Ki coeficientul de echivalare a produsului i n uniti convenionale;Ti = fondul de timp de munc consumat pentru produsul i.

35


36/45

Capitolul 4 : Capitalul

Capitalul fermei este format din :-Teren agricol:40 ha cu o valoare de 320.000 RON-Teren construibil:5000 m2 cu o valoare de 50.000 RON-Depozit pentru utilaje:50.000 RON-Birou:30.000 RON-Depozit partial pentru produse:50.000 RON-Utilaje:500.000 RON-Material saditor:288.000 RON-Instalatii de irigat:100.000 RON

Lucrari de infiintare:-Lucrari de infiintare:300.000 RON-Alte lucrari:20.000 RON

Investitia totala este de : 1.708.000 RON1.Cheltuielile de producie (Cht) sunt elemente pasive ale bilanuluieconomic i reprezint expresia consumului total de bunuri materiale i de

for de munc reclamat de obinerea unui produs, lucrare sau serviciu.n producia agricol propriu-zis, vegetal i animal, cheltuielile de

producie cuprind urmtoarele elemente:-cheltuielile materiale (Chm);-cote de amortizare (Am);-cote de ntreinere sau meninere a mijloacelor fixe (Qm);-cote de asigurare (Qa);-impozite, taxe i contribuii (Imp);-salarii (Sa);-dobnzi (D);-arenda (Ar).

Pentru organizarea i conducerea activitii economice din agricultur,o importan deosebit o are cunoaterea modului de funcionare a

36


37/45

cheltuielilor de producie i a modului cum influeneaz acestea nivelulproduciei obinute.

Astfel, dup natura lor funcional, cheltuielile de producie seclasific n:Cheltuieli explicite care reprezint cheltuielile efective pltite la teri(cheltuielile materiale, cotele, impozitele, contribuiile, taxele i salariile) iau caracter de cheltuieli rigide, ntruct sunt anticipate fie ca prestaii, fie ca

pre pltit;Cheltuieli implicite sau cheltuieli-venit care se refer la remunerareafigurilor economice care particip la procesul productiv. n exploataiileagricole ele includ: munca proprietarului (St) pmntul i construciile careaparin familiei sau proprietarul fondului (arenda), banii familiei utilizai

pentru funcionarea unitii de producie (D).Cheltuieli implicite au caracter elastic ntruct suma lor se realizeaz la

sfritul ciclului productiv i nu sunt pltite efectiv de ctre ntreprindere,putnd astfel, n funcie de rezultatul economic, s fie considerate cavenituri.De exemplu: plata arendei va fi cost elastic pentru ntreprinztorul

proprietar, dar va fi rigid pentru arenda. Putem spune astfel cntreprinztorul agricol neproprietar de pmnt i capital agricol va avea celmai nalt cost rigid (unicul termen elastic este stipendiul) iar exploataiarneasc proprietar, minim de cost rigid limitat numai la cheltuielilemateriale, fapt ce explic superioritatea acestui tip de exploataie i chiarrspunde la ntrebarea de ce se muncete n agricultur n condiiile n care

venitul este mai mic n comparaie cu alternativele existente pe pia.n funcie de modul cum variaz n raport cu volumul produciei,

cheltuielile de producie (Cht) se mpart n cheltuieli fixe (Chf) icheltuieli variabile (Chv). Sunt fixe cotele, salariile referitoare la lucrtoriicu timp nedeterminat, dobnzile asupra capitalurilor fixe, arenda iimpozitele. Sunt n schimb variabile unele cheltuieli materiale, dobnzileasupra capitalului circulant i salariile lucrtorilor temporari sau ocazionali(tab. 3.1).

n funcie de modul de includere n costul unitar al produselor obinute,cheltuielile pot fi directe i indirecte (tab. 3.1).

Cheltuielile directe sunt acelea care se pot individualiza pe obiecte decalculaie (culturi, categorii de animale) n momentul efecturii lor i se potinclude direct n costul produselor obinute din acea activitate (cheltuielilecu furajele, medicamentele, ngrmintele, seminele salariile directe, etc.).

37


38/45

Practic, aceast grup de cheltuieli cuprinde cheltuielile variabile deproducie.

Cheltuieli indirecte care nu se pot individualiza n momentul efecturiilor pe obiecte de calculaie, ntruct se refer la mai multe obiecte (cuprindegrupa cheltuielilor fixe). Aceste cheltuieli necesit s fie colectate i apoirepartizate, n cote pri (se calculeaz coeficienii de repartizare) asupratuturor activitilor la care se refer. Din cheltuielile indirecte fac parte:cheltuielile comune i cheltuielile generale.

Cheltuielile comune sunt cheltuieli de administrare a fermelor icuprind salariile efilor de ferm, ale economitilor, cheltuielile cuamortismentul activelor fixe, cu reparaiile, cu iluminatul etc., ale cldirilorunde i are sediul ferma.

Coeficientul de repartizare a cheltuielilor comune pe obiecte decalculaie se calculeaz n funcie de valoarea cheltuielilor comune i directe

pe total ferm.100=

.f.d.h

.f.c.hc

C

CK

, n care:Kc coeficientul de repartizare a cheltuielilor comune %;Ch.c.f. cheltuieli comune RON;Ch.d.f. cheltuieli directe RON.Cheltuieli generale sunt cheltuieli de administrare a ntreprinderii n

ansamblul ei i sunt formatate din salariile personalului administrativ i deconducere a ntreprinderii, amortizarea i ntreinerea activelor de interes

general, cheltuieli de pot, telefon, deplasri, etc.Coeficientul de repartizare a cheltuielilor generale pe obiecte decalculaie se calculeaz n funcie de valoarea cheltuielilor generale i acheltuielilor directe plus cheltuielile comune pe total ferm.

100+

=hcfhdf

hgfg

CC

CK

, n care:Kg coeficientul de repartizare a cheltuielilor generale %;Chg cheltuieli generale RON.Cunoscndu-se cheltuielile totale de producie i producia obinut, se

poate calcula costul de producie.

Cheltuielile totale de producie se compun din: cheltuieli aferenteinvestiiilor i cheltuieli anuale de producie propriu-zise. n plantaiile

pomi-viticole, cheltuielile anuale aferente investiiilor sunt reprezentate deamortismente. n cazul cnd plantaiile se nfiineaz pe terenuri unde suntsau pe care se execut lucrri de mbuntiri funciare (combaterea eroziunii

38


39/45

solului, irigaii etc.), amenajri cu ap pentru stropit, spaii de depozitare, deconservare prin frig etc., n cheltuielile anuale aferente investiiilor secuprind, pe lng amortismente, valoarea reparaiilor capitale i acheltuielilor de ntreinere (dup prevederile normativelor n vigoare).

Amortismentul anual al plantaiei se determin pe baza investiiei totale i aduratei normate de funcionare (de amortizare), folosind formula:

TA

Ita=

,n care:a amortismentul;It investiia total;TA durata normat de funcionare a plantaiei (ani).

Cheltuieli cu amortizare a cladirilor:Depozit pentru utilaje+depozit pentru

produse+birou=95000 RONa=130000/50=2600 RON/an

Cheltuieli cu amortizare a utilajelor:utilaje+instalatii de irigat=600.000 RONa=600000/50=12000RON/an

Cheltuielile totale de producie la 1000 RON producie final seutilizeaz n cazul realizrii mai multor produse i se determin nainte deamenajare i dup amenajare, astfel:

10001000/

0

000 =

Pf

ChtPfRONCh

10001000/1

111 =

PfChtPfRONCh

Ch/1000 RON Pf= 200.000/600.000 x 1000=333.3

Venitul total exprim valoarea bunurilor i serviciilor vandabileobinute ntr-o exploataie agricol. Termenul vandabil exprim faptul cse ine cont nu numai de bunuri i servicii efectiv vndute pe pia, dar i deacelea destinate remunerrii factorilor de producie (autoconsumul, pli nnatur) sau inute ca stocuri de magazie n ateptarea vnzrii.

Nu intr n veniturile totale, ntruct ar comporta o dubl nregistrare,produsele intermediare folosite n procesele interne ale exploataiei agricole(de ex.: furaje, ngrminte organice). Venitul total corespunde astfel

produciei finale din care se scad refolosirile (R), adic:VT = Pf R

39


40/45

n fapt, la calcularea acestui indicator se ine cont de ct a fost vndutn timpul anului i, de asemenea, de eventualele variaii ale stocurilor demagazie ntre nceputul i sfritul anului. Astfel, relaia de calcul devine:

==

=

n

i

n

i

PviSiPviQmiVT

11 n care:Qm producia marf kg, l, buc.;Pvi preul de vnzare al produsului i RON/U.M.;S variaia stocurilor de magazie kg, l, buc.

Structura cheltuielilor de productie anuala pentru livada de nucNr.crt. Cheltuieli de productie Livada de nuc

RON %1 2 3

A Cheltuieli variabile 100000

1 Materii si materiale-total,din care: 44000Samanta si material de plantat -Ingrasaminte chimice 9000Ingrasaminte organice 1000Erbicide si insectofungicide 28.000Alte materii si materiale 6000

2 Lucrari mecanice si manuale 42000

Cu mijloace proprii 6000Executate de terti 0Muncitori sezonieri 36000

3 Irigatii 12000

4 Transporturi 2000

Cu mijloace proprii 2000

Executate de terti -I. Total cheltuieli directe(1+2+3+4) 100000

B Cheltuieli fixe 100000

6 Salarii(lucratori permanenti) 208007 Impozite si asigurari sociale(lucratori

permanenti)450

8 Inchirierea utilajelor -9 Intretinerea utilajelor 100010 Amortizarea utilajelor 1200011 Ulei,lubrifianti 300012 Intretinerea cladirilor 50013 Amortizarea cladirilor 260014 Masina folosita la ferma 150015 Asigurarile fermei 500016 Taxele fermei 400017 Energie,apa,telefon,rechizite 2500018 Arenda,chirii,dobanzi la credite -19 Cheltuieli de aprovizionare 360020 Uzura obiectelor de inventar 55021 Alte costuri indirecte 20000II. Total cheltuieli indirecte(6+7++21) 100000

40


41/45

III. Total cheltuieli de productie (I+II) 200000

Capitolul 5 : Eficienta economica

1. Profitul (Pr) reprezint compensarea care se cuvine unuintreprinztor i se calculeaz scznd din veniturile totale (VT)toate componentele cheltuielilor de producie (tab. 3.4):

Pr = VT (Chm + Am + Qm + Qa + Imp + Sa + D + Ar)sau

Pr = (Qm Pv) (Cht + Chd)sau

Pr = Qm (Pv Cc.c)Pr=600.000 - 200.000Pr=400.000 RON/an

Scznd din profitul brut, impozitul pe profit (Imp/Pr) se obine profitulnet (Prn).

Prn = Pr Imp/PrPrn=400.000 - 64.000=336.000 RON/an

2. Rata profitului (Rp)este un indicator relativ care exprim nivelulprofitului realizat la fiecare 100 RON cheltuieli de producie i sedetermin astfel:

100=Cht

PrRp

sau

100+

=ChdCht

PrRp

sau100

++=

Pr/pImChdCht

PrRp

Rp=(400.000/200.000) x 100 =200%

41


42/45

3. Costul de producie (Cp) reflect cheltuielile de producie cerevin pe unitatea de produs i se poate calcula prin mai multemetode:

metoda diviziunii simple:se aplic n cazul n care la o

cultur se obine un singur produs principal, fr produsesecundare (ex.: cartofi, porumb mas-verde i siloz):

Q

ChtCp=

,Cp=200.000 / 120 = 1666.7 RON/t

n care:Cht cheltuieli totale de producie RON;Q producia total t;

4. Durata de recuperare a investiiei (Tr) indicator sintetic deapreciere a eficienei economice a investiiilor, reflect intervalulde timp, exprimat n ani, n care investiia se recupereaz pe baza

profitului anual obinut.

Relaiile de calcul utilizate sunt: pentru obiective noi de investiii:

aPr

ItTr =

,Tr=1.708.000/400.000=4.27 ani

n care:Pra profitul anual RON.

5. Coeficientul de eficien a investiiei (Ci) reflect profitul anualrealizat la fiecare 1000 RON investiie total. Se determin curelaia:

1000=It

PrCi a

,Ci=(400.000/1.708.000) x 1000 =234.19 RON/1000 RON investiti

unde:Pra profitul anual RON;It investiia total RON.

42


43/45

6. Viteza de recuperare a investiiei (Vr) arat de cte ori serecupereaz investiia pe durata ei de funcionare normat i secalculeaz cu relaia:

Tr

TVr =

,Vr=50/4.27=11.7unde:T = durata normal de funcionare a investiiei ani;Tr durata de recuperare ani.

7. Marja brut este un indicator care reflect competitivitatearelativ a diferitelor activiti de producie, respectiv exprim

profitabilitatea activitilor de producie individuale (produciade gru, producia de porumb, producia de lapte etc.).Marja brut(Mb) se calculeaz dup urmtoarea relaie:

Mb = VT Cv, unde:Mb= 15.000-2.500=12.500 RON/ha

VT producia final sau veniturile totale calculate ca sum ntrevaloarea produciei principale i a produciei secundare RON;

Cv costuri variabile (includ valoarea mijloacelor de produciecumprate sau produse n ferm care au fost consumate cu scopul de a obineproducia. Ex.: smna, ngrminte, pesticide, carburani i lubrifiani,plile pentru utilaje nchiriate, dobnzile la capitalul utilizat).

Indicatorul marja brut este folosit pentru:-compararea performanei diferitelor activiti de producie ;-analiza structurii de costuri;-calcularea profitului fermei.Dac cunoatem care este marja brut pentru fiecare activitate de

producie, profitul poate fi calculat ca diferen ntre marja brut i costurilefixe.

Pr = Mb Cf, unde:Pr = 12.500-2.500Pr = 10.000 RON/ha

43


44/45

Pr profitul fermierului RON;Cf costurile fixe (munca familiei, energie, amortizarea fondurilor

fixe, ntreinerea fondurilor fixe, arenda, asigurrile, impozite etc.).

Marja brut la hectar :

ScChv-Pfagr.Mb=

8. Prag de rentabilitate (Qpr) este nivelul productiei la careVt=Cht pana la care activitatea inregistreaza pierderi si de la careunitatea inregistreaza profit

Qpr=Chf/(Pv - Cv)Qpr=2500 /(5 - 0.83)Qpr=1199 kg/ha

Cv=Chv/QCv=2.500/3000=0.83 Ron/kg

9. Marja de siguranta (Ms)- reprezinta raportul dintre cantitateamaxima obtinuta minus cantitatea la pragul de rentabilitate sicantitatea maxima inmultita cu 100.

Ms=[(Qmax- Qpr)/Qmax] x 100

Ms=[(4500-1199)/4500] x 100Ms=73.4 %

Indicatori eficientei economice ai fermei

Specificare U.M.

Produsul

NucaProducia marf t, hl 120

Preul de vnzareRON/t,

hl5000

Venitul total RON 600.000Cheltuieli variabile RON 100.000Marja brut RON 12.500

44


45/45

Cheltuieli fixe RON 100000Profitul brut RON 400.000Impozitul pe profit RON 64.000Profitul net RON 336.000Rata profitului % 200

Bibliografie

1. Pomicultura generala,Autor-Victor Cireasa,GheorgheDrobota,Mari-Ann Drobota,Editura-Ion Ionescu de la

Brad-1990-2. Economie Politica,Autor-Gheorghe Cretoiu,Viorel

Cornescu,Ion Bucur,Editura-Sansa-1995-3. Pomicultura generala si speciala,Autor-M.Popescu,

I.Militiu,Gr.Mihaescu,V.Cireasa,N.Cepoiu,I.Godeanu,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti-1982-

4. Protectia Plantelor,Autor-Eugen Ulea,Editura-IonIonescu de la Brad-2001-

5. Economie agrara,Autor-Stefan Gavril,Aurel Caia,DanBodescu,Editura-PIM,Iasi-2006-

Eficienta Livezii de Nuc

Documents

Transcript of Eficienta Livezii de Nuc