:t-:;::+:!!.:...:,:.r'.1:;:.:=!:it::,i1lir;r.ii 'i:!:l::::,,'r r, : '.'

rt.: ii ., ., :.:a:,:a:::aj;t=.::rtt I

,:r,.,. R 0,14d i!l{,,{$e#ffi-"

,,, - :.:... | ;-:..-.ar:.::: :::4]::;.:.;.;,,1:1.1;:;;4;1a,;. .

:

ffic**I@:::l:'::: "'::!

'

::: jrr- ... . l,&FA MEA

ffiqsteleGetnESi c

dtr'R6m&niq:-. is#'**M##MYMug

"tr'

Nume

Prenume.

Clasa

Scoala

{.,,*Educational

lntroducere .......... 3

l.Peurmelestrimo;ilorantici .....4oNejucim,invifim! .... .....8

ll.CetSli medievale, castele gi palate . . .. . 10

oNejucim,invi!5m! ....18

lll.Monumente culturale giistorice ... .... 20

oNejucim,invd!5m! .,,.22

Rezolvdri:NEJuCAM,iNvATAut ...24

Pe.olvir* tfE Jucfilt, tmfftful. i;i}ffipi i.:ta,

Paginile8-9

- ordinea imaginilor este:3,2, 1

- este vorba despre discul dinpiatrd de la SarmizegetusaRegia.

Capitolulll

Pagina 18

O -r,.

O - A. Castelul Corvinilor(Huniazilor); B. Castelul Peleg;C. Castelul Bran.

$m€*@H

n?

Capitolullll

Pagina 22

O A.c; B.b

ltf) - 1. Patatutcutturiidin lagi;2. Arcul deTriumf dinBucureqti;3. Mausoleulde la Mirigegti.

,f)- nuto"valuareo

f)- or.o"vatuare

- Pag.9 - lipsegte cifra XXIV (24) k@/ry

etatl iastele gt monurnente: din' Ronrfinia\\

) Cine a construit orolele;i cetalite antice din Romilnio? \; tlndi au fos,t construite cele mai frumoose ietdgi ji castete?

1

o Cum arotd o bisericd fortificatd? {Romdnia are nenumirate locurifrumoase, incdrcate de istorie gi de pove;ti, ,:.s1's,potficunoscute gi exptoratg. Le-.am.adunatin aceastd carte pe unele

"..-.,,' d'intre cele mai,interesante,-care te agteaptl acum s*lede.scoperi,f+

, .... " i 'Vei.ifla

despre locuri pe cCre,'poate, nu le iuilogteJi:, ,"','iTe vei putea juca rezolvdnd aplicaliile pregitite pentru tine gi vei inlelege

:,.: ; $e,cE g$,q'important s6,e.rJno-3;Iem.giqi ocrotim urme[dtjefutului",r

ilrtat ta

ryrys@tt tt

.@ "'

*$&Wtr

ttuTIIt&"#;

=HeiH*ot,tttTff,l

Istoria aqezdilor omeneqti de pe teritoriul Rom6niei a inceput din vremuristr[vechi. In EpocaAntic[, pe !6rmul Mdrii Negre au fost intemeiate oraqelegreceEti Histria, Tomis qi Callatis. Dacii au construit cet6li pe crestelemunlilor, precum Sarmizegetusa, iar romanii au ridicat oraqe dup[ modelulRomei, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Drobeta.

Orc;e antice gmesesti lcr lrtqrecr lfecrgr&

Histriqintemeiat de grecii antici in urmi cu

aproximativ 2600 de ani, oragul Histria a existattimp de un mileniu. El a avut ca model oragul

antic Milet, de unde au venit intemeietorii sai.

La Histria existau cartiere de locuinle, templeinchinate zeilor greci, pia!5 publicd, ziduriputernice de apirare. in zilele noastre, Histriaeste un muzeu arheologic in aer liber.

L&

I3 Jl/-r-rl3J3

llo.r :J

Oragul Tomis, Constanlode azi, a fost infiinlat totde grecii venili din Milet.Urmele din perioada greacd gi

romani se pot vedea gi astdzi.

Un monument deosebit esteEdificiul (cladirea) cu mozaic.Aici poate fi admirat unuldintre cele mai mari mozaicuriromane din lume, pistratp6n5 azi.

La sud de Tomis, grecii sosili din oraqul

Heracleea Pontica au intemeiat Callatis, res-

pectiv Mongalio din zilele noastre. O partedintre descoperirile arheologice din vechiul oraggrecesc pot fi vizute gi astdzi la muzeul local.

Mozaic de lo Tomis (frogment)

... lti un loc misterios!Discul de andezit (piatri) de la Sarmi-

zegetusa Regia este unul dintre cele maimisterioase locuri din cetatea dacilor.El reprezinti o platformd rotundd,formati din blocuri de andezit, a;ezatein forma razelor Soarelui. Scopul acesteiconstruclii a rdmas necunoscut pind inzilele noastre.

Pe urmele rtrdmogilor ontici

l:, Gum cr fost construit&: Scrrmizegtetuscr?

,a:

" Sarmizegetusa, cetatea numitiadeseori ;i Regia (regali), a fost, in

r Antichitate, capitala statului dacilor

:, gi cel mai important loc religios alr:r acestora. Ea a fost construit5 Ia apro-'.. ximativ 1200 m inillime, in Munlii

'l OrSgtiei,in urmi cu peste 2000 de ani.,,,,,,,,.,:, Pe munlii dinjurul Sarmizegetusei se

aflau alte cetili, care aveau rolul dea apira capitala, precum cele de laPiatra Rogie, Costegti, Blidaru, Binila.

$ticti ci...?La Sormizegetusa Regia au fost

descoperite cele mai mori atelierepentru p rel u cro rea m eta I e I o r(metal u rgice) din afara I mperi u I uiRoman. Aici erou realizate unelte

;i arme din fier sau bronz, dar 5iobiecte prelioase, din aur giorgint.

Pe vforf de munte, [a eetatea dqc;tlor, Sanrriregretusa

Drumul setitii...,

La Sa rm izegetusa Regia existau,tiellspalii diferite: agezarea propriu-zis5,unde locuiau dacii db:, r6'nd; cetateade apirare;izona sacri (sfdnti), undese aflau sanctuarele (templele sau

: l5caiuiii;.,ieliqioase). Un drum pavatr. (.U,,.bloeu ri'.din'' piatra (d ru mu l sacru)

ducea citre zona religioasS. Aici se

desfS;urau sirbdtorile gi ceremoniileinchinate zeilor.

ir

,, Q

Urmele locurilor religioase de la

Sarmizegetusa Regia pot fi vdzute ;i astizi.Printre acestea se numdrd Marele sanctuarvechi, cu 60 de coloane din piatrS, gi Marelesanctuar circular (rotund), avdnd trei rSnduride cercuri formate din stAlpi gi plSci (lespezi)

din piatrS. Unii istoriciconsideri cd sanctuarulcircular era gi observator astronomic, cu

ajutorul ciruia dacii studiau bolta cereascS.

Discul de ondezit

FIciHfrouutEIe

- in lumecr dcrco'rourqnilor

Un orcr; dupcr chipul;i crsemrrncrfecr Ronrei

Ulpia Traiana Sarmizegetusa(azi in comuna Sarmizegetusa, jud.Hunedoara) a fost construiti dupimodelul oragului Roma, capitalalmperiului Roman. Locuitorii deaici se intdlneau in forum (pialapublici), unde discutau, fdceaucumpdrdturi, aflau ultimele vegti. Deasemenea, ei mergeau la templelededicate zeilor romani gi asistau cuplicere la luptele gladiatorilor, inmarele amfiteatru unde se adunauin jur de 5000 de spectatori.

Ulpicr Trcriana Sqrmizegetusq,capitcrlcr Dqciei romqne

in anul ,l06 d.Hr., c6nd romanii au ocupat

o parte a statului dacilor gi au transformat_oin provincia romani Dacia, impdratul romanTraian a hotir6t si intemeieze un orag care sifie capitala acesteia. Astfel, la aproximativ 40 dekilometri depdrtare de cetatea dacilorSarmizegetusa Regia, romanii auconstruit ora;ul care s-a numitUlpia Traiana Sarmizegetusa.Numele acestui orag provine at6tde la cel alimpdratuluiTraian, cdt gi

de la vechea capitald a dacilor. Degipoartd nume parlial aseminitoare,cele doud a;ezdri nu trebuie con-fundate intre ele!

Rui n el e o mfite otrul u i ro m an

in nordul provinciei Dacia, in apropiere deactualul orag Zal5u, romanii au construit uncastru, loc in care stalionau soldalii, in frunte

cu ofilerii lor, care aveau ca sarcini apdrareagranilei de nord a imperiului. CastrulPorolissum (azi in comuna Moigrad, jud.Sdlaj) a devenit, cu timpul, un ora$ maregiinfloritor, ale cirui urme pot fi vizitate siin zilele noastre.

Porolissum, Icr grcrnifcr Imperiului Roman

Poarto o ro5 u I ui romo n Poro lissum

Pe urmele rtrimosilor qntici

Gqstrul rotncrn de Ia Jidnva in sud-estul provincieiDacia, de-a lungul Oltului,romaniiau construit o grani-

!i fortificati cu ziduri, castre

;i turnuri de veghe, numit5limes tronsalutonus. Unuldintre castrele care s-au pds-

trat pini astdzi este cel de laJidava (sau Jidova), in apro-pierea oragului C6mpulungMuscel. Se pot vedea zidu-rile gi turnurile de apirare(reconstituite), urmele locu-inlelor soldalilor;i ale ofile-rilor, ciile gi porlile de acces in castru.

Gum i;i incilzecru romcrniiIocuintele icrrncr?

lati cum: cu ajutorul unei construclii inge-nioase, de incdlzire prin podea, care se numeahypocaustum (hipoca ust). Focu l,

fdcut intr-o vatri speci-a15, incilzea aerul, iaracesta circula inspaliul aflat subpodeaua locuin-

!ei, menlin6ndo temperaturiplacuta in fieca-re camerS!

La Jidava poliJidovo. Zidul de opororestudia unul dintre pulinele sisteme hi-

pocaust din Europa, pdstrate pSni azi.

Tropceum Trcdcrniti monumentul siu celebru

in sudul Dobrogei de azi, romanii au construit Tropaeum Traiani(azi in comuna Adamclisi, jud. Constanla), care a fost, in Antichitate,cel mai mare ora$ roman din aceasti regiune. Zidurile puternice dinpiatri, urmele sanctuarelor gi ale cartierelor de locuinle au rezistatp6nd in zilele noastre.

Tot aici se afla monumentul (azi, reconstituit)ridicat, din ordinul impdratului Traian, in cinsteasoldalilor romani care au luptat cu dacii.

Monumentul Trop oeum Troio n i,

Adomclisi

Scut;isulile romone