Efectul economic al monumentelor istorice incluse in circuitul turistic

Raluca Maria Trifa / MASTER CRPC_UAUIM Bucuresti_an 1_09/10

Studiu de caz: Rimetea, AlbaCuprins1. Introducere

2. Prezentarea comunei Rimetea

3. Potential turistic

4. Program de protectie si reabilitare a patrimoniului Rimetea

5. Turismul cultural - efect economic

6. Concluzii

7. Anexe

8. Bibliografie

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

2

1. IntroducereSatul Rimetea din judetul Alba este singurul sit rural din Romania inclus pe Lista Patrimoniului UNESCO, cu o populatie preponderent maghiara (Tabelele 1, 2, 3), alcatuita din artizani cunoscuti pentru mestesugul prelucrarii lemnului, pictatul mobilei si cioplitul pietrei. Arhitectura este deosebita, fiind reprezentata de case sasesti specifice zonelor miniere - situate intr-un cadru natural atragator, reperul peisagistic fiind Piatra Secuiului la poalele caruia este asezat satul.

Acest sit satisface simultan mai multe criterii culturale care genereaza atat capital de imagine cat si bunastare, prin valorificarea patrimoniului de cultura traditionala (patrimoniu arhitectural, mestesuguri, obiceiuri si traditii, gastronomie, cadru natural, etc.). Astfel, o serie de strategii de dezvoltare a acestei localitati – care au ca principal actor TURISMUL - au fost puse in aplicare, cu rezultate vizibile in economia rurala.

2. Prezentarea comunei Rimetea

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

3

Rimetea este o localitate situata in partea nordica a judetului Alba, într-un mic bazin depresionar, fiind strabatuta de la sud la nord de cursul vaii Rimetea. Este inconjurata de masivele calcaroase - Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Baiesilor (1010 metri), Piatra Secuiului (1128 metri) si apoi Tarsa (999 metri). Teritoriul administrativ al comunei are o suprafata de 5737 ha si cuprinde satele Rimetea - resedinta de comuna - si Coltesti, aflat la 3 km de centrul de comuna.

Prima atestare scrisa a localitatii apare in 1331 in documentele papale, sub denumirea “Thurczkoo”. Pentru localitate, primul pericol real a fost legat de marea invazie mongola din 1241, cand populatia locala fost decimata. In locul acesteia au fost colonizatii secuii, cu scopul de a apara pe viitor aceste locuri. Tot în aceasta perioada incepe constructia cetatii din satul Coltesti, proprietate a familiei nobiliare Thoroczkay. Un alt eveniment important in evolutia localitatii l-a constituit colonizarea sasilor, adusi aici din porunca regilor maghiari pentru dezvoltarea mineritului de fier si prelucrarea acestuia, producand efecte benefice la nivel economic, cultural si social. Intre anii 1702–1704, comuna (inclusive Cetatea Coltesti) este distrusa de trupele habsburgice, ca raspuns la participarea localnicilor in luptele antihabsburgice conduse de principele Rakoczi. Si in 1784 comuna sufera un atac important, oamenii lui Horea razbunandu-se pe nobilii din localitate. In anul 1881 se inchid minele de fier, rezultatul fiind declinul economic al localitatii Rimetea. Populatia este nevoita sa traiasca din agricultura si sa se specializeze in alte mestesuguri. Depopularea (Tabel 4) si rata crescuta a somajului din perioada comunista au condus la degradarea fondului locativ. Dupa Revolutie, situatia economica a localitatii s-a schimbat, in special datorita reabilitarii arhitecturale si turismului rural.

datele prezentate in aceasta lucrare se bazeaza pe studiul realizat de Salánki Zoltan – “ Raport de cercetare (nepublicat) la contractul Strategii de viaţă (individuale şi colective) în post-comunism. Evidenţe empirice din Transilvania, 2007”, finanţat de Academia Română prin Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G. Bariţ” din Cluj-Napoca

denumire veche – Trascau (sursele istorice precizeaza ca intre anii 700 şi 800 in valea Trascaului s-au asezat slavi, care au exploatat zacamintele de fier si se presupune ca si numele satului ar fi de origine slava, „Trosk” insemnand „piatra fieroasa” în limba slavona); în maghiara Torockó; în germana Eisenburg, Eisenmark;

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

4

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

5

3. Potential turistic Localitatea Rimetea are un potential turistic deosebit, datorat in special varietatii culturale din zona, astfel:

Turism montan (activ) - Acesta este reprezentat de peisajul natural in care se afla localitatea (Piatra Secului, Piatra Baltii, Cheile Rametului,

Cheile Valisoarei, etc. ) Turism cultural

- Situl este un ansamblu de arhitectura rurala inclus in LMI Alba 2004, la pozitia 456, cod AB-II-s-A-00268, fiind deasemenea inclus in lista UNESCO

- componenta istorica este reprezentata de fortificatiile din latene si cetatea medievala Piatra Secului, Cetatea nobiliara de la Coltesti, Manastirea Franciscana, Ansamblul Bisericii Romano-Catolice, Biserica de Lemn “Adormirea Maicii Domnului”

Turism religios este prezent prin Manastirea Ramet Patrimoniul nematerial este si el reprezentat de Turismul etnografic si manifestarile traditionale

Asadar, Rimetea reprezintă un loc de atractie turistica rurala, actualmente cca. 85% din populatie obtinandu-si veniturile din aceasta activitate - direct sau indirect. Turistii straini, mai ales unguri, reprezinta cca. 95% din numarul turistilor. Cu toate acestea, exista o serie de probleme: infrastructura slab dezvoltata, drumuri de acces foarte proaste, insuficienta retelei de alimentare cu apa potabila, lipsa canalizarii, lipsa retelei de gaz metan, acces greu la servicii sociale şi publice, insuficienta serviciilor de sanatate, spatii educative improprii, acces dificil la mijloace de transport în comun, retea de telefonie deficitara, lipsa retelei internet – dezavantaje in calea realizarii unui turism de cea mai buna calitate.

4. Program de protectie si reabilitare a patrimoniului Rimetea

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

6

Programul de reabilitare a patrimoniului arhitectural din Rimetea a fost infiintat in 1996, cu sprijinul fundatiei Transylvania Trust - care si-a asumat derularea tehnica a proiectului in acest caz, dar si cu sprijinul Consiliului Local al Sectorului V din Budapesta, care la interventia lui Andras Roman a decis “adoptarea” localitatii si asigurarea fondurilor necesare.

Proprietarilor a peste 160 de imobile din Rimetea li s-au acordat anual un sprijin de intretinere, cu ajutorul caruia acestia aveau obligatia sa desfasoare activitati de intretinere a imobilelor si sa nu modifice elementele arhitecturale si aspectul stradal. Totodata, ei beneficiau de consultanta din partea specialistilor. Interventiile cele mai frecvente au constat in restaurarea fatadei, repararea acoperisului sau a invelitorii, interventii structurale sau interventii de urgenta. In vederea ameliorarii aspectului stradal, de cativa ani s-a inceput restaurarea portilor vechi de lemn, respectiv inlocuirea portilor de fier necompatibile cu porti noi, avand caracter traditional. In probleme de amenajare a spatiilor publice (piete, strazi) dar si a fantanilor publice, fundatia TransilvaniaTrust participa in primul rand prin consiliere si proiectare.

Un alt fond – sprijinul de reabilitare (pana in prezent 70 de proprietari au beneficiat de acest fond) – a facut posibila efectuarea unor lucrari de o mai mare anvergura. Astfel, sunt selectionati cei 8-12 castigatori anuali, care au responsabilitatea de a efectua lucrarile sub îndrumarea fundatiei la termen fix, completand sprijinul din surse proprii. Nerespectarea termenelor contractuale sau violarea lor ulterioara poate duce la restituirea de catre beneficiar a sumei totale. S-au implementat si alte fonduri, obtinute prin donatii venite din partea Comitetul Maghiar ICOMOS, Institute of Historic Building Conservation, Fondul Cultural National din Ungaria, diferite societati sau prin Campania de donare a 2% din impozit.

Programul de Protectie a Patrimoniului din Rimetea a fost premiat cu medalia “Europa Nostra” in 1999 iar in 2001 a primit premiul “Grigore Ionescu” acordat de Ministerul Culturii si Cultelor.

Specialist de renume in protectia monumentelor istorice

Fondul A - corespunzator unui salariu lunar mediu; proprietarii nu au obligatia de a inainta un decont financiar sau de a respecta un anumit termen

Fondul B – distribuit pe baza unui concurs, luandu-se in considerare mai multi factori, dintre care primeaza importanta si valoarea imobilului, dar si fezabilitatea interventiei

5. Turismul cultural - efect economic

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

7

Atitudinea satului Rimetea fata de propriile cladiri cu caracter de monument istoric s-a schimbat, majoritatea locuitorilor simtind necesitatea ingrijirii si mentinerii cladirilor vechi. Cel mai important rezultat al programului initiat de Transylvania Trust il constituie imbunatatirea spectaculoasa a starii cladirilor, permanentizarea actiunilor de intretinere, iar ca urmare - dezvoltarea economica a localitatii prin turism.

(date statistice privind numarul de turisti si unitatile de cazare )

Turismul rural poate fi o solutie in vederea crearii unor noi activitati si locuri de munca din toate zonele rurale (deal, ses, munte), aducatoare de venituri complementare celor in natura si in bani oferite deja de gospodariile taranesti existente. In Rimetea se evidentiaza tendinta de crestere a numarului pensiunilor turistice clasificate in perioada 2000-2007. Aceasta se explica prin dorinta localnicilor de a-si porni propria afacere in vederea sporirii veniturilor, prin turism.

Conform tabelelor anexate prezentului studiu (Tabelele 5, 6, 7), majoritatea pensiunilor turistice inregistrate in Rimetea sunt incadrate in clasa medie si inferioara de confort (1 si 2 margarete), datorita faptului ca proprietarii nu detin fonduri necesare pentru crearea unor locuri de cazare de calitate superioara (4 si 5 margarete). La aceasta se adauga faptul ca nu sunt suficient de bine informati in ceea ce priveste existenta si aplicarea unui management al calitatii. Pe langa pensiunile deja-clasificate, exista un numar insemnat de pensiuni neinregistrate: acest lucru duce la imposibilitatea monitorizarii activitatii desfasurate in cadrul acestora.

Majoritatea pensiunilor existente in localitate - atat cele clasate cat si cele neclasate – beneficiaza de dotari minimale sau speciale, in functie de gradul de comfort (camera duble/triple si apartamente, dusuri, grupuri sanitare, tratament balnear) si ofera diferite facilitati (telefonie fixa, serviciu de curatatorie, locuri de joaca amenajate, terase, restaurante, etc.), pretul unei camere variind de la 50 - 140 RON.

Datele prezentate au fost preluate din următoarele surse: Fişa localităţii, Primăria Rimetea, Monografia socio-economică a conumei Rimetea, întocmită în baza recensământului din 2002, Registrele agricole şi alte date furnizate de către primărie, a căror sursă de verificare este DRS precum si din Teza de Doctorat a Ec. Victoria Ghe. CIUGUDEAN (POPA) – “MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE ÎN TURISMUL RURAL”, UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA

In cadrul judetului Alba, cea mai mare capacitate de cazare este detinuta de pensiunile turistice clasificate la 2 margarete din Rimetea (120), urmate de Albac, Garda si Arieseni. Si in ceea ce priveste numarul de innoptari, Rimetea se afla in capul listei,

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

8

conform Tabelului 8. Astfel, cei mai mulţi turişti din Alba (6100) au preferat in 2007 localitatea Rimetea, in special datorita faptului ca localitatea este promovata intens in Ungaria, fiind anual vizitata de un numar insemnat de turisti maghiari.

Rimetea se afla tot pe primul loc si in ceea ce priveste numarul mediu de turisti pe zi sositi la pensiunile turistice rurale din judetul Alba, in 2007, cu aproximativ 17 turisti/zi. La fel, si in cazul raportului zile-turisti, durata medie a sejurului dar si a densitatii turist/locuitor (Tabelele 9, 10, 11, 12 ). Valorile mari ale numarului mediu de turisti mentionate anterior nu se datoreaza alegerii de catre acestia a unui nivel ridicat al gradului de confort, ci dimpotriva, valorile cele mai mari ale acestui indicator se intalnesc in ceea ce priveste capacitatea de cazare la pensiunile turistice rurale de doua margarete (Tabelele 13, 14, 15). Aceste categorii de pensiuni sunt cele mai numeroase din punct de vedere numeric la nivelul localitatii, fiind amenajate cu eforturi minime financiare si neavand de la bun inceput ca obiectiv principal calitatea totala in ce priveste gradul de confort.

(delimitarea zonei de impact a turismului cultural dezvoltat in Rimetea; efecte)

Impactul pozitiv al monumentelor istorice incluse in circuitul turistic din Rimetea este resimtit pe mai multe paliere:

Asupra patrimoniului construit prin cresterea protectiei arealului construit; valorificarea patrimoniului architectural; crearea de noi infrastructuri; revitalizarea unor spatii pentru care altfel interesul ar fi disparut; cresterea mobilitatii in zona;

Asupra directiilor de actiune a autoritatilor vis-à-vis de mostenirea cultural prin constiinta crescanda asupra problemelor generate de patrimoniu; redescoperirea si perpetuarea mostenirii culturale; diversificarea; perpetuarea si imbunatatirea ofertei culturale prin organizarea de diferite evenimente; obtinerea de beneficii datorate interschimbului cultural; schimbarea modului de utilizare a spatiului urban; crestrea notorietatii localitatii (capital de imagine);

Asupra economiei zonale prin crearea unor noi locuri de munca; crearea de noi domenii de activitate in sfera economica; atragerea de noi investotori; noi surse de venit pentru populatia locala; repopularea zonei; aflux de bani “externi” in unitatile de cazare/ localuri/ restaurant/ magazine/obiective turistice; “efectul cumulativ” (cu cat numarul de turisti creste, cu atat mai cunoscut devine locul respectiv, atragand in continuare un numar si mai mare de turisti);

Exista de asemenea efecte negative datorate introducerii monumentelor istorice din Rimetea in circuitul touristic, si acestea fiind resimtite pe diferite nivele:

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

9

Asupra patrimoniului construit prin globalizarea si standardizarea arhitecturii; crearea de monofunctiuni (pensiuni agroturistice);

Asupra directiilor de actiune a autoritatilor vis-à-vis de mostenirea cultural prin aparitia conflictelor intre turisti si locuitori; schimbari la nivelul amenajarii teritoriale; “alienare” a locuitorilor prin crearea impresiei de invadare a spatiului privat datorata afluxului de turisti;

Asupra economiei zonale prin riscul aparitiei monosectorializarii si dependintei de turism; cresterea valorii proprietatilor;

Aceste efecte ale introducerii localitatii Rimetea in circuitul turistic sunt resimtite acut la nivel local, veniturile inregistrate din turism prezentand– in 2007 - o crestere de sase ori fata de cele din 2000. Deasemenea, aproximativ 80%-90% din populatia Rimetei este implicata in activitati turistice, ceea ce constituie o sursa suplimentara de venit. Astfel, cererea pentru ajutoare sociale sau de somaj a scazut simtitor odata cu angrenarea populatiei locale in astfel de activitati (in 2007 au fost inregistrate 4 cereri de ajutor social in localitatea Rimetea).

Cu toate ca turismul practicat in localitate este unul de tranzit, data fiind durata medie a sejurului (3 zile), efectele se resimt si la nivel de judet, prin inregistrarea unor venituri suplimentare, rezultate din aceasta activitate. Cresterea progresiva a numarului de unitati de cazare in Rimetea (de la 0 pensiuni in 1995, la 30 in 2007) este o dovada a cererii turistice existente pentru aceasta localitate. Astfel, echilibrul dintre cerere si oferta produce beneficii de ambele parti.

6. Concluzii Rezultatele obtinute demonstreaza ca localitatea Rimetea se afla in topul preferintelor turistilor (in special straini) care viziteaza judetul Alba. Dealtfel, asa cum demonstreaza Graficele din Anexa, cererea pentru pensiuni in mediu rural este in

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

10

continua crestere in cazul judetului. Totodata, afluxul de bani “externi” in activitatile turistice din Rimetea este benefic in cadrul economiei nationale, ducand la aprecierea Leului.

Dat fiind ca procesul de reabilitate a cladirilor de patrimoniu din localitate s-a realizat cu sprijinul Fundatiei Transylvania Trust (Tabel 16), proprietarii acestora facand investitii minimale in imobilele deja-existente pentru a le adapta noilor functiuni (turism), raportul dintre investitie si profit este unul optim in acest caz.

Valoarea castigurilor este net superioara valorii investite de catre prorpietari. Trebuie, de asemenea amintit faptul ca majoritatea prorietarilor de pensiuni au apelat la finantari nerambursabile, cum ar fi “Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala pentru Investitii Private”. De asemenea, pentru o pensiune de mici dimensiuni, cu o capacitate de 4-5 camere (asa cum sunt majoritatea pensiunilor din Rimetea), familia proprietara poate gestiona – fara a apela la alti angajati – intreaga afacere. Gradul de comfort scazut al pensiunilor din localitate (1, 2 margarete) este o dovada a faptului ca profitul nu este reinvestit pentru inbunatatirea conditiilor de cazare. Totodata, costurile de intretinere a cladirilor sunt in continuare asigurate de Transylvania Trust. Un alt factor generator de profit il constituie pozitia geografica si cadrul natural in care este amplasata localitatea – activitatile turistice desfasurandu-se pe toata perioada anului, atat vara cat si iarna.

Principalele directii de dezvoltare vor trebui sa vizeze cresterea calitatii serviciilor turistice, fapt ce ar duce implicit si la o crestere justificata a pretului de cazare (dat fiind ca majoritatea pensiunilor sunt de rang inferior in ceea ce priveste standardul de calitate), diversificarea ofertei turistice si promovarea agresiva a judetului ca destinatie turistica. Prin implementarea managementului calitatii totale, structura noilor capacitati de cazare trebuie modelata dupa cerintele turistilor, cu mare adaptabilitate la puterea de cumparare a populatiei.

Prin sprijinul ANTREC, implementarea managementului calitatii in pensiunile din localitate, ar reprezenta un model si pentru celelalte pensiuni din judet, producandu-se astfel un ecou nu numai la nivel regional, ci si national.

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

11

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

12

7. Anexe*Tabel 1 - Componenţa populaţiei pe etnii

Etnii Numar de persoane

Romani 145 (inclusiv populatia celor doua manastiri)Maghiari 1065Romi 8Germani 1

Tabel 2 - Structura populatiei dupa religii

Religii Numar de persoane

Ortodocsi 150Romano-catolici 29Protestanti 994Altele 46

Tabel 3 - Structura populatiei dupa categorii sociale

Categorie sociala Numar de persoane

Pensionari 410Casnice 25Someri 14Bolnavi cronici 61Copii, elevi, studenti 156Populatie scolara 105

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

13

Tabel 4 – Dinamica populatiei in Rimetea

Anul 1787 1850 1880 1910 1930 1956 1966 1977 1992 2002

Populatia

3022 2562 2317 2484 2330 2072 1841 1823 1339 1219

Tabel 5 – Numar pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete neclasificate

Rimetea 6 24 - - -Jud. Alba 22 81 12 5 4 22

Tabel 6 – Numar locuri de cazare in pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete neclasificate

Total

Rimetea 24 120 - - - - 144Jud. Alba 69 480 202 200 72 100 1023

Tabel 7 – Numar sosiri in pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete Total

Rimetea 600 5500 - - - 6100Jud. Alba 808 18451 2791 566 937 23551

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

14

Tabel 8 – Numar innoptari in pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete Total

Rimetea 1806 16520 - - - 18326Jud. Alba 2401 54563 7982 1726 2379 69051

Tabel 9 – Numar mediu de turisti in pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete Total

Rimetea 1,64 15,06 - - - 16,71Jud. Alba 2,20 50,22 7,64 1,55 2,56 64,52

Tabel 10 – Numar de zile - turisti in pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete Total

Rimetea 1083600 90860000 - - - 111788600Jud. Alba 1935206 1006741913 22277762 976916 2229123 1626220101

Tabel 11 – Durata medie a sejurului in zile, in pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete Total

Rimetea 3,01 3 - - - 3Jud. Alba 2,97 2,95 2,85 3,04 2,53 2,93

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

15

Tabel 12 – Densitatea circulatiei turistice (turist/locuitor) la pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete

Rimetea 0,759 6,962 - - -Jud. Alba 0,0021 0,0489 0,0074 0,0015 0,0025

Tabel 13 – Capacitatea de cazare (locuri - zile) la pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete

Rimetea 3600 18000 - - -Jud. Alba 8400 72010 29470 22000 178000

Tabel 14 – Oferta teoretica de cazare la pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete

Rimetea 2190 8760 - - -Jud. Alba 8030 29565 4380 1825 1460

Tabel 15 – Indice de utilizare a capacitatii de cazare (%) la pensiuni turistice – pe categorii de comfort, in 2007

Specificare 1 margareta 2 margarete 3 margarete 4 margarete 5 margarete

Rimetea 50,16 91,77 - - -Jud. Alba 28,58 75,77 27,08 7,84 13,36

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

16

Grafice – privind evolutia numarului de turisti la nivel national (1) si la nivelul jud. Alba (2):

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

17

Tabel 16 – Raportul financiar al Fundatiei Transylvania Trust cu privire la Programul de protectie a patrimoniului Rimetea (sumele sunt exprimate in EURO)

An 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Venituri 35900 26308 37146 33895 47557 47154 60541 36391 59372 35326 12500 54051 34591

Cheltuieli 14664 30592 32883 18139 50886 17778 48589 36220 52885 36110 35326 37718 18258

Total venituri: 520732 EURO

Total cheltuieli: 430048 EURO

- Veniturile inregistrate in contul Fundatiei provin din fondurile Consiliului Local al Sect. V; Budapesta, Oficiul pentru Maghiarii de peste Granite, Fondul Patria, Ungaria; Ministerul Patrimoniului Cultural Naţional, Budapesta; National Trust of Scotland

- Sumei totale investite de Trunsylvania Trust i se adauga sumele donate - de Comitetul Maghiar ICOMOS, Institute of Historic Building Conservation, Fondul Cultural National din Ungaria, diferite societati private, Campania de donare a 2% din impozit si sumele investite de proprietari (90% provenind din fonduri nerambursabile) - care depasesc cu 100% cheltuielile facute de Fundatie.

*Datele prezentate au fost preluate din urmatoarele surse: Fisa localitatii; Primaria Rimetea; Monografia socio-economica a conumei Rimetea, intocmita in baza recensamantului din 2002; Registrele agricole si alte date furnizate de catre Primarie, a caror sursa de verificare este DRS; Documente interne ANTREC Alba; raporturi financiare ale Fundatiei Transylvania Trust

Aceste date se refera doar la pensiunile inregistrate ANTREC din localitatea Rimetea

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

18

8. Bibliografie- Zoltan Salánki – Raport de cercetare (nepublicat) la contractual ”Strategii de viaţă (individuale şi colective) în post-comunism. Evidenţe empirice din Transilvania, 2007”, finanţat de Academia Română prin Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G. Bariţ” din Cluj-Napoca

- Silviu G.Totelecan – “Spre o analiza a rurbanului. Demo-economia a patru commune transilvanene”, Institutul de Istorie „G. Bariţ” din Cluj-Napoca

- Victoria Ghe. CIUGUDEAN (POPA) – Teza de Doctorat - “Managementul calitatii totale in turismul rural”, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Cluj-Napoca

- Consiliul Judetean Alba – “Strategia turismului in judetul Alba”

- Consiliul Judetean Alba, prin Marketscope - “Studiu de piata in domeniul turismului injudetul Alba”

- Elisabeth Dumont, Christopher Tweed, Edith Besson, Barbara del Corpo, Ugo Gasparino, Claude Origet du Clouzeau, Margaret Sutherland, Tomas Drdacky – “Pro-active management of the Impact of Cultural Tourism upon Urban Resources and Economies”

- Dr. Peter Abelson, Colin Dominy –“ECONOMICS OFHERITAGE LISTINGSPART AVALUING THE PUBLIC BENEFITS OF HERITAGELISTING OF COMMERCIAL BUILDINGS”

www.transylvaniatrust.ro

Efe

ctul

eco

nom

ic al

mon

umen

telo

r ist

orice

inclu

se in

circ

uitu

l tur

istic.

Stu

diu

de c

az: R

imet

ea, A

lba

19