Efectele încălzirii globale în...

www.europedirect.ro pagina 1www.europedirect.ro pagina 1

DIN CUPRINS: DIN CUPRINS:

1. Seceta agresiv va afecta sudul si sud-estul rii2. Schimbrile climatice - o problemglobal3. Cele mai recente evaluri ale Comitetu-lui Interguvernamental pentru SchimbriClimatice(IPCC)4. Adaptarea la schimbrile climatice5. Reducerea emisiilor ce cauzeazschimbrile climatice6. Rolul sectorului privat n conturareasoluiilor

7. Urmtorii pai n abordarea global aschimbrilor climatice

Efectele nclzirii globale n RomniaEfectele nclzirii globale n Romnia

Pna n 2030, consumul de energie pe perioadaverii ar putea creste cu 28% din cauza tempera-turilor ridicate, fenomen cu atat mai grav, cu catcentrala nucleara de la Cernavoda nu va fi func-tionala daca nivelul Dunarii va scadea semnifica-tiv.Schimbarile climatice preconizate de specialistipentru urmatorul secol vor afecta din plin Roma-nia. Desi studiile fenomenului de incalzire globalape teritoriul tarii noastre au inceput inca din 2005,rezultatele se lasa asteptate. Potrivit publicatieiNational Geographic, zona continentala cea maiexpusa efectelor schimbarilor climatice va fi parteaestica a Europei, tarile cele mai afectate fiind Ro-mania, Bulgaria si Ungaria. Scenariile specialistilorromni arata ca tara noastra se va confrunta cucresterea temperaturii medii anuale, inundatii, se-ceta si desertificari.

Totusi, studiile globale arata ca nivelul oceanelorva urca pana la sase metri in actualul secol, faptcare ar avea consecinte ireversibile in majoritatearegiunilor. Marea Neagra pare a fi ferita intrucatvade pericole, este o mare inchisa, astfel incat nu neasteptam sa ne creeze probleme. Fenomenul deincalzire a climei se va resimti prin intensificareasecetei prelungite si cresterea frecventei zilelor cutemperaturi de peste 40 de grade Celsius in sudultarii si in zona vestica.


Potrivit specialistilor, nivelul Marii Negre arputea creste cu pana la cinci metri, fapt care arduce la inundarea Deltei Dunarii, dar si a local-itatilor Sulina, Tulcea, Braila, Chilia Veche, Is-mail si Reni. Planul National de Adaptare laefectele schimbarilor climatice, realizat de Min-isterul Mediului, arata ca litoralul va fi cel maiafectat. Acesta va fi influentat de eroziuneacostiera si cresterea nivelului marii. In cazulplajei din Mamaia, conform datelor InstitutuluiNational de Cercetare si Dezvoltare MarinaGrigore Antipa, ritmul mediu anual de modifi-care a liniei tarmului a fost de -2,3m/an. Potrivitdirectorului Administratiei Nationale Apele Ro-mane, Marius Postelnicescu, litoralul va bene-ficia de investitii in perioada urmatoare, avandin vedere ca Marea Neagra a crescut in ultimii60 de ani cu aproximativ 12 metri.

Centrul EUROPE Centrul EUROPE DIRECTDIRECT Hunedoara Hunedoara

Incalzirea globala va avea ca efect crestereape termen scurt a numarului de decese si acu-tizarea unor afectiuni cronice, n special celecardiovasculare si respiratorii. Populatia maiputin nstarita a societatii va fi mai vulnerabilala schimbari. De asemenea, copiii si batraniivor avea cel mai mult de suferit. Zonele celemai afectate de valurile de caldura vor fi maiales cele urbane, n care spatiile verzi s-audiminuat, iar constructiile din beton si asfaltulstrazilor duc la absorbtia intensa a radiatiei so-lare. Verile mai fierbinti si iernile mai blnde vorinfluenta dezvoltarea agentilor patogeni, a bac-teriilor si va determina cresterea numarului deboli infectioase si chiar aparitia de epidemii. Deasemenea, modificarea climei va conduce lacresterea expunerii la radiatii UV, cu efecte di-recte asupra sanatatii pielii. Totodata, verilefierbinti vor determina cresterea incidenteiafectiunilor respiratorii, cardiovasculare, cu-tanate si endocrine si va avea impact asuprasanatatii mintale.

1. Seceta agresiva va afectasudul si sud-estul tarii

Din punct de vedere pluviometric, pentru pe-rioada 2090-2099, peste 90% din modelele deanaliza proiecteaza secete pronuntate n timpulverii n zona Romniei, n special n sudul sisud-estul tarii. Desertificarea va influentazonele sudice si sud-estice ale Romaniei, insanu trebuie inteles in sensul subtropical alfenomenului. Prin desertificare putem intelegedegradarea vegetatiei, reducerea surselor deapa si degradarea panzei freatice, ne-a de-clarat prof. Dan Balteanu. Potrivit reprezentan-tilor ANAR, prima zona desertificata dinRomania este triunghiul Craiova-Dabuleni-Corabia. Pe langa impactul direct asupra agri-culturii, urmarile schimbarilor climatice vor fifoarte grave in sectorul energetic, unde voraparea probleme mai ales n privinta energieihidro.



Temperatura medie globala a crescut in ultimulsecol cu 0.74C. Oamenii de stiinta afirma caaceasta este cea mai ascendenta tendinta dinistoria planetei. Actualele prognoze arata catrendul va continua si chiar se va accelera. Celemai optimiste estimari indica faptul ca Pamantuls-ar putea incalzi pe parcursul secolului XXI cu3C. Cercetatorii recunosc acum ca majoritateaschimbarilor produse de gazele cu efect de seraau drept cauza factorul antropic.

Gazele respective, cel mai important dintre elefiind dioxidul de carbon, retin caldura in atmos-fera, rezultand cresterea in ansamblu a temper-aturilor globale care sunt susceptibile sadeturneze modelele climatice obisnuite. Intr-oierarhie a ultimilor 150 de ani, cei mai caldurosiau fost ultimii 11. Incalzirea a afectat deja toatecontinentele si oceanele.Cel mai recent raport, elaborat anul acesta decatre Comitetul Interguvernamental pentruSchimbari Climatice (IPCC), a clarificat multeprobleme. Schimbarile climatice au deja un im-pact semnificativ asupra unor regiuni ale lumii, inspecial asupra tarilor in curs de dezvoltare siasupra majoritatii ecosistemelor. Aceasta vaimpiedica tarile in curs de dezvoltare sa-si in-deplineasca Obiectivele de Dezvoltare ale Mile-niului (ODM). Raportul arata insa ca existasolutii pentru o temperare a situatiei prezente.Evaluarile economice indica faptul ca fuga deraspundere are costuri care vor depasi de cat-eva ori costul actiunilor de prevenire. Abordareaschimbarilor climatice este o necesitate eco-nomica si are menirea de a evita distrugerilesemnificative ale economiei si activitatilor so-ciale globale si nationale.

Problema actuala consta in gasirea unei solu-tii rezonabile si eficiente pentru noua cerintaglobala. Cateva dintre cele mai sumbre scenariiprezentate in IPCC pot fi evitate prin luareaunor masuri imediate. Acestea presupun efor-turi concentrate ale tuturor tarilor, in special alecelor puternic industrializate si ale economiilorin curs de dezvoltare, pentru a reduce semni-ficativ cantitatile de emisii de gaze cu efect desera. Avand in vedere faptul ca schimbarile cli-matice afecteaza deja locuitori din zone diferite,este tot mai necesara gasirea unor metode caresa permita oamenilor si comunitatilor sa seadapteze noilor realitati impuse de schimbarileclimatice. Tarile in curs de dezvoltare vor fi celmai puternic afectate, fiind totodata si statele cucele mai reduse resurse, o combinatie care vaface apel la o abordare colectiva.

Anul in curs este unul critic si tocmai de aceeaNatiunile Unite incearca sa aduca la aceeasimasa toate tarile, urmarind a aborda globalschimbarile climatice. Multiple initiative suntlansate si multe angajamente sunt asumate decatre statele membre, grupuri ale statelor, soci-etatea civila si sectorul privat. Acestea sunt es-entiale, insa nu suficiente. Conventia-cadru aNatiunilor Unite privind Schimarile Climatice(UNFCCC) ofera contextul institutional in cadrulcaruia se poate obtine o solutie globala.

2. Schimbarile climatice - o problema globala



1. cresterea cu aproximativ 3C a tempera-turii medii in acest secol 2. in ultimii 100 ani, Pamantul a suferit o in-calzire de 0.71C, cresterea fiind mai pronuntatain ultimii 50 ani; temperaturile arctice au crescutde doua ori mai mult. 3. concentratiile atmosferice de dioxid decarbon au crescut de la o valoare pre-industrialade 278 particule la milion la 379 particule la mil-ion in 2005.

"Invelisul" de gaze cu efect de sera care aparein mod natural in atmosfera are functia vitala dea regulariza clima planetei. Inca de la inceputulrevolutiei industriale, in urma cu aproximativ 250ani, emisiile de gaze cu efect de seara au trans-format acest "invelis" intr-unul mai dens, procesulmanifestandu-se cu o rapiditate fara precedentsi cauzand cea mai dramatica schimbare in com-pozitia atmosferei din ultimii 650 000 ani. Dacanu sunt luate masuri immediate pentru a reduceaceste emisii, clima globala va suferi o incalzirerapida in urmatoarele decenii.

Comitetul Interguvernamental pentru SchimbariClimatice (IPCC), creat in 1988 de catre Organi-zatia Mondiala pentru Meteorologie si de Pro-gramul Natiunilor Unite pentru Mediu, elaboreazadin cinci in cinci ani cea mai ampla evaluare agradului de cunoastere si a cercetarilor dindomeniul schimbarilor climatice. Aceste evaluariofera baza unor politici internationale privindschimbarile climatice. IPCC nu conduce noi cerc-etari, ci realizeaza evaluari ale politicilor rele-vante ale literaturii mondiale asupra aspectelorstiintifice, tehnice si socio-economice ale schim-barilor climatice, bazandu-se pe munca a sute deexperti din toate regiunile lumii.

Cea mai recenta evaluare IPCC, emisa in2007, arata ca procesul de incalzire globala este univoc si in continua dezvoltare.

Dovezi in acest sens sunt cresterile tempera-turilor medii globale ale aerului si ale apeloroceanelor, topirea extinsa a zapezii si ghetei sicresterea nivelului mediu al apei marilor.

Previziunile indica incalziri mult mai acceler-ate. Daca aceste emisii continua sa creascain ritmul actual, permitand astfel dublareanivelului pre-industrial, lumea se va confruntacu o crestere a temperaturii medii de 3C inacest secol. Iata un exemplu prin care sepoate explica amploarea unor schimbari glob-ale de temperatura aparent insignifiante:diferenta dintre media globala a temperaturiisi perioada glaciara este de 5C.

Acestor scenarii le sunt asociate grade de im-pact, incluzand cresterea nivelului marii,schimbari ale anotimpurilor si o crestere infrecventa si intensitate a fenomenelor extremeprecum furtuni, inundatii si secete. Impactulacestor schimbari climatice va varia in functiede regiune, cele mai semnificative efecte con-statandu-se in zona arctica, in deltele asiatice,in statele in curs de dezvoltare din insulelemici si in Africa Sub-Sahariana. Schimbarileclimatice vor restrange resursele de apa, dejasuprasolicitate de cererea din agricultura, in-dustrie si orase. Temperaturile in crestere vormicsora straturile de zapada de pe varfurilemontanesivor amplifica evaporarea, alterandastfel disponibilitatea sezoniera a apei.

In ansamblu, tarile in curs de dezvoltare suntextrem de vulnerabile in fata acestor riscuri. Incele mai vulnerabile comunitati, impactulschimbarilor climatice reprezinta o amenintaredirecta asupra insasi supravietuirii oamenilor.Efectele devastatoare ale fenomenelor climat-ice extreme, crestera temperaturii si crestereanivelului marii vor avea repercusiuni pentru noitoti, dar in special pentru cei saraci.

3. Cele mai recente evaluari aleComitetului Interguvernamental

pentru Schimbari Climatice(IPCC)



Fauna si biodiversitatea, deja amenintate de dis-trugerea habitatului si de catre alte presiuni ale fac-torului antropic, se vor confrunta cu un pronuntatrisc de extinctie. Cele mai vulnerabile ecosistemeinclud recifurile de corali, padurile boreale (sub-arc-tice), habitatul montan si zonele dependente de cli-matul mediteranean. Oceanele vor suporta deasemenea temperaturi mai ridicate si, pe masurace absorb mai mult dioxid de carbon, viata marinava fi negativ afectata de catre cresterea graduluide aciditate. In toate regiunile, odata cu crestereatemperaturilor, creste si riscul daunelor.

Clima nu raspunde imediat la reducerea emisiilorde gaze cu efect de sera. Cateva dintre acestearezista in atmosfera ani, decenii sau chiar secoleintregi. Un posibil rezultat ar fi accentuarea schim-barilor climatice din inertie, care poate dura sute deani dupa stabilizarea concentratiilor atmosferice.Sunt necesare reduceri semnificative ale emisiiloracestor gaze la nivel global. Cu toate acestea, de-cizii punctule referitoare la stabilizarea lor pentru apreveni schimbarile climatice nu au fost inca luate.

IPCC sugereaza faptul ca o posibila vulner-abilitate viitoare va depinde nu numai deschimbarile climatice, ci si de modalitatile dedezvoltare ale acestora. Dezvoltarea durabilapoate reduce vulnerabilitatea. Pentru a aveaefecte pozitive, adaptarea trebuie directionatacatre prioritatile dezvoltarii durabile la nivelnational si international prin programele sec-torale. Politicile ce vizeaza schimbarile cli-matice pot promova activitati care au beneficiimultiple asupra indeplinirii Obiectivelor deDezvoltare ale Mileniului concomitent cuobiectivele ce vizeaza adaptarea.

Strategiile nationale de adaptare pot in-clude:

1. masuri de intarire a bazei stiintifice inprocesul decizional

2. metode si instrumente pentru evalu-area adaptarii

3. educarea, formarea si constientizareadin partea publicului a adaptarii, incluzand inacest public si tinerii

4. promovarea capacitatii de gandire in-dividuala si institutionala

5. transferul de tehnologie si dezvoltarea

6. promovarea strategiilor de adaptare lo-cale

7. cadru legislativ si norme care pro-moveaza actiuni usor adaptative.

4. Adaptarea la schimbarile climatice

Adaptarea este un proces prin care societatile in-vata sa reactioneze la riscurile asociate schimbar-ilor climatice. Aceste riscuri sunt reale, actionanddeja in multe sisteme si sectoare esentiale ale ex-istentei umane - resursele hidrologice, securitateaalimentara si sanatatea. Optiunile de adaptare suntmultiple si variaza de la cele tehnice - protejareanivelului crescut al apelor sau case protejate depericolul inundatiilor prin suspendarea pe pon-toane, pana la schimbarea de tip comportamentalla nivel individual, precum reducerea consumuluide apa sau a consumului energetic si/sau un con-sum mai eficient. Alte strategii includ: sisteme deavertizare a fenomenelor meteo extreme, im-bunatatirea managementului riscului, optiuni deasigurare si conservare a biodiversitatii pentru re-ducerea impactului schimbarilor climatice asupraoamenilor, conservarea si restaurarea adapos-turilor subterane pentru oameni pentru a-i protejade furtuni.



Programele nationale de actiune reprezinta ooptiune pentru tarile cel mai putin dezvoltate,oferind o evaluare riguroasa a nevoilor urgentede adaptare. Scopul lor este acela de a extindecapacitatile de adaptare ale comunitatilor. Inplus, programul "Nairobi" pentru impact, vul-nerabilitate si adaptare la schimbarile climaticeasista toate tarile in intelegerea si evaluareaimpactului, vulnerabilitatii si adaptarii lor. Estepermis astfel un proces decizional bazat pe in-formatii despre actiunile si masurile practice deadaptare, oferind un cadru structural pentru co-operare. Sistemul Natiunilor Unite, agentiilesale specializate si alte organizatii interna-tionale vizeaza adaptarea in programele lor demunca.

Asigurarea fondurilor necesare derularii petermen mediu si lung a initiativelor de adaptareeste un aspect extrem de important. Fara sufi-cienti bani, adaptarea poate prezenta riscul dea nu putea fi pusa in practica. Finantarea "re-activa" sau pe termen scurt, este si mai costisi-toare, si mai greu de sustinut pe termen lung.Adaptarea nu previne insa nevoia de reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Atatstrategiile de adaptare, cat si cele de reduceresunt nu doar necesare, ci si complementare.

Totalul emisiilor de gaze cu efect de sera e incontinua crestere. In ultimele trei decenii, acesteemisii au inregistrat o crestere cu o medie de1,6% emisii de CO2 din folosirea combustibilu-lui fosil, ajungand la 1,9%/ an. In absenta unorpolitici de actiune, se asteapta ca aceste tiparede crestere a emisiilor sa continue. IPCC a ob-servat ca in perioada 1970-2004 cea mai marecrestere a emisiilor cu efect de sera s-a datorataprovizionarii cu energie (furnizare si consum)si transporturilor rutiere.

Pe de alta parte, accesul la energie este crucialdaca dorim indeplinirea Obiectivelor de Dez-voltare ale Mileniului (una dintre principalele pri-oritati ale tarilor in curs de dezvoltare) dinmoment ce cresterea economica presupune oaprovizionare si un consum energetic mai efi-cient.

Conform scenariului de referinta al Agentiei In-ternationale pentru Energie (IEA), cererea glob-ala de energie va creste cu 60% pana in 2030.In perioada premergatoare lui 2030, infrastruc-tura furnizarii de energie la nivel global va pre-supune o investitie totala de 20 000 miliardedolari SUA, dintre care jumatate in tarile in cursde dezvoltare. Modalitatea in care sunt satisfa-cute aceste nevoi energetice va afecta posibili-tatea de a controla schimbarile climatice.Politicile climatice si actiunile la nivel national siinternational sunt necesare in "ecologizarea"aprovizionarii cu energie si a dezvoltarii eco-nomice.

De asemenea, este extrem de important cacresterea emisiilor sa fie rupta de cresterea eco-nomica. Eforturile de temperare a acestora dinurmatoarele doua, trei decenii vor determina inmare parte cresterea mediei temperaturii glob-ale si schimbarile climatice aferente, care pot fiastfel evitate.

5. Reducerea emisiilor ce cauzeazaschimbarile climatice



Conform IPCC exista potential pentru temper-are, incluzand aici folosirea pe scara larga atehnologiilor curate si imbunatatirea eficienteiconsumatorului final. Exista un enorm potentialeconomic in urmatoarele decenii in toate sec-toarele implicate in reducerea emisiilor de gazecu efect de sera. Acest potential este suficientpentru a compensa cresterea prevazuta aemisiilor globale si chiar pentru a reduce acesteemisii sub nivelul actual. IPCC sugereaza faptulca efectele macro-economice ale reducerii saustabilizarii emisiilor in limitele 445 - 710 particulela million de CO2e pentru anul 2030 variaza dela o usoara crestere in PIB-ul global la oscadere de 3%, in functie de tinta de stabilizare.Stern Review sugereaza ca anual costul de re-ducere a emisiilor, de aproape 1% din PIB-ulmondial, poate conduce la o stabilizare a CO2ela 550 de particule la million pana in 2050.

Unele dintre optiunile disponibile de reduceresunt de fapt oportunitati de tip "fara regrete"care pot genera beneficii sociale si de mediumultiple. Totodata, trebuie luat in considerarefaptul ca statele in curs de dezvoltare si expor-tatoare de petrol sunt mai degraba preocupatede impactul negativ pe care il vor avea masurilede stabilizare a emisiilor de gaze de sera luatein tarile dezvoltate.Guvernele pot juca un rol major in motivareasectorului privat pentru a investi in tehnologiileinovatoare, oferindu-le stimulente clare, previz-ibile, durabile si consistente. Guvernele folos-esc o gama larga de politici si metode pentru acombate schimbarile climatice, inculzand aiciregulamente si standarde, taxe si accize, licentecomerciale, acorduri voluntare, subventii, stim-ulente financiare, programe de cercetare si dez-voltare si instrumente de informare.

Aproximativ 30% dintre emisiile prognozatepentru sectoarele rezidentiale si comerciale (ceamai ridicata cota dintre toate sectoarele studiatade catre IPCC) pot fi reduse pana in 2030 cu unbeneficiu economic net. Modificari ale obisnuin-tei de transport, cum ar fi imbunatatirea trans-portului public, a infrastructurii si promovareamijloacelor de transport nemotorizate, pot re-duce si mai mult emisiile. Cel mai ridicat poten-tial pentru reducerea emisiilor industriale esteascuns in industria metalurgica, mare con-sumatoare de energie, inciment si in productiade hartie. Optiunile de reducere a emisiilor dinagricultura sunt si ele competitive si pot contribuila indeplinirea obiectivelor de combatere aschimbarilor climatice pe termen lung.

Gradul actual de defrisare contribuie cu peste20% din emisiile de gaze cu efect de sera avandca si cauza factorul uman, facand din defrisareala nivel mondial una dintre principalele cauze aleschimbarilor climatice datorate omului. Organi-zatia pentru Agricultura si Alimentatie a Natiu-nilor Unite estimeaza ca in 2000- 2005 au fostpierdute, in medie,12.9 milioane hectare depaduri, in special in America de Sud, Africa siAsia. Stoparea ratelor atat de ridicate de defris-are, promovarea managementului durabil alpadurilor si plantarea unor noi paduri ar puteareduce semnificativ emisiile de gaze cu efect desera.

Schimbarile climatice prevazute pot duce lacresterea accentuata a gradului de saracie si lasubminarea dezvoltarii durabile, in special in tar-ile cel mai putin dezvoltate. Eforturile de reduc-ere a efectelor schimbarilor climatice la nivelglobal pot intari partial perspectivele de dez-voltare globala prin scaderea riscului de impactnegativ al schimbarilor climatice. Cooperareamultilaterala efectiva reduce substantial costulglobal al schimbarilor climatice comparativ cucosturile pe care fiecare tara le-ar suporta dacaar actiona exclusiv la nivel national. Piata decarbon generata de semnarea Protocolului dela Kyoto este o ilustrare a felului in care stimu-lentele pot fi folosite pentru a indeplini obiec-tivele stabilite printr-un acord international.



6. Rolul sectorului privat in conturarea solutiilor

Rolul sectorului privat ca si sursa a solutiilorpentru combaterea schimbarilor climatice la nivelglobal este de acum recunoscut universal, iar in-teractiunea acestuia cu agenda publica este totmai ampla. Comunitatea de afaceri poate oferioptiuni noi si inovatoare, poate aplica cunostin-tele si tehnologia in sectoare-problema pe careapoi le poate transforma in oportunitati. Esentialin stabilirea acestui rol este numarul tot mai mareal corporatiilor care au inteles importanta pro-gramelor de responsabilitate sociala de tip cor-poratist (CSR), al reducerii riscurilor si dinamiciiperformantelor asociate cu productia durabila sifolosirea eficienta a energiei. Actiunile care com-bat schimbarile climatice pot constitui o bazapentru noi cresteri economice, noi locuri demunca, noi sectoare de productie, noi servicii in-dustriale si noi roluri in sectoare precum agricul-tura sau silvicultura.

Multe dintre afacerile de top incep sa paseascain problematica schimbarilor climatice tocmaipentru ca oamenii de afaceri inteleg riscurile sirecunosc ca este nevoie sa actioneze pe linia re-ducerii acestora. Tot ei vad si oportunitatileimense care se nasc din dezvoltarea unortehnologii prietenoase sau verzi, tehnologii careapoi vor contribui la progresul economic si ladezvoltare. Fara acest tip de tehnologii insa,amenintarea la adresa climei mondiale va fi unapermanenta. Aceeasi oameni de afaceri doresc,fireste, sa-si consolideze pozitia competitiva pepiata si sa obtina un avantaj in dezvoltareatehnologiilor si strategiilor ce vor contribui la re-ducerea emisiilor in anii urmatori.

Exista o gama variata de actiuni pe care com-paniile le pot derula pentru a-si reduce contribu-tia la schimbarile climatice. Pot implementaprograme de energie verde si proiecte co-gener-are, pot dezvolta procese si produse deeconomisire a energiei, pot produce combustibili"curati", energie biomasa, motoare cu ardere re-dusa si multe altele.

Cu asistenta din partea guvernelor, sectorulprivat poate juca un rol major in eforturile cli-matice prin intermediul parteneriatelor. Atatparteneriatele de cercetare, cat si cele pentrudezvoltarea unor politici climatice, pot asiguracrearea unei baze reale despre ceea ce poatefi atins, dar si modalitati si termene de in-deplinire a acestor obiective.

La nivel international si national, guvernele tre-buie sa asigure mediului de afaceri anumite di-rectii de actiune. Provocarea consta incontinuitatea asigurarii unor cadre legale si aunor parteneriate care vor pemite corporatiilorsa-si asume rolul vital in protejarea climei.Acestea trebuie sa inteleaga ca schimbarile cli-matice sunt o prioritate, dar si sa prevada di-rectia si scopul final al politicilor internationalesi nationale in domeniu. Pe baza unor astfel dedirectii, mediul de afaceri va investi cu in-credere in tehnologiile si strategiile necesare.



7. Urmatorii pasi in abordarea globala a schimbarilor climatice

Peste tot in lume, discutiile despre schimbarileclimatice se intensifica si se indreapta spre noi di-rectii, cu o deschidere tot mai mare. Schimbarileclimatice au fost incluse pe agenda celor mai im-portante intalniri regionale si internationale dinacest an, multe dintre acestea solicitandincheierea cu rezultate pozitive a Conferintei ONUprivind Schimbarile Climatice ce va avea avea locin Bali, in decembrie 2007. Conferinta din Bali vaoferi posibilitatea de implicare viitoare in cadrulproceselor multilaterale de schimbare climaticasub auspiciile Natiunilor Unite si in conturarea unuiplan de aboradre globala a schimbarilor climatice.Pentru a facilita schimbul de viziuni si pentru a di-namiza actiunile politice, Secretarul General ONUva organiza la New York, in ziua de 24 septem-brie, un eveniment informal la nivel inalt legat deAdunarea Generala.

Mecanismele de piata impuse prin Protocolul dela Kyoto sunt menita sa reduca costurile atingeriilimitei de emisii: mecanisme de dezvoltare nepolu-ante, implementarea comuna si comercializareaemisiilor.

Conventia privind schimbarile climatice si Proto-colul de la Kyoto presupun un ajutor financiar dinpartea tarilor cu mai multe resurse pentru aceletari mai putin dotate si implicit mai vulnerabile. Ast-fel, au fost infiintate trei fornduri:

a) Fondul Special pentru Schimbarile Climatice cefinanteaza proiecte pentru adaptare, transfer detehnologie, diversificare economica si capacitateinstitutionala;

b) Fondul Tarilor cel mai putin Dezvoltate ce spri-jina un program de asistenta destinat acestor tari. c) Fondul de Adaptare ce va finanta proiectele siprogramele de adaptare in tarile in curs de dez-voltare si va sprijini activitatile de intarire a capac-itatii institutionale.

Impactul schimbrilor climatice

Exist multe zone ale Europei care sunt afec-tate de fenomene extreme: temperaturi foarteridicate, secete, ploi i inundaii.Vara trecut, n timp ce ziarul spaniol El Paisprezenta imagini cu albia rurilor secate, nMarea Britanie The Guardian avertiza n ti-tlurile sale cu privire la pericolul inundaiilor. ntimp ce autoritile locale din Barcelona luaumsuri n vederea importului de ap prin trans-port maritim, guvernul britanic evalua stadiulde pregtire n privina proteciei mpotrivainundaiilor.Aceste fenomene sunt cauzate de mai mulifactori, ns este cert faptul c schimbrile cli-matice i vor intensifica att frecvena, ct igravitatea. Chiar dac reducem emisiile degaze, prezena gazelor cu efect de ser acu-mulate pn n prezent va produce uneleschimbri climatice deci impacturi vor existan continuare. De aceea, va trebui s neadaptm adic s evalum punctele vulner-abile i s acionm n vederea minimizriiriscurilor. Analiza privind adaptarea laschimbrile climatice se concentreaz maiales asupra problemelor legate de ap, n spe-cial asupra lipsei acesteia, seceta.

Lipsa apei i secetaCa urmare a temperaturilor tot mai ridicate,rezervele de ap din Europa de Sud se vormpuina. n acelai timp, agricultura i turis-mul vor necesita mai mult ap, mai ales nregiunile mai calde i mai uscate.Creterea temperaturii apei i scderea coteirurilor vor afecta, la rndul lor, calitatea apei.Creterea nivelului precipitaiilor i inundaiiletoreniale vor crete riscul polurii datoritrevrsrii apei pluviale i a scurgerilor desiguran din staiile de epurare a apelor uzate.n primvara anului 2008, nivelul apelor n rez-ervoarele de alimentare cu ap ale orauluiBarcelona erau att de sczute, nct s-au luatmsuri s se importe ap pe cale maritim. S-a hotrt achiziionarea a ase ncrcturi cuap, fiecare coninnd ap potabil suficientpentru a umple zece piscine olimpice, pentruun cost aproximativ de 22 milioane EURO.



Centrul Europe Direct [email protected];www.europedirect.ro

Centrul Europe Direct Alba Iulia [email protected]; www.europedirect-albaiulia.ro

Centrul Europe Direct Arad [email protected];www.europedirec-

tarad.roCentrul Europe Direct Bacu

[email protected];www.europedi-rect.ub.ro

Centrul Europe Direct [email protected];www.cciabn.ro/europedi-

rect

Centrul Europe Direct [email protected];

[email protected];www.infocid.ro/e-direct


www.europedirect.centras.roCentrul Europe Direct Comneti

[email protected];www.europedirect.primariacomanesti. ro

Centrul Europe Direct [email protected];www.europedirect-constanta.roCentrul Europe Direct [email protected];

www.europedirect.mpe.roCentrul Europe Direct Curtea de Arges

[email protected];[email protected]

Centru Europe Direct Fagaras,[email protected];www.edfagaras.ro

Centrul Europe Direct [email protected]; www.cjgalati.ro

Centrul Europe Direct [email protected];www.eudirect.ro


www.europedirect.cdimm.orgCentrul Europe Direct Mizil, Prahova

[email protected];www.primaria-mizil.ro


www.cjmures.roCentrul Europe Direct Nord- Est,Neamt

[email protected];www.adrnordest.ro

Centrul Europe Direct Odorhei, [email protected];www.edo.org.ro

Centrul Europe Direct [email protected]


Centrul Europe Direct Sfantu [email protected]

Centrul Europe Direct [email protected];www.edtargoviste.ro

Centrul Europe Direct Tarnave, [email protected];

www.edirect.spadure.roCentrul Europe Direct Timis

[email protected] Europe Direct Transilvania de Nord, Cluj

[email protected];http://europedirectnordvest.ro



www.europedirectvaslui.roCentrul Europe Direct Vlcea

[email protected];

Reeaua EUROPE DIRECTn Romnia

n Romnia exist 30 de Centre EUROPE DIRECT unde cetenii potprimi informaii despre Uniunea European i instituiile acesteia. Maijos v sunt prezentate adresele de e-mail si website ale Centrelor EDdin Romnia, ct i site-urile Instituiilor Uniunii Europene



Instituiile Uniunii EuropeneInstituiile Uniunii Europene

Parlamentul Europeanhttp://www.europarl.eu-

ropa.eu/

Consiliul Uniunii Europenehttp://www.consilium.europa.eu/

Comisia Europeanhttp://ec.europa.eu/

Reprezentana Comisiei Europene n Romnia - http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htmOficiul pentru Publicaii Oficiale al Comunitilor Europene- http://publications.europa.eu

Oficiul European Pentru Selecia de Personal- http://europa.eu/epsocoala European de Administraie- http://europa.eu/eas

EU Whoiswho- http://europa.eu/whoiswho/public/index.cfm?

Curtea de Justiiehttp://curia.europa.eu

Curtea de Conturi Europeanhttp://eca.europa.eu

Comitetul Economic i Social European

http://eesc.europa.eu

Comitetul Regiunilorhttp://www.cor.europa.eu

Banca European de Investiiihttp://www.eib.europa.eu/

Fondul European de Investiii

http://www.eif.org

Banca Central Europeanhttp://www.ecb.eu

Ombudsmanul Europeanhttp://www.ombudsman.europa.eu

Controlorul European pentru Protecia Datelor

http://www.edps.europa.eu



Centrul EUROPE DIRECT al judeului Hunedoara ofer publicului serviciigratuite de informare, asisten, consultan n:

- Accesarea programelor de finanare nerambursabil ale Uniunii Europene;

- Informarea actorilor locali privind posibilitile de finanare european;- Participarea la programele i proiectele europene;- Identificarea de parteneri pentru programe i proiecte europene;- Asisten pentru realizarea de proiecte europene;- Oferirea de informaii generale pe teme ale Uniunii Europene;- Oferirea de informaii practice cu privire la numeroase aspecte, cum ar fi demersurile necesare pentru recunoaterea studiilor, etc;

- Informaii privind numele, adresele i numerele de telefon ale diferitelor organizaii ce fac parte din reelele de informare a Uniunii Europene;

- Consultan pentru depirea unor probleme practice n exercitarea drepturilor ceteneti.

CENTRUL EUROPE CENTRUL EUROPE DIRECTDIRECT ALALJUDEULUI HUNEDOARAJUDEULUI HUNEDOARA

Simeria, Str. Libertii, Nr. 4, cod potal335900

Tel. 0254.261399, Fax 0354.401027E-mail: [email protected],

web: www.europedirect.ro

Centrul poate fi consultat n zilele de luni,miercuri i vineri ntre orele 08:00- 16:00, iar

mari i joi ntre orele 08:00-18:00

Efectele încălzirii globale în...

Documents

Transcript of Efectele încălzirii globale în...