EFECTELE ECONOMICE ALE ... - arhiva- · Studiu de caz realizat în cadrul unui spital ......

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Mirela-Florina LEUCA

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

EFECTELE ECONOMICE ALE

SCHIMBĂRILOR DEMOGRAFICE

ASUPRA SECTORULUI SPITALICESC

ÎN UNELE ŢĂRI EUROPENE

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Alina BĂDULESCU

ORADEA

2011

2

I. CUPRINS

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL 1 – SCHIMBĂRILE DEMOGRAFICE ÎN EUROPA: ABORDĂRI

TEORETICE, REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE 12

1.1. Analiza comparativă a evoluţiilor demografice recente în ţările Uniunii Europene şi Elveţia 13

1.1.1. Evoluţia numărului populaţiei, a sporului natural şi a migraţiei nete 13

1.1.2. Evoluţia fertilităţii şi a nupţialităţii 18

1.1.3. Evoluţia speranţei de viaţă şi a mortalităţii infantile 27

1.1.4. Evoluţia structurii pe vârste a populaţiei şi a raportului de dependenţă demografică 34

1.2. Teorii demografice şi abordări explicative ale schimbărilor demografice înregistrate în

ultimele secole în Europa 41

1.2.1. Teoria tranziţiei demografice 41

1.2.2. Alte teorii, abordări explicative şi reflecţii cu privire la evoluţia fertilităţii 49

1.3. Ţările Uniunii Europene şi Elveţia la orizontul anului 2050: ipoteze şi rezultate ale unor

proiecţii demografice 60

1.4. Concluzii 67

CAPITOLUL 2 – SISTEMELE DE SĂNĂTATE EUROPENE ÎN FAŢA

PROVOCĂRII SCHIMBĂRILOR DEMOGRAFICE 68

2.1. Sistemele de sănătate europene: aspecte generale şi repere ale evoluţiilor recente 69

2.1.1. Consideraţii cu privire la evoluţiile din sistemele de sănătate europene 69

2.1.2. Date cu privire la cheltuielile de sănătate, gradul de utilizare a serviciilor

medicale şi resursele alocate în unele sisteme de sănătate europene 74

2.2. Activităţi şi recomandări la nivelul Uniunii Europene cu privire la efectele

procesului de îmbătrânire demografică asupra sistemelor de sănătate ale ţărilor membre 82

2.3. Impactul schimbărilor demografice asupra nivelului şi evoluţiei cheltuielilor de sănătate

în Europa 98

2.3.1. Date cu privire la anii de viaţă sănătoasă şi cheltuielile de sănătate pe grupe de vârstă 99

2.3.2. Teorii şi date empirice cu privire la impactul factorilor demografici asupra

cheltuielilor de sănătate 109

2.3.3. Rezultate şi concluzii ale unor proiecţii ale cheltuielilor de sănătate pentru

ţările Uniunii Europene (UE-27) şi Elveţia 118

2.4. Concluzii 125

CAPITOLUL 3 – SCENARII DE EVOLUŢIE VIITOARE ÎN SISTEMUL SANITAR ŞI ÎN

SECTORUL SPITALICESC GERMAN SUB IMPACTUL ÎMBĂTRÂNIRII DEMOGRAFICE 126

3.1. Metodologia cercetării 127

3.2. Evoluţii viitoare în sistemul sanitar german sub impactul îmbătrânirii demografice 128

3

3.3. Evoluţii viitoare în sectorul spitalicesc german sub impactul îmbătrânirii demografice 142

3.4. Concluzii 161

CAPITOLUL 4 – ASISTENŢA MEDICALĂ SPITALICEASCĂ A PERSOANELOR

VÂRSTNICE: CARACTERISTICI ŞI PROVOCĂRI PENTRU VIITOR 163

4.1. Dimensiuni ale utilizării serviciilor medicale spitaliceşti de către populaţia vârstnică 164

4.1.1. Numărul şi ponderea pacienţilor vârstnici spitalizaţi 165

4.1.2. Principalele cauze de spitalizare a persoanelor vârstnice 171

4.1.3. Durata medie de spitalizare şi rata de reinternare a pacienţilor vârstnici 184

4.2. Rezultatele cercetării proprii cu privire la problemele şi caracteristicile asistenţei medicale

spitaliceşti a persoanelor vârstnice 190

4.3. Concluzii 207

CAPITOLUL 5 – IMPACTUL ÎMBĂTRÂNIRII DEMOGRAFICE ASUPRA

SPITALELOR: REZULTATE ALE UNOR CERCETĂRI REALIZATE ÎN GERMANIA

ŞI ÎN ROMÂNIA 209

5.1. Studiu de caz realizat în cadrul unui spital german 209

5.2. Impactul schimbărilor demografice din perspectiva sectorului spitalicesc din Germania 220

5.2.1. Metodologia cercetării şi caracteristicile eşantionului supus cercetării 220

5.2.2. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor cercetării 223

5.3. Efectele schimbărilor demografice asupra spitalelor din România 239

5.3.1. Date statistice cu privire la persoanele vârstnice spitalizate în România 239

5.3.2. Metodologia cercetării şi caracteristicile eşantionului supus cercetării 248

5.3.3. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor cercetării 250

5.4. Concluzii 258

CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII ALE TEZEI 260

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 272

ANEXE 303

II. CUVINTE-CHEIE

Schimbări demografice, îmbătrânirea populaţiei, analiza comparativă demografică UE-27,

impactul demografic, sisteme sanitare europene, cheltuieli de sănătate, indicatori ai

activităţii spitaliceşti, strategii sanitare, scenarii de evoluţie, pacienţii vârstnici spitalizaţi,

modele de cooperare în sistemul sanitar, asistenţa sanitară regională, rolul spitalelor,

strategii de diversificare, strategii de specializare, spectrul de servicii spitaliceşti, Germania,

România

4

III. SINTEZE

Schimbările demografice i-au preocupat pe foarte mulţi oameni de ştiinţă şi

cercetători din diferite ţări, încă de la începutul secolului al XX-lea; la ora actuală există un

număr mare de studii şi cercetări cu privire la schimbările demografice înregistrate în

ultimele secole şi decenii la nivel naţional1, european şi mondial, atât în literatura de

specialitate naţională cât şi în cea internaţională2 prezentându-se şi cauze ale acestora. Dacă

acum 15-20 de ani aceste schimbări, precum şi consecinţele lor asupra diferitelor aspecte ale

vieţii economice şi sociale, nu se aflau atât de mult în centrul discuţiilor publice sau nu

fuseseră abordate în cadrul unui număr ridicat de studii, în prezent situaţia este cu totul alta;

în ultimii ani au fost publicate în multe ţări diferite studii şi analize, care au încercat să

cuantifice impactul demografic asupra pieţei muncii, asupra cererii pentru diverse servicii şi

produse, asupra sistemelor sociale sau de sănătate. În ceea ce priveşte efectele schimbărilor

demografice asupra sistemelor de sănătate, acestea sunt reduse foarte adesea la probleme

legate de finanţarea serviciilor de sănătate; astfel, unele dezbateri privesc consecinţele

schimbărilor demografice doar din perspectiva impactului financiar a îmbătrânirii populaţiei

asupra cheltuielilor de sănătate şi a posibilităţii finanţării acestora în viitor, fără a realiza

însă şi o analiză detaliată a spectrului de servicii necesare pentru asigurarea unei asistenţe

sanitare adecvate pentru persoanele vârstnice. Sectorul spitalicesc deţine un rol important în

cadrul sistemelor de sănătate europene.

Pornind de la o serie de ipoteze, scenarii3 de proiectări, s-a încercat cuantificarea

impactului îmbătrânirii populaţiei asupra sectorului spitalicesc, de exemplu în Germania, în

ceea ce priveşte numărul episoadelor de spitalizare, distribuţia acestora pe categoriile

principale de boli şi numărul de paturi de spital necesare. Literatura de specialitate include

numeroase articole cu privire la diverse aspecte legate de spitalizarea persoanelor vârstnice,

printre acestea numărându-se şi probleme întâlnite la externarea din spitale a persoanelor

vârstnice şi transferul acestora în cămine de îngrijiri sau alte instituţii de asistenţă sanitară şi

îngrijiri, soluţii pentru organizarea eficientă a managementului externării şi a tranziţiei din

spitale pentru aceşti pacienţi, precum şi necesitatea, respectiv avantajele existenţei unor

departamente de geriatrie acută în spitale; unele dintre aceste aspecte au relevanţă doar în

cadrul sistemului respectiv de sănătate, datorită caracteristicilor specifice ale acestuia. Astfel,

putem concluziona că, pe plan internaţional, există un număr mare de astfel de publicaţii şi o

atenţie în creştere faţă de această temă, subliniind astfel interesul tot mai mare faţă de

importanţa implicaţiilor schimbărilor demografice asupra sistemelor de sănătate. Germania se

face remarcată nu doar prin amploarea procesului de îmbătrânire demografică, ci şi prin

sistemul său de sănătate, reprezentând astfel un bun exemplu de cercetare a efectelor

economice ale schimbărilor demografice asupra sectorului spitalicesc. După părerea noastră,

în literatura de specialitate lipsesc abordarea şi analiza amplă ale multiplelor implicaţii cu

privire la schimbările demografice pentru spitale, în cazul nostru în Germania şi România. La

ora actuală există la nivel naţional puţine publicaţii nemedicale cu referire la problemele

legate de persoanele vârstnice spitalizate. Totodată, pentru România, experienţe şi activităţi

din alte sisteme de sănătate europene ar putea constitui repere pentru viitor în structurarea şi

organizarea sectorului spitalicesc, respectiv a sistemului de sănătate, sub impactul

schimbărilor demografice.

1 pentru România de exemplu Gheţău (1978, 1981, 1997, 2004, 2007), Mureşan (1999, 2006), Mureşan şi

Rotariu (2000), Mureşan et al. (2008), Rotariu (2006) sau Trebici (1978, 1982, 1993) 2 printre acestea numărându-se şi publicaţiile lui Surkyn şi Lesthaeghe (2004), Kohler, Billari şi Ortega (2006),

Caldwell (2006b), Caldwell şi Schindlmayr (2006), Frejka (2008b), Sobotka (2008) sau Lesthaeghe (2010) 3 printre acestea numărându-se şi publicaţiile lui Wilhelm şi Gehrling (2008), Böhm (2010), Biermann et al.

(2010), Peters et al. (2010) sau Statistische Ämter des Bundes und der Länder (2010).

5

Scopul acestei lucrări constă în identificarea şi evaluarea efectelor economice ale

schimbărilor demografice asupra sectorului spitalicesc în unele ţări europene, axându-ne în

special pe cazul Germaniei. Unele aspecte vor fi concretizate şi în cadrul unei cercetări

realizate în România. Metodologia cercetării utilizată în cadrul acestei lucrări a inclus, în

punctul de pornire, studierea detaliată a literaturii de specialitate, sursele de informare folosite

incluzând în special studii şi rapoarte de cercetare, lucrări de specialitate, articole ştiinţifice,

recenzii ale literaturii de specialitate, publicaţii statistice, interviuri publicate cu demografi,

pagini web ale unor organizaţii şi instituţii internaţionale, prezentări, analize şi discursuri din

cadrul mai multor congrese pe teme legate de schimbări şi probleme în sistemul de sănătate şi

sectorul spitalicesc german, în special cu privire la persoanele vârstnice spitalizate, legislaţia

naţională şi internaţională, precum şi unele cărţi din domeniu. Analiza comparativă a situaţiei

demografice în ţările Uniunii Europene şi Elveţia a presupus prelucrarea şi evaluarea de date

statistice furnizate de Biroul European de Statistică (EUROSTAT) şi Divizia pentru Populaţie

a Organizaţiei Naţiunilor Unite (United Nations Population Division). Identificarea şi analiza

evoluţiilor recente din sistemele de sănătate europene, cu privire la cheltuielile de sănătate,

gradul de utilizare a serviciilor medicale şi resursele alocate, cu accent în special pe sectorul

spitalicesc, au necesitat prelucrarea de date statistice de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Analiza cauzelor principale de spitalizare şi a categoriilor majore de diagnostice ale

persoanelor vârstnice spitalizate, precum şi a altor indicatori legaţi de asistenţa medicală

spitalicească a acestora în România şi Germania s-a realizat pe baza datelor statistice obţinute

de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar (pentru România) şi a

datelor publicate de Oficiul Naţional de Statistică al Germaniei (pentru Germania). Totodată,

tehnica interviului (scris şi oral) de elită structurat, împreună cu tehnica sondajului (pe bază

de chestionar) şi metoda studiului de caz au fost şi ele utilizate în cadrul acestei lucrări.

În ceea ce priveşte structura lucrării, aceasta cuprinde cinci capitole. Primul capitol

cu titlul „Schimbările demografice în Europa: abordări teoretice, realităţi şi perspective”

prezintă situaţia demografică actuală precum şi evoluţiile demografice în intervalul de timp

1995-2010 pentru ţările Uniunii Europene (UE-27) şi Elveţia, în cadrul unei analize

comparative a factorilor, proceselor, cauzelor şi mecanismelor demografice care stau la baza

acestor evoluţii. Pornind de la studiul amplu al literaturii de specialitate, în acest capitol am

prezentat teorii precum şi alte abordări demografice explicative cu privire la schimbările

demografice înregistrate în ultimele secole şi în special începând cu a doua jumătate a

secolului al XX-lea în diferite ţări europene; analiza rezultatelor cercetărilor şi studiilor

existente până la ora actuală a permis identificarea unor direcţii de teoretizare şi cercetare

demografică, precum şi a factorilor consideraţi a fi influenţat comportamentul fertil în diferite

ţări, în special pe plan european. Utilizând mai multe scenarii de proiecţie a populaţiei ţărilor

Uniunii Europene (UE-27) şi Elveţiei disponibile în momentul realizării cercetării, am

analizat în ce măsură schimbările demografice observate până în prezent se vor perpetua şi în

viitor, precum şi posibila amploare pe care acestea ar putea să o dobândească, în diferite

scenarii, până la sfârşitul primei jumătăţi a acestui secol. Analiza datelor demografice pentru

ţările Uniunii Europene (UE-27) şi Elveţia a subliniat o serie de aspecte relevante pentru

problematica abordată în această lucrare cu privire la sistemele de sănătate şi activitatea

spitalelor. În anul 2009, atât ponderea cât şi numărul populaţiei cu vârste de peste 65 de ani

înregistrau valori mai ridicate decât în anul 1995, la începutul intervalului de timp analizat în

toate ţările din eşantionul de lucru, o situaţie identică întâlnindu-se şi la grupa de vârstă 80+

ani. În acelaşi interval de timp vârsta mediană a populaţiei a parcurs un traseu ascendent în

toate ţările europene analizate; dintre ţările europene analizate, Germania reprezenta ţara cu

cea mai ridicată pondere a persoanelor cu vârste de peste 65 de ani în anul 2009, având astfel

şi populaţia cea mai îmbătrânită. Analiza diferitelor scenarii şi proiecţii demografice la

orizontul anului 2050 a arătat că, indiferent de nivelul de fertilitate considerat (în cadrul

6

scenariilor analizate), populaţia vârstnică (60+, 65+ sau 80+ ani) va creşte ca număr şi

pondere în toate ţările europene analizate, în cadrul grupelor de vârstă înaintată, populaţia cu

vârste de peste 80 de ani urmând a înregistra o evoluţie ascendentă mult mai accentuată.

Astfel, raportul de dependenţă al persoanelor vârstnice şi de dependenţă demografică vor

parcurge traiectorii ascendente indiferent de nivelul de fertilitate considerat în cadrul acestor

scenarii în toate ţările europene analizate. Deşi tendinţele de evoluţie sunt aproximativ

identice cu privire la modificările structurii pe vârste a populaţiei ţărilor Uniunii Europene,

amploarea acestora va diferi de la ţară la ţară, unele fiind nevoite să se confrunte cu un proces

foarte intens de îmbătrânire demografică, în timp ce altele se vor afla în faze mai puţin

amplificate de îmbătrânire demografică. Chiar şi aşa, este foarte probabil ca în anul 2050

populaţiile ţărilor europene să fie clasificate în general drept populaţii foarte sau hiper-

îmbătrânite. Unele ţări, cum sunt Germania şi Italia, se află conform celor mai recente date

statistice disponibile într-o astfel de situaţie, ponderea persoanelor vârstnice depăşind deja la

ora actuală pragul de 20% din populaţia totală. Astfel, putem concluziona că îmbătrânirea

populaţiei ţărilor europene reprezintă un fenomen general la nivel european, cu amplitudini

însă diferite de la ţară la ţară.

Al doilea capitol cu titlul „Sistemele de sănătate europene în faţa provocării

schimbărilor demografice” se axează pe analiza sistemelor de sănătate europene în contextul

schimbărilor demografice. Pornind de la prezentarea unor evoluţii recente înregistrate în

diferite sisteme de sănătate europene, am analizat comparativ evoluţia cheltuielilor de

sănătate agregate şi pe categorii, precum şi a modului de finanţare a sistemelor de sănătate

din ţările Uniunii Europene (UE-27) şi Elveţia în intervalul de timp 1995-2008; studiul

comparativ realizat a inclus şi analiza anumitor indicatori centrali ai sectorului spitalicesc din

aceste ţări, în special evoluţia numărului de spitale şi paturi, a duratei medii de spitalizare, a

ratei de ocupare a paturilor şi a numărului total de internări în spitalele de boli acute. O parte

importantă a acestui capitol o reprezintă analiza activităţilor şi recomandărilor la nivelul

Uniunii Europene în intervalul de timp 2001-2010 pentru sistemele de sănătate ale ţărilor

membre, în contextul îmbătrânirii populaţiei, precum şi abordarea unor aspecte importante

legate de solidaritatea inter-generaţională, impactul financiar şi strategiile de sănătate publică

pentru combaterea bolilor neurodegenerative asociate cu procesul de îmbătrânire (în special

în ceea ce priveşte boala Alzheimer), situaţia medicinii geriatrice la nivel european şi

conceptul de „îmbătrânire activă”. În cadrul acestei analize un rol important îl deţine avizul

adoptat de Comitetul Economic şi Social European (2010a) cu privire la serviciile şi

activităţile care ar trebui realizate de către ţările membre în contextul îmbătrânirii

demografice. Un aspect ce nu putea fi neglijat priveşte cuantificarea impactului demografic

asupra nivelului şi evoluţiei cheltuielilor de sănătate în Europa; în acest scop, am analizat

date statistice cu privire la anii de viaţă sănătoasă la naştere şi la vârsta de 65 de ani pentru

ţările Uniunii Europene (UE-27) şi cu privire la evoluţia costurilor directe ale tratării

diferitelor boli, pe grupe de vârstă, categorii de boli şi unităţi sanitare înregistrate în

Germania în intervalul de timp 2004-2008. În realizarea analizei profilului cheltuielilor de

sănătate cumulate pe grupe de vârstă, nu ne-am rezumat doar la datele existente pentru

Germania, ci am apelat şi la cele disponibile pentru Elveţia pentru anul 2008, realizând astfel

şi o analiză comparativă între cele două ţări, desigur în măsura în care datele statistice folosite

ne-au permis acest lucru. O parte importantă a acestui capitol se referă la prezentarea şi

analiza teoriilor (de exemplu impactul cheltuielilor de sănătate efectuate la sfârşitul vieţii,

respectiv impactul anilor rămaşi de viaţă sau „sindromul Sisif în sănătate”) şi datelor

empirice dintr-o serie de studii cu privire la factorii de influenţă ai cheltuielilor de sănătate şi

efectele variabilelor demografice asupra acestora pe plan internaţional, precum şi la analiza

rezultatelor unor proiecţii ale cheltuielilor de sănătate pentru ţările Uniunii Europene (UE-27)

şi Elveţia în prima jumătate a acestui secol şi la orizontul anului 2060. Folosind date din

7

Germania, în finalul acestui capitol am subliniat un aspect important legat de evoluţia

veniturilor din contribuţii ale asigurărilor sociale de sănătate şi acoperirea cheltuielilor pe

grupe de contribuabili, tematizând totodată şi necesitatea prioritizării serviciilor de sănătate în

contextul îmbătrânirii demografice, în unele sisteme de sănătate europene. Aşa cum s-a putut

constata, la ora actuală se practică deja în unele sisteme de sănătate o prioritizare a serviciilor

de asistenţă medicală. Raţionalizarea serviciilor sanitare ar putea reprezenta un scenariu de

viitor şi în situaţia Germaniei, la ora actuală aceasta fiind însă o temă controversată.

Exemplul bolilor neurodegenerative (în special al bolii Alzheimer) subliniază impactul pe

care schimbările demografice l-ar putea avea asupra evoluţiei costurilor aferente îngrijirii

persoanelor care suferă de astfel de boli. Criticile şi limitările cercetărilor şi studiilor existente

pe această temă au fost analizate detaliat în cadrul acestei lucrări. Datele cu privire la

costurile directe (medii sau cumulate la nivel naţional) generate de tratament, terapii şi

îngrijiri în caz de boală disponibile pentru Germania şi Elveţia arată că persoanele cu vârste

înaintate generează ponderi considerabile ale acestor costuri şi au avut o contribuţie

substanţială la evoluţia ascendentă a acestora în ultimii ani. Deşi scenariile de proiecţii ale

cheltuielilor publice de sănătate analizate arată că factorul demografic nu determină efectul

de majorare cel mai ridicat asupra nivelului viitor al cheltuielilor de sănătate, noi considerăm

că nu putem respinge ipoteza creşterii cheltuielilor de sănătate sub impactul îmbătrânirii

populaţiei ţărilor europene, singurul aspect incert fiind însă amploarea acestui efect. Lăsând

la o parte rezultatele diferitelor proiecţii ale cheltuielilor de sănătate sub impactul

schimbărilor demografice, necesitatea de adaptare a serviciilor de asistenţă medicală şi

îngrijiri la nevoile specifice ale persoanelor vârstnice s-ar putea foarte probabil să necesite

mobilizarea de mijloace financiare suplimentare (realocarea neutră de resurse putând deveni

insuficientă), dimensiunea urmând a varia de la o ţară la alta în funcţie şi cât de bine

sistemele de sănătate europene au luat până acum în considerare nevoile specifice de asistenţă

medicală şi îngrijiri ale populaţiei vârstnice. Totodată, analizele realizate în cadrul acestui

capitol subliniază în special importanţa coordonării serviciilor de asistenţă medicală şi

îngrijiri pentru persoanele vârstnice în contextul schimbărilor structurale înregistrate la nivel

de familie, precum şi a asistenţei sanitare la nivel local şi regional (şi astfel a consolidării

activităţilor de cooperare la nivel regional) în noul context demografic. O problemă centrală a

mai multor ţări europene constă şi în nivelul scăzut de expertiză geriatrică a personalului din

sănătate, precum şi în posibilităţi scăzute sau chiar inexistente de formare şi educare în

domeniul geriatriei şi gerontopsihiatriei. Pe baza analizei recomandărilor şi activităţilor

întreprinse la nivelul Uniunii Europene cu privire la necesitatea de adaptare a sistemelor de

sănătate în faţa provocărilor determinate de schimbările demografice putem concluziona că

impactul demografic dobândeşte o dimensiune considerabilă: noi structuri, activităţi, servicii,

sarcini, calificări, competenţe, discipline etc., situaţia de pe piaţa muncii putând contribui la

îngreunarea situaţiei. În opinia noastră, schimbările demografice fac necesară o abordare

holistică la nivel individual, cu orientare spre nevoile şi necesităţile persoanelor vârstnice şi

la nivel de sistem de sănătate cu multitudinea sa de servicii, organizaţii şi unităţi sanitare.

Efectele economice ale îmbătrânirii demografice vor pătrunde adânc, până la baza sistemului

de sănătate, făcându-se remarcate în toate segmentele sectorului de sănătate şi urmând a

genera, în funcţie de situaţia existentă, un grad mai ridicat sau mai scăzut de schimbare,

adaptare. În opinia noastră, necesitatea de adaptare la nevoile specifice ale persoanelor

vârstnice la nivel de sistem de sănătate va trebui descompusă şi proiectată (până) la nivelul

cel mai de jos, de unitate sanitară autonomă, dar în acelaşi timp integrată într-o reţea de

prestatori de servicii de sănătate multiple, coordonate.

În capitolul al treilea cu titlul „Scenarii de evoluţie viitoare în sistemul sanitar şi în

sectorul spitalicesc german sub impactul îmbătrânirii demografice” sunt prezentate şi

analizate principalele rezultate ale unui interviu structurat pe care l-am realizat - pe baza unui

8

chestionar cu întrebări deschise - cu 30 de experţi germani din sănătate şi cercetare.

Chestionarul realizat abordează aspecte legate de efectele şi consecinţele îmbătrânirii

demografice asupra sistemului de sănătate şi sectorului spitalicesc german. În cadrul acestui

capitol am încercat să identificăm şi să evaluăm posibile scenarii de evoluţie în sistemul de

sănătate şi în sectorul spitalicesc sub impactul îmbătrânirii demografice, folosind exemplul

Germaniei. În ceea ce priveşte impactul demografic asupra sistemului german de sănătate,

întrebările concepute sondează cerinţe şi provocări pentru acest sistem de sănătate, precum şi

estimări ale efectelor demografice asupra accesului la serviciile de sănătate, catalogului de

servicii din sistemul public de sănătate, cheltuielilor de sănătate şi finanţării serviciilor de

sănătate. Alte întrebări au ca obiectiv identificarea de modele şi forme de asistenţă sanitară

indispensabile într-o societate în îmbătrânire. Identificarea efectelor economice ale

îmbătrânirii demografice asupra sectorului spitalicesc german a impus conceperea de

întrebări cu privire la impactul factorilor demografici asupra anumitor indicatori şi aspecte ale

activităţii spitaliceşti, printre aceştia figurând şi numărul de paturi de spital, durata de

spitalizare, costurile pe caz de boală tratat, gradul de severitate a cazurilor spitalizate, rata de

spitalizare, arhitectura spitalelor şi costurile de construcţie. Alte aspecte importante surprinse

prin acest chestionar se referă la identificarea unor posibile dezvoltări în ceea ce priveşte rolul

spitalelor la interacţiunea cu cămine de îngrijiri şi instituţii de recuperare-reabilitare,

dezvoltarea de reţele de sănătate, realizarea de cooperări şi centre de competenţă pentru

asistenţa medicală şi îngrijirea persoanelor vârstnice. Totodată, experţii germani au fost

solicitaţi să îşi exprime aşteptările viitoare de la spitalele de îngrijiri acute în ceea ce priveşte

structura proceselor spitaliceşti, spectrul de servicii, resursele umane şi expertiza personalului

spitalicesc etc.; în acest context un alt aspect important se referă şi la estimarea finanţării

asistenţei medicale spitaliceşti în prezent şi viitor.

Cercetarea realizată a arătat că finanţarea serviciilor sanitare reprezintă una dintre

provocările centrale pentru sistemul german de sănătate în urma îmbătrânirii populaţiei,

experţii germani considerând necesară o ajustare substanţială a formei actuale de finanţare de

exemplu şi prin creşterea considerabilă a co-finanţării individuale, private, majorarea

contribuţiilor la asigurarea socială de sănătate neputând face faţă nivelului cheltuielilor de

sănătate estimat pentru viitor. Pentru Germania se preconizează că schimbările demografice

vor determina majorarea cheltuielilor de sănătate, cea mai rapidă şi gravă creştere aşteptându-

se a se înregistra în domeniul îngrijirilor pe termen lung sau chiar şi în sectorul spitalicesc cu

privire la asistenţa medicală spitalicească în anumite cazuri (de exemplu de urgenţă, de

demenţă sau care presupun tratamente şi terapii complexe). Totodată, un posibil scenariu de

viitor preconizează reducerea catalogului de servicii din sistemul public de sănătate german la

un nivel de bază, necesar, precum şi accesul mai dificil la serviciile sanitare. Necesitatea

implementării de noi forme de asistenţă medicală şi îngrijiri compatibile cu noile structuri

sociale reprezintă o altă provocare centrală pentru sistemul german de sănătate în contextul

schimbărilor demografice. Experţii germani pun totodată un accent important şi pe

necesitatea şi dezvoltarea de instituţii sanitare specializate în tratarea problemelor de sănătate

sau îngrijirii persoanelor vârstnice, servicii de asistenţă medicală geriatrică acută şi de

recuperare-reabilitare, servicii de prevenţie medicală, îngrijiri la domiciliu, îngrijiri paliative,

precum şi pe serviciile de sănătate integrate, personalizate. Pentru sistemul german de

sănătate, realizarea de cooperări strânse, multi- şi trans-sectoriale între spitale, cămine de

bătrâni, unităţi de recuperare-reabilitare, unităţi ambulatorii şi de îngrijiri continue etc. este

considerată, de către un mare număr de experţi, indispensabilă în contextul îmbătrânirii

populaţiei. Comparativ cu alte modele de asistenţă sanitară, se pare că realizarea de structuri

holistice, trans-sectoriale de asistenţă sanitară ar putea reprezenta o soluţie mai adecvată în

asistenţa sanitară a pacienţilor vârstnici în contextul schimbărilor demografice. O tendinţă

importantă de evoluţie în viitor, identificată în cadrul studiului realizat în rândul experţilor

9

din sănătate şi cercetare din Germania, se referă la consolidarea serviciilor prestate în alte

unităţi sanitare în contextul îmbătrânirii populaţiei, spitalizarea continuă urmând a avea loc în

cazul în care tratamentul în caz de boală nu poate fi efectuat prin intermediul altor servicii

sanitare; astfel, se pare că schimbările demografice ar putea determina totodată şi o înăsprire

a criteriilor de internare în spitale. Astfel, se estimează şi promovarea mai accentuată a

anumitor servicii sanitare nespitaliceşti şi a modelelor de asistenţă integrată în vederea

reducerii spitalizărilor nenecesare, un accent important punându-se în acest context pe

dezvoltarea şi implementarea de modele de asistenţă medicală pentru persoanele din căminele

de îngrijiri şi azilurile de bătrâni în vederea reducerii numărului de spitalizări sau reinternări

(nenecesare) ale acestora. Aspecte importante din cadrul acestei cercetări fac totodată referire

şi la importanţa colaborărilor la nivel regional, răspunsurile experţilor germani subliniind la

rândul lor diversitatea implicaţiilor îmbătrânirii populaţiei asupra sistemului sanitar şi în

special asupra sectorului spitalicesc german. Deşi răspunsurile experţilor s-au referit la

sistemul sanitar german, valabilitatea rezultatelor obţinute în urma acestei cercetări nu se

rezumă doar la acest context; interpretarea rezultatelor prezentate trebuie însă să ia în

considerare caracterul specific, filosofia de bază a politicii sanitare şi reglementările existente

în sistemul respectiv de sănătate.

Capitolul al patrulea cu titlul „Asistenţa medicală spitalicească a persoanelor

vârstnice: caracteristici şi provocări pentru viitor” se axează pe identificarea

caracteristicilor, specificităţilor şi problemelor din asistenţa medicală spitalicească a

persoanelor vârstnice. Analiza detaliată a unor aspecte centrale legate de utilizarea serviciilor

medicale spitaliceşti de către persoanele vârstnice are la bază date statistice disponibile la

nivelul spitalelor din Germania cu privire la grupele principale de boli, durata de spitalizare şi

domeniile medicale pentru intervalul de timp 2005-2009, date publicate în mod regulat de

Oficiul Naţional de Statistică al Germaniei. Prelucrarea acestor date ne-a permis analiza

evoluţiei numărului episoadelor de spitalizare, a ponderii grupelor de vârste înaintate în

totalul episoadelor de spitalizare (şi pe categorii de boli), precum şi a numărului episoadelor

de spitalizare raportat la 1000 de locuitori, pe grupe de vârstă, sex şi categorii de boli. Aceste

analize au permis identificarea particularităţilor persoanelor vârstnice spitalizate, comparativ

cu grupele tinere de vârstă, precum şi a asemănărilor şi deosebirilor dintre persoanele

spitalizate din grupele de vârstă înaintată. Un alt aspect important subliniat în cadrul acestui

capitol se referă la evoluţia cazurilor transferate din spitale în instituţii de recuperare-

reabilitare, în special în secţiile de geriatrie din cadrul acestora. Analiza duratei de spitalizare

a pacienţilor vârstnici cuprinde şi analiza anumitor studii din alte sisteme de sănătate, cu

privire la cauzele „externărilor întârziate” ale persoanelor vârstnice spitalizate şi măsurile

realizate în vederea controlului duratei de spitalizare, diminuării ratelor de reinternare şi de

instituţionalizare pentru aceşti pacienţi. Prin intermediul unui chestionar structurat adresat

tuturor medicilor şefi de clinică dintr-un spital german de îngrijiri acute cu peste 1000 de

paturi, am putut identifica aspecte şi estimări concrete ale acestora (la nivel operaţional) cu

privire la asistenţa medicală spitalicească a persoanelor vârstnice. Aspectele identificate fac

referire printre altele şi la efortul special depus în tratarea pacienţilor vârstnici pe diferite

domenii medicale şi în cazuri de urgenţă, factori (inclusiv de risc) ce trebuie luaţi în

considerare pe parcursul spitalizării acestora, beneficiile geriatriei acute, evaluarea

posibilităţii de realizare a unor modele inter- şi multidisciplinare organizatorice noi, estimări

cu privire la evoluţia duratei de spitalizare în contextul îmbătrânirii demografice, evaluarea

finanţării serviciilor medicale de spitalizare continuă şi probleme înregistrate la internările de

urgenţă din cămine de îngrijiri şi aziluri de bătrâni. Relevanţa aspectelor identificate a fost

subliniată, acolo unde a fost posibil, prin prezentarea succintă a publicaţiilor sau studiilor din

literatura de specialitate pe aceeaşi temă. Pe baza analizelor şi cercetărilor realizate am

încercat să identificăm şi să analizăm caracteristicile asistenţei medicale spitaliceşti şi ale

10

utilizării serviciilor medicale spitaliceşti de către persoanele vârstnice, cu accent pe situaţia

din Germania şi din România. Totodată, am urmărit şi identificarea problemelor întâlnite pe

parcursul spitalizării persoanelor vârstnice, bune practici şi posibile soluţii de rezolvare a

acestora.

Analiza datelor statistice realizată în prima parte a acestui capitol a subliniat

„dimensiunea demografică” în utilizarea serviciilor medicale spitaliceşti: deja în prezent

populaţia vârstnică deţine o pondere ridicată (şi în creştere) în numărul total de cazuri de

spitalizare din Germania. Totodată, studii din literatura de specialitate şi datele analizate

pentru Germania au evidenţiat că pacienţii vârstnici au în general o durată medie de

spitalizare mai ridicată, tematica „externărilor întârziate” putând deveni astfel o problemă în

contextul îmbătrânirii demografice şi amplificând astfel importanţa planificării, respectiv a

managementului externării pentru pacienţii vârstnici multimorbizi. Un alt aspect important îl

reprezintă şi identificarea din timp a pacienţilor geriatrici precum şi evaluarea geriatrică

amplă. Rezultatele studiului realizat pe experţii medicali au subliniat multiplele faţete ale

efortului special depus în vederea tratării pacienţilor vârstnici: temporală – personală –

individuală – procesuală – structurală. Totodată, experţii germani estimează că

multimorbiditatea va accentua tot mai mult caracterul indispensabil al structurilor

multidisciplinare în spitale. Mai mult decât atât, comorbidităţile psihice, în special cazurile de

demenţă, vor face necesară implementarea de noi structuri de asistenţă medicală pentru aceşti

pacienţi chiar şi în cadrul spitalelor generale. În ceea ce priveşte implementarea de structuri

de geriatre acută în spitale, considerăm la rândul nostru că este încă neclar modul în care

spitalele mai mici, generale vor asigura asistenţa medicală a pacienţilor geriatrici în condiţiile

actuale de finanţare a asistenţei medicale geriatrice şi a situaţiei de pe piaţa forţei de muncă.

Rezultatele obţinute în cadrul cercetărilor prezentate în acest capitol subliniază la rândul lor

(în concordanţă cu rezultatele obţinute din interviurile structurate prezentate în capitolul trei)

importanţa cooperării strânse cu aziluri de bătrâni, cămine de îngrijiri, instituţii de recuperare-

reabilitare, putând determina foarte probabil în opinia noastră crearea de reţele regionale

specializate în tratarea pacienţilor vârstnici multimorbizi.

Capitolul al cincilea cu titlul „Impactul îmbătrânirii demografice asupra spitalelor:

rezultate ale unor cercetări realizate în Germania şi în România” prezintă rezultatele unor

cercetări întreprinse de noi în Germania şi România. Prin intermediul unui studiu de caz

realizat la un spital german cu peste 1000 de paturi am analizat aspecte legate de indicele de

complexitate a cazurilor tratate în regim de spitalizare continuă, nivelul de complexitate

clinică, distribuţia episoadelor de spitalizare pe categorii de durată de spitalizare şi distribuţia

pe grupe de vârstă a perioadei de spitalizare ce depăşeşte durata medie de catalog, pe baza

datelor din anul 2010; am analizat totodată şi bune practici în vederea optimizării transferului

pacienţilor vârstnici spitalizaţi în instituţii de recuperare-reabilitare geriatrică, modelul

implementat în spitalul german cu peste 1000 de paturi fiind recomandat chiar de Ministerul

Bavarez pentru Sănătate şi Mediu. Datele culese şi prelucrate de la spitalul german permit şi

abordarea critică a modului de finanţare a episoadelor de spitalizare care beneficiază de

terapie complexă de recuperare geriatrică timpurie în spitalele de îngrijiri acute din

Germania. Partea centrală a acestui capitol o reprezintă sondajul realizat pe 61 de spitale din

Germania cu privire la evaluarea efectelor schimbărilor demografice în următorii 3-5 ani în

spitale. Chestionarul elaborat urmăreşte identificarea dimensiunii schimbărilor demografice

în spitalele germane şi activităţile deja întreprinse sau planificate de acestea ca răspuns la

problemele îmbătrânirii populaţiei. Temele abordate în cadrul acestui chestionar sunt multiple

şi permit astfel formarea unei imagini cu privire la posibilele efecte ale schimbărilor

demografice. Compararea rezultatelor obţinute în cadrul acestui sondaj cu cele din cadrul

interviurilor cu experţi din sănătate şi cercetare prezintă o serie de aspecte importante.

11

FIGURA NR. 1. Estimări ale efectelor schimbărilor demografice în următorii 3-5 ani în spitalele din Germania din eşantionul supus cercetării

Sursa: realizat de autoare.

12

În ultima parte a acestui capitol am analizat datele din 486 de spitale din România din

anul 2008, date obţinute de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar,

cu privire la categoriile majore de diagnostice ale persoanelor vârstnice spitalizate şi am putut

identifica în acest context asemănări şi deosebiri privind grupele de vârstă înaintată. Totodată,

am realizat un sondaj în rândul a 124 de medici şi persoane cu funcţii de răspundere în

domeniul sanitar la nivel local (în principal la nivelul municipiului Oradea). Acesta scoate în

evidenţă importanţa anumitor servicii sanitare relevante pentru persoanele vârstnice, precum

şi estimări cu privire la modificările şi evoluţiile în sistemul sanitar şi în sectorul spitalicesc

din România, în contextul îmbătrânirii populaţiei.

Sondajul realizat în rândul celor 61 de spitale germane arată că tema schimbărilor

demografice a preocupat deja aproape toate aceste spitale. Totodată, un număr mare de

spitale germane preconizează efecte de amploare ridicată sau chiar foarte ridicată la mulţi

indicatori ai activităţii spitaliceşti (Figura nr. 1). Astfel, efecte ridicate sau foarte ridicate ale

îmbătrânirii demografice se vor înregistra în estimarea spitalelor din eşantionul supus

cercetării în special în ceea ce priveşte gradul de severitate a cazurilor spitaliceşti, costurile

pe caz tratat şi frecvenţa cazurilor de asistenţă medicală spitalicească; astfel, spitalele

germane estimează majorări ale acestor indicatori ca urmare a îmbătrânirii populaţiei.

Totodată, se pare că schimbările demografice îşi vor pune amprenta şi asupra numărului de

cazuri spitalizate, determinând o majorare a acestora.

FIGURA NR. 2. Caracteristici specifice tratării pacienţilor vârstnici, multimorbizi, comparativ cu celelalte grupe de pacienţi, în

spitalele din eşantionul supus cercetării


Rezultatele obţinute pe baza sondajului realizat în cadrul spitalelor cu privire la evoluţia

anumitor indicatori în următorii 3-5 ani în contextul schimbărilor demografice arată că

spitalele estimează în mod diferit evoluţia duratei de spitalizare, aceste rezultate fiind

congruente cu cele obţinute în cadrul interviurilor cu experţi. Datele statistice arată însă că

durata medie de spitalizare a persoanelor vârstnice este în general mai îndelungată, fapt

confirmat şi de circa două treimi dintre cele 61 de spitale germane care au participat la

cercetarea noastră (Figura nr. 2), circa jumătate din spitale chiar menţionând şi măsuri special

întreprinse în vederea controlului duratei de spitalizare a pacienţilor vârstnici. Totodată,

13

rezultatele obţinute subliniază importanţa, respectiv necesitatea managementului externării în

contextul schimbărilor demografice în cadrul gestionării proceselor clinice pentru pacienţii

vârstnici din spitalele germane, în timp ce o importanţă mai scăzută este acordată

managementului internării şi managementului de caz de către spitalele din eşantionul de

studiu. Se pare că „profilul clinic” al persoanelor vârstnice spitalizate este caracterizat de un

efort mai ridicat de îngrijiri şi consiliere, situaţii de caz complexe, rată mai ridicată de

respitalizare, efort mai ridicat de pregătire a mediului casnic, eforturi mai îndelungate de

pregătire a externării, precum şi nevoi mai ridicate de inter- şi multidisciplinaritate (Figura nr.

2). Ca urmare a nevoilor şi problemelor adesea complexe ale pacienţilor vârstnici,

identificarea şi evaluarea la timp ale cazurilor complexe, precum şi controlul evoluţiei

acestora pe parcursul spitalizării, devin o necesitate; în opinia noastră, procesele din cadrul

spitalelor vor trebui structurate astfel încât să poată asigura asistenţa medicală inter- şi

multidisciplinară, precum şi accesul la expertiza geriatrică existentă în spitale. Mai mult de

40% dintre managerii spitalelor din eşantionul supus cercetării consideră că amploarea

efectelor demografice în următorii 3-5 ani asupra structurii proceselor spitaliceşti va fi

ridicată sau foarte ridicată, în timp ce o cincime au considerat că aceste efecte vor fi scăzute

sau foarte scăzute. Totodată, ne putem aştepta ca spectrul de servicii al spitalelor să suporte la

rândul său ajustări (diversificări, extinderi, specializări sau prestare coordonată de servicii în

cadrul unor trasee inter- şi trans-sectoriale) în funcţie de nevoile pacienţilor vârstnici, în

contextul îmbătrânirii populaţiei; o pondere destul de ridicată (de circa 43%) a acestora

consideră că spectrul de servicii oferit nu este adecvat şi nici suficient pentru asistenţa

medicală a persoanelor vârstnice. Aşa cum s-a putut constata, măsurile de ajustare

preconizate de spitale sunt numeroase, cele mai frecvente referindu-se la înfiinţarea de secţii

de geriatrie acută sau extinderea celor existente, precum şi la asistenţa medicală spitalicească

a pacienţilor suferind de demenţă.

FIGURA NR. 3. Necesitatea anumitor măsuri în vederea asigurării unui sistem de servicii de asistenţă medicală în conformitate cu

nevoile pacienţilor vârstnici în România


În ceea ce priveşte interviurile realizate la nivel regional în România, rezultatele

obţinute arată că situaţia serviciilor medico-sociale este evaluată mai slab comparativ cu cea a

serviciilor medicale spitaliceşti; totodată, la nivel judeţean sau municipal, doar circa o

cincime sau o pătrime dintre respondenţi apreciau situaţia serviciilor medicale spitaliceşti

drept bună sau foarte bună. Totodată, reţelele regionale de servicii medicale şi medico-

sociale, noile forme integrate de asistenţă medicală, adaptate nevoilor pacienţilor vârstnici,

precum şi managementul de caz reprezintă, într-o pondere foarte ridicată, aspecte

14

indispensabile pentru un sistem de servicii de asistenţă medicală adecvat nevoilor persoanelor

vârstnice în România (Figura nr. 3). Estimările respondenţilor arată că schimbările

demografice ar putea determina şi modificări structurale, printre cele mai frecvent menţionate

numărându-se centrele specializate în medicina vârstnicului, situate pe arealul spitalelor,

precum şi înfiinţarea de secţii speciale pentru pacienţii vârstnici multimorbizi, cu limitări

funcţionale şi tulburări cognitive. Efectele schimbărilor demografice menţionate cel mai

frecvent se referă, şi în contextul românesc, la creşterea numărului de cazuri spitalizate, a

costurilor spitaliceşti, a numărului de zile de spitalizare, precum şi a costului mediu pe caz de

spitalizare (Figura nr. 4). Un aspect diferit faţă de rezultatele obţinute în cadrul sondajului

realizat în Germania îl reprezintă efectele îmbătrânirii demografice asupra gradului mediu de

dificultate a cazurilor tratate, estimarea (în termeni procentuali) pentru România fiind însă

mai scăzută decât cea pentru spitalele din Germania; în acest context trebuie însă să ţinem

cont de faptul că eşantionul de studiu din Germania diferă foarte mult ca şi componenţă faţă

de cel din România, astfel că această comparaţie are un caracter limitat.

FIGURA NR. 4. Efectele anticipate ale schimbărilor demografice asupra principalilor indicatori ai spitalelor


În contextul schimbărilor demografice, transferul eficient al pacienţilor vârstnici din

spitale este considerat, într-o proporţie destul de ridicată, foarte important; aşa cum s-a putut

constata anterior în cadrul acestei lucrări, o serie de exemple din Germania arată că modelele

inovative de cooperare contribuie la realizarea acestui obiectiv, acestea putând reprezenta şi

un model de bune practici pentru România. Totodată, oferta insuficientă a altor servicii

importante pentru persoanele vârstnice (de exemplu post-spitaliceşti medicale, de recuperare-

reabilitare, de îngrijiri la domiciliu) are efecte asupra duratei şi ratei de spitalizare; astfel, se

pare că, şi în contextul românesc, consolidarea acestor servicii poate influenţa activitatea

spitalicească. Mai mult decât atât, se pare că restructurarea sistemului de asistenţă medicală

din România este considerată o necesitate ca urmare a schimbărilor demografice, aspectelor

legate de finanţarea serviciilor spitaliceşti şi infrastructurii spitaliceşti atribuindu-li-se o mare

prioritate.

Analizele realizate arată că îmbătrânirea populaţiei are efecte economice multiple,

uneori chiar substanţiale, asupra sistemelor de sănătate şi sectoarelor spitaliceşti din ţările

europene analizate. Deşi există diferenţe privind amploarea numeroaselor faţete ale efectelor

demografice asupra spitalelor, studiile şi cercetările realizate au relevat o serie de aspecte

comune. Sistemele de sănătate pot implementa diverse soluţii în vederea asigurării unei

15

asistenţe medicale spitaliceşti adecvate şi suficiente pentru nevoile persoanelor vârstnice, în

opinia noastră provocarea centrală constând în alegerea acelor modele şi structuri care se

dovedesc a fi cele mai eficiente în cadrul fiecărui sistem de sănătate. Adaptarea unor soluţii

de succes implementate în alte sisteme de sănătate poate reprezenta o soluţie, dar acestea

trebuie evaluate în contextul specific al fiecărui sistem de sănătate. Ajustarea serviciilor

medicale spitaliceşti în contextul schimbărilor demografice nu poate fi realizată fără a se lua

în considerare celelalte servicii sanitare existente sau planificate în cadrul unui sistem de

sănătate. În condiţiile disponibilităţii limitate a resurselor pentru finanţarea serviciilor unui

sistem de sănătate, considerăm necesar un proces de optimizare la nivel de sistem de sănătate,

precum şi identificarea acelor măsuri cu gradul cel mai ridicat de utilitate şi eficienţă.

Astfel, în această lucrare am încercat să contribuim prin intermediul analizelor

realizate la îmbogăţirea stadiului cunoaşterii cu privire la efectele schimbărilor demografice

asupra sistemului spitalicesc. Am încercat să realizăm o analiză comparativă detaliată la

nivelul Uniunii Europene, în vederea identificării importanţei schimbărilor demografice pe

plan european; această analiză a permis totodată stabilirea locului României şi al altor ţări de

interes în procesul de îmbătrânire demografică la nivel european. Totodată, analiza şi sinteza

activităţilor şi recomandărilor la nivelul Uniunii Europene realizată în cadrul acestei lucrări

au contribuit la conturarea direcţiei europene în politica de sănătate în contextul îmbătrânirii

demografice, aceasta deţinând o importanţă ridicată pentru toate ţările membre. Analiza

comparativă a sistemelor de sănătate ale ţărilor Uniunii Europene şi Elveţiei a ilustrat

diferenţele existente între ţările analizate cu privire la cheltuielile de sănătate, resursele

alocate, precum şi gradul de utilizare a serviciilor sanitare şi a contribuit astfel la identificarea

de puncte tari şi slabe ale acestor sisteme de sănătate. Prin cercetarea realizată pentru

Germania am încercat să identificăm, să analizăm şi să cuantificăm efectele ample ale

schimbărilor demografice asupra sectorului spitalicesc german, respectiv asupra spitalelor,

precum şi posibile direcţii viitoare de acţiune. Astfel, pe baza datelor statistice disponibile, a

interviurilor realizate cu experţi medicali şi a sondajului în rândul factorilor responsabili din

spitale, am încercat să construim un profil al persoanelor vârstnice spitalizate, să determinăm

caracteristicile acestora şi să identificăm indicatorii şi activităţile spitaliceşti asupra cărora

îmbătrânirea demografică va avea efecte importante. Totodată, studiul de caz realizat la

spitalul german „X” a ilustrat şi analizat un model de bune practici, recomandat de

autorităţile de sănătate la nivel de district (land), în ceea ce priveşte cooperarea dintre spitale

şi instituţii de recuperare-reabilitare geriatrică, acesta putând fi implementat în opinia noastră

şi în cadrul sistemului de sănătate din România. Sondajul realizat pe cele 61 de spitale

germane reprezintă o încercare de a contribui la identificarea stadiului de implementare şi

planificare a anumitor servicii considerate importante pentru pacienţii vârstnici din spitalele

germane, precum şi la identificarea problemelor concrete existente în asistenţa medicală

spitalicească a persoanelor din grupele de vârstă înaintată. Aşa cum am putut vedea, efectele

demografice asupra spitalelor sunt foarte numeroase şi variate, astfel că am încercat să

realizăm o abordare amplă, axată pe numeroase aspecte, teme şi indicatori în cadrul acestei

teze de doctorat. Această lucrare contribuie şi la îmbogăţirea stadiului cunoaşterii cu privire

la particularităţile persoanelor vârstnice spitalizate în România şi la identificarea de măsuri,

activităţi şi scenarii la nivel de sistem de sănătate şi spitale, care s-ar putea înregistra în

România în contextul schimbărilor demografice. Viitoare direcţii de cercetare s-ar putea axa

asupra evaluării utilităţii şi eficienţei noilor modele şi forme integrate de asistenţă sanitară şi

îngrijiri pentru persoanele vârstnice, ale reţelelor regionale sanitare la nivel de sistem de

sănătate, precum şi asupra analizei contribuţiilor politicilor sanitare în contextul schimbărilor

demografice pe plan european. O altă direcţie de cercetare ar putea consta în modalitatea prin

care spitalele îşi vor ajusta managementul resurselor umane în contextul îmbătrânirii

populaţiei.

16

IV. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Albrecht, Martin / de Millas, Christoph / Hildebrandt, Susanne / Schliwen, Anke (2010):

Die Bedeutung von Wettbewerb im Bereich der privaten Krankenversicherungen vor dem Hintergrund der erwarteten demografischen Entwicklung, Schlussbericht in Zusammenarbeit mit Prof. Dr. Dr. h. c. Bert Rürup, Berlin, 25.01.2010, IGES

Institut GmbH.

2. Altenhofen, Lutz / Hagen, Bernd / Hansen, Leonhard (2011):

4. Erfahrungen mit strukturierten Behandlungsprogrammen (DMPs) in Deutschland: 4.3 Ergebnisse zur DMP-

Umsetzung in der Region Nordrhein, în: Günster, Christian / Klose, Joachim / Schmacke, Norbert (Eds.), Versorgungs-Report

2011, Schwerpunkt: Chronische Erkrankungen, Schattauer GmbH, Stuttgart, pp. 69-72.

3. Alzheimer Europe (2008):

Dementia in Europe Yearbook 2008 - with a focus on social support, socio-economic cost, psycho-social interventions and

prevention, including the Alzheimer Europe Annual Report 2007, URL: http://ec.europa.eu/health/archive/ph_information/ reporting/docs/2008_dementiayearbook_en.pdf.

4. Alzheimer Europe (2009):

Estimated number of people (2006) with dementia, document accesat ultima dată la 15.02.2011, URL: http://ec.europa.eu/ health/archive/ ph_information/dissemination/echi/docs/dementia2_en.pdf.

5. Amelung, Volker Eric / Janus, Katharina (2005):

Modelle der intergrierten Versorgung im Spannungsfeld zwischen Management und Politik, în: Klauber, Jürgen / Robra, Bernd- Peter / Schellschmidt, Henner (Hg.): Krankenhaus - Report 2005, Stuttgart, pp. 13-26.

6. Andersson, Gunnar (2000):

The impact of labour-force participation on childbearing behaviour: pro-cyclical fertility in Sweden during the 1980s and 1990s, în: European Journal of Population, 16, pp. 293-333.

7. Andersson, Gunnar / Rønsen, Marit / Knudsen, Lisbeth B. / Lappegård, Trude / Neyer, Gerda / Skrede, Kari / Teschner,

Kathrin / Vikat, Andres (2009):

Cohort fertility patterns in the Nordic countries, în: Demographic Research, vol. 20, art. 14, pp. 313-352, DOI:

10.4054/DemRes.2009.20.14.

8. AOK (2009):

Gute Erfahrungen mit dem AOK-Pflegenetzz, 19.05.2009, URL: http://www.aok.de/bayern/presse/presse-

presseinformationen-172970.php?action=detail&pressemitteilung=94&lastAction=list&page=13.

9. Arbeitsgruppe Gesundheit der CDU/CSU-Fraktion im Deutschen Bundestag (2011):

Das Angebot vom Bedarf der Patienten her gestalten – 14 Vorschläge für eine Reform der medizinischen Versorgung in

Deutschland, 22.02.2011, URL: http://www.vdek.com/presse/ersatzkasse_magazin/vorschau_2011_0304/110222_14_

Punktepapier_der_AG_Gesundheit_CDUCSU.pdf.

10. Arendts, Glenn / Howard, Kirsten (2010):

The interface between residential aged care and the emergency department: a systematic review, în: Age and Ageing, 39, pp.

306-312.

11. Australian Government Department of Health and Ageing (2005):

Transition Care Program – Program Guidelines, 03.08.2005, URL: http://www.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/

content/EBBB0E83C736F2AACA2571E70008AA40/$File/tcpg.pdf.

12. Bachmann, Stefan / Finger, Christoph / Huss, Anke / Egger, Matthias / Stuck, Andreas E. / Clough-Gorr, Kerri M. (2010):

Inpatient rehabilitation specifically designed for geriatric patients: systematic review and meta-analysis of randomised

controlled trials, în: BMJ, 340: c1718, pp. 1-11, DOI: 10.1136/bmj.c1718.

13. Bains, Mandeep (2003):

Projecting Future Needs: Long–Term Projections of Public Expenditure on Health and Long-term Care for EU

Member States, în: OECD (Ed.), A Disease-based Comparison of Health Systems: What is Best and at What Cost?, Part III, Chapter 9, pp. 145-161.

14. Balaci, M. / Ghenciu, Gh. / Arcan, V. M. (1988):

Demographic Aging in Romania, în: Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics, vol. 9, nr. 2, pp. 173-184.

15. Bayerischer Landtag (2009):

Vorgangsmappe für die Drucksache 16/2230 ”Ärztliche Versorgung in Pflegeeinrichtungen”, 14.10.2009, URL:

http://www.bayern.landtag.de/cps/rde/papp/SID-0A033D45-9015D0DE/Vorgangsmappe/www/servlet/Vorgangsmappe?wp=16 &typ=V&drsnr=2230&intranet=, site accesat ultima dată la 13.06.2011.

16. Bayerisches Staatsministerium für Umwelt und Gesundheit (2009):

Fachprogramm Akutgeriatrie, URL: http://www.patientenportal.bayern.de/krankenhaus/behandlungszentren/geriatrie/doc/fach

prog_akutgeriatrie_ba.pdf.

17. Bayerisches Staatsministerium für Umwelt und Gesundheit (2011):

Im Alter selbstbestimmt leben: Altersmedizin als Zukunftsaufgabe – der Weg Bayerns, München, URL:

http://www.bestellen.bayern.de/application/stmug_app000003?SID=1284749360&ACTIONxSESSxSHOWPIC(BI

LDxKEY:stmug_kh_00007,BILDxCLASS:Artikel,BILDxTYPE:PDF)=Z.

18. Baztán, Juan J. / Suárez-García, Francisco M. / López-Arrieta, Jesús / Rodríguez-Mañas, Leocadio / Rodríguez-Artalejo,

Fernando (2009):

Effectiveness of acute geriatric units on functional decline, living at home, and case fatality among older patients admitted to hospital for acute medical disorders: meta-analysis, în: BMJ, ONLINE FIRST, 338, b50, pp. 1-9,

DOI:10.1136/bmj.b50.

19. Bauer, Michael / Fitzgerald, Les / Haesler, Emily / Manfrin, Mara (2009):

Hospital discharge for frail older people and their family. Are we delivering best practice? A review of the evidence, în: Journal

of Clinical Nursing, 18, pp. 2539-2546.

20. Bähr, Jürgen (1992):

Bevölkerungsgeographie. Verteilung und Dynamik der Bevölkerung in globaler, nationaler und regionaler Sicht, Stuttgart.

21. Beck, Udo / Becker, Andreas / Frieling, Markus / Pfeuffer, Bianca (2008):

Ist der alte Patient ein „Budgetkiller”? Anmerkungen zum Krankenhausbudget unter demographischen Gesichtspunkten, în: das Krankenhaus, 3, pp. 216-220.

22. Becker, Andreas / Beck, Udo / Pfeuffer, Bianca (2006):

17

Alter, Schweregrad und Fallkosten bei gastroenterologischen Erkrankungen, în: das Krankenhaus, 4, pp. 293-301.

23. Becker, Gary (1960):

An Economic Analysis of Fertility, în: Princeton: National Bureau of Economic Research (Ed.), Demographic and

Economic Change in Developed Countries, pp. 209-240.

24. Becker, Gary (1981):

A Treatise on the Family, Cambridge, Harvard University Press.

25. Belli, P. (2003):

Formal and informal household spending on health: a multi-country study in central and eastern Europe, Cambridge, MA, Harvard School of Public Health.

26. Beswick, Andrew D. / Rees, Karen / Dieppe, Paul / Ayis, Salma / Gooberman-Hill, Rachael / Horwood, Jeremy / Ebrahim, Shah

(2008):

Complex interventions to improve physical function and maintain independent living in elderly people: a systematic review and

meta-analysis, în: Lancet, 2008 March, 371 (9614), pp. 725-735.

27. Benzing, A. / Loop, T. (2009):

Anästhesie 65 plus - Patientensicherheit systematisch erhöhen - perioperative Komplikationen verringern, Deutscher Ärzte

Verlag GmbH.

28. Bevan, Gwyn / Helderman, Jan-Kees / Wilsford, David (2010):

Changing choices in health care: implications for equity, efficiency and cost, în: Health Economics, Policy and Law, 5, pp. 251-

267.

29. Biermann, Janine / Neumann, Anja / Hewer, Alexander / Wasem, Jürgen / Erbel, Raimund / Neumann, Till (2010):

Einfluss der demographischen Entwicklung auf die stationären Fallzahlen und Kosten deutscher Krankenhäuser, în:

Medizinische Klinik, 105 (nr. 12), pp. 876-881.

30. Birg, H. / Flöthmann, E. - J. / Frein, Th. / Ströker, K. (1998):

Simulationsrechnungen zur Bevölkerungsentwicklung in den alten und neuen Bundesländern im 21. Jahrhundert,

Materialien des Instituts für Bevölkerungsforschung und Sozialpolitik, Bd. 45, Universität Bielefeld.

31. Björnberg, Arne / Garrofé, Beatriz Cebolla / Lindblad, Sonja (2009):

Euro Health Consumer Index 2009 Report, Health Consumer Powerhouse AB, 2009-10-01, URL:

http://www.healthpowerhouse.com /files/Report%20EHCI%202009%20091005%20final%20with%20cover.pdf.

32. Blum, Karl / Offermanns, Matthias (2009):

Krankenhuas Barometer. Umfrage 2009, Deutsches Krankenhaus Institut e.V., Düsseldorf, URL: http://www.dki.de/PDF/Beri

cht%20KH%20Barometer%202009.pdf.

33. Bongaarts, John (1999):

The Fertility Impact of Changes in the Timing of Childbearing in the Developing World, în: Population Studies, vol. 53, nr. 3, pp.

277-289.

34. Bongaarts, John (2002):

The End of the Fertility Transition in the Developed World, în: Population and Development Review, vol. 28, nr. 3, pp. 419-443.

35. Bongaarts, John / Feeney, Griffith (1998):

On the Quantum and Tempo of Fertility, în: Population and Development Review, vol. 24, nr. 2, pp. 271-291.

36. Bongaarts, John / Cotts Watkins, Susan (1996):

Social Interactions and Contemporary Fertility Transitions, în: Population and Development Review, vol. 22, nr. 4, pp. 639-682.

37. Bowman, C. E. / Elford, J. / Dovey, J. / Campbell, S. / Barrowclough, H. (2001):

Acute hospital admissions from nursing homes: some may be avoidable, în: Postgrad. Med. J., 77, pp. 40-42,

doi:10.1136/pmj.77.903.40.

38. Böhm, K. (2010):

Demographischer Wandel als Chance für die Gesundheitswirtschaft, în: Bundesgesundheitsbl, 53, pp. 460-473, DOI:

10.1007/s00103-010-1042-y.

39. Böhm, Karin / Mardorf, Silke (2008):

5.1. Finanzierung der Gesundheitsversorgung , în: Böhm, Karin / Tesch-Römer, Clemens / Ziese, Thomas (Hg.),

Gesundheit und Krankheit im Alter, Beiträge zur Gesundheitsberichterstattung des Bundes, Eine gemeinsame Veröffentlichung des Statistischen Bundesamtes, des Deutschen Zentrums für Altersfragen und des Robert Koch-Instituts, pp. 216-227.

40. Breyer, Friedrich / Lorenz, Normann / Niebel, Thomas (2010):

Population Ageing and Health Care Expenditures: a New Test for Germany, preliminary version March 9, 2010, pp. 1-17, Ifo/CESifo and University of Munich Conference on Empirical Health Economics, 19-20 March 2010, CESifo Conference

Centre, Munich, URL: http://www.cesifo-group.de/portal/page/portal/CFP_CONF/CFP_CONF_2010/Conf-ehe10-Ochel/Papers/

ehe10_Breyer.pdf.

41. Buchner, Florian / Wasem, Jürgen (2006):

“Steepening” of Health Expenditure Profiles, Geneva Papers on Risk and Insurance – Issues and Practice, vol. 31, nr. 4, pp. 581-

599.

42. Bull, Margaret J. (2000):

Discharge planning for older people: a review of current research, în: British Journal of Community Nursing, vol. 5, nr. 2, pp.

70-74.

43. Bull, Margaret J. / Roberts, Julia (2001):

Components of a proper discharge for elders, în: Journal of Advanced Nursing, vol. 35, nr. 4, pp. 571-581.

44. Bundesamt für Statistik (2010):

Medizinische Statistik der Krankenhäuser. Anzahl Patienten nach Altersklassen und Anzahl Hospitaliserungen im Lauf des

Jahres 2009, ultima actualizare a datelor: 29.11.2010.

45. Bundesamt für Statistik (2011):

Gesundheitskosten nach Alter und Geschlecht, absolut und pro Einwohner (je-d-14.05.05.01), Neuchâtel, URL:

http://www.bfs.admin.ch/bfs/portal/de/index/themen/14/05/blank/key/05.html.

46. Bundesinstitut für Bevölkerungsforschung (2004):

Bevölkerung: Fakten – Trends – Ursachen – Erwartungen. Die wichtigsten Fragen, Sonderheft der Schriftenreihe des BiB, 2.

überarbeitete Auflage, URL: http://www.bib-demografie.de/cln_090/nn_750530/SharedDocs/Publi kationen/DE/Download/Brosc

hueren/bev2__2004,templateId=raw,property=publicationFile.pdf/bev2_2004.pdf.

47. Bundesministerium für Gesundheit (2006):

GKV-Statistik KJ-1: Rechnungsergebnisse (Ausgaben und Einnahmen).

18

48. Bundesministerium für Gesundheit (2011a):

Entwicklung der Beitrags- und sonstigen Einnahmen in der gesetzlichen Krankenversicherung nach Versichertengruppen, Deutschland (Früheres Bundesgebiet, Neue Länder), 2001 bis 2008, KJ 1-Statistik:

Rechnungsergebnisse (Ausgaben und Einnahmen), Gesundheitsberichterstattung des Bundes, URL: http://www.gbe-

bund.de/gbe10/ergebnisse.prc_tab?fid=9094&suchstring=Einnahmen_GKV&query_id=&sprache=D&fund_typ=TAB&methode =2&vt=1&verwandte=1&page_ret=0&seite=&p_lfd_nr=1&p_news=&p_sprachkz=D&p_uid=gast&p_aid=38461046&hlp_nr=

3&p_janein=J, accesat ultima dată la 28.02.2011.

49. Bundesministerium für Gesundheit (2011b):

Mitglieder der gesetzlichen Krankenversicherung im Jahresdurchschnitt (Anzahl). Gliederungsmerkmale: Jahre,

Geschlecht, Kassenart, Versichertengruppe, KM 1/13-Statistik (gesetzliche Krankenversicherung: Mitglieder und

Krankenstand der Pflichtmitglieder im Jahresdurchschnitt), Gesundheitsberichterstattung des Bundes, URL: http://www.gbe- bund.de/oowa921-install/servlet/oowa/aw92/WS0100/_XWD_PROC?_XWD_2/4/XWD_CUBED RILL/_XWD_30/D.009/305

9, accesat ultima dată la 28.02.2011.

50. Bundesministerium für Gesundheit (2011c):

Mitglieder und mitversicherte Familienangehörige der gesetzlichen Krankenversicherung am 1.7. eines Jahres

(Anzahl). Gliederungsmerkmale: Jahre, Deutschland, Alter, Geschlecht, Kassenart, Versichertengruppe, KM 6-Statistik

(gesetzliche Krankenversicherung: Versicherte), Gesundheitsberichterstattung des Bundes, URL: http://www.gbe-bund.de/oowa 921-install/servlet/oowa/aw92/dboowasys921.xwdevkit/xwd_init?gbe.isgbetol/xs_start_neu/&p_aid=3&p_aid=38461046&num

mer=249&p_sprache=D&p_indsp=-&p_aid=78021436, accesat ultima dată la 28.02.2011.

51. Bundesverband Geriatrie e.V. (2010):

Weißbuch Geriatrie - Die Versorgung geriatrischer Patienten: Strukturen und Bedarf - Status Quo und

Weiterentwicklung. Eine Analyse durch die GEBERA Gesellschaft für betriebswirtschaftliche Beratung mbH, 1.

Auflage, Kohlhammer Verlag GmbH.

52. Busse, R. (2001):

Expenditure on health care in the EU: making projections for the future based on the past, în: HEPAC, 2, pp. 158-161.

53. Busse, Reinhard (2006):

Europäische Gesundheitssysteme – Grundfragen und Vergleich, în: Die Volkswirtschaft - Das Magazin für Wirtschaftspolitik,

12, pp. 10-13.

54. Caldwell, John C. (1976):

Toward a Restatement of Demographic Transition Theory, în: Population and Development Review, 2 (3/4), pp. 321-366.

55. Caldwell, John C. (2006a):

On Net Intergenerational Wealth Flows: An Update, în: Caldwell, John C. / Caldwell, Bruce K. / Caldwell, Pat /

McDonald, Peter F. / Schindlmayr, Thomas (Eds.), Demographic Transition Theory, Dordrecht, The Netherlands,

Springer, pp. 89-109.

56. Caldwell, John C. (2006b):

The Western Fertility Decline: Reflections from a Chronological Perspective, în: Journal of Population Research, vol. 23, nr. 2,

pp. 225-242.

57. Caldwell, John C. / Schindlmayr, Thomas (2006):

Explanations of the Fertility Crisis in Modern Societies: A Search for Commonalities, în: Caldwell, John C. / Caldwell, Bruce K.

/ Caldwell, Pat / McDonald, Peter F. / Schindlmayr, Thomas (Eds.), Demographic Transition Theory, Dordrecht, The Netherlands, Springer, pp. 349-385.

58. Chesnais, Jean-Claude (1986):

La transition démographique: étapes, formes, implications économiques: étude de séries temporelles, (1720-1984) relatives à 67 pays, Paris, Presses universitaires de France / INED (Travaux et documents, Cahier 113).

59. Chesnais, Jean-Claude (1998):

Below-Replacement Fertility in the European Union (EU-15): Facts and Policies, 1960-1997, în: Review of Population and Social Policy, nr. 7, pp. 83-101.

60. Christiansen, Terkel / Bech, Mickael / Lauridsen, Jørgen / Nielsen, Pascal (2006):

Demographic Changes amd Aggregate Health-Care Expenditure in Europe, ENEPRI Research Report No. 32, AHEAD WP6B, URL: http://www.enepri.org/files/AHEAD/Reports/WP6-b.pdf.

61. Cleland, John / Wilson, Christopher (1987):

Demand Theories of the Fertility Transition: An Iconoclastic View, în: Population Studies, vol. 41, nr. 1, pp. 5-30.

62. Coale, Ansley J. (1973):

The demographic transition reconsidered, în: International Union für the Scientific Study of Population (Hg.),

International Population Conference, Liège, vol. I, pp. 53-72.

63. Coffey, Alice (2006):

Discharging older people from hospital to home: what do we know?, în: International Journal of Older People

Nursing, vol. 1, nr. 3, pp. 141-150.

64. Colombier, Carsten / Weber, Werner (2009):

Projecting health-care expenditure for Switzerland: further evidence aginst the ‟red-herring‟ hypothesis, November 2009,

MRPA Paper No. 26745, pp. 1-30, URL: http://mpra.ub.uni-muenchen.de/26745/2/MPRA_paper_ 26745.pdf.

65. Colombo, Francesca / Tapay, Nicole (2004):

Private Health Insurance in OECD Countries: The Benefits and Costs for Individuals and Health Systems, OECD Health

Working Papers No. 15, Directorate for Employment, Labour and Social Affairs, DELSA/ELSA/WD/HEA (2004) 6.

66. Comisia Comunităţilor Europene (2007):

CARTEA ALBĂ – Împreună pentru sănătate: O abordare strategică pentru UE 2008 – 2013, COM(2007) 630 final, 23.10.2007,

Bruxelles, pp. 1-11, URL: http://ec.europa.eu/health/ph_overview/Documents/strategy_wp_ro.pdf.

67. Comisia Comunităţilor Europene (2009):

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi către Consiliu referitoare la o iniţiativă europeană privind boala

Alzheimer şi alte demenţe, COM(2009) 380 final, 22.07.2009, Bruxelles, pp. 1-10, URL: http://eur-lex.europa.eu/ LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2009:0380:FIN:RO:PDF.

68. Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare (2006):

Cartea verde a populaţiei în România, UNFPA Fondul ONU pentru Populaţie, ftp://ftp.unfpa.ro/unfpa/Cartea_ Verde_Ro.pdf.

69. Comitetul Economic şi Social European (2007a):

19

AVIZUL Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către

Consiliu, către Comitetul Economic şi Social European şi către Comitetul Regiunilor – Promovarea solidarităţii dintre generaţii, COM(2007) 244 final, SOC/277 – CESE 1711/2007, 13.12.2007, Bruxelles, pp. 1-14, URL: http://www.eesc.

europa.eu/?i=portal.en.opinions.14321.

70. Comitetul Economic şi Social European (2007b):

AVIZUL Comitetului Economic şi Social European privind relele tratamente aplicate persoanelor vârstnice (aviz

exploratoriu), SOC/279 – CESE 1465/2007, 24.10.2007, Bruxelles, pp. 1-11, URL: http://www.eesc.europa.eu/

?i=portal.en.opinions.14804.


AVIZUL Comitetului Economic şi Social European privind Cartea albă – Împreună pentru sănătate: o abordare

strategică pentru UE 2008 – 2013, COM (2007) 630 final, SOC/294 – 1522/2008, 18.09.2008, Bruxelles, pp. 1-14, URL: http://www. eesc.europa.eu/?i=portal.en.opinions.14232.


AVIZUL Comitetului Economic şi Social European privind luarea în considerare a nevoilor persoanelor vârstnice (aviz exploratoriu), SOC/308 – CESE 1524/2008, 18.09.2008, Bruxelles, pp. 1-15, URL: http://www.eesc.europa.eu/

?i=portal.en.opinions.14325.


AVIZUL Comitetului Economic şi Social European privind consecinţele îmbătrânirii populaţiei asupra sistemelor de sănătate

şi de protecţie socială (aviz exploratoriu), SOC/367 – CESE 972/2010, 15.07.2010, Bruxelles, pp. 1-13, URL:

http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.opinions.14331.


AVIZUL Comitetului Economic şi Social European privind propunerea de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului

privind Anul european al îmbătrânirii active (2012), COM(2010) 462 final, SOC/389 – CESE 1377/2010, 12.10.2010, Bruxelles, pp. 1-8, URL: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.opinions.14335.

75. Commission of the European Communities (2001):

Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions: The future of the health care and care for the elderly: guaranteeing accessibility, quality and

financial viability, COM(2001) 723 final, 05.12.2001, Brussels, pp. 1-23, URL: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/ LexUriServ.do?uri=COM:2001:0723:FIN:EN:PDF.


Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions: Modernising social protection for the development of high-quality, accessible and

sustainable health care and long-term care: support for the national strategies using the “open method of coordination”,

COM(2004) 304 final, 20.04.2004, Brussels, pp. 1-12, URL: http://ec.europa.eu/employment_social/soc-prot/ healthcare/com_04_304_en.pdf.


Communication from the Commission: Green Paper “Confronting demographic change: a new solidarity between the

generations”, COM(2005) 94 final, 16.03.2005, Brussels, pp. 1-27, URL: http://eur-lex.Europa.eu/LexUriServ/site/

en/com/2005/com2005_0094en01.pdf.


Communication from the Commission to the Council and the European Parliament: The long-term sustainability of public

finances in the EU, COM(2006) 574 final, 12.10.2006, Brussels, pp. 1-9, URL: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/

en/com/2006/com2006_0574en01.pdf.


Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee

and the Committee of the Regions Promoting Solidarity Between the Generations, COM(2007) 244 final, 10.05.2007, Brussels, pp. 1-18, URL: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0244:FIN:EN:PDF.

80. Copil, Ioan M. / Ghenciu, Gheorghe (1995):

The Aging of Population in Romania, în: Stolnitz, George J. (Ed.), Social Aspects and Country Reviews of Population Aging: Europe and North America, United Nations, Economic Commission for Europe, New York, pp. 307-323.

81. Council of the European Union (2003):

Joint report by the Commission and the Council on supporting national strategies for the future of health care and care for the elderly, 6528/03 SOC 73 ECOFIN 52 SAN 28 + COR 1 (en), 10.03.2003, Brussels, pp. 1-36, URL: http://ec.europa.eu/

employment_social/soc-prot/healthcare/elderly_en.pdf.

82. Council of the European Union (2008a):

Council Conclusions concerning a common commitment by the Member States to combat neurodegenerative diseases,

particularly Alzheimer‟s, Competitiveness Council on 25 and 26 September 2008, 13668/08 RECH 288 SAN 203, URL:

http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/08/st13/st13668.en08.pdf.

83. Council of the European Union (2008b):

Council Conclusions on public health strategies to combat neurodegenerative diseases associated with ageing and in particular

Alzheimer‟s disease, 2916th Employment, Social Policy, Health and Consumer Affairs Council meeting, 16.12.2008, Brussels, pp. 1-5, URL: http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/lsa/104778.pdf.

84. Crotty, Maria / Whitehead, Craig H. / Wundke, Rachel / Giles, Lynne C. / Ben-Tovim, David / Phillips, Paddy A. (2005):

Transitional care facility for elderly people in hospital awaiting a long term care bed: randomized controlled trial, în: BMJ, 331, pp. 1-5, DOI: 10.1136/bmj.38638.441933.63.

85. Cruz-Jentoft, Alfonso J. / Franco, Alain / Sommer, Pascal / Baeyens, Jean-Pierre / Jankowska, Ewa / Maggi, Adriana /

Ponikowski, Piotr / Ryś, Andrzej / Szczerbińska, Katarzyna / Milewicz, Andrzej (2009):

European silver paper on the future of health promotion and preventive actions, basic research, and clinical aspects of age-

related disease, în: Eur J Ageing, 6, pp. 51-57.

86. Davis, Kingsley (1945):

The World Demographic Transition, în: Annals of the American Academy of Political and Social Science, vol. 237, World

Population in Transition, pp. 1-11.

87. Davis, Kingsley (1963):

The Theory of Change and Response in the Modern Demographic History, în: Population Index, vol. 29, nr. 4 , pp. 345-366.

88. Delgado, Margarita / Meil, Gerardo / López, Francisco Zamora (2008):

20

Spain: Short on children and short on family policies, în: Demographic Research, vol. 19, art. 27, pp. 1059-1104, DOI:

10.4054/DemRes.2008.19.27.

89. Department of Health (2001):

National Service Framework for Older People. Modern Standards and Service Models, March 2001, London, URL: http://www.

dh.gov.uk/prod_consum_dh/groups/dh_digitalassets/@dh/@en/documents/digitalasset/dh_4071283.pdf.

90. Department of Health (2011):

Commissioner based Inpatient Hospital Waiting list Statistics, 2009/10, Month Ending March 31st 2010, Ordinary and Day Case

combined, Department of Health, URL: http://www.dh.gov.uk/en/Publicationsandstatistics/Statistics/Performance dataandstatistics/HospitalWaitingTimesandListStatistics/index.htm.

91. Deutscher Bundestag (2002):

Schlussbericht der Enquêtte-Kommission „Demographischer Wandel – Herausforderungen unserer älter werdenden Gesellschaft auf den einzelnen und die Politik”, Drucksache 14/8800, 23.03.2002.

92. Deutscher Bundestag (2009):

Gutachten 2009 des Sachverständigenrates zur Begutachtung der Entwicklung im Gesundheitswesen: „Koordination und Integration – Gesundheitsversorgung in einer Gesellschaft des längeren Lebens”, Drucksache 16/13770, 02.07.2009.

93. Deutsches Ärzteblatt (2010):

Nachrichten: Ärzteschaft – KVen starten Initiative Pflegeheim, 10.09.2010. URL: http://www.aerzteblatt.de/nachrichten/ 42672/KVen_starten_Initiative_Pflegeheim.htm, site aceesat ultima dată la 01.06.2011.

94. Diederichs, C. / Pohlmann, R. / Berger, K. (2010):

Die Häufigkeit der Unterbringung älterer Menschen in stationären Pflegeeinrichtungen – Ergebnisse einer bevölkerungsbezogenen Analyse der Stadt Dortmund, în: Bundesgesundheitsbl, 53, pp. 504-509, DOI: 10.1007/s00103-010-

1046-7.

95. Dorbritz, Jürgen (2008):

Germany: Family diversity with low actual and desired fertility, în: Demographic Research, vol. 19, art. 17, pp. 557-598, DOI:

10.4054/DemRes.2008.19.17.

96. Dormont, Brigitte / Huber, Hélène (2006):

Causes of Health expenditure Growth: the Predominance of Changes in Medical Practices Over Population Ageing, în: Annales

D’Économie et de Statistique, nr. 83/84, pp. 187-217.

97. Dreger, Christian / Reimers, Hans-Eggert (2005):

Health Care Expenditures in OECD Countries: a Panel Unit Root and Cointegration Analysis, în: International Journal of

Applied Econometrics and Quantitative Studies, vol. 2-2, pp. 5-20.

98. Dribe, Martin / Stanfors, Maria (2010):

Family life in power couples: Continued childbearing and union stability among the educational elite in Sweden, 1991 – 2005,

în: Demographic Research, vol. 23, art. 30, pp. 847-878, DOI: 10.4054/DemRes.2010.23.30.

99. Duursma, S. A. / Overstall, P. W. (2003):

Geriatric medicine in the European Union: future scenarios, în: Z Gerontol Geriat, 36, pp. 204-215.

100. Easterlin, R. A. (1978):

The economics and sociology of fertility: a synthesis, în: Tilly, C. (Ed.), Historical studies of changing fertility, Princeton

University Press.

101. Ebrahim, S. (2001):

New beginning for care for elderly people? Proposals for intermediate care are reinventing workhouse wards, în: BMJ, 323, pp.

337-338.

102. Eeles, Eamonn M. P. / Hubbard, Ruth E. / White, Susan V. / O’Mahony, M. Sinead / Savva, George M. / Bayer, Antony J.

(2010):

Hospital use, institutionalization and mortality associated with delirium, în: Age and Ageing, 39, pp. 470-475.

103. Ehring, Frank Schulze (2006):

Rationierung und Wartezeit in Großbritannien – eine Bewertung aus deutscher Sicht, WIP-Diskussionspapier 8/06, URL: http://

www.wip-pkv.de/uploads/tx_nppresscenter/Rationierung_und_Wartezeit_in_Grossbritannien.Pdf.

104. Ellis, Graham / Langhorne, Peter (2005):

Comprehensive geriatric assessment for older hospital patients, în: British Medical Bulletin, 71, pp. 45-59, DOI:

10.1093/bmb/ldh033.

105. EUROCODE (2006):

Prevalence of Dementia in Europe: Report of WP 7 2006, EUROCODE (European Collaboration on Dementia), URL:

http://ec.europa.eu/health/archive/ph_information/dissemination/diseases/docs/eurocode.pdf.

106. European Commission (2009a):

Intergenerational solidarity – Analytical report, Flash EB Series #269, The Gallup Organisation, URL: http://ec.

europa.eu/public_opinion/flash/fl_269_en.pdf.

107. European Commission (2009b):

The 2009 Ageing Report: Economic and budgetary projections for the EU-27Member States (2008-2060). Joint Report

prepared by the European Commission (DG ECFIN) and the Economic Policy Committee (AWG), în: European Economy 2,

Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, URL: http://ec.europa.eu/economy_finance/pu blications/publication_summary14911_en.htm.

108. European Commission (2010a):

Public Consultation on a Possible Designation of 2012 as European Year of Active Ageing and Intergenerational Solidarity. Summary of responses received, pp. 1-9, URL: http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=5696&

langId=en.

109. European Commission (2010b):

Proposal for a DECISION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on the European Year for Active

Ageing (2012) (text with EEA relevance), SEC(2010) 1002, COM(2010) 462 final, 2010/0242, 06.09.2010, Brussels, pp. 1-11,

URL: http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/com/ com_com(2010)0462_/com_com(2010)0462_en.pd f.

110. European Commission (2010c):

Reflections on Healthy Ageing: Health Systems – Innovations – Consumers, DG Sanco Workshops with experts on 11-12-18 October 2010, Brussels, pp. 1-8, URL: http://ec.europa.eu/health/ageing/docs/ev_20101011_reflections_en.pdf.

111. European Commission (2010d):

21

WORKSHOP ON HEALTHY AGEING. Adaptation of health systems to demographic change, 11.10.2010, Brussels, pp. 1-14,

URL: http://ec.europa.eu/health/ageing/docs/ev_20101011_report1_en.pdf.

112. European Commission (2010e):

WORKSHOP ON HEALTHY AGEING. Health Innovations to keep people healthy and active, 12.10.2010, Brussels, pp. 1-21,

URL: http://ec.europa.eu/health/ageing/docs/ev_20101011_report2_en.pdf.

113. European Commission (2010f):

WORKSHOP ON HEALTHY AGEING. Consumers and Active Ageing, 18.10.2010, Brussels, pp. 1-19, URL:

http://ec.europa.eu/health/ageing/docs/ev_20101011_report3_en.pdf.

114. European Commission (Directorate-General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities Unit (2006a):

The demographic future of Europe – from challenge to opportunity, Luxembourg: Office for Official Publications of the

European Communities.

115. European Commission (Directorate-General for Economic and Financial Affairs) (2006b):

The impact of ageing on public expenditure: projections for the EU25 Member States on pensions, health care, long-term care,

education and unemployment transfers (2004-2050), Report prepared by the Economic Policy Committee and the European Commission (DG ECFIN).

116. European Commission (Health&Consumer Protection Directorate-General) (2007):

Healthy ageing: keystone for a sustainable Europe - EU health policy in the context of the demographic change, Discussion paper of the Services of DG SANCO, DG ECFIN and DG EMPL, URL: http://ec.europa.eu/health/

ph_information/indicators/docs/healthy_ageing_en.pdf.

117. European Economic and Social Committee (2004):

OPINION of the European Economic and Social Committee on the Communication from the Commission to the

Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the

Regions - Modernising social protection for the development of high-quality, accessible and sustainable health care and long- term care: support for the national strategies using the “open method of coordination”, COM(2004) 304 final, SOC/181-CESE

1447/2004, 28.10.2004, Brussels, pp. 1-11, URL: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.opinions.14221.

118. European Economic and Social Committee (2007):

OPINION of the European Economic and Social Committee on The family and demographic change (Exploratory opinion),

SOC/245 – CESE 423/2007, 14.03.2007, Brussels, pp. 1-16, URL: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.opinions.14318.

119. European Parliament (2010):

MOTION for a RESOLUTION further to Question for Oral Answer B/-0457/2010, pursuant to Rule 115(5) of the Rules of

Procedure, on long-term care for older people; Pervenche Berès, Elizabeth Lynne – on behalf of the Committee on Employment and Social Affairs, Session Document, PE446.574v01-00, 03.09.2010, pp. 1-4, URL: http://www.europarl.europa.eu/sides/get

Doc:do?pubRef=-//EP//NONSGML+MOTION+B7-2010-0491+0+DOC+PDF+V0//EN.

120. Eurostat (2010):

Tabele online: Populaţie şi condiţii sociale > Sănătate publică, URL: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/

statistics/search_database.

121. Eurostat (2011):

Baza de date online: Populaţie şi condiţii sociale > Populaţie, URL: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/

statistics/search_database.

122. Eurostat Press Office (2006):

8 March 2006: International Women‟s Day - A statistical view of the life of women and men in the EU25, Eurostat News Release,

STAT/06/29, 06.03.2006, publicaţie accesată la data de 25.01.2011, URL: http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do

?reference=STAT/06/29&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en.

123. Fastenmeier, Heribert / Leuca, Mirela (2006):

MARKET-ORIENTATION AND MARKETING IN THE HOSPITAL OF THE FUTURE: ATTRACTING ATTENTION –

PLEASANT, DIFFERENT FROM ANY OTHER PROVIDER – SUCCESS FACTORS FOR „ENTREPRENEURIALLY CONDUCTED‟ HOSPITALS, în: Analele Universităţii din Oradea, Ştiinţe Economice, TOM XV 2006, volumul I, Secţiunea:

Management şi Marketing, pp. 726-730.


PARTNERSHIP IN THE HOSPITAL SECTOR, în: Analele Universităţii din Oradea, Ştiinţe Economice, TOM XVI 2007,

volumul I, Secţiunea: Economics and Business Administration, pp. 266-269.


REGIONAL HEALTH MANAGEMENT - ESTABLISHING THE HEALTH REGION OF THE FUTURE, în: Analele

Universităţii din Oradea, Ştiinţe Economice, TOM XVII 2008, volumul II, Secţiunea: Economy and Business Administration, pp.

646-650.


THE DEMOGRAPHIC CHALLENGE FOR HOSPITAL PERSONNEL MANAGEMENT, în: Analele Universităţii din Oradea,

Ştiinţe Economice, TOM XVIII 2009, volumul II, Secţiunea: Economy and Business Administration, pp. 73-79.


EIGENSTÄNDIGE PRÄ- UND NOTFALLKLINIK ALS ZENTRALES RETTUNGSZENTRUM FÜR DIE REGION 10, în: Analele

Universităţii din Oradea, Ştiinţe Economice, TOM XIX 2010, nr. 2, decembrie 2010, pp. 405-410.

128. Felder, Stefan (2008):

Im Alter krank und teuer? Gesundheitsausagen am Lebensende, în: Gesundheit und Gesellschaft-Wissenschaft (GGW), Jg. 8,

Heft 4 (Oktober), pp. 23-30, URL: http://wido.de/fileadmin/wido/downloads/pdf_ggw/wido_ggw_aufs3_1008.pdf.

129. Felder, Stefan / Werblow, Andreas (2008):

Do the Age Profiles of Health Care Expenditure Really Steepen over Time? New Evidence from Swiss Cantons,

Dresden Discussion Paper in Economics, No. 05/08, URL: http://papers.ssrn.com/sol3/Delivery.cfm/SSRN_ID1135673_ code1023100.pdf?.

130. Felder, Stefan / Werblow, Andreas / Zweifel, Peter (2008):

Do Red Herrings Swim in Circles? Controlling for the Endogeneity of Time to Death, Ruhr Economic Papers #73, 10/2008, Ruhr-Universität Bochum, pp. 1-17, URL: http://www.rwi-essen.de/media/content/pages/publikationen/ruhr-economic-papers/

REP_08_073.pdf.

131. Fendrich, Konstanze / Hoffmann, Wolfgang (2007):

More than just aging societies: the demographic change has an impact on actual numbers of patients, în: J Public Health, 15, pp.

345-351, DOI: 10.1007/s10389-007-0142-0.

22

132. Frejka, Tomas (2008a):

Overview Chapter 2: Parity distribution and completed family size in Europe: Incipient decline of the two-child family model?, în: Demographic Research, vol. 19, art. 4, pp. 47-72, DOI: 10.4054/DemRes.2008.19.4.

133. Frejka, Tomas (2008b):

Overview Chapter 5: Determinants of family formation and childbearing during the societal transition in Central and Eastern Europe, în: Demographic Research, vol. 19, art. 7, pp. 139-170, DOI: 10.4054/DemRes.2008.19.7.

134. Frejka, Tomas / Sardon, Jean-Paul (2006):

First birth trends in developed countries: Persisting parenthood postponement, în: Demographic Research, vol. 15, art. 6, pp. 147-180, DOI: 10.4054/DemRes.2006.15.6.

135. Frejka, Tomas / Sardon, Jean-Paul (2007):

Cohort birth order, parity progression ratio and parity distribution trends in developed countries, în: Demographic Research, vol. 16, art. 11, pp. 315-374, DOI: 10.4054/DemRes.2007.16.11.

136. Frejka, Tomas / Sobotka, Tomáš (2008):

Overview Chapter 1: Fertility in Europe: Diverse, delayed and below replacement, în: Demographic Research, vol. 19, art. 3, pp. 15-46, DOI: 10.4054/DemRes.2008.19.3.

137. Fries, J. F. (1980):

Compression of morbidity in the elderly, în: Vaccine, nr. 18, pp. 1584 – 1589.

138. Fuchs, Christoph (2010):

Priorisierung aus Sicht der Medizin – Positionsbestimmung der Ärzteschaft zum Thema, în: Lohmann, Heinz /

Preusker, Uwe (Hrsg.), Priorisierung statt Rationierung: Zukunftssicherung für das Gesundheitssystem, Economica Verlag, pp. 15-32.

139. Gabriele, S. / Cislaghi, C. / Constantini, F. / Innocenti, F. / Lepore, V. / Raitano, M. / Tediosi, F. / Valerio, M. / Zocchetti, C.

(2005):

Demographic factors and health expenditure profiles by age: the case of Italy, XVII Conferenza Finanziamento del settore

pubblico, Pavia, Università, 15-16 settembre 2005, pp. 1-32, URL: http://www-3.unipv.it/websiep/wp/416.pdf.

140. Gavrilova, Natalia S. / Gavrilov, Leonid A. (2009):

Rapidly Aging Populations: Russia/Eastern Europe, în: Uhlenberg, Peter (Ed.), International Handbook of Population Aging,

Handbook 1, Springer Science+Business Media B.V., pp. 113-131.

141. Getzen, Thomas E. (1992):

Population aging and the growth of health expenditures, în: J Gerontol, 47 (3), pp. 98-104.

142. Gheţău, Vasile (1978):

Speranţa de viaţă a populaţiei din România, în: Viitorul social, an VII, nr. 1, Bucureşti, pp. 142-152.


O abordare longitudinală a evoluţiei fertilităţii în România, în: Viitorul social, nr. 1, Editura Academică, pp. 102-117.


Evoluţia fertilităţii în România. De la transversal la longitudinal, în: Revista de Cercetări Sociale, nr. 1, pp. 3-85.


Declinul demografic al României: ce perspective?, în: Sociologie Românească, vol. II, nr. 2, pp. 5-41.


Declinul demografic şi viitorul populaţiei României. O perspectivă din anul 2007 asupra populaţiei României în secolul 21, Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Centrul de Cercetări Demografice Vladimir Trebici, Editura

Alpha MDN, Buzău.

147. Giannakouris, Konstantinos (2008):

Ageing characterises the demographic perspectives of the European societies, în: Population and social conditions, nr. 72, pp. 1-

11.

148. Glasby, Jon / Littlechild, Rosemary / Pryce, Kathryn (2004):

Show me the Way to go Home: Delayed Hospital Discharges and Older People, Final Report, Health Services

Management Centre and Institute of Applied Social Studies, University of Birmingham, January 2004.

149. González, Eduardo / Cárcaba, Ana / Ventura, Juan (2010):

Value efficiency analysis of health systems: does public financing play a role?, în: J Public Health, 18, pp. 337-350.

150. Götz, Andreas / Baierlein, Jochen (2011):

Gesundheitsregionen versus Krankenhausplanung? Die Versorgungsstrukturen ändern sich – die Bedarfsplanung auch?, în: KU Gesundheitsmanagement, 2, pp. 29-32.

151. Graf, Bernhard M. / Sinner, Barbara / Zink, Wolfgang (2010):

Anästhesie beim alten Menschen, Verlag Georg Thieme, Stuttgart.

152. Gray, Alastair (2005):

Population Ageing and Health Care Expenditure, în: Ageing Horizons, Oxford Institute of Ageing, nr. 2, pp. 15-20.

153. Greiner, Wolfgang (2005):

Health economic evaluation of disease management programs. The German example, în: Eur J Health Econom, 50, pp. 191-196,

DOI: 10.1007/s10198-005-0305-2.

154. Gruenberg, E. M. (1977):

The failure of success, în: Milbank Memorial Fund Quarterly, nr. 55, pp. 3-24.

155. Gurlit, Simone / Möllmann, Michael (2008):

How to prevent perioperative delirium in the elderly?, în: Z Gerontol Geriat, 41, pp. 447-452, DOI: 10.1007/s00391-008-0020-6.

156. Guvernul României – Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (2008):

Sistemul sanitar în România – realităţi, cauze, soluţii. Raport populaţie generală, Bucureşti, octombrie 2008.

157. Hagist, Christian / Kotlikoff, Laurence J. (2009):

Who‟s going broke? Comparing growth in Public Healthcare Expenditure in ten OECD countries, în: Hacienda Pública Española

/ Revista de Economia Pública, 188, pp. 55-72.

158. Hajen, Leonhard / Paetow, Holger / Schumacher, Harald (2008):

Gesundheitsökonomie. Strukturen – Methoden – Praxis, 4., überarbeitete und erweiterte Auflage, W. Kohlhammer GmbH,

Stuttgart.

159. Hajji, Rahim / Schulze, Sabine (2011):

Abwertung älterer Menschen in beitrags- und steuerfinanzierten Gesundheitssystemen Europas, în: GGW, Jg. 11, Heft 2 (April),

pp. 16-26.

23

160. Hallauer, Johannes / Bienstein, Christel / Lehr, Ursula / Rönsch, Hannelore (2005):

SÄVIP – Studie zur ärztlichen Versorgung in Pflegeheimen, VINCENTZ NETWORK Marketing Service, Hannover, URL: http://www.zukunftsforum-demenz.de/pdf/SAEVIP_studie.pdf.

161. Ham, Chris (2010):

The ten characteristics of the high-performing chronic care system, în: Health Economics, Policy and Law, 5, pp. 71-90.

162. Haupt, Arthur / Kane, Thomas T. (2006):

Populaţia: definiţii şi indicatori, coord. varianta în limba română: Traian Puşcaş, Buzău, Alpha MDN.

163. Häkkinen, Unto / Martikainen, Pekka / Noro, Anja / Nihtilā, Elina / Peltola, Mikko (2008):

Aging, health expenditure, proximity to death, and income in Finland, în: Health Economics, Policy and Law, 3, pp. 165-195.

164. Heilsberger, Sebastian (2011):

Case – Management: Zwischen Romantik und Realität, în: HCM, 2. Jg., Ausgabe 7-8/2011, pp. 40-42.

165. Heins, Detlev (2011):

Neuordnung der ambulanten ärztlichen Versorgung. Reformbedarf aus sicht der DKG, în: Arzt und Krankenhaus, 1, pp. 11-14.

166. Hestermann, U. / Thomas, C. / Oster, P. (2005):

„FRAGILE” – Der alte Mensch und die Chirurgie, în: Chirurg, 76, pp. 28-34, DOI: 10.1007/s00104-004-0972-z.

167. Hewer, Walter (2003):

Versorgung des akut verwirrten alten Menschen – eine interdisziplinăre Aufgabe, în: Deutsches Ärzteblatt, Jg. 100, Heft 30, 25. Juli 2003, pp. A2008-A2012.

168. Hibbeler, Birgit (2005a):

Elisabeth Steinhagen-Thiessen - „Alter ist nicht nu rein Ressourcenverlust”, în: Deutsches Ärzteblatt, Jg. 102, Heft 24, 17. Juni 2005, p. A1730.

169. Hibbeler, Birgit (2005b):

Pflegeheime – Schlechte Noten für die ärztliche Versorgung, în: Deutsches Ärzteblatt, Jg. 102, Heft 41, 14. Oktober 2005, pp. A2756-A2757.

170. Hickman, Louise / Newton, Phillip / Halcomb, Elizabeth J. / Chang, Esther / Davidson, Patricia (2007):

Best practice interventions to improve the management of older people in acute care settings: a literature review, Journal of Advanced Nursing, 60 (2), pp. 113-126.

171. Hirschman, Charles (1994):

Why Fertility Changes, în: Annu. Rev. Sociol (20), pp. 203-233.

172. Hodgson, Dennis (2003):

Notestein, Frank W. (1902 – 1983), în: Demeny, Paul / McNicoll, Geoffrey (Eds.), Encyclopedia of Population, Vol. 2, I-W Appendix Index, Macmillan Reference USA, Thomson Gale.

173. Hoem, B. (2000):

Entry into motherhood in Sweden: the influence of economic factors on the rise and fall in fertility, 1986-1997, în: Demographic Research, vol. 2, art. 4, DOI: 10.4054/DemRes.2000.2.4.

174. Hoem, B. / Hoem, J. M. (1989):

The Impact of Women‟s Employment on Second and Third Births in Modern Sweden, în: Population Studies, 43 (1), pp. 47-67.

175. Hoem, B. / Hoem, J. M. (1996):

Sweden‟s family policies and roller-coaster fertility, în: Journal of Population Problems, 52 (3-4), pp. 1-22.

176. Hoem, Jan M. (2008):

Overview Chapter 8: The impact of public policies on European fertility, în: Demographic Research, vol. 19, art.10, pp. 249-260,

DOI: 10.4054/DemRes.2008.19.10.

177. Hoem, Jan M. / Gabrielli, Giuseppe / Jasilioniene, Aiva / Kostova, Dora / Matysiak, Anna (2010):

Levels of recent union formation: Six European countries compared, în: Demographic Research, vol. 22, art. 9, pp. 199-210,

DOI: 10.4054/DemRes.2010.22.9.

178. Hoem, Jan M. / Kostova, Dora / Jasilioniene, Aiva / Mureşan, Cornelia (2009):

Traces of the Second Demographic Transition in Four Selected Countries in Central and Eastern Europe: Union

Formation as a Demographic Manifestation, în: European Journal of Population, 25 (3), pp. 239-255.

179. Hoem, J. M. / Neyer, G. / Andersson, G. (2006a):

Education and childlessness. The relationship between educational field, educational level, and childlessness among Swedish

women born in 1955-59, în: Demographic Research, vol. 14, art. 15, pp. 331-380, DOI: 10.4054/DemRes.2006.14.15.

180. Hoem, J. M. / Neyer, G. / Andersson, G. (2006b):

Educational attainment and ultimate fertility among Swedish women born in 1955-59, în: Demographic Research, vol. 14, art. 16,

pp. 381-404, DOI: 10.4054/DemRes.2006.14.16.

181. Hofmarcher, Maria M. / Oxley, Howard / Rusticelli, Elena (2007):

Improved health system performance through better care coordination, OECD Health Working Paper No. 30, Directorate for

Employment, Labour and Social Affairs Health Committee, DELSA/HEA/WD/HWP(2007)6.

182. Holle, Rolf / Stark, Renée (2009):

Besser versorgt, în: Gesundheit und Gesellschaft SPEZIAL, 9, 12. Jahrgang, pp. 10-11.

183. Hubbard, Ruth E. / O’Mahony, M. Sinead / Cross, Eleri / Morgan, Alun / Hortop, Helen / Morse, Rhian E. / Topham, Lynne

(2004):

The ageing of the population: implications for multidisciplinary care in hospital, în: Age and Ageing, August 3, pp. 1-4.

184. Inglehart, R. (1997):

Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic and Political Change in 43 Societies, Princeton, NJ, Princeton University Press.

185. Inouye, Sharon K. (1998):

Delirium in hospitalized older patients, în: Clinics in Geriatric Medicine, vol. 14, nr. 4, nov. 1998, pp. 745-764.

186. Inouye, Sharon K. (2006):

Current Concepts - Delirium in Older Persons, în: N Engl J Med, 354, 11, pp. 1157-1165.

187. Institutul Naţional de Statistică (2007):

Proiectarea populaţiei active din România la orizontul anului 2025, INS, ISBN 978-973-0-05203-9.

188. Institutul Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor (2011):

Statistici judeţene: Populaţie - Populaţia, pe grupe de vârstă, la 1 iulie, http://www.bihor.insse.ro/main.php?lang =fr&pageid=409 la data de: 01.02.2011.

189. Janßen, Udo (2011):

24

Erfolgreich in der Nische. Die Erfolgsfaktoren für kleine Krankenhäuser: Spezialisierung und Vernetzung, în: KU

Gesundheitsmanagement, 2, pp. 45-46.

190. Jönsson, Linus (2004):

Economic evidence in dementia: a review, în: Eur J Health Econom Suppl, 1, pp. 30-35.

191. Kannus, Pekka / Niemi, Seppo / Palvanen, Mika / Parkkari, Jari (2005):

Rising incidence of fall-induced injuries among elderly adults, în: J Public Health, 13, pp. 212-215.

192. Keller, I. / Makipaa, A. / Kalenscher, T. / Kalache, A. (2002):

Global Survey on Geriatrics in the Medical Curriculum, Geneva, World Health Organization, 2002.

193. Kirk, Dudley (1996):

Demographic Transition Theory, în: Population Studies, 50, pp. 361-387.

194. Kleinpell, Ruth M. (2004):

Randomized trial of an intensive care unit-based early discharge planning intervention for critically ill elderly

patients, în: American Journal of Critical Care, vol. 13, nr. 4, pp. 335-345.

195. Kodner, Dennis L. (2002):

The quest for integrated systems of care for frail older persons, în: Aging Clin Exp Res, vol. 14, nr. 4, pp. 307-313.

196. Kohler, Hans-Peter / Billari, Francesco C. / Ortega, José Antonio (2002):

The Emergence of Lowest-Low Fertility in Europe During the 1990s, Forthcoming in: Population and Development Review, Versiunea din 19 Septembrie 2002, URL: http://www.demog.berkeley.edu/~kohler/ftp/ llf.pdf.

197. Kohler, Hans-Peter / Billari, Francesco C. / Ortega, José Antonio (2006):

Low Fertility in Europe: Causes, Implications and Policy Options, în: Harris, F. R. (Ed.), The Baby Bust: Who Will Do the Work? Who Will Pay the Taxes?, Lanham, MD: Rowman & Littlefield Publishers, pp. 48-109.

198. Kolb, G. F. (2009a):

Forum geriatricum - Survey Innere Medizin: Klinische Geriatrie an dritter Stelle bei der Bettenzuordnung, aber Schlusslicht an Universitätskliniken, în: Euro J Ger, vol. 11, nr.1, pp. 43-44, URL: http://www.dggeriatrie.de/download/

EJG0901_43_45_Forum.pdf.

199. Kolb, G. F. (2009b):

Geriatrische Versorgung / Provision of Geriatric Care – Versorgungsdichte mit geriatrischer Fachkompetenz in

Deutschland, în: Euro J Ger, vol. 11, nr. 1, pp. 11-13.

200. Landry, Adolphe (1909):

Les trois théories principales de la population, Scientia, vol. 6, nr. 11 - 3, Paris, pp. 3-29.

201. Landry, Adolphe (1934):

La révolution démographique: études et essais sur les problèmes de la population, Librairie Sirey, Paris.

202. Langenecker, Walter (2010):

„Was darf das Alter kosten?”, prezentare susţinută în cadrul celei de a şasea zi de Geriatrie în Bavaria, Nürnberg, 12. iulie 2010, URL: http://www.aerzteportal.bayern.de/fachinformationen/behandlungszentren/geriatrie/6_bayer_geriatrietag/doc/was_darf-

alter_kosten_walter_langenecker_aok.pdf.

203. Langner, Daniela (2004):

Probleme in der Notfallversorgung älterer Menschen, în: Geriatrie Journal, 3, pp. 27-29.

204. Lanzieri, Giampaolo (2006):

Long-term population projections at national level, în: Population and Social Conditions, nr. 3, pp. 1-8.

205. Lazăr, A. (2005):

Starea de sănătate a persoanelor vârstnice, în: Acta Medica Transilvanica, anul X, vol. 1, nr. 3, pp. 15-16.

206. Lehnert, T. / Konnopka, A. / Riedel-Heller, S. / König, H.-H. (2011):

Gesundheitsökonomische Aspekte psychischer Komorbidität bei somatischen Krankheiten, în: Bundesgesundheitsbl, 54, pp. 120-

127, DOI: 10.1007/s00103-010-1187-8.

207. Leinert, Johannes / Maetzel, Jakob / Olthoff, Christine (2011):

4. Erfahrungen mit strukturierten Behandlungsprogrammen (DMPs) in Deutschland: 4.2 Ergebnisse der AOK-

Bundesauswertungen zur gesetzlichen Evaluation der deutschen Disease-Management-Programme, în: Günster,

Christian / Klose, Joachim / Schmacke, Norbert (Eds.), Versorgungs-Report 2011, Schwerpunkt: Chronische Erkrankungen, Schattauer GmbH, Stuttgart, pp. 62-68.

208. Lesthaeghe, R. (1983):

A century of demographic and cultural change in Western Europe. An exploration of underlying dimensions, în: Population and Development Review, vol. 9, nr. 3, pp. 411-435.

209. Lesthaeghe, R. (2010):

The Unfolding Story of the Second Demographic Transition, Population Studies Center, University of Michigan, Institute for Social Research, Research Report 10-696, January 2010, URL: http://www.psc.isr.umich.edu/pubs/pdf/rr10-696.pdf.

210. Lesthaeghe, R. / Van de Kaa, Dirk J. (1986):

Twee Demografische Transities? (Two Demographic transitions?), în: Van de Kaa, Dirk J. / Lesthaeghe, R. (Eds.), Bevolking: Groei en Krimp (Population: Growth and Decline), Deventer, Van Loghum Slaterus, pp. 9-24.

211. Leuca, Mirela (2007):

THE DEMOGRAPHIC CHALLENGE FOR THE INPATIENT HOSPITAL SECTOR, în: Analele Universităţii din Oradea, Ştiinţe Economice, Tom XVI 2007, volumul I, Secţiunea: Economics and Business Administration, pp. 387-391.

212. Leuca, Mirela (2011):

How Could Hospitals Act In An Ageing Society?, lucrare prezentată la Conferinţa internaţională „European Integration – New Challenges”, ediţia a VII-a, 27-28 mai 2011, Oradea, secţia: Administrarea Afacerilor, publicată în: Conference Proceedings, pp.

705-711, URL: http://anale.steconomiceuoradea.ro/volume/2011/conference- proceedings-2011.pdf.

213. Leuca, Mirela / Fastenmeier, Heribert (2008):

ASPECTS OF THE IMPACT OF POPULATION AGEING ON HOSPITALS, în: Analele Universităţii din Oradea, Ştiinţe

Economice, Tom XVII 2008, volumul II, Secţiunea: Economy and Business Administration, pp. 689-693.


INTEGRATING GERIATRICS INTO THE ACUTE HOSPITAL SETTING: NOW OR IN THE FUTURE?, în: Analele Universităţii

din Oradea, Ştiinţe Economice, Tom XVIII 2009, volumul II, Secţiunea: Economy and Business Administration, pp. 128-134.


THE ELDERLY PATIENTS IN THE GERMAN HOSPITAL SETTING: FACTS AND FIGURES, în: Analele Universităţii din

Oradea, Ştiinţe Economice, TOM XIX 2009, nr. 1, iulie 2010, pp. 215-220.

25


Problems and Chances at the Interface between Hospital Care and Geriatric Rehabilitation, în: Analele Universităţii din Oradea, Ştiinţe Economice, TOM XX, nr. 1, iulie 2011, pp. 261-267.

217. Linder, Roland / Ahrens, Susanne / Köppel, Dagmar / Heilmann, Thomas / Verheyen, Frank (2011):

Nutzen und Effizienz des Disease-Management-Programms Diabetes mellitus Typ 2, în: Deutsches Ärzteblatt, Jg. 108, Heft 10, 11. März 2011, pp. 155-162, DOI: 10.3238/arztebl.2011.0155.

218. Lisac, Melanie / Reimers, Lutz / Henke, Klaus-Dirk / Schlette, Sophia (2010):

Access and choice – competition under the roof of solidarity in German health care: an analysis of health policy reforms since 2004, în: Health Economics, Policy and Law, 5, pp. 31-52.

219. Lubitz, James / Beebe, James / Baker, Colin (1995):

Longevity and Medical Expenditures, Special Article, în: The New England Journal of Medicine, vol. 332, nr. 15, pp. 999-1003.

220. Lutz, Wolfgang / Skirbekk, Vegard / Testa, Maria Rita (2007):

The Low-Fertility Trap Hypothesis: Forces that May Lead to Further Postponement and Fewer Births in Europe, RP-07-01,

International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA), Laxenburg.

221. Lübke, Norbert / Ziegert, Sibylle / Meinck, Matthias (2008):

Erheblicher Nachholbedarf in der Weiter- und Fortbildung, în: Deutsches Ärzteblatt, Jg. 105, Heft 21, 23. Mai 2008, pp. A1120

–A1122.

222. Mardorf, Silke / Böhm, Karin (2008):

Bedeutung der demografischen Alterung für das Ausgabegeschehen im Gesundheitswesen, în: Böhm, Karin / Tesch-Römer,

Clemens / Ziese, Thomas (Hg.), Gesundheit und Krankheit im Alter, Beiträge zur Gesundheitsberichterstattung des Bundes, Eine gemeinsame Veröffentlichung des Statistischen Bundesamtes, des Deutschen Zentrums für Altersfragen und des Robert Koch-

Instituts, pp. 247-266.

223. Martins, Joaquim Oliveira / de la Maisonneuve, Christine (2006):

The Drivers of Public Expenditure on Health and Long-Term Care: an Integrated Approach, în: OECD Economic Studies, nr.

43, 2006/2, pp. 115-154.

224. Maschewsky-Schneider, U. / Klärs, G. / Ryl, L / Sewöster, D. / Starker, A. / Saß, A.-C. (2009):

gesundheitsziele.de. Ergebnisse der Kriterienanalyse für die Auswahl eines neuen Gesundheitsziels in Deutschland, în:

Bundesgesundheitsblatt – Gesundheitsforschung – Gesundheitsschutz, vol. 52, nr. 7, pp. 764-774, DOI: 10.1007/s00103-009- 0870-0.

225. McAlister, F. A. / Lawson, F. M. / Teo, K. K. / Armstrong, P. W. (2001):

A systematic review of randomized trials of disease management programs in heart failure, în: Am J Med, 110, pp. 378-384.

226. McDonald, Peter (2000a):

Gender Equity in Theories of Fertility Transition, în: Population and Development Review, 26(3), pp. 427-439.

227. McDonald, Peter (2000b):

Gender equity, social institutions and the future of fertility, în: Journal of Population Research, 17(1), pp. 1-16.

228. McDonald, Peter (2008):

Very Low Fertility: Consequences, Causes and Policy Approaches, în: The Japanese Journal of Population, vol. 6, nr. 1, pp. 19- 23.

229. Mehnert, A. / Volkert, J. / Wlodarczyk, O. / Andreas, S. (2011):

Psychische Komorbidität bei Menschen mit chronischen Erkrankungen im höheren Lebensalter unter besonderer Berücksichtigung von Krebserkrankungen, în: Bundesgesundheitsbl, 54, pp. 75-82, DOI: 10.1007/s00103-010-1192-y.

230. Messemer, Jochen / Margreiter, Verena (2002):

Der Klinikmarkt für Rehabilitation – Wettbewerbsdynamik und Entwicklungstendenzen, în: Arnold, Michael / Klauber, Jürgen / Schellschmidt, Henner (Hrsg.), Krankenhaus-Report 2002, Stuttgart, pp. 147-160.

231. Miksch, Antje / Ose, Dominik / Szecsenyi, Joachim (2011):

4. Erfahrungen mit strukturierten Behandlungsprogrammen (DMPs) in Deutschland: 4.4 Ergebnisse der ELSID-Studie, în: Günster, Christian / Klose, Joachim / Schmacke, Norbert (Eds.), Versorgungs-Report 2011, Schwerpunkt: Chronische

Erkrankungen, Schattauer GmbH, Stuttgart, pp. 73-77.

232. Mintzberg, H. / Glouberman, S. (2001):

Managing the Care of Health and the Cure of Disease – Part II: Integration, în: Health Care Manage Review, Winter 2001, pp.

72-86.

233. Morgan, S. Philip / Taylor, Miles G. (2006):

Low Fertility at the Turn of the Twenty-First Century, în: Annu. Rev. Sociol., 32, pp. 375-399.

234. Mureşan, Cornelia (1999):

Evoluţia demografică a României. Tendinţe vechi, schimbări recente, perspective (1870-2030), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.

235. Mureşan, Cornelia (2006):

Bonus ou malus démographique en Roumanie, în: Pool, I. / Wong, L. R. / Vilquin, E. (Eds.), Age-structural transitions: challenges for development, CICRED Committee for International Cooperation in National Research in Demography, Paris, pp.

259-289.

236. Mureşan, Cornelia / Hărăguş, Paul-Teodor / Hărăguş, Mihaela / Schröder, Christin (2008):

Romania: Childbearing metamorphosis within a changing context, în: Demographic Research, Special Collection 7, vol. 19, art.

23, pp. 855-906, DOI: 10.4054/DemRes.2008.19.23.

237. Mureşan, Cornelia / Hoem, Jan M. (2010):

The negative educational gradients in Romanian fertility, în: Demographic Research, vol. 22, art. 4, pp. 95-114, DOI:

10.4054/DemRes.2010.22.4.

238. Mureşan, Cornelia / Rotariu, Traian (2000):

Recent demographic developments in Romania, în: Kucera, T. / Kucerova, O.V. / Opara, O.V./ Schaich, E. (Eds.), New

Demographic Faces of Europe: The Changing Population Dynamics in Countries of Central and Eastern Europe, Springer-

Verlag, Berlin, pp. 267–285.

239. Mühlhäuser, Jost (2007):

Patientenhotel und low care Station – Medizinische Rahmenbedingungen, Sonderlehrgang Finanzen des VKD 3. und 4. Mai 2007

in Braunschweig, URL: http://www.heh-bs.de:8503/fileadmin/druckdateien/5PatHotel_ Muehlhaeuser.pdf

240. Müller, Stefanie (2008):

26

Mehr Komfort für „Low-Care“-Patienten, Pressemitteilung, 07.12.2008, URL: http://www.umm.de/73.0.html?&cHash

=38b95fcf86&tx_ttnews%5BbackPid%5D=72&tx_ttnews%5Btt_news%5D=606.

241. Nachtigal, G. (2005):

Chirurgie im Alter aus Sicht der Krankenkassen, în: Chirurg, 76, pp. 19-27, DOI: 10.1007/s00104-004-0973-y.

242. Nancu, Daniela Violeta / Guran-Nica, Liliana / Persu, Mihaela (2010):

Demographic ageing in Romania‟s rural area, în: HUMAN GEOGRAPHIES – Journal of Studies and Research in Human

Geography, 4.1, pp. 33-42.

243. Naylor, Mary / Brooten, Dorothy / Jones, Robert / Lavizzo-Mourey, Risa / Mezey, Mathy / Pauly, Mark (1994):

Comprehensive Discharge Planning for the Hospitalized Elderly – A Randomized Clinical Trial, în: Ann Intern Med, 120, pp.

999-1006.

244. Neubauer, Günter (2006):

Einfluss der DRG-Abrechnung auf die zukünftige Krankenhausstruktur, în: Thiede, Arnulf / Gassel, Heinz-Jochen (Ed.),

Krankenhaus der Zukunft, Heidelberg, pp. 257-265.

245. Newhouse, Joseph P. (1977):

Medical-Care Expenditure: A Cross-National Survey, în: The Journal of Human Resources, vol. 12, nr. 1, pp. 115-125.

246. Neyer, Gerda (2011):

Should governments in Europe be more aggressive in pushing for gender equality to raise fertility? The second ”NO”, în: Demographic Research, vol. 24, art. 10, pp. 225-250, DOI: 10.4054/DemRes.2011.24.10.

247. Niehaus, Frank (2006a):

Alter und steigende Lebenserwartung. Eine Analyse der Auswirkungen auf die Gesundheitsausgaben, WIP (Wissenschaftliches Institut der PKV), URL: http://www.wip-pkv.de/uploads/tx_nppresscenter/Alter_und_steigende_Lebens

erwartung.pdf

248. Niehaus, Frank (2006b):

Auswirkungen des Alters auf die Gesundheitsausgaben, WIP (Wissenschaftliches Institut der PKV) -Diskussionspapier 5/06, pp.

1-25, URL: http://www.wip-pkv.de/uploads/tx_nppresscenter/Auswirkungen_des_Alters_auf_Gesundheitsausgaben.pdf.

249. Niehaus, Frank (2007):

Alter und steigende Lebenserwartung – eine Analyse der Auswirkungen auf die Gesundheitsausgaben, în: PKV Publik, nr. 3, pp.

29-31, URL: http://www.pkv.de/publikationen/pkv_publik/archiv/pkv_publik_nr_3_2007/alter_und_steigende_lebenserwartung/ demografie_03_07.pdf.

250. Nikolaus, Thorsten / Specht-Leible, Norbert / Bach, Matthias / Oster, Peter / Schlierf, Guenter (1999):

A randomized trial of comprehensive geriatric assessment and home intervention in the care of hospitalized patients, în: Age and Ageing, 28, pp. 543-550.

251. Noetzel, Jörg / Vollert, Erhard (2011):

Einrichtungsübergreifende Fallsteuerung durch Casemanagement. Was sind die Erfolgsfaktoren und ist der Erfolg auch messbar?, în: KU Gesundheitsmanagement, nr. 6, pp. 38-43.

252. Notestein, Frank W. (1945):

Population – The Long View, în: Schultz, Theodore W. (Ed.), Food for the World, Chicago, University Press of Chicago, pp. 36-57.

253. Oeppen, J. / Vaupel, J.W. (2002):

Broken limits to life expectancy, în: Science, vol. 296, pp. 1029-1031.

254. Oláh, Livia Sz. (2011):

Should governments in Europe be more aggressive in pushing for gender equality to raise fertility? The second ”YES”, în:

Demographic Research, vol. 24, art. 9, pp. 217-224, DOI: 10.4054/DemRes.2011.24.9.

255. Oláh, Livia Sz. / Bernhardt, Eva M. (2008):

Sweden: Combining childbearing and gender equality, în: Demographic Research, vol. 19, art. 28, pp. 1105-1144, DOI:

10.4054/DemRes.2008.19.28.

256. Onafowokan, Aduke / Mulley, Graham P. (1999):

Editorial: Age-related geriatric medicine or integrated medical care?, în: Age and Ageing, 28, pp. 245-247.

257. OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) (2004):

Private Health Insurance in OECD Countries, Policy Brief, OECD Observer, September 2004.

258. Oppenheim Mason, Karen (1997):

Explaining Fertility Transitions, în: Demography, vol. 34, nr. 4, pp. 443-454.

259. Or, Zeynep / Cases, Chantal / Lisac, Melanie / Vrangbæk, Karsten / Winblad, Ulrika / Bevan, Gwyn (2009):

Are Health Problems Systemic? Politics of Access and Choice under Beveridge and Bismarck Systems, Document de travail nr.

27, September 2009, Institut de recherché et documentation en économie de la santé (IRDES), Paris.

260. Osterkamp, R. (2005):

Bevölkerungsentwicklung in Deutschland bis 2050. Demographische und ökonomische Konsequenzen für die Alterschirurgie, în:

Chirurg, 76, pp. 10-18, DOI:10.1007/s00104-004-0971-0.

261. Ouwens, Marielle / Wollersheim, Hub / Hermens, Rosella / Hulscher, Marlies / Grol, Richard (2005):

Integrated care programmes for chronically ill patients: a review of systematic reviews, în: International Journal for Quality in

Health Care, vol. 17, nr. 2, pp. 141-146.

262. Oxley, H. (2009):

Policies for Healthy Ageing: An Overview, OECD Health Working Papers, nr. 42, OECD Publishing, DOI:

10.1787/226757488706.

263. Özcan, Berkay / Mayer, Karl Ulrich / Luedicke, Joerg (2010):

The impact of unemployment on the transition to parenthood, în: Demographic Research, vol. 23, art. 29, pp. 807-846, DOI:

10.4054/DemRes.2010.23.29.

264. Palangkaraya, Alfons / Yong, Jongsay (2009):

Population ageing and its implications on aggregate health care demand: empirical evidence from 22 OECD countries, în: Int J

Health Care Finance Econ, 9, pp. 391-402.

265. Palmisano-Mills, Christine (2007):

Common Problems in Hospitalized Older Adults, în: Journal of Gerontological Nursing, January, pp. 48-54.

266. Pavloková, Kateřina (2010):

Death Related Costs Hypothesis in the Czech Health Care System – the Present and the Future, în: Prague Economic Papers, 1,

pp. 74-89, URL: http://www.vse.cz/pep/pdf/365.pdf.

27

267. Peters, E. / Pritzkuleit, R. / Beske, F. / Katalinic, A. (2010):

Demographischer Wandel und Krankheitshäufigkeiten – Eine Projektion bis 2050, în: Bundesgesundheitsbl, 53, pp. 417-426, DOI: 10.1007/s00103-010-1050-y.

268. Philipov, Dimiter (2011):

Should governments in Europe be more aggressive in pushing for gender equality to raise fertility? The first ”NO”, în: Demographic Research, vol. 24, art. 8, pp. 201-216, DOI: 10.4054/DemRes.2011.24.8.

269. Pison, Gilles (2009):

Editorial - France 2009: Mean age at childbearing reaches 30 years, în: Population & Societies, Bulletin mensuel d’information de l’INED, nr. 465, pp. 1-4.

270. Polder, Johan J. / Barendregt, Jan J. / Van Oers, Hans (2006):

Health care costs in the last year of life – The Dutch experience, în: Social Science & Medicine, vol. 63, nr. 7, pp. 1720-1731.

271. Popescu, Cătălin (2001):

Evolutions of the active population as influenced by the demographic aging process in Romania – Evoluţiile populaţiei active

sub influenţa procesului de îmbătrânire demografică în România, în: Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics, vol. 23, no. 4, pp. 41-50.

272. Popescu, Cătălin (2007):

Evoluţiile efectivelor populaţiei active a ţării noastre. Prezent şi perspective., în: Revista Română de Gerontologie şi Geriatrie, vol. 28, nr. 1, pp. 30-35.

273. Popescu, C. / Ciurea, Al. V. / Anghelescu, A. / Bojan, Adelina / Onose, G. (2007a):

Progression of the Romanian population life expectancy in the 1956-2000 interval as resulting from dynamics of mortality, în: Gerontology today, The International Conference on Gerontology (September 15-16, 2006), “Vasile Goldiş” Western University

of Arad, Romania, Editura Viaţa Medicală Românească, pp. 100-108.

274. Popescu, Cătălin / Georgescu, Maria (2003):

The demographic aging process in the Romanian territorial profile – Procesul de îmbătrânire demografică din

România, în profil teritorial, în: Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics, vol. 25, no. 4, pp. 39-53.

275. Popescu, Cătălin / Onose, Gelu (2002):

Analiză a evoluţiilor speranţei medii a vieţii la naştere în România, în contextul internaţional, în ultimele două decenii, în: Info-

Medica, nr. 10 (104), pp. 4-10.

276. Popescu, C. / Onose, G. / Ciurea, Al. V. / Bojan, Adelina / Anghelescu, A. (2007b):

Influence of demographic aging on active population in Romania (2000-2050), în: Gerontology today, The International

Conference on Gerontology (September 15-16, 2006), “Vasile Goldiş” Western University of Arad, Romania, Editura Viaţa Medicală Românească, pp. 93-99.

277. Population Reference Bureau (2010):

2010 World Population Data Sheet, Washington, pp. 1-19, URL: http://www.prb.org/pdf10/10wpds_eng.pdf.

278. Preusker, Uwe K. (2010):

Priorisierung in der Praxis: Wo steht Nordeuropa?, în: Lohmann, Heinz / Preusker, Uwe (Hrsg.), Priorisierung statt

Rationierung: Zukunftssicherung für das Gesundheitssystem, Economica Verlag, pp. 33-54.

279. Raitano, Michele (2006):

The impact of death-related costs on health-care expenditure: a survey, ENEPRI Research Report nr. 17, AHEAD WP7, pp. 1-

19, URL: http://www.enepri.org/files/Publications/RR17.pdf.

280. Raitano, M. / Gabriele, S. / Cislaghi, C. / Constantini, F. / Innocenti, F. / Lepore, V. / Tediosi, F. / Valerio, M. / Zocchetti, C.

(2007):

A Survey of the Impact of Death-Related Costs on Health-Care Expenditure and Demographics and Health Costs in Italy, ENEPRI Policy Brief No. 5, pp. 1-10, URL: http://www.ceps.eu/system/files/book/1576.pdf.

281. Ramroth, Heribert / Specht-Leible, Norbert / König, Hans-Helmut / Mohrmann, Matthias / Brenner, Hermann (2006):

Inanspruchnahme stationärer Krankenhausleistungen durch Pflegeheimbewohner, în: Deutsches Ärzteblatt, Jg. 103, Heft 41, 13. Oktober 2006, pp. A2710-A2713.

282. Raspe, Heiner / Meyer, Thorsten (2009):

Priorisierung. Vom schwedischen Vorbild lernen, în: Deutsches Ärzteblatt, Jg. 106, Heft 21, 22. Mai 2009, pp. A1036-A1039.

283. Reichelt, Herbert (2011):

„Wird sich die CDU für eine Gesundheitspolitik im Interesse der Patienten einsetzen?”. Eine Kurzanalyse der „14

Vorschläge für eine Reform der medizinischen Versorgung in Deutschland” der Arbeitsgruppe Gesundheit der CDU/CSU-Fraktion im Deutschen Bundestag vom 17.1.2011, 19.1.2011, URL: http://www.aok-bv.de/imperia/md/aok

bv/politik/reformaktuell/unionspapier.pdf, site accesat ultima dată la: 14.04.2011.

284. Reif, Marina (2011):

Gesundheit „vor Ort”. Das Netzwerk Deutsche Gesundheitsregionen – Bilanz nach zwei Jahren, în: KU

Gesundheitsmanagement, 2, pp. 36-37.

285. Richter, Stefanie / Flick, Uwe / Kuhlmey, Adelheid (2011):

Altern(n) und Gesundheit. Chancen und Hürden einer disziplinenübergreifenden Zusammenarbeit, în: GGW, Jg. 11, Heft 2

(April), pp. 7-15.

286. Rondinelli, Concetta / Aassve, Arnstein / Billari, Francesco C. (2010):

Women‟s wages and childbearing decisions: Evidence from Italy, în: Demographic Research, vol. 22, art. 19, pp. 549-578, DOI:

10.4054/DemRes.2010.22.19.

287. Rose, M. / Wahl, I. / Crusius, J. / Löwe, B. (2011):

Psychische Komorbidität – Eine Herausforderung in der Akutversorgung, în: Bundesgesundheitsbl, 54, pp. 83-89, DOI:

10.1007/s00103-010-1182-0.

288. Rotariu, T. (2006):

Romania and the Second Demographic Transition: The Traditional Value System and Low Fertility Rates, în: International

Journal of Sociology, vol. 36, nr. 1, pp. 10-27.

289. Rowland, Donald T. (2009):

Global Population Aging: History and Prospects, în: Uhlenberg, Peter (Ed.), International Handbook of Population Aging,


290. Rønsen, Marit / Skrede, Kari (2010):

Can public policies sustain fertility in the Nordic countries? Lessons from the past and questions for the future, în:


28

291. Salas, C. / Raftery, J. P. (2001):

Econometric issues in testing the age neutrality of health care expenditure, în: Health Economics – Health Economics Letters, 10, pp. 669-671.

292. Salles, Anne / Rossier, Clémentine / Brachet, Sara (2010):

Understanding the long term effects of family policies on fertility: The diffusion of different family models in France and Germany, în: Demographic Research, vol. 22, art. 34, pp. 1057-1096, DOI: 10.4054/DemRes.2010.22.34.

293. Sampson, Elizabeth L. / Blanchard, Martin L. / Jones, Louise / Tookman, Adrian / King, Michael (2009):

Dementia in the acute hospital: prospective cohort study of prevalence and mortality, în: The British Journal of Psychiatry, 195, pp. 61-66, DOI: 10.1192/bjp.bp.108.055335.

294. Saß, A. C. / Wurm, S. / Scheidt-Nave, C. (2010):

Alter und Gesundheit – Eine Bestandsaufnahme aus Sicht der Gesundheitsberichterstattung, în: Bundesgesundheitsbl, 53, pp. 404-416, DOI: 10.1007/s00103-010-1049-4.

295. Schäfer, Ulrich P. (2009):

Im Alter gut versorgt, în: Gesundheit und Gesellschaft SPEZIAL, 1/09, 12. Jahrgang, pp. 10-11, URL: http://www.aokbv.de/imperia/md/aokbv/mediathek/gg/spezial/gg_spez_01_09_web.pdf.

296. Schick, Jens / Roeder, Norbert (2003):

Strategische Neupositionierung vor der DRG-Einführung. Einrichtung eines geriatrischen Kompetenzzentrums, în: das Krankenhaus, 3, pp. 226- 231.

297. Schimany, Peter (2003):

Die Alterung der Gesellschaft. Ursachen und Folgen des demographischen Umbruchs, Campus Verlag, Frankfurt am Main.

298. Schnabel, S. / von Kistowski, K.G. / Vaupel, J.W. (2005):

Immer neue Rekorde und kein Ende in Sicht. Der Blick in die Zukunft lässt Deutschland grauer aussehen als viele

erwarten, în: Demografische Forschung aus Erster Hand, nr. 2, p. 3.

299. Schoen, Cathy / Osborn, Robin (2008):

The Commonwealth Fund 2008 International Health Policy Survey in Eight Countries, The Commonwealth Fund,

November 2008, URL: http://www.commonwealthfund.org/Content/Surveys/2008/2008-Commonwealth-Fund-International- Health-Policy-Survey-of-Sicker-Adults.aspx.

300. Schlüchtermann, Jorg / Sibbel, Rainer (2005):

Betriebswirtschaftliche Basis des Prozessmanagements und der Prozesskostenrechnung – Definition und Darstellung, în: Braun,

E. G. / Güssow, J. / Ott, R. (Eds.), Prozessorientiertes Krankenhaus - Lösungen für eine Positionierung im Wettbewerb, pp. 28-

41.

301. Schmieg, Peter / Marquardt, Gesine / Korneli, Peter (2011):

Wie die Generation 65 plus das Krankenhaus verändert. Internationale Ansätze zur Verbesserung der bedarfsgerechten

Behandlung und Betreuung alter Menschen im Akutkrankenhaus, în: das Krankenhaus, 2, pp. 129-134.

302. Scholz, Ralf / Saade, Peter / Giewald, Christine (2011):

Ländliche Versorgung mit neuer Perspektive. Umfassende Regionalanalyse und Sektoren übergreifende Kooperationen als

Erfolgsfaktoren, în: KU Gesundheitsmanagement, 2, pp. 25-28.

303. Schröder, Klaus Theo (2010):

Die Priorisierung von Gesundheitsleistungen widerspricht den Grundsätzen unseres Sozialstaates, în: Lohmann, Heinz /

Preusker, Uwe (Hrsg.), Priorisierung statt Rationierung: Zukunftssicherung für das Gesundheitssystem, Economica Verlag, pp. 1- 13.

304. Scitovsky, Anne A. (2005):

“The High Cost of Dying”: What Do the Data Show?, în: The Milbank Quarterly, vol. 83, nr. 4, pp. 825-841.

305. Seshamani, Meena / Gray, Alastair (2004a):

Ageing and health-care expenditure: The red herring argument revisited, în: Health Econ., vol. 13, nr. 4, pp. 303-314.

306. Seshamani, Meena / Gray, Alastair (2004b):

Time to death and health expenditure: an improved model for the impact of demographic change on health care costs , în: Age

and Ageing, 33, pp. 556-561.

307. Shanley, Chris / Sutherland, Sharon / Stott, Katrina / Tumeth, Robyn / Whitmore, Elizabeth (2008):

Increasing the profile of the care of the older person in the ED: A contemporary nursing challenge, în: International Emergency

Nursing, 16, pp. 152-158.

308. Sieber, F.E. / Pauldine, R. (2005):

Anesthesia for the Elderly , în: Miller’s Anesthesia, 6th Edition, Elsevier Churchill Livingstone, Philadelphia, PA, pp. 2435-

2449.

309. Siggins Miller Consultants (2003):

Unnecessary and avoidable hospital admissions for older people, A Report to the Department of Health and Ageing, September

2003, URL: http://www.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/Content/665F2ED12A7D4331CA2572B3000C4483/$File/

Avoidable%20Admissions%20Report%20Final.pdf.

310. Sigle-Rushton, Wendy (2008):

England and Wales: Stable fertility and pronounced social status differences, în: Demographic Research, vol. 19, art. 15,

pp. 455-502, DOI: 10.4054/DemRes.2008.19.15.

311. Skelton, Dawn A. / Todd, Chris J. (2005):

Thoughts on effective falls prevention intervention on a population basis, în: J Public Health, 13, pp. 196-202.

312. Sobotka, Tomáš (2008):

Overview Chapter 6: The diverse faces of the Second Demographic Transition in Europe, în: Demographic Research, vol. 19, art.

8, pp. 171-224, DOI: 10.4054/DemRes.2008.19.8.

313. Sobotka, Tomáš / Toulemon, Laurent (2008):

Overview Chapter 4: Changing family and partnership behaviour: Common trends and persistent diversity across Europe, în:


314. Srivastava, Divya / McKee, Martin (2008):

Chapter 2: The Emergence of Health Targets: Some Basic Principles, în: Wismar, Matthias / McKee, Martin / Ernst, Kelly /

Srivastava, Divya / Busse, Reinhard (Eds.), Health Targets in Europe – Learning from experience, Observatory Studies Series

No. 13, World Health Organisation, on behalf of the European Observatory on Health Systems and Policies, pp. 9-22.

315. Stark, Renée / Schunk, Michaela / Holle, Rolf (2011):

29

4. Erfahrungen mit strukturierten Behandlungsprogrammen (DMPs) in Deutschland: 4.5 Ergebnisse der KORA-Studien în:

Günster, Christian / Klose, Joachim / Schmacke, Norbert (Eds.), Versorgungs-Report 2011, Schwerpunkt: Chronische Erkrankungen, Schattauer GmbH, Stuttgart, pp. 78-83.

316. Statistische Ämter des Bundes und der Länder (2010):

Demographischer Wandel in Deutschland, Heft 2 – Auswirkungen auf Krankenhausbehandlungen und Pflegebedürftige im Bund und in den Ländern, Wiesbaden, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Content/Publikation

en/Fachveroeffentlichungen/Bevoelkerung/VorausberechnungBevoelkerung/KrankenhausbehandlungPflegebeduerftige,template

Id=renderPrint.psml.

317. Statistisches Bundesamt - Pressestelle (2006):

Bevölkerung Deutschlands bis 2050, 11. koordinierte Bevölkerungsvorausberechnung, Wiesbaden.

318. Statistisches Bundesamt (2007a):

Diagnosedaten der Patienten und Patientinnen in Krankenhäusern (einschl. Sterbe- und Stundenfälle) 2005, Wiesbaden,

versiune cu tabele corectate la data de 26.07.2010, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/ Internet/ DE/

Content/Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit/AlteAusgaben/DiagnosedatenKrankenhausAlt,templateId=renderPri nt.psml.

319. Statistisches Bundesamt (2007b):

Diagnosedaten der Patienten und Patientinnen in Vorsorge- oder Rehabilitationseinrichtungen 2005, Wiesbaden, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Content/Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit

/AlteAusgaben/DiagnosedatenVorsorgeRehaAlt,templateId=renderPrint.psml.



versiune cu tabele corectate la data de 26.07.2010, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/

Internet/DE/Content/Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit/AlteAusgaben/DiagnosedatenKrankenhausAlt,templateI d=render Print.psml.


Diagnosedaten der Patienten und Patientinnen in Krankenhäusern (einschl. Sterbe- und Stundenfälle) 2007, Wiesbaden, versiune cu tabele corectate la data de 26.07.2010, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/

destatis/Internet/DE/Content/Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit/AlteAusgaben/DiagnosedatenKrankenhausAlt, templateId=renderPrint.psml.

322. Statistisches Bundesamt (2008c):




Grunddaten der Vorsorge- oder Rehabilitationseinrichtungen 2007, Wiesbaden, versiune publicată la data de 10.12.2008, URL:

http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Content/Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit

/AlteAusgaben/GrunddatenVorsorgeRehaAlt,templateId=renderPrint.psml.



versiune cu tabele corectate la data de 26.07.2010, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/ DE/Content/Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit/AlteAusgaben/DiagnosedatenKrankenhausAlt,templateId=rende

rPrint.psml.


Diagnosedaten der Patienten und Patientinnen in Vorsorge- oder Rehabilitationseinrichtungen 2007, Wiesbaden, versiune cu

tabele corectate la data de 11.02.2009, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/

DE/Content/Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit/AlteAusgaben/DiagnosedatenVorsorgeRehaAlt,templateId=rend erPrint.psml.




327. Statistisches Bundesamt (2009d):

Fallpauschalbezogene Krankenhausstatistik (DRG-Statistik) - Diagnosen, Prozeduren und Fallpauschalen der

vollstationären Patientinnen und Patienten in Krankenhäusern 2007, Wiesbaden, versiune corectată la data de

13.12.2010, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Content/Publikationen/Fachveroe ffentlichungen/Gesundheit/AlteAusgaben/FallpauschalenKrankenhausAlt,templateId=renderPrint.psml.

328. Statistisches Bundesamt (2009e):

Fallpauschalbezogene Krankenhausstatistik (DRG-Statistik) - Diagnosen, Prozeduren und Fallpauschalen der vollstationären Patientinnen und Patienten in Krankenhäusern 2008, Wiesbaden, versiune corectată la data de

13.12.2010, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Content/Publikationen/Fachveroe

ffentlichungen/Gesundheit/AlteAusgaben/FallpauschalenKrankenhausAlt,templateId=renderPrint.psml.

329. Statistisches Bundesamt (2009f):

Nebendiagnosen pro Krankenhausfall 2007 – nach Alter und Geschlecht – Durchschnittliche Anzahl, Wiesbaden, URL:

http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Grafiken/Gesundheit/Diagramme/Nebendiagnosen.psml, accesat ultima dată la 15.06.2011.


Fallpauschalbezogene Krankenhausstatistik (DRG-Statistik) - Diagnosen, Prozeduren und Fallpauschalen der vollstationären Patientinnen und Patienten in Krankenhäusern 2009, Wiesbaden, versiune corectată la data de

13.12.2010, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Content/Publikationen/

Fachveroeffentlichungen/Gesundheit/Krankenhaeuser/FallpauschalenKrankenhaus,templateId=renderPrint.psml.


Gesundheit: Krankheitskosten 2002, 2004, 2006 und 2008, publicat la data de 11.08.2010, Statistisches Bundesamt, Wiesbaden,

URL: https://www-ec.destatis.de/csp/shop/sfg/bpm.html.cms.cBroker.cls?cmspath=struktur,vollanzeige.csp&ID=1025998.


Statistisches Jahrbuch 2010 für die Bundesrepublik Deutschland mit ››International Übersichten‹‹, Wiesbaden.

30


Diagnosedaten der Patienten und Patientinnen in Krankenhäusern (einschl. Sterbe- und Stundenfälle) 2009, Wiesbaden, versiune corectată la data de 10.03.2011, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/

Content/Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit/Krankenhaeuser/DiagnosedatenKrankenhaus,templateId=renderPrint

.psml.


Diagnosedaten der Patienten und Patientinnen in Vorsorge- oder Rehabilitationseinrichtungen 2009, Wiesbaden, versiune

publicată la data de 25.01.2011, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Content/ Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit/VorsorgeRehabilitation/DiagnosedatenVorsorgeReha,templateId=renderPrint

.psml.


Grunddaten der Krankenhäuser 2009, Wiesbaden, versiune corectată la data de 16.03.2011, URL:

http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Content/Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit

/Krankenhaeuser/GrunddatenKrankenhaeuser,templateId=renderPrint.psml.

336. Statistisches Bundesamt (2011d):

Grunddaten der Vorsorge- oder Rehabilitationseinrichtungen 2009, Wiesbaden, versiune publicată la data de 16.02.2011, URL:

http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Content/Publikationen/Fachveroeffentlichungen/Gesundheit /VorsorgeRehabilitation/GrunddatenVorsorgeReha,templateId=renderPrint.psml.

337. Statistisches Bundesamt (2011e):

Krankheitskosten nach Krankheitsklassen und Alter 2008 in EUR je Einwohner der jeweiligen Altersgruppe, Wiesbaden, accesat ultima dată la 17.01.2011, URL: http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/DE/Content/Statistiken/

Gesundheit/ Krankheitskosten/Tabellen/Content75/KrankheitsklassenAlter,templateId=renderPrint.psml.

338. Steeman, Els / Moons, Philip / Milisen, Koen / De Bal, Nele / De Geest, Sabina / De Froidmont, Cécile / Tellier, Véronique /

Gosset, Christiane / Abraham, Ivo (2006):

Implementation of discharge management for geriatric patients at risk of readmission or institutionalization, în:

International Journal for Quality in Health Care, vol. 18, nr. 5, pp. 352-358.

339. Steffen, Petra / Offermanns, Matthias (2011):

Warum in die Ferne schweifen? Rolle der regionalen Nähe bei Krankenhausfusionen, în: KU Gesundheitsmanagement, 2, pp. 39-41.

340. Steinmann, Lukas / Telser, Harry (2005):

Gesundheitskosten in der alternden Gesellschaft – Weshalb nicht die Zunahme älterer Menschen, sondern falsche Anreize das Gesundheitswesen unter Druck setzen. Executive Summary, September 2005, Zürich, URL: http://www.avenir-

suisse.ch/content/themen/fruehere-themen/alternde-gesellschaft/gesundheitskosten/mainColumnParagraphs/0/document1/executi

ve_summary.pdf.

341. Stula, Sabrina / Linz, Kathrin (2010):

Demographischer Wandel in Europa – Überblickspapier zur Europäischen Union, Arbeitspapier Nr. 4 der

Beobachtungsstelle für gesellschaftspolitische Entwicklungen in Europa, Institut für Sozialarbeit und Sozialpädagogik e.V., Frankfurt am Main, pp. 1-16, URL: http://www.beobachtungsstellegesellschaftspolitik.de/fileadmin/user_upload /Dateien/

Veroeffentlichungen/Arbeitspapier_4_Demografischer_Wandel_in_EU_BEO.pdf.

342. Sundström, Gerdt (2009):

Demography of Aging in the Nordic Countries, în: Uhlenberg, Peter (Ed.), International Handbook of Population Aging,


343. Surkyn, Johan / Lesthaeghe, Ron (2004):

Value Orientations and the Second Demographic Transition (SDT) in Northern, Western and Southern Europe: An

Update., în: Demographic Research, Special Collection 3, art. 3, pp. 45-86, DOI: 10.4054/DemRes.2004.S3.3.

344. Szreter, Simon (1993):

The Idea of Demographic Transition and the Study of Fertility Change: A Critical Intellectual History, în: Population and

Development Review, Vol. 19, No. 4, pp. 659-701.

345. Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar (2009):

Baza naţională de date SMDP/DRG pe anul 2008 din morbiditatea spitalizată raportată de 486 spitale pentru acuţi şi cronici,

Bucureşti.

346. Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar (2011):

Glosar de termeni DRG, URL: http://www.drg.ro/index.php?p=drg&s=glosar, site accesat ultima dată la: 08.06.2011.

347. The Commonwealth Fund (2010):

The Commonwealth Fund 2010 International Health Policy Survey in Eleven Countries, The Commonwealth Fund, November 2010, URL: http://www.commonwealthfund.org/~/media/Files/Publications/Chartbook/2010/PDF_2010_IHP_Survey_Chartpa

ck_FULL_12022010.pdf.

348. The Social Protection Committee (2002):

Questionnaire on Health and Long-Term Care for the Elderly, REF:SPC/2002/APR/01En/rev1, pp. 1-6, URL:

http://ec.europa.eu/employment_social/soc-prot/healthcare/questionnaire_en1.pdf.

349. Thévenon, Olivier (2008):

Editorial - Family policies in developed countries: contrasting models, în: Population & Societies, Bulletin mensuel

d’information de l’INED, nr. 448, pp. 1-4.

350. Thomas, Patricia L. (2008):

Case Manager Role Definitions. Do They Make an Organizational Impact?, în: Professional Case Management, vol. 13, nr. 2,

pp. 61-71.

351. Thomm, Monika (2001):

Besonderheiten der Schmerztheraoie beim alten Menschen, în: Intensiv, 9, pp. 119-124.

352. Thompson, K. / Allen, S. C. (2008):

Outcomes of emergency admission of older patients: impact of cognitive impairment, în: British Journal of Hospital Medicine, vol. 69, nr. 6, pp. 320-323.

353. Thompson, Warren S. (1929):

Population, în: American Journal of Sociology, 34 (6), pp. 959-975.

354. Thomson, Sarah / Foubister, Thomas / Mossialos, Elias (2009):

31

Financing health care in the European Union. Challenges and policy responses, Study requested by the European

Parliament‟s Committee on Employment and Social Affairs (EMPL), World Health Organization on behalf of the European Observatory on Health Systems and Policies.

355. Thomson, Sarah / Mossialos, Elias (2009):

Private health insurance in the European Union, Final report prepared for the European Commission, Directorate General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities, 24th June 2009, LSE Health and Social Care, London School of Economics

and Political Science.

356. Thümmler, Christoph (2003):

Senioren verändern das Einsatzspektrum – Geriatrische Lerninhalte sollten stärker in die Notarztausbildung eingebunden

werden, în: Deutsches Ärzteblatt, Jg. 100, Heft 11, 14. März 2003, p. A680.

357. Tomassini, Cecilia / Lamura, Giovanni (2009):

Population Ageing in Italy and Southern Europe, în: Uhlenberg, Peter (Ed.), International Handbook of Population Aging,


358. Toulemon, Laurent (2011):

Should governments in Europe be more aggressive in pushing for gender equality to raise fertility? The first ”YES”, în:


359. Toulemon, Laurent / Pailhé, Ariane / Rossier, Clémentine (2008):

France: High and stable fertility, în: Demographic Research, vol. 19, art. 16, pp. 503-556, DOI: 10.4054/Dem

Res.2008.19.16.

360. Trebici, Vladimir (1978):

Tranziţia demografică în România, în: Viitorul social, nr.2, Editura Academica, pp. 335-344.


Le Developpement de la Demographie en Roumanie (1859-1980), în: European Demographic Information Bulletin, vol. XIII, nr. 3, pp. 105-119, DOI: 10.1007/BF02917605.


Tranziţia demografică în România: tendinţe noi, în: Calitatea Vieţii, I.C.C.V, anul 4, nr. 2-3, Bucureşti, pp. 127-132.

363. Turrell, Adrian R. / Castleden, C. Mark (1999):

Improving the emergency medical treatment of older nursing-home residents, în: Age and Ageing, 28, pp. 77-82.

364. Uhrhan, T. / Schaefer, M. (2010):

Arzneimittelversorgung und Arzneimittelsicherheit in stationären Pflegeeinrichtungen, în: Bundesgesundheitsbl, 53, pp. 451-459,

DOI: 10.1007/s00103-010-1053-8.

365. Ulrich, Ralf E. (2005):

Demographic change in Germany and implications for the health system, în: J Public Health, 13, pp. 10-15.

366. United Nations Population Division (2007):

World Population Prospects: The 2006 Revision, New York.

367. United Nations Population Division (2009):

World Population Prospects: The 2008 Revision Population Database, United Nations, URL: http://esa.un.org/unpp /index.asp?panel=4.

368. Vallin, Jacques / Meslé, France (2010):

Editorial - Will life expectancy increase indefinitely by three months every year?, în: Population & Societies, Bulletin mensuel d’information de l’INED, nr. 473, pp. 1-4.

369. Van de Kaa, Dirk J. (1987):

Europe‟s Second Demographic Transition, în: Population Bulletin, vol. 42, nr. 1, Washington, The Population Reference Bureau, pp. 1-59 .


Anchored Narratives: The Story and Findings of Half of Century of Research into the Determinants of Fertility, în: Population Studies, vol. 50, nr. 3, pp. 389-432.


The Idea of a Second Demographic Transition in Industrialized Countries, Paper presented at the Sixth Welfare Policy Seminar of the National Institute of Population and Social Security, Tokyo, Japan, 29 January 2002, URL:

http://sociales.cchs.csic.es/jperez/pags/Teorias/Textos/VanDeKaa2002.pdf.

372. Van der Tak, Jean (2005):

Demographic Destinies: Interviews with Presidents and Secretary-Treasurers of the Population Association of America, PAA

Oral History Project, Volume 1 – Presidents, Number 2 – From 1961 through 1976, Assembled for Distribution by the PAA

History Committee, URL: http://geography.sdsu.edu/Research/Projects/PAA/oralhistory/ PAA_Presidents_1961-76.pdf.

373. Van der Zee, Jouke / Kroneman, Madelon W. (2007):

Bismarck or Beveridge: a beauty contest between dinosaurs, în: BMC Health Services Research, 7: 94, pp. 1-11.

374. Van de Walle, Etienne / Knodel, John (1980):

Europe‟s fertility Transition. New Evidence and Lessons for Today‟s Developing World, în: Population Bulletin, vol. 34, nr. 6,

pp. 3-44.

375. Van Haastregt, Jolanda C. M. / Diederiks, Jos P.M. / van Rossum, Erik / de Witte, Luc P. / Crebolder, Harry F. J. M. (2000):

Effects of preventive home vistis to elderly people living in the community: systematic review, în: BMJ, vol. 320, pp. 754-758.

376. Van Lente, Evert Jan / Willenborg, Peter (2011):

4. Erfahrungen mit strukturierten Behandlungsprogrammen (DMPs) in Deutschland: 4.1 Einleitung, în: Günster, Christian / Klose, Joachim / Schmacke, Norbert (Eds.), Versorgungs-Report 2011, Schwerpunkt: Chronische Erkrankungen,

Schattauer GmbH, Stuttgart, pp. 56-62.

377. Vaupel, J.W. / Jeune, B. (1995):

The Emergence and Proliferation of Centenarians, în: Jeune, B. / Vaupel, J.W. (Eds.), Exceptional Longevity: From Prehistory

to the Present, Odense Univ. Press, Odense, Denmark, pp. 109-116.

378. Vaupel, J.W. / von Kistowski, K.G. (2005):

Der bemerkenswerte Anstieg der Lebenserwartung und sein Einfluss auf die Medizin, în: Bundesgesundheitsbl –

Gesundheitsforsch - Gesundheitsschutz, Springer Medizin Verlag, nr. 48, pp. 586-592.

379. Victor, C. R. (1990):

A survey of the delayed discharge of elderly people from hospital in an inner-city health district, în: Archives of

Gerontology and Geriatrics, 10, pp. 199-205.

32

380. Victor, Christina R. / Healy, Judith / Thomas, Anna / Seargeant, John (2000):

Older patients and delayed discharge from hospital, în: Health and Social Care in the Community, 8(6), pp. 443-452.

381. Victor, C. R. / Nazareth, B. / Hudson, M. / Fulop, N. (1993):

The inappropriate use of acute care beds in an inner London District Health Authority, în: Health Trends, 25 (3), pp. 94-97.

382. Vlădescu, Cristian / Scîntee, Gabriela / Olsavszky, Victor / Allin, Sara / Mladovsky, Philipa (2008):

Romania: Health System Review. Health Systems in Transition, 10 (3), World Health Organization, pp. 1-172.

383. Vuillemieur, Mathieu / Pellegrini, Sonia / Jeanrenaud, Claude (2007):

Déterminants et évolution des coûts du système de santé en Suisse. Revue de la littérature et projections à l‟horizon 2030, Office fédéral de la statistique (OFS), Neuchâtel, URL: http://www.bfs.admin.ch/bfs/portal/fr/index/news/publikationen.

Document.101691.pdf.

384. Wächtler, Claus / Hofmann, Werner / Clavijo-Celda, Juan / Mertens, Leonie (2005):

Zentrum für Ältere – Patientenorientiert, zeitsparend, wirkungsvoll, în: Deutsches Ärzteblatt, Jg. 102, Heft 43, 28. Oktober 2005,

pp. A2924-A2926.

385. Wilhelm, Susanne / Gehrling, Diana (2008):

Die Auswirkungen des demographischen Wandels in Bayern: Demographische Alterung führt zu mehr

Krankenhauspatienten im Jahr 2020, în: Bayern in Zahlen, 5, pp. 218-225.

386. Wodarg, Wolfgang (2010):

Priorisierung ja, aber transparent und demokratisch. Eine Kritik der impliziten Priorisierung, în: Lohmann, Heinz / Preusker,

Uwe (Hrsg.), Priorisierung statt Rationierung: Zukunftssicherung für das Gesundheitssystem, Economica Verlag, pp. 93-111.

387. World Health Organization (1985):

Resolution WHA34.36: Global Strategy for Health for All by the Year 2000, în: World Health Organization (Ed.),

Handbook of resolutions and decisions of the World Health Assembly and the Executive Board, vol. II, 1973- 1984, Geneva.

388. World Health Organization (2005):

Do current discharge arrangements from inpatient hospital care for the elderly reduce readmission rates, the length of inpatient

stay or mortality, or improve health status?, Copenhagen, Denmark.

389. World Health Organization Regional Office for Europe (2011):

European health for all database (HFA-DB), Updated: January 2011, World Health Organization Regional Office for Europe,

URL: http://data.euro.who.int/hfadb/.

390. Young, John / Stevenson, Jan (2006):

Intermediate care in England: where next?, în: Age and Ageing, 35, pp. 339-341, DOI: 10.1093/ageing/afl026.

391. Zehnder, Adalbert (2011):

REDIA – Studie. Blutig entlassen – und dann?, în: KMA, Mai 2011, 16. Jg., pp. 52-53.

392. Ziegler, Uta / Doblhammer, Gabriele (2005):

Steigende Lebenserwartung geht mit besserer Gesundheit einher, în: Demographische Forschung, Jahrgang 2, nr. 1, pp. 2-3.

393. Zieschang, Tania / Dutzi, Ilona / Müller, Elke / Hetsremann, Ute / Grünendahl, Katinka / Braun, Anke Karin / Hüger, Daniel

/ Kopf, Daniel / Specht-Leible, Norbert / Oster, Peter (2010):

Improving care for patients with dementia hospitalized for acute somatic illness in a specialized care unit: a feasibility study, în: International Psychogeriatrics, 22: 1, pp. 139-146.

394. Zweifel, Peter (2001):

Alter, Gesundheit und Gesundheitsausgaben – eine neue Sicht, în: Gesundheit und Gesellschaft-Wissenschaft (GGW), 1/2001 (Juli), 1. Jg., pp. 6-12.

395. Zweifel, Peter (2007):

Das Sisyphus-Syndrom im Gesundheitswesen: neue Evidenz, în: Jahrbücher für Nationalökonomie und Statistik, 227 (5/6), pp. 660-678.

396. Zweifel, P. / Felder, S. / Meiers, M. (1999):

Ageing of population and health care expenditure: a red herring?, în: Health Economics, vol. 8, nr. 6, pp. 485-496.

397. Zweifel, P./ Felder, S. / Werblow, A. (2004):

Population Ageing and Health Care Expenditure: New Evidence on the “Red Herring”, în: The Geneva Papers on Risk and

Insurance, vol. 29, nr. 4, pp. 652-666.

398. Zweifel, P. / Ferrari, M. (1992):

Is There a Sisyphus Syndrome in Health Care?, în: Zweifel, P. / Frech III, H. E. (Hrsg.), Health Economics Woldwide.

Developments in Health Economics and Public Policy Services, vol. I, Boston, pp. 311-330.

399. *** (2011):

www.gesundheitsziele.de, site accesat ultima dată la 21.02.2011.

400. *** (2011):

http://www.stmug.bayern.de/, respectiv http://www.stmug.bayern.de/gesundheit/krankenhaus/adressen/adressen_sparte.htm?ID

=AAy38U3ilsVZzljENAA3kXPfA5OJj%2BE5KYZZo5yM43g4vUliCYgvtFRtpuaffRp%2FH0Qe38dfSRrDf7xzp8tCWidsbPBe

FIskRO3zuA7VYqQ%3D şi http://www.stmug.bayern.de/gesundheit/krankenhaus/behandlungszentren/geriatrie/fachprog_akut geriatrie.htm, accesate ultima dată la 29.05.2011.

EFECTELE ECONOMICE ALE ... - arhiva- · Studiu de caz realizat în cadrul unui spital ......

Documents

Transcript of EFECTELE ECONOMICE ALE ... - arhiva- · Studiu de caz realizat în cadrul unui spital ......