Educaţia intelectuală GATA

January 17, 2014

Educaţia intelectuală

CUPRINS

Introducere Educaţia intelectuală Obiectivele educatiei intelectuale Paradigme si teorii ale educatiei intelectuale Concluzii Feed-back-ul Bibliografie

INTRODUCERE

Educaţia pentru valorile cognitive comportă asimilarea de către educaţi a unui bagaj informaţional de bază, operant în împrejurări multiple , dezvoltarea capacităţilor de cunoaştere, formarea unor interese de cunoaştere, dobândirea unor deprinderi de studiu eficiente şi productive, formarea unei imagini globale , integrative despre existenţa proprie şi asupra lumii înconjurătoare.

Având ca îndrumător idealul lui Mointagne, am ales să prezint educaţia intelectuală tocmai pentru că mereu am fost atrasă de tot ce înseamnă autodidaxie,autonomie. Mi-a plăcut să nu depind de ceilalţi în deciziile pe care le iau şi niic să nu mă influenţeze fără ca eu să vreau acest lucru, practic am căutat şi cred că am dobândit un bun control a tot ce înseamnă „eu”.

Idealul lui Mointagne, după care este de dorit „un cap bine format” de cât „un cap plin” , este elocvent pentru scopul educaţiei intelectuale.

Autonomia spirituală se fundamentează pe autonomia gândirii şi a raţiunii. A fi autonom înseamnă din acest punct de vedere a judeca cu propriul cap, a nu depinde de ştiinţa altora, a feruza prejudecăţile, a fi critic, a fi inventiv. De asemenea să cauţi şi să produci explicaţii proprii, să concepi perspective explicative şi argumente personale este o dovadă certă a autonomiei.

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale EducaţieiAnul I, domeniul Ştiinţe ale EducaţieiAsist.dr.Nicoleta RogozStudent: Loredana-Paraschiva Prodan

January 17, 2014


Aşa cum găsim şi în cartea doamnei profesor universitar doctor Mariana Momanu- „INTRODUCERE ÎN TEORIA EDUCAŢIEI”, „Mointagne considera că a ştii pe dinafară nu înseamnă a ştii cu adevărat, că singura educaţie valabilă este cea pe care practica şi experienţa ne-o dau.”(pag.37)

De asemenea se vorbeşte despre o confuzie în domeniul teoriei educaţiei care vizează în mod deosebit procesul formării intelectuale: este vorba de confuzia dintre educaţie şi instrucţie. Vorbim despre educaţie dar ne gândim la instrucţie, îndeosebi la transmiterea şi însuşirea cunoştinţelor.

În continuare voi prezenta o serie de teorii cu privire la sporirea cognitivă şi la modalitatea concretă de achiziţionare şi gestionare a cunoştinţelor.


Educatia intelectuala - este o componentă a educaţiei care prin intermediul valorilor ştiinţifice şi umaniste contribuie la dezvoltarea şi formarea capacităţilor intelectuale.

Lat.”intellectus”-minte, gândire, raţiune, capacitate de a gândi.

În primul rând vorbim despre o triadă care exprimă ierarhia obiectivelor educaţiei:

Atitudini şi capacităţi spirituale Priceperi şi obişnuinţe Cunoştinţe(concepte şi metodologii)

În ceea ce priveşte cunoştinţele , care se pare că în noua triadă au trecut pe ultimul loc, în perspectiva lui G.Mialaret sunt cele de care trebuie să se ţină cont în determinarea conţinuturilor educaţiei. Având în vedere faptul că ne aflăm într-o eră a informaticii, a tehnologiei în care informaţia înseamnă putere se consideră a fi absurd negarea importanţei cunoştinţelor în formarea intelectuală. Pe de altă parte este absurd să susţinem mitul enciclopedismului ca ideal al cunoaşterii totale. Accentul cade pe alegere, din universul în expansiune al informaţiilor, a cunoştinţelor cu valoare formativă.

Se pare că trăim într-un spaţiu saturat de ştiinţă şi tehnică, iar prezenţa acestor realităţi reclamă o poziţionare valoruică şi o atitudine clară din partea tuturor.”Una dintre sarcinile educaţiei de mâine va fi să contribuie la întreţinerea funcţiilor pe care viaţa zilnică nu le va stimula suficient” (Mialaret, 1981,p.30).


January 17, 2014


Văideanu(1988,p.91) precizează că „prin formarea unor atitudini evaluative asupra achiziţiilor ştiinţei şi prin mai buna punere în valoare a semnificaţiilor umaniste ale ştiinţei” se poate cultiva o viziune globală asupra ştiinţelor şi tehnologiei.

Rolul profesorului suferă o transformare, astfel el începe să distribuie cunoştinţe. Comunicând astfel el antrenează întreaga personalitate a elevului în dobândirea cunoştinţelor instrumentale şi funcţionale.

Obiectivele educaţiei intelectuale:

Dezvoltarea şi antrenarea capacităţilor senzoriale specifice Consolidarea capacitãţilor şi proceselor psihice antrenate în cunoaştere Obişnuirea şi respectarea normelor igienice şi pedagogice privind activitatea intelectuală Cultivarea şi fortificarea sentimentelor intelectuale Stăpânirea metodelor si tehnicilor de învăţare eficientă Creşterea capacităţii de integrare, organizare şi reorganizare a cumulului de cunoştinţe Formarea unei viziuni integrative şi holistice asupra existenţei Intelectualizarea persoanei prin stăpânirea instinctelor, evitarea fanatismelor de tot felul

Paradigme si teorii ale educatiei intelectuale


Dezvoltarea unui mode de invatare bazat pe ideea de

CONFLICT COGNITIV

Paradigmeeducative

constructi-viste

profilul pedagogic al

elevului

conceptiile spontane ale

elevilor

semnifica-tia culturii

prealabile

January 17, 2014


J.Piaget+Brandura(anii'60) conflict sociocognitiv sursă a învăţăriiConcluziile cercetărilor lui Piaget au determinat elaborarea teoriilor constructiviste

Teoria sa vizeaza: câmpul interacţiunilor

stadiile dezvoltării copilului

O stare de dezechilibru cognitiv în raport cu o problemă nouă care nu poate fi rezolvată cu ajutorul resurselor acumulate anterior duce la progres cognitiv.

Jerôme Bruner-teoria modalitatilor de cunoastere

Din punctul său de vedere, educaţia intelectuală a copilului se realizează în funcţie de modalitatea de reprezentare a realităţii care-l caracterizează pe o anumită treaptă de evoluţie:

1. Modalitatea prin actiune2. Modalitatea iconică3. Modalitatea simbolică

Bruner compara dezvoltarea intelectuală cu o scară, sugerând că fiecare etapă preia si pune în valoare acţiunile.

Ipoteza esentială pentru întocmirea progresului de învatare”oricarui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate preda cu succes orice obiect de învatamant într-o formă intelectuală adecvată ”(1970,p.59)

Piaget societatea (mediu favorizant)

Bruner acordă importanţă mediului educational(adaugă teoriei piagetiene notiunea de continuitate)

Inteligenta adaptativa > René Hubert

Efecte remarcabile asupra teoriei educaţiei intelectuale a exercitat conceptul lui J.Piaget de adaptare.

Inteligenta : de natura biologică forma de echilibru spre care tind toate structurile,sta-

de natura logică bilit intre asimilare si acomodare.

René Hubert preia „inteligenţa adaptativă” de la J.Piaget transformă in principiu al educaţiei intelectuale.


January 17, 2014


Cele trei dimensiuni ale realitaţii sunt convertite de R.Hubert in obiective ale formării intelectuale:

O1: adaptarea la realitatea obiectivă > sentimentul adevarului trebuie format prin educatie

O2: adaptarea la societate > raţionalizarea omului incepe cu socializarea

O3: adaptarea la spiritualitate > cel mai complex dintre obiective

KRIEKEMANS-PED.GERMAN > DIMENSIUNEA SPIRITUALA A ADAPTARII

„Noi il consideram ca o fiinta care resimte nevoia de a da un sens lucrurilor. Gratie tendintei si aptitudii sale de a cunoaste in mod dezinteresat , el descopera sensul si ordinea care se disimuleaza sub aparenta si afla asfel raspuns la ceea ce e problematic in lumea fenomenala”

Citatul de faţa face referire la dimensiunea spirituală a adaptarii referitor la care pedagogul german da o „definiţie” a omului.(aceasta a fost si una dintre aplicaţiile mele în sensul că am cerut studenţilor colegi părerea vis-a-vis de acest citat, solicit argumente care să contravină sau nu dar care sa aibă o bază stiinţifică. Desigur, avand în vedere ca pentru mulţi dintre noi dimensiunea spirituală este cea mai controversată chiar si în actualitate, pentru studenţii a însemnat un declanşator care i-a determinat să dea nastere unei mici dezbateri.)

Teoria conflictului sociocognitiv

Bertrand elaboreaza 3 principii fundamentale pt aceasta teorie.

I. Construirea cunoaşterii este in mod necesar socială şi se fundamentează pe un ansamblu de interacţiuni între persoane (opus lui Piaget).

II. Conflictul sociocognitiv este sursa învăţării.III. Depăşirea conflictului cognitiv interindividual duce la depăsirea conflictului cognitiv intraindividual.

APLICATIE

Argumente privind eficientizarea învătării prin valorificarea conflictului cognitiv:a) Permite elevului să ia cunoştinţă de alte raspunsuri de cât ale saleb) Diversitatea punctelor de vederec) Mareşte gradul de activizare cognitivăd) Pune elevul in situaţia de a descoperie) Ajută elevul să accepte schimbarea

Posibile răspunsuri

Teoria socioistorica inspirata de conceptia lui Vigotski


January 17, 2014


Vigotski a criticat reflexologia pavloviană

conceptul de „zonă a proximei dezvoltări” , recursul la drama pedagogică

„Mind and Society”-conceptul fundamental propus de „ zona de dezvoltare proximală”

Exprimă distanţa dintre 2 niveluri

cel al dezv.actuale cel al dezv.potenţiale

Un invatator bun dupa Vigotski este cel care precede invatarea.

Modelul alosteric - André Giordan

Işi modifică forma si funcţiile în raport cu condiţiile de mediu în care se gasesc.

Concluzii

Educaţia intelectuală constituie un pivot important în nurul căruia se vor profila şi celelalte laturi sau conţinuturi ale cunoaşterii practicii umane.

Finalitatea: formarea fiinţei raţionale prin introducerea ordinii în lume şi în acţiunile umane.

Specificitate:

Asigurarea autonomiei cognitive a candidatului la formare

Scopul fundamental dobândirea autonomiei intelectuale

încorporarea conduitei de autodidaxie

Analfabetul de azi şi de mâine nu este cel care nu ştie ci cel care nu ştie să înveţe !!!

O mică dezbatere legată de viaţa de licean şi actualmente de student cu tema învaţarea în sesiuni.


Formarea şi maximizarea capacităţilor cognitive

Dobândirea instrumentelor intelectuale Achiziţionarea tehnicilor culturale Asimilarea unor cunoştinţe descriptive şi

procedurale

January 17, 2014


GILBERT DE LANDSHEERE

„A educa implică întotdeauna un obiectiv”.

FEED-BACK-UL

Pentru a le prezenta studenţilor tema enunţată anterior am utilizat diverse metode: conversaţia, expunerea, problematizarea şi cred eu, chiar un brainstorming la un moment dat prin citatul din LANDSHEERE.Prezentarea suportului informativ (slide-uri Power Point) a condus spre o mai bună asimilare a noilor cunoştinţe şi astfel am obţinut rezultatul dorit: studenţii au răspuns solicitărilor mele prin participarea la dezbaterea iniţiată, prin prezentarea opiniilor personale cu privire la diverse aspecte din materialul prezentat, aducând exemple din viaţa proprie şi făcând diverse comparaţii din care a rezultat că au fost atraşi de prezentare.

Bibliografie:

Cucoş, Constantin, PEDAGOGIE, editura Polirom, Iaşi, 2006, pag.60-65 Momanu, Mariana, INTRODUCERE ÎN TEORIA EDUCAŢIEI, edtiura Polirom, Iaşi,

2002, pag.37-52 Cristea, Sorin, CURRICULUM PEDAGOGIC, editura Art.


Educaţia intelectuală GATA

Documents

Transcript of Educaţia intelectuală GATA