Nr. 2 • 1ULIE 1948

EDITURA DE STAT • ,

Unde puteţi găsi

ReviSta

ALBA-IUL1A Llbrll.rla Montona AIUD Llbrltrla DacIa AkAD • Libraria Ardealul Coop. SoUdarltatea BLAJ Cartea Româneascll Llbr. Semlnllrulul L BOTOSANI L lbrll.rla Modern! S ,STKITA LIbrar ia "Lumina" BAIA- MAkE Llbr. Dacla-Tralaoll BACĂU Lllntlrla Emlneaeu BÂhLAD LIbraria ,.Modernll" BuzAu Ubr4rla "LuceaJiirul" C~MPINA Cartea RomlReuc.ll. CLUJ Cartea RomGneaaell. CrtAIOVA Librăria Scoalelor Cartea PoporuluI CARANSEBES LIbraria Progresul CONSTANTA Llbri:lrla Naţlona l lt Llbrl:irla Şcoalelor CUOIR LJbrll r la Uni rea CÂMPULUNG

(Bucovina Gabriel SchaUer CALĂRASI Ca rtea HOmBneasc!l CÂMPULUNG

(MU8Ctll) Vlcu tUidu1ellcu DEVA Vlllam Hauler FĂGARAS J. N. DumUrlu FOCSANI N. Grl jlorlu GALATI Libraria Centralii Cartea Rus!!. GIURGIU Emil Dobrescu HU$I Llbr l1 rJ a "Ancora" LUGOJ Llbr li rht Naţional!!. MEDIAS Cartea Rusa

. ORADEA Librăria Viata Nou!!. 1. Claudiu

noastră

ORASTIE RemU8 Branga PETROSANI Llbr!!.rla Culturala P. NEAMT Llbrli rla Romaneucll PLOESTl LlbrllJ:la Eminescu Cartea Rusii fi. SĂRAT ,r Llbrl1rlD. RomaneaSca R. VÂLCEA Or. Petrescu -Llbrlirla $coaJelol SIGHIŞOARA Librăria Scoalelor SUCEAVA Llbrltrla Viata Nou! SATU-MARE (;urlea Rusll SIGHIŞOARA Cartea hmlt SF. GHEOttGHE E1. Sauleanu SEBEŞ N. Blandea SlBlU Cartea Romllneasell. T1MIŞQAt(A Llbrlirla Romanease! Llbrlirla Mentor TO. JIU Llbr. Inv1i.tătorUor TÂRGOV IŞTE 1. R!!.dulescu Cartoa Komaneasci1 T. SEVERIN V. Mlildărescu Q. Ştelll.ncllCU Llbrll.rla Inlr!itlrea TUtartea a doua a cArlll Iralecl.d despre flnalele de Turnuri şi P,onl, cele mal Gi llllle. . Dacă primul volum ~te un Qhld preţIOS pentru

Incepator, cel de-al dOIlea va perm,te Juclloru1u1 upertmenldt a.toşt tmbogă!e.lSCă aimtUor cunUi'" tlnlele.

AV ANTI (Haga ViUl der Lee;len).

Ace4slă CMle face parte dlntro serie de drtl • care pât II purtale In buZ:UOdr Rom. In text) ş.I

eSle ed i tată nu de cllre FeJerAllA de Şah. u de dIre ,e .1ltuld. IIla'ulull Nu lac nici ° greşeală. Oleric clar, EIJITUHA PE STAT. ŞoIhu l a I.!6.pAtAt un mare ~prlJ1n In Romania cIln Polrtea guver_ nuluI. Esle o carle loarle prezenlAbliiJ. Parllde ~ ponfd frumoase. FJgurlle nu 5unt Indk.a.le prin btere ci pr.n fJgurlne, eX4CI ca Intr'o dI4ijra.m4. E~te o metodă foarte bunl!i. Aceută cnle tŞI va. de..chlde drum In mod sigur printre ,ah.tştll romam.

• CEREŢI LA TOATE LlBRĂRllLE ,

~.S'~C1/A, A DOUA [ARTE A JU UI

ED IT URA")i DE STAT 1~48

Redactor !e.ponaabU: SERG1U SAMARIAN

Redactori: PETRE SEIMEANU fi EUGEN RUSENESCU Red. ,i ad·ţia. Editura d. Stat, BucW' .. tL str. Br.aolanu 23-25

Cupa Unităfii Tineretului

La ! Iulie s'a Inceput In toată ţara disputa rea Cupei Unităţii TineretuluI. Este vorba d~spre o competiţie polisportiv3, In cadrul căreia se vor disputa

mari concursuri de atletism, box, footbat, gtmnasticl:, volley şi ŞAH.

In afară de faptul el este pentru prima oară In tara noastră, cand

şahul este tnglobat intr'o mare competiţie sportivă, concursurile pentru Cupa

Unităţii Tineretului (pe scurt CU.T.) prezintă cea mai mare importanţă

pentru desvoltarea şi răsp3ndirea şahului In masse, ceiace reprezintă pri·

mul obiectiv al Federaţiei Romane de Şah. ·

Cupa Unităţii Tineretului, ca şi campionatul muncitoresc al Capitalei,

dau un excelent prilej tuturor amatorilor de şah care nu au putut juca la

concursuri, să cunoască jocul de turneu, să intre In contact cu organele

condueltoare ale mişelrii şahiste, şi să poată astfel progresa. In special din_

tre elevi, studenţi şi muncitori trebue să se formeze prin acest concurs, noi

jueltori, care să int;'1reascli r3ndurile destul de Imb;'1tranite ale "veteranilor".

Revista noastră este total alături de organizatorii Cupei UnWiţîi Ti_

neretului şi va face totul pentru popularizarea acestei competiţii. Desfăşu_

rarea jocurilor tşi va găsi locul meritat In paginele noastre, alături de par-

tlde . şi fotografii. Pentru a Incuraja pe tinerii care se vor distinge, redacţia a

decis să acorde 5 premii in elrţi de şah şi 10 abonamente anuale la "ŞAH"

Credem că prin această actiune a sa, revista noastră se situează pe

linIa programului pe care I.a publicat in primul număr, program care se

confundă cu mersul inainte al mişcării şahiste in R. P. R.

ŞAH • Mihail BOT VIN N 1 C -campion al lumii In, vara anului 1926 secţia de

şah a Leningradului a înscris între participanţIi la c:ampio-natul .oraşului, 'pe Mişa Hot-vinic, un jucător ' deca.tegoria I-a. Veteranii au zâmbit scep-tic, precizând un insucces to-tal acestui elev subţirel, cu 0-chelari în rame de argint. S'a întâmplat însă ceva cu totul surprinzător I

Startul lui Botvinic a fost senzaţional: el a câştigat pri-

.mele cinci partide, una după al-ta, devenind din elev-profesor. Cu multă greutate au reuşit maeştrii să-I "frâneze", pe lo-cul ni doilea. Autorul acestor rânduri, care a avut atunci prima ocazie să joace cu vU-torul campion mondial, a scris în revista IISahmatnâi Lis-tok" (Foaia şahistă), despre talentul neobişnuit şi uimitoa-rea mtuiţie a tânăru1ui ;şahist; care reuşise să demon-streze · cu o preciziune mate-matică, superioritatea pere-chii de nebuni asupra. unui nebun şi Cal într'un final deosebit de greu. Şi asta. la. 15 Mii

In 1933, 'M. M. "Bolvinic a. spus: "Dezvoltal'ea uemaivl-zutil fn istorie a mişclrii şabiste sovietice a descbis po-sibilitlţi nesecate pentru ris-pândi.rea art,ei ~buluj in mas-sele largi ale muneitorilor U-niunii rSovietelor. DrumuJ meu spre desAvârşire nu se (leosebeşte cu nimic de acela al dezvoltării . tineretului nOS-triL EI s'a desf~urat ro acele eondlţii fericIte (intilniri cu maeştrii tn tuJ'oee, studiul elrtitor, antrenamet siste-matie, ajutond statului), care DU sunt posibile deeAt tn tara In care a tnvins proleta-rlatul". - Aceste cuvinte au fost spu-

se' cu ocazia primei întâlnÎri mternaţionale . a lui M. M. Botvinic ' matehul cu marele maestru' S. Flohr~ "Eezultatul. ___ o _ ••• _ - -

de 1. ROHLlN

de egalitate (6,6) • fos~ 1. drept vorbind, primul mare succes al tânărului şahist so-vietic, 'care a atras asupra sa atenţia întreg-ji lumi. "Goa dintre revistde Fltr;;in l~ Il scris. cu aceasEi ocazie: "Bot vinic a avut in faţa lui Flohr, avantajul de a lIVU în spatele său un stat in trcg, în care se află rezerve şahiste nesecate~·_

Nu trebue uitat faptul că în 1925, când maeştrii .sovietici s'au întâlnit pentru prima da-tă cu Lasker, Capablan.::a, R.eti şi alţi corifei, nu se ridicaseră iDCă noile talente tinere, edu-cate în condiţiile statului s0-vietic.

Este adevărat că succesele lui M. M. Botvinic, n'au im-presionat pe unii critici străini. Trebue să spunem că este încă destul de răspândită părerea diletanţilor, după care valoarea unui şarust este a-preciată după numărul .mai mic sau mai mare de c;ombi-naţii 'cu sacrificii pe care le face şi caro uimeşte galeria ...

In ultimii 10-15 ani, s'au schimbat multe in înţelegerea legilor luptei şahiste . S'nl.! dezvoltat simţitor nu numai teoria şi practica, dar şi cul-tura şah ului, adică acele cu-noştinte şi acea dezvoltare ge-nerală, care se ceye astăzi u-nui jucător de clasă mondială:

Iocă din tinereţe jocul lui Botvinic a fost caracterizat prin claritatea şi uimitorul realistl) al raţionamentelor.. In şah el a căutat intotdeauna profunzimea, acea profunzime care ne dă dreptul să vedem în arta şabutui un sector ori-~inal al cunoştintelor ştiinţifice, având legi de fier şi o Lume întreagă de frumusete artistică.

-In reaJizările sale, Botvinic este singular ei original; se poate discuta foarte mult pe tema ca,.ractersticiloJ' _care il

apropie de realizările unuia sau altuia dintre marii şahişti ai trecutului. Inal-Dte de orice, Botvinic este continuatorul traaiţiei şcoalei şahiste ruse. El este un inovator. un ad-versar hotărît al conservata-l'ismului şi al rutinei, leader recunoscut al noii şcoli şabiste sovietice. Caracteristi-cile .aceste şcoli sunt: studiul ştiintific al şahului, arta. a-oalizei şi antrenamedl1Iui, căutaren neobostă a noutăţii şi - calitate principală - o "oinţă de fier pentru luptă şi victorie.

Este lucru cunoscuti că in domeniul teoriei ae8chiderilor şi finalului, Botvinic este o enciclopedie vie. Da~ in Atadiul deschiderii - atât de important în zilele noastre, el caută şi preferă mai mult re-zolvarea psihologică a proble-mei, Iată de ce, pentru el aşa zisele "geamandane de. vari-ante", nu sunt memor1za:ea cărţilor ci intelegerea deplină· a strategiei de deschidere şi a şti I ului adversarului. C~acteristică este deasemem, a-gresivitatea planurilor lui, în atac şi apărare.

Valoarea lui' Botvinic ca strateg (domeniu în care este mai mult artist. decât lu'ptfi-tor) şi, mai ales ca tactician ' (domE-nin în care e lYIai mult luptător), se impune prin imensa lu i en(>rgie şi forţă re-ală. eare înfrân~e orice ob-p;t8cole, oricât de complicate -sau fantastice ar fi ele.

Botvinic a aRt exemple ela-sice rue ncestui ~ti1 nou. 1'noo-pl'in(J dela nartidele cu Flnh.r (193.~) şi Spielmann (19~5), trooând printr'o serie "de strălucite t:luccese în turnee !'li ter-mini1nd cu cele 'două vi,.torÎi iilrobitoare OSl1Dra lui El1we "(prima. şi a treia 'din mlltf>h-t.urmml penhu campionatul mondial). OdaUl cu aceasta,

1

trebue să ma.i subline~ mca odată că Botvinic este un ju-cătoi' universal, tot atât de p'ericulos in jocul de combi-naţie ca şi in cel poziţiona!. In acelaş timp el este un ra-finat psiholog al luptei şahiste. Să ne aducem am.inte de

faimosul turneu A. V. R. O. -din 1938: victorie Împ.otriva lui Alehin în urma unui adânc joc poziţional, pe calea dis-tru~,erii treptate a potcnţialului combina.tiv al adversaru-luij victorie împotriva. lui Ca-pablanca prin joc combinativ, terminat prin sacrificiul strălucit a. două figuri, care rein-vie 'pe baze Doi romantismul in arta şahistă.

Cine cunoaşte de multi ani pe Botvinic şi a urmărit c;u atentie joc1}l lui, acela. ştie câtă încăpătânare şi îndârji-re câtă rezistentă şi putere d~ voinţă i-au trebuit pentru a ajunge pe înălţimile "Olim-puluiu şahisb. Dacă la aceasta adăugăm

combinatia annonică a talen-tuJui şahistcun mareacultur~ ~enerală şi ştiintific~ a lw Batvinic, vom avea In faţă portretul unui e~c~leDb şahist şi cetăţean SOVIetic •

•

ŞAH

Dealungul a zeci de ani, şahiştii ruşi a u visat să câştige campionatul mondial de şah. Poporul nostru atât de dotat, a dat încă din veacul trecut maeştri neîntrecuti în arta şahului - A. D. Pe.trov, S. U rusov, M. r. Cigorin.

Genialul Mihail Cigorin a disputat în două matchuri eu Steinitz (1889 şi 1891) titlul de campion al lumii. In COD-di ţiuni1e grele ale regimului tarist, el n'a P.utut însă. să câştige acest titlu. La sfârşitul vieţii sale, Cig,orin a scris: "In condi ţi unile actuale, este grea de făcut ceva pentru arta noastră. Eu însumi n'am putut câştiga ţelul străduinţelor mele, dar am lăsat în urma mea câteva zeci, cari vor deveni sute şi mli, de pa-sionati ai artei noastre".

Şahiştii sovietici, educaţi de societatea scialistă, de grija Rartidului şi a ·tovarăşului ~taliDJ au obtinut cele mai mari realizări în domeniul artei şahuJui . In ultimul timp, toate matchurile intemationa-s'au terminat cu victorii strălucite ale şahiştilor sovietici. Reprezentanţii noştri cei mai buni-M. Botvinic. P. Keres,

·V. Smislov. I. Boleslavschi, A. Kotov, V. Ragozin şi altii -au intrat în avantgarda pri-milor şahişti ni lumii. .

Partidele roaeş,rilor sovie-tici se tipăresc şi sunt studiate de către toate revistele de şah străine . Tara noastră fi luat pe bună dreptate, un loc de frunte în domeniul dezvoltării culturai şahiste. S'a încer!.l.t un nou capitol în istoria gân. dini şahistf'

Iată dece vict.}ria. triurnfahi. fi lui M. M. Botvinnic în a-cest turneu, şi câştigarea tit· lului de campion: mondial,

sunt evenimente consecvente in istoria şah ului. Este o bucu-rie pentru noi, aă visurile activiştilor noştri şahişti, au devenit realităţi .

Şahiştii sovietici sruutlt pe 'Mihail Botvinnic, îl felicită pentru triumful său şi doresc noului campion al lumii suc-cese viitoare, pentru rolosuil culturei şi artei şahuJui .în marea şi 'puternica noastră patrie. (Din "Na pervcnstvo Mira''t

buJetinul zilnic al campiona-tului mond1al d e .şah, editat de către ziarul "Vecernaia Moskva.".) ._

,

28 ŞAH

Triumful şcoalei şahistesovietice Dr. MILAN VIDMAR

despre cei cinci lJj'Jrticipanţi la CUmlJiQuatul 'UlOndial ele ,ah

DUpA moartea fostului' cam-pion mondial Dr. Alehin, Federaţia internaţională tie şah (F. 1. D. E.) a decis ca noul cam-pion să fie desemnat printr'un turneu, l a care au fost invitaţi cei mai huni şase jucă.tori din lume (unul dintre ei - Fine, n'a participat) . Acest turneu s'a desfăşurat jumătate in Olanda jumătate tn U. R. S. S.) şi s'a terminat de curând. El a dove-dif clar că cel mai bun jucător de şah din lume, este maestrul sovietic Mihail Botvinic.

Botvinic este cel mai remar-cabil reprezentant a l noilor idei t n şcoala şahistă sovietică. De-aceia el a şi devenit campion mondial.

Moscova a devenit de mult centrul şahist al lumii. Acum această realitate a devenit şi formalA: tntre zidurile ei se afli campionul. lumii I Poporul sovietic, cu nenumaratele sale cadre şahiste, din mijlocu l cărora se ridică din ce in ce m 'ai mulţi maeştri şi se nasc noi ta-lente , asigură Moscovei intâieta-tea mondială in domeniul şahului. Eu · nu cred că tronul mon-dial al şahului va părăsi Mos-cova, care este patria unei şcoli şaniste' t naintate.

Am privit jocul noului cam-pion mondial dealungul ·a două luni intregi. Toate partidele sale poartă pecetea unei' adânc! gân-diri creatoare şi a răspunderii In faţa poporului pe care il re-prezint!. Jocul lui Botvinic este de o mare multilateralitate şi de o neinfrănt! voinţă de auto-desAvârşire, către cAutarea de lucruri noi. ln realizările lui este uşor de observat influenţa vieţii şi muncii poporului sovie-tic.

DupA Botvinic urmează marele maestru V'asili Smtslov, in vârstă de numai .27 ani. El este cel mai interesant reprezentant al şcolii şahiste sovietice. Smîslov este Incă tânăr şi desvolt8rea talen-tului lui nu este incă nici pe departe terminată.

f!i tin?~uL turneului am .Itat

adesea lângă ' Smislov şi i-am studiat stilul. Nu ştiu de ce, dar jocul lui mi-a amintit de Cigo-rin. Smislov este foră indoială, un mare talent. Noul campion al lumii o să aibă fără îndoială, mult de furcă cu el. Smislov are toate şansele să se desvoIte in-tr'un concurent foarte serios al lui Botvinic.

In jocul lui Keres, campionul Uniunii Sovietelor pe 1947, sunt multe caracteristici romantice. Astăzi insă, el trece printr'o pe-rioadă de tranziţie, de căutare şi precizare a stilului său. De-aceia el a jucat in acest turneu nesigur şi neega!.

Reshevsky este un practician, care nu se prea interesează de curentele ideologice; cunoştinţele lui teoretice nu sunt prea mari' Este de observat că a avut multe greutăţi din cauza crizei de timp. Cu toate acestea, el a fost in formă bună şi trebue considerat, Ură !indoiaIă, junul dintre cei mai tari JUCători din lume. A.cea-sta este insă ' prea puţin pentru a câştiga titlul de campion al lumii.

Acelaş lucru poate li spus şi despre Euwe. Este 'adevărat că el n'a lost deloc în formă, dar dacă ne aducem aminte că şi la precedentele sale intâlniri cu şahiştii sovietici, in 1934 şi 1946, el nu a reuşit să câştige primul loc,' fiind intrecut de către Bot-vinic, devine clar că nici rezu l-tatul său actual nu a lost in-tâmplător.

In Olanda au asistat la turneu mulţi spectatori. Interesul pentru turneu a fost mare şi a cup r ins cercuri largi ale populaţiei. Dar interesul spectatorilor a lost in-dreptat in special asupra rezul-tatelor sportive şi a început să scadă simţitor i n urma insucce-seJor lui Euwe.

In Uniunea Sovietelor, intere-sul pe care l-au arătat massele şahiste, s'au îndreptat atât către partea sportivă cât şi către par-tea calitativă a turneului.

Organizarea turneu lui a fost exemplară . Jucătorii, arbitrU, se-cundanţii şi corespondenţii străini, sau simţit foarte bine şi au fost primiţi la Moscova cu bra-ţele deschise.

Eătrâni Vi tineri utmilresc parţide!e comp ionatulul , -mondial, la MO$covo ...

ŞAH 2'

MflRELE TURNEU DELfl KflRLOVY

VflRY ŞI MflRIflNSKE LflZNE

D,. o. TROIANESCU campion a\ Rom&.nlel pe 1946

După (um dm iJ' nun ţal pe ciMor;j nOf' tri În numărul trecut, in cursul Lunii Iunie l' a delfdfurat in două dintre cele mai fru-mOdst! slaţiuni balneo· climaterice din Ceha-slo'l'dcia, Karlo'l''Y Var., fi Marianscke u,~ne -un mare turneu inter" naţional, 111 care ali luat paTU 20 de mdtf' Iri din diferlte ţări.

Ld dcest turneu Il fost inl'itdt fi maestrul român DT. O. Troianescu, cdm pion naţional pe anul 1946.

]ucâl'}d pentru prima odră la un concurs internaţional, el d uUfit să faca o fi-gură mai mult decât onorabilă fi numai faptul că Il fost bolna." dealungul a , runde, l-a Împiedecat să se cldU'{1! Între premidţi. Dăm mai jos o JCUTtei dare de seamă awpra rezultatelor finale ale turneului, scri-

să imediat după terminarea [IIi de către reprezentatul R.P.R. special ~nlru re'l'Îsta noastră, urmând ca in numărul yii/or să reyenim cu partide li analize complete.

Marele turneu dela Karlovy Vary şi Marian-ske Lazne a adus 1n sfâ rş it cea mai mare victo-

rie din cariera şahistă a talentatului Jan Foltys, revelatia turneului dela Podebraddy 1936, la care a câştigat premiul al 3-lea, imediat după marii maeştri Flohr şi Dr. Alechin. Victoria sa a fost pe deplin merit2.tă, ceiace se poate vedea clar din faptul că nu a pierdut decât ° singură partidă şi a câştigat la principalii săi concurenti. Jocul lui Foltys se caracterizează prin tenacitate şi preci-:tiune in final.

Campionul Ungariei GIDEON BARCZA a ju-cat cele mai strălucite partide ale turneului, şi a candidat aproape tot timpul la primul loc. Este un jucător de mar i posibiiităti ş i fără indoială ar fi trebuit să joace împreună cu Foltys la turneul inter-zone pentru . campionatul mondial ce se va juca în August rn Suedia.

LAJOS STEINER a jucat cu mult mai bine de cât la Budapesta, reuşind să ajungă aproape la forma lui dinainte de a pleca în Australia. EI

•

•

.. r ..

•

10

'"

i ŞAH 31 .

( t ( • Ultima rundă a turneului dela Budapesta

In aceaatA ultimA rundă a turneuluI, lupta era deschisA atAt pentru primele locuri cAt şi pentru o •• ultimele. Singurul li_ niştit era Szab6, care nu mai putea fi ajuns la locul 1. IatA o scurtA privire asupra şanselor celorlalţi concurenţi, In leg!l.turA cu partidele pe care le aveau de jucat In ultima rundA : Tar-takower trebuia si câştige la Gligoric, pentru a ImpArti cu el locurile II-III. (A obţinut InsA numai remiză şi s 'a clasat pe locurile IV-V, la egalitate cu cehul Pachmann.) Acesta din urmA, daci ar fi câştigat la Szabo trecea pe locul III. Foltys trebuia sA cAştige Ia Trl-Iunovic pentru a ajunge la 10-

curile II-III, la egalitate cu Gl1-gorlc, iar adversarul meu, Gi-dean Bareza trebuia să câştige la mine pentru a Impărţi locu-rile IV-V-VI cu Pachmann şi Tart'akower. In caz de pierdere ar fi trecut pe locurile VIII-IX, la egalitate cu Benko, rlimAnând nepremiat.

Sala de joc era arhiplinA, ' numeroşi spectatori dorind sA asiste la aceste partide decisive. Partidele sau -jucat cu deosebiUi indArjire, fiecare jucAtor luptând cu maximum de energie pentru a-şi ameliora clasamentul final. Un exemplu concludent este partida mea cu Barcza, eare a constituit pentru mine o fru-moasA încheere "8. acestui turneu .

SISTEMUL RETI Alb. Gideon Barcza

IUngada)

1. c2-c4 4 q8-f 6

Dupli plirerea mea, cel mal bun rlspuns la 1. c4 este 1.. eS . Am jueat totuşi 1 •• Cf6, presu-punând cA adversarul meu se preparase Impotriva }. .. e5.

2. g2-93 q7-q6 3. b2- b31

DacA -albul joacA altceva, a-tunci fianchettarea nebunului la b2 nu mai ~te posibilA dupA 3 ... Ng7 .

3 ... 4. ;!cl-b2 5. ;!fl-g2 6. €lgl-f 3

1 f8-.7 0-0

d7-d5

Dupli 6. cd:, CdS: 7, Ng7:' Rg7:, poziţia este de r.,mizl.

Negru. Mihail RAdulescu (R. P. R.)

Albul vrea InsA 511. câştlge şi deaceia evitll. variantele de schimburi .

6 ... 7. 0-0 8. 'i'dl-c2

c7-c6 4 b8-d7

b7-b6

Negrul a jucat prea modest şi are greutăţi In desvoltare. AceastA mutare provoacA schim-bul imediat pe d5, clci altfel dupA Nb7, ameninţarea cS urmat de d4 ar face obligatoriu schim-bul la d5, insA cu avantaj pen-tru negru.

9. c4:d5 10. ;!b2-d4?

c6 : d5

• Albul vrea prea mult In a-

ceastl poziţie i Mai bine ar fi

de Mihail RAdulescu

fost lO.Ca3,Nb7 1l.Tcl,Tc8 12.Db urmat de DaI cu un uşor avantaj

10 ...

AmeninţA eS şi albul nu are o paradA suficientA. Negrul ob-ţine cel puţin un joc egal.

Il. 'ltc2-b2? Albul nu sesizeazA ameninţarea

negrului In toatl amploarea ei. Cimpul eS se putea apllira numai mecanic cu 11.CeS, care ar fi -ţinut cu 8ucces poziţia.

Il... e7-e51

Mutarea aceasta dA - avantaj negrului. Pionul nu se poate lua, cAci dupA 12.Ce5:,CeS: 13.NeS:, TeS: 14.DeS,Ce4 lS.Df4,Nal: ne-grul câştigA ,

12. ;!d4-c3 d5-d41

DeiŞi foarle naturalA, mutarea aceasta este numai aparent sim-pli.. Varianta care dl cel mai mult de gândit este: 13.Cd4:,ed: 14. Na8:,dc: IS,Cc3:,Ce4! 16.Ne4i, Te4: 17.Dc2,Te8 şi negrul are doi nebuni pentru turn şi şanse de atac pe aripa regelui. Cei do

pioni centrali ai albuluf nu pot bIoC'B. diagonalele mari.

13. ~e3-b4 14. d2--d3 15. ~b4--d2 16. l:1fl-el 17. €lf3-el 18. acI: cB

ie8-b7 41f6-d5 · las-ca 'iIl'd8--e7

f7-f 5 le8: ca

Prin mutliri simple negrul _ ajuns la o poziţie de câştig.

19. €Ibl-a3

20. €\a3-c4 2l. l:I:al---cl ;

95-e4

Cu scopul de a putea impinge e3, fără a se putea lua caiul din d5 cu şah.

22. 'iIl'b2-a3 leS-eS Dacă acum 22 e3 atunci

23. fe:, de : 24. Nb4 şi atacul negru este blocat.

23. 92---e31

Singura mutare care mai ţine partida.

23 ... 24~ e3 : d4 25. €lel-f 3 26. b3-b4 27. 'iIl'a3 , d3 28. 'iIl'd3-b3 29. €le4, d2 30. 'ifb3-a4

e4 ,d3 l..q7 , d4 id4-f6 ac5-e4 41d5 , b4 "94: d2 l..b7-d5 41b4--d3

Acum se amninţă Tel.

31. l:tcl-c7 ' Turnul nu are alt loc mai bun .

31... 32. 'ifa4-08+

'i'e7 : c7 ,.,h8- g7

Desigur partida este câştigaU de către negru, care are un pion tri plus, poziţie mai l;Iunl şi perechea de nebuni.

ŞAH

33. €lf3-g5?

Mutarea aceasta trebuia să piardă imediat partida. După 33. . .. ~g5: 34. Nd5: , Nd2 ,

1

negrul rllm!ne cu o figură In plus! In crizA de timp a urmat insă:

33 ... 34. €lg5 , f 7 35. 'i'e8-e2 36. €ld2-c4 37. 'ife2-d2 38. ~g2--d5

id5-f 7?? ' 'Wc7 : f 7 41d3-e5 'iff 7-e7 ife7--d7 .d7-e7

In cursul ultimelor mutări m'am gândit tot timpul la gre-şala 33 '. ' Nf7? Poziţia este favorabilă negrului, partid'a tre-bui'a jucată insă până Ia termi-nare tiind ultima runda, Ener-vat şi obosit, am propus adver-sarului meu remiza, care a fost imediat acceptată.

Apărarea Franceză Alb. LAJOS STEINER Negru. G, Filster

(UngarIa) (Australia) BUDAPESTA, Runda 14

1. e2-e4 2. d2-d4 3. €lbl-c3 4. e4-eS 5. ~cl-d2

07-06 d7-d5

if8-b4 c7-c5

o mutare preferată de Stalner Incil din .tlnere1e (partida bine cunoscuta contra lui NlmzovIcl, Berl1n 1928), Ea pare a fi mal elartlcll. ded.t 5. a3 şi are avantajul de a 11 mal puţin cunoscuHi de generat\Ue mal tin re de şahlştl.

5 ... 41g8-e7J

.Aceasta este cea mal bunII. replIcI!. a negrulul. Mal slab este In aceastll. pozIţie 5 .. , cd:' dIn cauza 6, Cb51 şi negrul are greqta11, cum ' s'a viizut In partldele Bogollubow - Tbomas (Londra 1,,27), Thomas-Mlche1 (Scar-borough 19Z1) şi Fine - Capablanca (A. V. R, Q. 1938).

6. a2-a3

o altII. PQlIlbUltate Mte acI 6. Cb5 (VezI .A doua carte a Jncatorului de ,ah- pag. 30).

6 ... 7. ~d2, e3 8. 'ifdl , d41

ib4 ' e3 cS : d4

Mult mal bine decat 8. Nd4:. Cbc6 9,Cf3, Cd4: 10. Cd4:, Cg6 ll . Cf3, De7 12. Nb5+, Nd71 cu Joc egal (Scholtens-Landau, Gronnlngen 1941)

8 ... 9. 'ifd4-g4

10. €lgl-f3

41b8-c6 O-O

4e7-f5 NeSf\ll lşl cQnc~ntr~azl\ lortele

asupra câmpulul d4, dar contra-atacul IIău In centru este mult mal lent de-cât atacul albulul pe flancul regelui

I l. ~fl-d3 12. 0--0 13. 'lfg4-h31

'iIl'd8- b6 ie8-d7

O mutare loarte tare care ame-nIntă: brutal 14.g4, ceiace lor1eazl!l. dl.lIpunsul l!nnător al negruJul.

13... 14. 1:1 al--d I

h7- h6 d5-d4

Nu mergea 14 ... Ccd4";:dJn cauza 15. Cd4:, Cd4: 16. Nd4: Dd4: 17. Nh7+ şi albul caşugl1 .

15. ~e3-d2

Cu ' divellle amenlnţl!.rl decl"Ive, ca de ex. 16, NJ5:, ef: 17. Nh6: Iau 16. g4.

15... . - 41f 5-e31?

llalva par-Cure este ln,1I. respltlllă cu sânge.. ~e ~titre Stelner.

ŞAH

----~------------------16. !d2- cll 4.3, dl 17. !el , h61

Inci un exemolu pe tema CU:101-tutului sacrUlelu la 116. Deschiderea poziţIei regelui este declslvll..

17... 17- 15

Evident nebunul nu putea 1\ luat deoarece dupli 18. Dh6: matul nu putea Il pua! (I8... 15 19. Dg6 ro Rh820. Cg5)

IB .• 5,16 IIB ,16 19. !h6-o5

AmenJntil 20. N16: sau 20. Dh5 cu variante decisive. De 6X. HL td7 ~v: N' o:, RI .: (20 ... il: 21. Oh+) 21.

Turneul dela Gaml:iilul Budapesta

Alb. Dr. O. TROIANESCU (R. P. H.)

1. d2-d4 2. c2-c4

Negru. Stulik (Cehoslovacia)

4 .B-16 e7~5

Sacrlllciul acesta de pion esto cu-noscut In {!.lorla şahulul sub numele de Oambltul Budap6llta. deoarece el a lo.t anal1zat de c41re mSl\6trll un-guri Sreyer, Baras ... şi Abonyl lueii In 1917. El 0ler4 negrulul ,arue pra-cUce destul de mari mal rueI dac.!!.. Jocul albuJul nu elte prea exact.

3- d4:eS

La fnceput creatorII Ga'Tlbltlllul Budapesta s'au Ol.Upllt numaI de contlnuarea Cg4, car" este conside-rata. şi as il.zl ca varianta prlnel allt. Continuarea pe care o Joa..:! Slullk tn ac asia. partldil. cOllstllue aşa nu-mita varlanUl FaJarowlcz,1 cste o Invenţlune a Jucatorului cu acelaş nume care a Jucat-o pentru prima oara. prln 1928. '

4. ebl-d2

Faptul cI Trolanescu JoacA aceasta mutare aratit buna lui prega.t1re teo-retlcti In vederea turneuluI. In ulti-mul timp se credea cll. cea mal bun::t continuare a albulul esle 4. 0

34 ŞAH

o V ARIANT A INT ERESANT Ă A APARĂRII FRANCEZE

de 1. SHI:RNETSKY (llJn Bulotln Ouvrler oes EdleC$)

t) varianta putin cunoscuta tn alara Unlunll Sovletelor, unde a f081 oblectul unor studU avansate, este acela care rezulta. dupa 1. 64, e6 :t, d4, d5 3. Cd2, Ce6 4. Cgl3. Cf6 5. eSt Cd7. Ne(o!rul 86 retrage pentru a sllrl mal bine. IdeJa oste de a Incepe cat mal rapid un atac LORtra centrului alb 11'1 In special contra câmpulul 05, prin o •• r 7~16.

Vom trece rapid In revlal!!. contlnulirJlo cele mal experlmentate de cahe moeşlrU sovietici. Astfel EO VfI. putea vedea cât de mult s'a ImbogAtit teoria deschlderllor In cur~ul wtlmllor ani. Ănallza noastrli va Il Jăcuit!. pe baza ultimei partlde jucata cu aceasla varianta la turneul dela Mar del Plata, Intre O'Kelly şI Oulmard.

Alb. Q'KELLY Negru. Cadas Guimard (Belgia) (Argentina

1. e2-e4 2. d2-d4 3. o/lbl- d2 4. €lol-13 5. 04-e5

e7-e6 d7-d5

.b8-c6

.08-16

.16-d7

Acum albul are de ales tntre patru contlnullrl dIferIte :

1. 6. Cbl (O "oxcentrltate" a ma-estruluI Simaghln)

II. 6. c3 (Continuarea pozltlonalâ

r.relerată de maeştrII 5mBslov, Bo-es1avsky ~I Mlkenas) 1lI. 6. c4 (continuarea "agresiv!!.") lV. 6. Cb3 (conUnuarea .,.solldă", in-trodusă de către Botwlnnlk tu par-Hda sa contra lui Bolaslavsky la camp. URSS 1945

(~ntru 6. Ne" , lJezJ partida KortJ-mar-AraJOlJ:Jkl N. R.)

Să analizăm pe rand aceste con-t1nutl.rl :

L ti. ebl!? a'a arătat a II destul tle bună [mpotriva atacului Imediat ti •.. 16, dar după 6 ... Ce7 7. Nd3, c5 8. c3, Db6 9. 0-0, Cc6 la. Ne2, Ne7, cum aa Jucat tntr'o partldâ Simaghln-Aronln, Mo.cova lY47, negrul poate obţine o partida foarte bunti cu Il ... 0-0 ,1 12 , •• 16.

II. Dup!!. 6. c3, 16 7. Ch4 (propusa de BOlellavaky). De7 8. Nd3, le: 9. Dh51·, DI7 10. N~, hg: Il . Dh8:, e41 neRl'U1 are excelente "per.pectlve" [n sehlmbul col1Ulţll pierdute, cum 8'0

vllzut Intr'o partld:1 Rovner-Toluş (camp. Lenlngraduiui 1\,46) tn cam II. unnat: 12. Cb3, CIti 13. J3, Nd7 14. fe:, de: 15. 0-0,0-0-0 Iti. g3, Nd6 17. Dh7, Ce7 18. Cg2, g5 19. Ca3 (HI. Ng5:1, Ch7:1 LO. Tl7:, Cg5: aau 19. Dtl4 : 1, Dh51 cu amcnlntllrl' nepliicute) I~ ... Cf5 20: Dil3, Ce3: 21. Ne3:, a5 2l. Dg2. Dh5 ,1 atacul nagru1ul sfâr-şeşte prin a 8trilpunge.

PrLmeidlIle care amenInţa pe alb 8e pot vedea şi din contlnuar

1.

26. J;ial-d l i18-a7 27. €1.4-d6+ II

Acest 8trl11uclt pseudo-saf'rlllciu pune capat r~zlstenţel negrulul.

A mal urmat: ~7 " 0 cd: 28. ed:, TdB 29. de:.

T,,4:;j(), 7 (/4:, Ndl ' Sf'U 30 0'0 Re7 31. Dh4 ... . g5 3Z. Ng5:+ eto, .'Iau 30 ". De7: 31. D~6"". RIS 32. Nd6 ~I caştJR:ii.) 3/ c6. Nt6: 3 " Ta8 ~ ,Re7: 38. D I4+. 05 34. Na5:t . hr/: 3:), n.15:+. n . 6 3Ş. D'6:+. R16: 37. T,18:, 04 38. ba:, Reti 3!!. R{J. c3 40. re8. N/.J5+ 4/ . RI:!. Ra4 42. Rdl şI

negrul cedeaza.

INDIANA DAMEt Alb. ELISKASES

Negru. J. BoLbochan

Mar deI Fbta.

1. €lg 1- 1 3 2. c2---c4 3. q2-g3 4. Vi - ,,2 5. O-O 6. d2-d4 7. 'li'dl -c2

'lg8- 16 e7-e6 b7- b6

i..cB-b7 il 8-.7

0--0 , 'lb8-c6

Mutarea acea~ta este consIderata greşit de către teorie ca dBnd Joc egal. Mal bine este 7 0.0 c5 8. de :, bc :.

8 02-a3 !

ContInuarea aceasta buna Il lost rncprcata pentru prIma oartl. intr'o partid!!. GUR-MUller (Qeynhausen 1~39). Mal slal) este B. Cc3. d5 9. cd :, Cb4 ro. Db3, Cbd5:. Mutarea din partldli fmpledecli această varlantl!.

8 .... d7-

36

DELA CAMPIONATUL MONDIAL

A lb. Dr. M. Euwe

RUNDA l-a (Haga 1. 92- e4 2. 0)01 - 13 3. ;!11- b5 4. ;!b5- 04 5. c2-c3

2 MaT tie) e7- e5

1c8- d7

In această poziţie Capablanca a fncercat de câteva ori continuarea foat:te comp:icaU 5.'.!{i (cunoscută sub numele de varIanta S~esta) . Va-rianta aceasta a fost incercată în ultimul timp de câteva ori, ins! fără proo mare succes pentru negru. După 5.,.f5 6·e!: ,NI5: 7.d4,e4 8.Cg5, d5 9.'f3,eG, in 000 de 10. Ne3: ,h6! 11.Ch3: ,Nh3: etc- cu joc bun pentru negru, a fost găsită continuarea mai tare 10.141 care asigură calu:ul alb câmpu1 13 Înainl.c de a câştiga plo-nUl e3, (ŞI aceast.5 cont.inuare "al fost răstum~Iă de căt·~ Kc:res, În parti-da sa contra lui Euwe din runaa ll....a.).

6. d2-d4 7. g04- b3 8. O)bl-d2

IJag8-e7 h7-h6

at,e7-gS Inainl.6rea pionulul G" cu doI

paşi, caracteristică acestui gen de pozlţ!! părea rhcatA: dar tocmai .aşa

Il,r f~" ke-buit s3 ,joace n eg!lUl. O contmuare p;'3uzibrlă ar fi putut ti: 8· .. g5 9.Cc4,Cg6 lO.Ce3.g4! cu o lup-tă grea dar foarte Interesantă. P ia-nul pasiv de joc ales de negru duce la o poziţie foarte grea. '

9. €ld2-c4J 118-.7 Dacă 9 ... Cf4?

11.d5,Ce7 12.e5. ahUlcl IO·Nf4: ,ei.

10. 0-0 11. 08c4 e3

o- o .i.e7"":""16

Acum s'ar fi putut juca 1!-..Cf4 12.Cd5,g5!? deşi acwn a~3IStă con-tinuare nu mai pare aşa de bună ca mal Ina1nte.

12. 0)03-d5 Un cal foarte supărător pentru

negru şi care nu poate fi Inlăturat, cel puţin pentru moment. La 12 ... Ng4 se poate r1l.mluodc cu 13·h3 N!3: 14.013: '

12 ..... : a5 : d4 Negrul deschide coloana E" pen_

tru turn exact în momen'{uJ când litbut nu .poate .re1.uâ la d4 CUi iP onua dln cauza 13 ... Ng4 cu amenintări neplăcute, pe puncte:e d4 ' şi f3.

13. 0/)13 , d4 If8-e8 14. O)d5 , 16+ Este de nein~eles de ce .Euwe nu

ŞAH

Negru . P. KERES

a mal aşteptat cu schimbul acesta. FO:lrte bună ar ti fost mutarea li-niştită 14·Nc2, a.părând Rionul e4 şi ameninţând întărirea presiuni! cu Ne3,f4 etc.

14.... 1lI'd8 , 16 15. 12-13

La ItS.Nc2 ar t:. unnat 15· .. Te'1 şi dacă 16.f4 atunci 16· .. Tae8 şi negrul poate eventual saeriJ'ÎCa calitatea p,nbru un pion cu un joc excelent.

15.....

vedere, se pare că. .este vorba numai de o cursă simplă: 16 ... ·Cd4: 1'7 .00: ,Dd4:+ 18.Dd4:,Ce.2+ dar lucrurile nu Gbau tocmai aşa.

16. O)d4 , c6 Albul sim,pl~că pO:dţla şi. !şi a-

sigură. astfel un mic avantaj date· riU perechii de Tlebuni şi centrului mobli de p:oni. G'i'eşit ar ii .fost di-rect 16·Ne3, la care ar fi putut sur-

v(;e pare bună. Mli b~ne ar !l fost probabU 18 ... Ce6, pAstrând posiblI!-,tatea de a aduce calul atât la c5 cât şi la g5. In afară de aceasta ne-grul ar fi limp:edccat trecAtor in-stalarea nebunului alb la d4·

19. ;!.3-d4 20. ):ial-el

"'f6-e7 • Interesant ar fi fost 2O.f4 cu ame-

ninţarea form:dab1:ă de Q d:struge poziţia' regelui neg~u cu f4-f5-f6! Negrul ar fi putut insA răspunde cu 2O ... 0e4: şi dacă 2l.f5 atunci nu 21 . ..,ch4 22.Tf4! ,Dg2:+ 23.Dg2:,Cg2: 24.Tg4! şi albul trebue să câştlge, el 2L..D22! cu avantaj pentru negru·

20.... 1!t.7-d7

I

Negrul ar II putut muta rege:e la h7 (20 .. ·Rh8 21.Dh6:+) după. care ar fi putut }uoa fi-f6. In aceot caz albul cont!nuând cu 21.Nc21 şi pre-gă.tind cu incetul înaintarea e5, şi-ar ti menţinut avantajul.

Cea mai energ:că continuare li aJbulul ar fi fost acum 2l.f4! Este foarte uşor de vâzut că dadi negrul permite !4-f5-f6 poziţia sa devine critică. Deaceea E!l es:e s~t fă ac-cepte sacritiCllul de p:Qn: 21. .. N''"': (2L .. Te4: duce la variante asemănăto~re după 22·Te4: ,Ne4: 23.Ng7) 22.Ng7:! ,Rg'7: 23.Dd4+ , Rh7 24.Te4: şi avantajul aibului este ev:dent. Posibilă ar il fost şi mutarea Jinlştltă 21.Nc2, pregAt1n.d f3..J4.

21. c3-c4

Probab!! albul .a considerat ne!a-voreb!! pentru negru schimbul ne-

bunilOr pe cAmpul a4. ,8NAnd m ve{-dere sacrlf1clul la f6·

21... 22. ;!ba, 04 23. 'li'd2-c3 24. 13-14

1 c6-a4 ,*d7 : a4

1 7- 16

ExaminAnd variantele in legătură cu sacrificiul nebunului la f6, Euwe s'a decis ..să deochIdă o a treia coloană pentru turnurile sale. Cu toate acestea, fOarte interesant a r .ti fost .s9criJ'iciul Imed:a't 24.Nf6: ,g1': 25.Df6:.Cf8· Acum sunt p oel_ b1Je variantele:

r. .26.b3!,.od7 2'7·Dh6: - şi a·.bul are trei pionl pentru figurA ,i o pOZiţie foarte tarc.

II. 26.b3!,Da2: 27.c5!.Td7 (27· .. de: 28.Te1,Td4 29.Tg4+ Tg4: 30.fg:, cu atac) 28·Te4,Tg7 29.Tg4 şi nu este ~CYr pentru neg'!lU Să se apere .

24 ....

Aewn sact'iliclul (1" fi fost ""a-l prlmejd'OŞ, dea~ Keres apăr! .calul.

25. 102- b3 26. 'ii'c3- 13 27r 'lll'13-d3 29. lI'd3 , c4?

~a4~d7 b7 - b5 b5 : c4

Ce poate să spună comentatorul despre ultima mutare a a:lbulul? fie că Euwe .nu a pătruns su!lclent .resursele afecului şi apăr!:lI In campllcat!Ue ulterioare, fie că pur şl_ -simplu ... n'a observat răspunsul destul de simplu al adversaru·ui. Deşi şi una ş~ alta se intâmp!ă cu participanţi) turneului destul de rs. r mie mi se .pare totuşi că. Euwe n'a băgat de seamă mutarea Te4:· Tre-buia jucat 28.bc: cu o poziţie destul de Unlşt!tlI..

2B ... IeS: e41 Cu ajutorul aceste! combinaţII de

~h!mb, negrul capAtA forţat un a-tac hotArItor.

29. Ilel : 94 d6-d5 30. 'li'c4 : 06

Altfel. negrul ri!.md.ne cu un pion in plus.

30 ... d5 : e4

Acum este ataca:t nebWlul. Albul este silC.t sa p!ardA ind. un tempo 'II figurile negre pAtrund in laglrul albulu1 cu un efect d~trugAtor. Dam!! albulul este izolatA de fian-eul regelui 'Il toate IncercărUe de 8 o aduce inapoi !UJ1t tmpledicatc ingenios de către negru- Keres transformă avantajele poziţiei sale In chip vlMU06 Intr'un atac dec:Is.l\' de mat.

31. !.d4-.3 .... d7-q41 32. 'i'a6-c4 Pare sa oAşUge un tempo prin 8-

tGcu! asupra p!onu:ul col. Ceva mal bine ar II fost 32.h3,Dga 33.De2 deşi şi atuncl dupA 33 .... Ch4 34.Rhl,Cg2:! 35.Dg2:Pe3: negrul ar fi cAşUgnt un p~n. .... \

32 ... 33. !.e3- cl

Frumos ju

Campionate ale Republlcllof Unionale

TASKENT,- Campionatul Uzbekls-tanulul s'a terminat cu victoria mae,.. trllar Kllsparlon (Erevanl şi Ravlnl'kl (Moscoval, care au ocupat primele doua luerurl cu 18 şi 1:) 1/2 puncte LOl'urJle 3~5 DU lost Jmpllrtlte de catre Unerll IJohl,U Alrapetov. Hahl-mov ŞI lasevlcl cu cAto 12 puncte. E! vor luca un match triunghiular pentru tItlul de campIon al Uzbekls-tanulul.

VILNA.- Campionatul Lltuonlel sovietice a fost c4şt1got do clitre cu-lIoKu/ul maestru V. Mlkenas cu 12 puncte (din h posibileI. Al doUoa s'a clasat Clukaov cu Il ~.

FRUNZE.- AI Xl-lea campionat al republicei SOvietice Klrklzo ''a ler-mln8t cu vldorla la egalitate Il lui Bal: kJn IiI I Lobanov core au realizat 12 ~ puncte (din 16 posIbile). AI treilea s'a clasat Dle lnl~Al:;ada Klm cu 1 H. Tnvlnllti torU vor juca un mat h pentru titlu.

KIEV.- Pr'mele douli lo('url In campIonat ul UcraInei au fOlt ca,jl~ ~ate de dire maoslrll Sokolskl (Lvov) 81 PolJak (KIev) cu cAle 12 .\oS (d'n 18 pOli bile). Urmeez'l: Kot~ lermiln eOdesl1) 12, Bannlc (Kiev) Il 1(2, Geller. (Odela), Cogan (Odesa) L1pnltkl (KltlV) şi maealrul Havln

ŞAl!

(KIev) cu ctl.te II, Kopaev(Cerntl.utl) 10, Colman, (Klav) 9 M.

Alte manifaatatu

MQSCQVA.- 19 maeştri fjl ~Candldati de maeslru a u luai parte In campIonatul gar nlzoanel MOSCOVR. PrJinul loc şi tltlul de cllmplon a lost c9sUgat de clUra locotenentul DJa~ Jalov cu 14 J4 (dIn 18), urmat de cll.tre cltpllanu! Goldşleln cu 13.

R10A.- La 100 de table s'au fll-trunlt echipa asocIatIeI _DauI!Rva-cu reprezentativa Institutelor de cui. turll A Invlm .Daugavu- cu 58: 42.

MOSCOVA.- Call1olonaful M08CO~ veI pentru juniori s 'a termInat ru urmlttorul rezultat: L Maestrul Ca~ mGfOv ('u II (hon-com url') 1. Mac-Itn:! L1ubl 'n~kl 10 ~ (lIon-concurs) 3. Scrghel Sudoo'a'ov Y 4. Oorşcov H II ~ !'i. ClabUnakl H.

MOSCOVA.- Matchul d'ntre ma-a In centru Mutarea 10 ... ( fi nu corespunde acestui plan . . Trebue deasemcnl (lb~ servat cii plonu1 nu sUL prea bIne la efi. deoa rece la un camp Impo r-tant ralu1ul 05. Ia r Inainta rea d6~d5 le dovedeşte Imposlblllt.

Il. d2--

•

I

tomlo. Negrul mal are şI continuarea 25 ... fg 26. Db5, lh6 27. Nj.!5:. 017 La. Dh~ şi albul caŞtlgă un pion.

26. gS, 161

Un sacrlflclu de figurii. care rn le-gi!.furll. cu următorul s8crJllclu de turn, du. e la o vh torle rapldJi. Dacii.. n~rul TU!UZ!t sacrl1h.:Jul, de ex l6 ... Dda poate urma 27. Cg7, N~: 28.1g ş\ negrul are mari gnmfl:i.ţl sit apere llanwJ regelul.

26 ... 27. ilhi, h71

g6, 15 wo8 ,h7

Turnul trebue luai. La 27 ... Dd8 ar II urmat 28. TI?:, HJ?: 29. Dh5 cu c~tlg uşor,

28. 'i'dl-hS+

Dacii ~8 .... Nh6 atunci 29. Nh6: şi 30. Thl cu mat lmaparabIl.

29. 'i'hS-g6+ Wg8-hB 30. i"cl-q5

Pentru caştlg ar fi lost 8uJiclenl ,1 30. Nd2.

30 ...

PIerdea si 30 ... Ch6 31. Nh6:. Oh7, 32. Ng7, Ng7 : 33. Thl, Dhl: 34. Khl: NI6: 35. DI6: cu ca.şt1g uşor.

31. Ilal-hl

Nef.'l'ul cedeazll. VarIante poslbUe: 1. 3J... Dh7 32. Th?: .Rh?: 33. 171

O pozitie orlJllnaI!t fn cere nCj:!"ru! deşI are pen/ru Dam!!. dou!l. lurnurl şi doi caJ. este tot l! şl pierdut.

11. 31... Ch7 32. 17. Of7:. 33. D17: .Ng7 34. Dg6, Re8 35. Th7:, Te7 ' 36. el:, TIa 37. 16, Tffi: 38. Th8:, Rh8: 39. Dh 7 mat.

(Comentarll de A.ConstantJnov dIn .Şahul In U. R. S. S. Nr. 4) .

Campionatul oraşului Saratov

Campionatul rie Eah al oraşului Saralov (pe Volga) a fost caştlgat (fe (!i.tre candidatul de maestrul 1. Aralov kl , care a lolallzat 121/ 2 puncte d'n 1" pOSibile. Un frumos 8UCC€a a obtjnut şi jucatorul de ca-legorta l-a Sivaşov carJ a Imp!l.rtlt cu cllndlriatul de maestru Korclmal, 10(urlle 2-3 cu cate Il ' /, Duncte.

In cadrul acestui campionat s'a Jucat urmatoarea loarte JnteresanHI. par Idll, care a ' ata că tn Uniunea So-v:letle!l., ('hhtr la turneele l

40 ŞAH

Prima victorie mondial

a • R. P. R. În campionatul

corespondenţă pnn Imediat dupA terminarea rAz.

boiului, entuziastul Erik Larsson din ~raneberg (Suedia) a luat iniţiativa reorganJ zări l Federa-ţiei internationale de şah prin corespondenţă (I.F.S.B.) a cărei activitate fusese Intreruptă de ostilităţi şi In care majoritatea membrilor erau germani. Lat-sson Impreună cu redactorul re-vistei engleze "Chf:ss", Baruch H. Wood şi cu olandezul Dt. Zaagman, au pus bazele noii fe-deraţii internaţionale , denumită

LC.C.A. (InternaţIOnal Corespon-denee Chess Association). Prin-cipiul unei federaţii individuale (cum era I .F.S.B) a fost aban-donat. Membrii I.C.C.A. sunt nu-mai federaţiile naţionale de şah prin corespondenţă.

Reorganizarea I.C.C.A. a mers destul de incet. Reluarea legăturilor poştale după război se Ucea cu greutate, astfel că '8. tre-

(Urmare din pag. 39)

36. N (/2:, Td2: 37. Da2:, D13: + 38. Rgl. D03 + 39. Rfl!, NI.

I

reze In labirintul de variante al atacului Moller şi deaceia a jucat o variantă solidă consideraU ca dâqd un joc foarte bun ...

4... 5. d2--d4

'IIId8-07 1cS- b6

Aşa a jucat Alehin contra Dr. Tarrasch , la Baden-Baden HI25 şi sistemul a fost considerat de atunci C'a perfect satisfăcător pentru negru.

6. O-O 7. a2-o4 8. h2- h31

d7-d6 07---a6

Mutarea cea mai exactă. La continu'area obişnuită 8. ' Tel negrul poate răspunde foarte bine cu 8 ... Ng4! obţinând un joc foarte bun. Deaeei-a albul trebue să Impiedece mai ina.nte de orice această mutare elibe-ratoare

8. .. 9. !:lf 1- 01

oII g8- f 6 O-O

Prin intervertire de mutări s 'a ajuns la poziţia cea mai favo_ rabilă pentru -alb in aceasi! va-riantă. Aci Tarrasch a continuat s lab cu lO.Ng5 şi negrul a 9b-ţinut uşor un joc foarte bun cu: 10 ... h6! 11.Ne3, Dda 12.Nd3, Te8 13.Cbd2, Ne7 14.Dc2, ed: 15.Cd4:, Ce5. Albul continuă acum cu o mutare mult mai tare, recoman-dată de Spielmann.

10. b2-b41 oIIc6- d8

In a 5-a partidă a matchului Spielmann-Eliskases din 1937, negrul a jucat aci greşit 10 ... h6? şi albul a câştigat frumos in a-tac: 11.Na3, Cd7 12.bS, Cd8 13. Cbd2 .. I;>f6 ·14.Cfl, Ce615.Ce3,Cg5 16.Cg5:, Og5: 17.ba,ba18.a5!, Na5:

ŞAH ,

19. Nc1, Nb6 20.Cf5, Of6 21.Te3, Cb8 22.Cg7:!! etc.

In locul greşelii 10 ... h6, SpieJ-mann .a indicat mai târziu 10 ... Cd8, afirmând di negrul obţine un joc satisfăcător. Continuarea aceasta a fost incercatA de către negru in partida de faţA , UrA succes insă.. .

I l. !,cl - a3 Albul adoptă planul lui Spiel-

mann din partida cu Eliskases, pe care îl consideră ca fiind foarte bun, chiar fără greşala lO ... h6. Dealtfel dacă negrul a făcut economie de un tempo ju-când direct .... Cd8 şi albul a făcut economie de b4_b5.

IL. oII f 6- d7 Si negrul urmează planul lui

Eliskases, pe care-l consideră jucabil datorită intăririi lui Spielmann. Este de altfel foart;.c greu de găsit o linie de joc mai bună.

12. €lbl--d2 13. €ld2-f1 14. €lf 1- 03

'IIIe7-f 6 4 d8-e 6 ~e6-gS

Manevra simplificatoare a lui Eliskases.

IS. €lf 3' : g5 1 6 . ~ a4-a5 17 . .!a3-c1

se declară mulţumit cu poziţia obţinută şi trece la atac pe flancul regelui, fără a mai sacrifica un pion cum a făcut Spielmann. Poziţia negrului este foarte strânsă şi este foarte greu de găsit o continuare satisfăcă. cătoare. Fără să văd vre-o con-tinuare decisivă , am considerat totuşi această poziţie ca trebuind să fie câştigaU de către alb, la

jocul cel mai .bun.

~ ..

17 ... n7-bS? Mutarea aceasta greşită duc~

la o poziţie clar pierdutA pentru negru. Probabil singura mutare care mai putea fi incercaU era 17 ... Cb8, deşi şi atunci după 111 Cd5 albul domină jocul.

Interesant este faptul, că odaU' cu mutarea 17...b5?, negrul a propus continuarea 18. ab:, Nb6:, care ar fi dus la o poziţie a-proape identică aceleia din par- · ti~'a Spielmann_Eliskases" după mutarea 19-a a negrului , cu deo-sebirea că pionul negru IIh" se aflăfa h7 in loc de h6 , iar albul mai are un pion la b4. Probabil negrul a considerat că lipsa slăbiciunii h6 face ca atacul albu-lUi să nu mai reuşească pe aripa regelui. ceiece ar fi făcut posi- . bil cont ra-atacul strategic in centru asupra pion ului d4.

Pe lângă faptul ci!; şi această părere este discutabilA, deoarece albul obţine totuşi un atac des-tul de puternic, fără să fi făcut vreun sacrifi ciu de materia l, ne-grul nici nu poate ajunge la a -ceastă poziţie din cauza unei continuAri mult mai tari,' care dă albului un avantaj decisiv.

' 18. €l03- f 51 19. ,tc4--dSI

'IIIgS- f6

şi negrul cedează!

La prima vedere hotArtrea a-ceasta pare pripită. La O analizA mai atentă se vede~ tnsA că ne-grul nu mai are nimic· de ·făcut. Intr'adevAr după continuarea for-ţaU 19 ... Tb8 20.Dg4!, g6 21.Dg3!! nu se vede nici o continuare sa-tisfăcătoare pentru negru, "impo-triva ameninţArii decisive 22.Ng5 combinată cu Ce7 + sau cu Nh6 urmat de Ng7.

Iată poziţia ·finaIă .:

4Z ŞAH

Pagina j ucătorilor .

mal puţi ti experi mentaţi avansat", şi care n'.a,u nevoe dect.t de un mic pal inainte pentru a-~ dubla .forţa de joc. ~ L9. sfârşi.tW acestui prim curs, care va cuprinde

6 lecţiuni, vom publica .un e~men fiDa'1, caxe se va compune din judecarea şi rezolvarea corectA a unui număr de poziţii, pe baza studiu lui făcut. Acei dintre cititor ii noştri care ne vor urmări şi vor ·trece examenUl. final, vor fi premi9.ţi.

Dece n '-am denumit aceastA paRiJnl ,,8 tnrepători1or"? Este o. intrebare ce probabil va veni in mintea mUltora şi! in special a a~ra. care ne-au rugat - după apariţia primului număr al revistei .... sI creem o rubrică pe care in.să niciunul n'a n~ ,,8 incepătorilor", ci fiecaxe In alt fel : ,,pentru jucătoril mai slabi", ,,mai puţilll wansaţi" etc. Adevărul este - şi l ucrul acesta l-am mal lldil1ln3it In nenumărate alte ocazii, C§ in şah nu exmtă o catelgorie propriu zisă de "incepAtori" I cărora lecţiunile sA le fie de vreun fdlos. Pare par.adoml, dar totuşi. aşa: este. Iru:epAtorul veri-tabil, adicl acel j ud il\or care abia invatA si mute piesele, pentru care ~a ,.eD pusant" constitue i:ncă un mister, ca să nu mai VOI1bim de diversele tr.ans:fonrnlri Me pioniilOI', nu are ce invlţa. din lecţiile pe care le poate pu1ilica o. revist ă, sau o rubrlcA de şah. Intr'adevlr, pentru el diagramele ;unt inică ceva străin , ca1re mai riu fi ln.curd.. Nu eunoaşte notaţia şahistA şi fiecare lecţie neconţin ând decât o mică parte din ceeace ar vree să ,tie. se 1P1ictiaeşbe şi lasiIi. totul balti.

-

Realitaatea este ci primele noţiuni despre şah nu se Invaţă niciodată dupl canle. Intrebaţi pe oriicare jucător de şah, cum a invlţat jocul. VA Y'8" r~tinde ou siguranţă că dela un frate, un ~ etc .. Tot atât de aldevATI8It este insA, el dupA ce fncepătoru1 a invăţat si mute ,piesele şi a jucat câteva partide - pe care delS:igur le-a pierdut -daci jocul ii place şi n atrage, in el se trezeşte ambiţia şi dol1i:nţa dea pătrunde secretele jocului. Vede o rubricA de şah tntr'-un ziar oarecare. Ar vrea să rezolve problema dar nu poate. Dacă găseşte o soluţie, alh::ineva' li -arată că e greşitA. Cum să intmtpreteze semnele necunoscute oare re-prezinti o partidă jucatA la ~ionatu.'lt Capita-lei. Intre Seimeanu şi Iehhn?

Se duce a doua zi la sala unde se joacă turneu]. AsIstA la partide. Aude vorbindu-se de gambite, llaiCl'ificli, finale de turnuri, zugzwang. crid de tI.mp! Dintr'odat.ă orizontUl se l[r.geşte pentru ne-cunoscutul tnc~'b::xr. E l se simte din ce in ce mai 81tras de cAtre frumuseţea. şahului şi fAră să vrea, prinde tn fiecare zi câte ceva din subtilităţile

focului-Acmtui jucAtor, oare a trecut de primii paşI etar

care n'a ajuns tncă 3.a inţelegerea dePlină a jocu-lui, acestui jucăItOr "maJ. puţin experimentat", ne adresăm noi In pagina aceasta. Ii vom vorbi des-pre curse1e clasice, care au dat un sfârşit tragic primelor parlide pe care le-a jucat, despre VlalO:l'" r ea pieselor, apoi: vom trece ba gambifle şi sacri-ficii - lin fornneIe lOr simple bineinţeles - ii vom prezenta combinaţiuni celebre şi greşeli tot atât de celebre. Dar maiJ Sles - şi 1ioest lucru ni le pare cel mai important - vom cAuta sA con-Cl'EftizAm tn fomna cea mai e"lPlititA poISibill, prin-c~pifle fundamentale ale şahului, logioa luI s1rân-si, fArA de care nimeni nu pooIte juca vreodat1 bine.

Am dori să numiTlrn printre cititorii a'cestei pagini, căt mai mulţi muncitori, elevi şi sttdenţi. C:lmpion'a~e din primAv8il"a acelsitui an au arlitat că există foarte mulţi jucAtori prinhre ei, care se află exact .in categoria aoo:lSta !,8 tnce;pAtorulul

LECJlIUNEA 1-

1 ŞAH 43

Alb. Reti Negru. Dr. Tartakower

1. e2-e4 2. d2-d4 3. €lb1- c3

c7---c6 d7--

~ A H • Campionatul capitalei pe 1948

Consideratii dup~ runda 16-a Organizat de către Q.S.P, (Fed. RomAnă de

Sah), campionatul de şah al Capitalei pe 1948 este in curs de desfăşurare in sala Ministerului LucrArilor Publice. Participă 18 concurenţi, din cei 20 de inscrişi iniţial, deoarece Nae Dumi-treşcu şi Wasserman au confirmat o tradiţie in-rAdAcinat! in şahul românesc, aceia de a se re-trage din concurs in momentul când perspecti-vele nu mai sunt destul de frumoase.

In numărul nostru viitor vom da rezultatul final cum şi o descriere a desfăşurării jocului, dealungul celor 19 runde. Mai jos dăm partide din rundele disputate până acum,

Deşi nu iau parte toţi jucătorii de prima forţă din Capitală, turneul este suficient de tare _ din punctul de vedere al luptei sportive _ deşi ca-litatea partidelor jucate până acum lasă mult de dorit. Din clasamentul provizoriu, după runda 16-a, nu se poate trage nici-o concluzie clară asupra viitorului campion, Sansele celor 3 con-curenţi principali _ BăIănel, Braunştein, Toma Popa - sunt sensibil egale, deşi Seimeanu fi poate ajunge dacă obţine un rezultat bun din cele 5 partide intrerupte. Probabil lupta va fi decisă de intâlnirile directe dintre cei 3 frun-taşi ai clasamentului.

BAI bel BraunşteÎn Toma Popa Rusenescu Milescu Andritoiu Ichim Riecher Seimeanu Loewenthon Ing. Gudju Herlana Apahideanu Croitoru Sipoş

Menas Ungureanu Schmidt

APA~AREA SCANDINAVA . Mb, A. BRAUNŞTEIN

Negru. TOMA POPA

1. 2.

o2-e4 o~: d5

d7--

.1

1B. 'lift 4-h6 Ameninţă 29.hg, fg. 30. Ng6:

2B... 'ili'07-f B Patead ameninţarea, dar ..... • (vezi dlagrama)

29. 'lil'h6,h7+11

29... .08, h7 30. h5, 06++ *h7-07 31. rih3-h7+ *07- 08 32. 96 : f 7+'+ şi mat.

Daci 3J... Ri8 alune! 32. gf:+. Rf7: 33. Th7+, Og7 34. T3g7:+ urmat de re7:. L

(ComentarII de Alber! Braunşt.ein dln "Sportul Popular).

Apărarea Nimzovici Alb. ION BALANEL Nei"OI. M. MILESCU

Campionatul CapitaJel. Runda 3-.

1. d2-d4 . 2. c2-c4 3. €\b1 - e3 4. 92- 93

Metoda aceasla pArării Nimzovici • ucces 1n special

4108-f 6 e7-a6

.1 fB- b4

de combatere a A-a losl jucat~ cu de călre Bolvlnnlc .

4 .. : d7--d5 Mularea aceasla dă pe fală pred

devreme p!anurile - negrului. Se pare ci cel mai bine este 4 ... 0-0 (cum re-comanda Kcres), cu 101 rezultatul de-zastruos al partidei Bolvinnic-l(eres din runda a 10-a a. campionatului mon-dial.

5. a2-03 6. b2:c3 7. c4 : d5

.1 b4 , e3+' c7-c5

'i'dB , d51? VarJanta aceasla este foarte bine

cunoscută 1nci dela faimoasa paItidă Rotvlnnic-Capablanca (AVRO 1938) 1n eate negrul a continuat eu 7 ... edS. Ulterior s'au mai jucat o serie Inlrea-ii de partide 1n care continuarea a-ceasta a fost experimentată sub toate formele (de el:. Botvlnnic-Âlexander, matchul prin radio URSS-AngHa, 1946) dar Jl"ezultatele au fosl In ma-joritatea cazurilor fn favoarea albu!ui. Re:uarea cu Dama In centru este prin-I;lpial greşită pentruci ajută planulu: alb, care constă tnlr'un alac la rege. bazat pe superioritatea sa 1n centru (chiar 'după 7 ... 00). In afară de aceasta Dama este expusi şi se pierde timp cu deplasarea el dln zona perlculoasli.

B. €\oI-f 3 9. ;!f I--d3

· 10. O-O Il. rif l-aI 12. ;!el - d2

41bB-e6 b7-b6

O-O If 8- dB

Albul respeelli cu strictele reiu:ele

ŞAH

clasice. Dezvoltarea trebueşte ]terml· nati !nalnle de se trece la acţiuni de-cisive. In cazul de fală era Insă mal bine drect 12.e4.

12 ... .1 eB--d7 13. 83-84

Acum iese In evidentli pozitia proa-stă a Damei la d5. Atacul albului se desfăopară cu tempo.

13 ... 14. ' 84- 85

'i'd5--d7 '.a f 6- 88

Sacrificiul Nebunului la h7 deţine 1n toate colecliile de combinajii, un loc de frunte. EI se pre:dnli sub forme fcarte diferite, simplu Sau combinat cu a:te sacrificii (ca rn exemplul Nr. 2 din "Şcoala Combinaliei", vezi Nr. I pag. 16), după caz. In orice caz lema aceasta este foarle cunoscută şi a fost analizată de zeci şi suie de ori de ne· numărali maeştri. Insuşl capablllll"Ca a scris un studiu comp,et 3~upra sacri-I:ciului la h7.

POzitia din diagrami este liplell pen· tru acest sacrificiu. ::âmpurile d6 şi d8 sunt ocupate, a'),!!",! eli reptele ne· . gru n'are nici-o pOSibilitate de scii'

45

pare. Ceiace urn!eali r.onstllue o pu· .-nere Tn praellci coreel!!, 3 unor lect II pe care Băllinel le CUDO'l.ş~e foarte b!ne... _,

15. ;!d3, h7+ 16. €\f3-o5+

* oB, h7 .h7-08 ·'·

După 16 ... Rg6 17. Dg4 negrul poate să cedeze Jin:ştit.

17. 'i'd1 h5 1B. d4 -d51

IdB-eB

Foarte frumos. Albul deschide liniile. in centru tăind asUel orIce. poslbmlate de sdpare rege!ui negru.

IB ... 41e6--d8 Pionul d5 nu se putea lua din cauu

e5"-e6.

19. 'li'h5- h7+ 20. 'i'h?-hB+ 21. d5- d6+ 22. €\o5-h71

*qB-f B '. *f 8-e7 41 0B ,d6

Mai tare decât ed: Albul nu vrea nimic altceva dedt să-,1 facI mat ad-versarul. .

22 ... ' 23. .5, d6+ 14. ;!d2-f4+

'ili'd7-e6 *07, d6 *d6-d5

Nu s'ar putea spune d poz:ţl.a re· gelui negru este de Invidiat I .

25. 'i'hB , o? 26. "g7-85'" 27. ria1 - bl 2B. 'Ii'.5--d6+ 29. 'i'd6--e7+

'i'c6-a4 .d5-c6 .1 b7-a6 * c6-b7

. şi negrul eedead. La 29... Rc6 .30. < De8 + şi dşUgi Dama.

P.artide fără comentarii Q U N O A l_a . /6. 6. /948

APĂRAREA FRANCEZĂ

Al b. A. BRAUNŞTEIN Negru. M. Milescu

1. d4, Cf6 2, Cc3, d5 3. Ng5, e6 4. Cf3 (4. e41), c5 5. e~, ed1 (Ne7) 6. Dd4:, Ne7 7. Nb5+. Cc6 '8. ()....O..{J. ~ 9. Nc6:, be 10. 65, Cd7 W. h4, c5 11 12. Og4, Tb81 13. Nh6, g6 14. Nf8:, Nt8: 15. h5. Tb4 16~ Oh3. g5 17. h6, g4 18. Dh5. g f 19. gt, Rh8 20. Tdgl, Ne7 21. Df7. 018 22. Og7+ , Dg7: 23. bg:+. Rg8 2 . Th7:, Th4 25. TII4:. Nh4: .. 6. 14, Nf2:1 27. Tg4, Cb6 28. Cb5, Nd7 2Y. Cd6. N63+ 30. RbI. N14: 31. TI4:. Rg7: â. T17+, Rg6 33. a4 şi negrul a cedat la mutarea 43-a.

DESCHIDEREA BIRD

Alb. Trai an Ichim NegrG. N. ANDRIŢOIU

1. 63, d5 2. 14, Cf6 3. Cf3, Ng4 4.

Ne2, e6 5, 0-0, Nd6 6. d4, Cbd7 7. Cbd2. De7 8. Ce5, Ne2: 9. Oe2:. h5 10, e411, de 11. Cde4:, Ce4: 12, De4:. 0-0-0 13. c41. e5 14, b4. Cffi 15. Dt3, Cd4: 16. c5, NeS: 17. fe, Cg4 18. De4, Td5 19. Nf4, g5 20. Ng3. Dd7 21. h3, Ce3 22. TIeI. g4 23. N12. Ce4 24. hg, hg 25. Dg4:. Ce5: 26, TeS:, Te5: 27. Nd4, Tg5 28. e6. Dd7 29. cb : +. Rb7: 30. 014 ~I albu1 eedeazlt

APĂRAREA GRUENfELD Alb. E. SCHMIPT

Negru Nae Dumitrescu 1. d4. Cf6 2. e4, g6 3. Ce3, d5 4-

CI3, c61 (Ng7) 5. Db3, dc 6 Dc4 :, Ca6 7. Cg5. e6 8. a3. NIt1 9. 04, U-O 10, Ne2, Nd7 Il. O-O, h6 12. CI3, Tae81 13. Db3, Tb81 14. Nf4, Ce7 15. Nd6. TeS 16. Taci. Nf8 17. Ne5, b5 li. d5, ed 19. ed. b4 20. Ne7:. Dc7: 21 Cb5. Db6 22. de, Te2: (1) 23. ed. Cd7: 24. C5d4, Te4 25. Tc6. Db7 26, T~: ±. Ng7 ZI. C15. Ce5 28. rg7 ,+. RJB 29. Ddl, Oc6 30. Th7, Rg8 31. Th6 : ş1 dupil e4teva mutilrl neirul a e:edat.

R U N O A 2.a. 17. 6. 1P48.

GAMBITUL DAMEI ACCEPTAT

Alb. P. SEIMEANU Negru. C. Ungureanu

1. d4, d52. c4, de 3. C13. a61 4, el. C.f6 5. Ne",,:, e6 6.L'-O, c5 7. De2, Cc6

,8. Tdl. b5 9. Nd37 (Nb3). c41 (cd: 1) 10. ~c2, Cb4 1 L Ce3, Ce2:, 12 Dc2: Cd5 13. 64, Ce3:? (18 .. Cb4 14 Oe2, Cd3 15. Ne3, Nb4 cu lOC ega1) 14. bc: 1 (14. Dc3: 1, Nb7 5. d51 cu atac de-cisiv) 14... Nb7 15. Nf4, Ne7 16. Tabl, 0..0 17.11.4. Db6 18. Ce5, TI c8 19.0e2, Da5 20. Nd2, Da"': 21. Dg4, NrS 22. Cd7, Da5 23. Cffi + . Hha 24. Ch5, De7 25. 13, De? 26. NI4, Td81 'ZI. 65, 151 28. el e. p., gt 29. Cf6:, Ng7: 30. Ch5. Tgfl31. Cg7:, Tg7: 32. NeS, Tag8 33, Tel, 01734. De6:, Of3: 35. Ng7: + şi negrul cedeazll:. Alb, 1 oră, 52 minute. Negru. 1 orli, 56 de mlnute.

DESCHIDEREA COLLE

Alb. A. Braunştein Negru, 1. BALANEL

1. d4, d5 2, CI3, Cf6 3. e3, g6 '" Cbd2, Ng7 5. b3, c5 6. Nb2, cd. 7. ed 0-0 8. Nd3 Ce6 9 a3, Db6 10. 0-0 NIS (ContInuarea j ustă şi destul de greu de gllslt) Il. Nf5: (rIscat), gl 12. c4, 00 ' 13. c5, Dc7 14. b4, a6 15. Ce51 (duce la pierdere), Ce5: 16. de, Cg4 17. r4 (dacii ulbul pierde plonul e 5 partida nu se mal poaie tine) IL. Cel 18. Dh5. CU: 19. TJI:. a5 20 Tl3, ab 21. ab, Ta2 22. Th3. h6 23. Nc3, TraS 24. Tg3. RIS 25. CI3, T8a3 26. Cd4, Dd7 27 h3, Da4 2tI. Tg7: (dIsperare), Rg7: 29. CI5: + , RfSI 30. Cd6, Tg2:+1 (vezi ,.Şcoala com-

Hr •• BAIHBOW

P. GRETION albul mută

$ A H

blnatlel" Nr. 6) 31 . Rg2 :. Dc2+ 32. RU, Dd3+ 33. RgI, De3 + 34. RfI' 0I4-t 35. Ral, Tc3 : şi albul cedeaza. H U N D A. 3_a, ro. 6. 1948

APĂRAREA ALEHIN

Alb. Ing. Ion Gudju Negru. P. SEIMEANU

1. 64, CfS 2. e5, Cd5 3. c4, Cb6 4· d4, dS 5. 14, NI5 6. Ne3, de 7. fe, Cc6 8. Cc3, el) Y. C13, Ne7 ro. Ne2, Cb4 Il. Tcl, c5 12. a3, cd 13. Cd4:, Ce6 14. Ce6:, bc 15. 0-0, 0-016. c51, Cd7 17. b4, Ce5: 18. Nd4, Cd3 19. Ne3, Ccl: 20. Dcl:, Dc7 21. NI3, Tad8 22. b5, DeS 23. Ce2, Td3 24. Nf2, Tf3: 25. gl, De2 : 26. b6, Nh3 şi albul cedeazii.

R U N O A 4_11. !U. 6. 194d

GAMBITUI. DAM EI

Alb. M. MILESCU Negru. St. Apahidean u

1. d4, d5 2. c4, c6 3. Cr3, C16 ' 4. el, NI5 5. Cc3, e6 6. ed, cd 7. Nd3, Ng4 S. 0-0, Nd69. 64, de 10. Ce4:, h6 Il. Cd6:+, Dd6: 12. Te1 +, NeS 13. NI5, Cd5 14. Ne6:, fe 15. 065, cre 16. Dd3, 0-0 17. Nh6: (vezi "Şcoala comblnatlel) 17 .... Ce8, 18. Dg6, Ca6 11.1. Ng5, Cac7 20. Te4, CI6 21. TIl4, Cce8 22. TaeI, Dc7 23. Te3, Tl7 şi negrul cedează In acelaş timp CliCi urmează 24. C17:, 017: 25. Th8 +, RhS: 26. 017:.

Bibliografie Am primit la redacjie revistele ur-

mătoare; Nous avons recu jusqu'a present II

la rb:laetion, les n!vues etra.lIg~res sul ' vantes:

MAGyAR SAKKVILAG. organ of[-c!al al Ilederaj:ei de şah muncitoreşti din Ungaria. Director La.sz16 TOth. O revisti cu reputajle mond:a,\ă , tn al 33·1ea an de aparilie. Colaboread ma-eşt ri cunoscuj! ca Dr. Balogh (iosi ('amplon al Romaniei tn 1929), Barcz.a, ChaJupelzky, Florian Tibor, Dr. Lind-ner, Szabo şi Dr. Vajda. O revisti serioasă şi Interesanti pentru cunos· cătorii Umbli maghiare. . SKAK -NYT, buletinul lunar al uni·

unii phiştilor din Copenhaga. Redac· tor: F. FiedJer. Un exemplu de ce:ace

Şcoala Combinajiei Nr. 5 APAHIDEAHU

M. MILESCU

ŞAH

,----------------------------~------------

ŞTIRJ DIN STRAINATATE • FRANŢA

PARIS. - Matchul internaţional Intre Franţa şi Belgia s 'a terminat cu victoria la scor a echipei franceze cu 12}S: ~ 7}S care astfel a reeditat victoria obţinutA anul trecut la Bruxel-les, unde a câştlgat ind,· numai cu llH - 8l{ Rezultatul complet este urmAtorul.

fl.il. 1111 1. Tu.11 1,.1 Z 1. Rossolimo

... Dunkelblum 1-0 1/ 3-1 la

2. Muffang Devos Ih-1/a 1-0 3. Glbaud _ Lemaire 1-0 0-1 4. Boutteville Pepers 1-0 1,..0 5. Cr(!peaux Van Lennep l'a-1/2 l /a-1/ a 6. Keiling _ Prof. Barzin 1/2_1/. l /a-1/a 7. Seneca _ Van Hooude 1/a-I/2 l/t_t/~ 8. Daniel - Mollekens 1/a-1/1 1/ 2_ 1/ 2 9. Dt. Bigot _ Gerits 1-0 1/1_1/ '1

10. Keraten _ Thibaut 1/1_1/, Ih-I/ 2

7-3 51/ 2-

ŞAH t

.t. ELVETIA Semifjnalele cupei Elveţiei pe 1947-48 au dat

loc unei dispute extrem de interesante intre' cunos-cutul maestru H. Johner şi P. Leepin, o nouă spe-ranţă a şahului elveţian. Intre aceşti doi adver-sari s'au jucat nu mai puţin de '7 (1) partide pentru a desemna pe acela care va întâlni In finala competiţtei pe Dr. O. Zimmermann din Ziirich, care a învim in cealaltă semifinală pe Dr. H. Schudel din Base!.

Iată cea de-a 7-a partidă care a decis in-t.Unirea:

Apărarea Caro-Kann Alb. H. Johner Negru. Df. P. LEEPIN

Riehen ,O Mai 1948 1. e4 e6 2. d4 d5 3. ~e3 de: 4 . . es4: ;i lS 5. ~g3 ;i g6 6. ~f3 "'16

Probabtl aci cel mal bine este 6 .. ,Cd7.

7. h4 Mutarea aceaşta era

mai nună în loc de Cf3.

7 ... 8, flh5, 9. ,!e2

ID. ,!e3 Il. ~e51 12. ,*e2: 13. O-().() 1 14. de: 15. Wbl

16. 'l'd2

"' h5 ;i h5,

e6 "'d7 ;i e2, ;i d6 ;i 05, 'ili'05 'ili'05,

Mai exact ar fi fost aci 16. Dd3 căci după 16,,, ()..Q-O 17. Na7: nu mai dădea nimic 17 ... b6 din cauza 18. 006: +1. Re7 19 Nb6,+I. Cb6, 20.(1)07+. Re8

•

21. Db6, cu pozl11s de cârrtig.

16 ... O·Q.O

17. ,!a7,? Albul calculeazA gre-

şit că după 17 ... b6. 18. Dd6 negrul este obligat la 18 ... Dd6? Trebuia jucat 17. Nd4.

17.... b6 18. 'l'd6 _b71 19. '1'07 'ili'e7 20. 'i'f 7 : *07 : 21. 'l'g7, _b7 22. h5 "'e5 23. h6 I hg8 1 Z4. 'l'e7,+ _e7, şi negrul a câştigat la mutarea 42-a .

LUCERNA._ La 30 Mai s'a desfăşurat un match la 30 de table intre reprezentativele ora-şelor Ziirich şi Lucerna, care s'a terminat cu victoria la scor a echipei din Ziirich, cu 22-8 La primele mese au jucat pentru Ziirich, Henn e berger, Zimmermann şi Dr. Staehelin.

Iată o scul'tă partidă de atac câştigati!. fn cadrul acestui match de către noul campion a oraşului Ziirich, la masa 6-a

•

ŞAH 49

de cal Ia f6: 13. Cf6+!, gf: 14. Nf6: (Şi acum n egi ul nu are nici o paradă împotriva amenin-ţări i Dd2) 14 ... Dd7 15. Dd2, Cd8 16. Dh6, Ce6 17, Dh7: mat.

SlcilianO: : I . GRINFELD-1. Pietchota. 1. e4, c5 2.

Cf3, d6 3. d4, cd: 4. Cd4:, ef6 5. Ce3, g6 6. Ne2, Ng7 7. Ne3, a6 (Pierdere de timp. In-d icat era 7 ... Ce6) 8. Dd2 . Cc6 9. eb3, NeS 1.0 Nh6, O-O Il. h4, Ce5 12. h5, Db6 13, Ng7 : Rg7, 14. hg:, fg: 15. Cd4, Ng8 16. 0-0-0, Taca 17. f4 , Ceg4 18· Ng4:, Cg4: 19. Cd5, Nd5: 20. ed: Tf7 21. f5! Ce5 22 . Dh6 + Rga 23. fg; , Cg6: 24. Th3, DaS 25. Dg5, TefS (La 25... Da2: 26. Ta3, Dc4 27. Te3 cu câştig imediat) 26. Cg6 . '1 f5 (Albul incheie partida printr'un sacrificiu

Poziţia după 26 ... Tf5

IncAntAtor) 27, Th7:!1 şi negrul cedeaz!i. cAci l-a 27.,. Ţg5; 28. Tg7 + . RhS 29. Thl+ şi mat iar l a, 27." Rh7: 28. Thl+ şi mat la mutarea ur-mătoare.

SE POATE CORECTA?

Redactorul nostru de probleme încercând si compunA o problemă pe tema Bristol pentru campionatul naţional pe 1948 (sectia 3 mutări) a reuşit să compună alăturata problemă care are urmAtorul conţinut strategic.

Cheia este 1. Nd3_f5 I (Zugzwang) la care avem variantele.

A.- 1.. . b4 2. d4 c2 3. Td3 mat (Tema Bri~ stol care constă in 'degajarea preOlentivă a unui linii de acţiune de către o figură aloă, cu sco-pul de a permite unei alte figuri albe o acţiune pe aceiaşi linie.

B._ 1.. . c2 2. Ng4!, cd D (2 ... b4) 3. Ndl; mat (3. Tf3. mat).

C._ 1.. .. cd 2. Nd2:, b4 3. Tb4: mat. Aceasta frumoasă problem ă este insA inco-

rectă din cauza dub ei solutii L Tdel. Cum toate incercările autorului de a indepărta

această dull..l soluţie au fost zadarnice, pro-punem compozitorilor noştrii să încerce corec-tarea ei păstrând caracterul variant.ebr A şi B şi pe cât posibil calitatea cheii care libereaz! figura ce execută degajarea te:natică.

Lucrările se vor trimite pe diagrame până b 31.IX.1948 Cele mai bune &"l:ncercări v or f1 premiate ..

Solutiile combinatiilor din nr. 1 NT. 1. Mieses_Mason (Monte~

Carlo 1903). Albul fo.rţează câştiC.ll cu o manevră deosebit de in~ feresantă: 1. OeI! Dg4 2. Tril 1 (Nu 2.c3, după care s 'ar fi inchis orizontala a 3~ pentru turn şi diagonala spre a5 pentru Damă) 2 ... Tbe8 3. Dhl ! (Abia acum se vede intenţia a1bului : Dama pătrunde in pozitia neagră, via h2 1) 3 ... Rd8 (Partida ar fi avut un sfârşit foarte frumos după 3 ... 15 4. Dh2+, 14 5. Tf4: l!. Ddl:+ 6. Rb2 şi negrul este pierduţ) 4. DhZ f, be: 5. Dd6! (pătrundereg

Damei in poziţia neagră este ăe.· cisivă) 5 ... De6 6. DcS:, Ne:~:, 7. Ne8 :, De8:, 8. TI6:, Te6 'il. TJ7. Re8 10. Da.7:, TI8 11. Tbi şi ne-grul cedează. Partida aceasta a primit un premiu de frumuseţe.

Nt. 2. Schtechter-MaToczy (Vie-na 1907). Tema saerificiului tiI:! nebun J.a h7 este foarte bine cu-noscuta şi s'a prezentat In nenu, mărate partide de maeşiri. De data aceasta, ea este insă mult mal complexă, deoarece albul 9 trebui.t si calculeze cu preclz ~e sacrificiul celui de~8t1 doilea n e-bun, singurw. decisiv. In partidă

s'a jucat: 1. Nh7:+ f, Rh7: 2. DhS+, Ry8 3. Ne5:, I ti (3... De5: 4. Df7:+ urmat de o. TI5!) 4 . NI6:! (al do~t.'

VLAD. PACHMAN · Praga

ORIGINALE ALLAN WERLE

Stockholm' SATURNIN LIMBACH

Czestochowa-Polonia

Alb joa.cli şi face mat fn' * mutări Alb Joacă şi face mat fn 3 mutări Alb joacli şI face mat fn 4 muUI.r1

STUDII • • A. HERBSrMAN Lenlnc;rad S. D. illlONSmN, Lenln