tot.elUL

StotISLOV . IOIVINNIK

VA S ILI S MI S LOV

S. SAMARIAN

MECIUL

SM I SLOV-BorVI tol tol I K PENTRU

CAMPIONATUL MONDIAL DE ŞAH

1 CI S 7

)(

EDITURA TINERETULUI 19t8 CUlTUlA fiZICA $1 SPORr J

CoPM1 .. ae A. NesTORESCU

SCURT ISTORIC AL CAMPIONATELOR MONDIALE DE ŞAH

'P entru prima oară titlu l de ca mpion al lumII la şah a fost acord al ofical, cu asentimentul Intregii op inii pub~ice şa ·

.hisle, lu i Wilhehn Steinitz, In 1886, In umna unui lung ş i r -de succese In mari concursuri, incununale cu victoria asupra pr~ndpatu lu i său rival, J. Zuketlorl.

Desigur. aceasta nu inseam nă c3 inainte de această d ală n·au eltislat dispute ş i rivalită l i pentru int1ietalea şa his tă mondi a l ă. Di n lunga is torie a şahului , din vechile manuscrise şi documente ajunse p i nă la noi din depărtarea secolelor, aflăm despre existenta unor j ucători cu mare faimă in vremea lor, aflăm despre viata lor adeseori aventuroasă ş i pasionantă . despre turnee şi

meciuri de mult ui tate ... Primele date despre jucă tor i cu renume le găsim în cele cîtev a vechi

manuscrise arabe din secolele IX- XIII, păstrate la Brilish Museum, care constituie o mă r turie a marii pretuiri de care se bucura ş atrandjul în lumea arabă. Di n aceste manuscrise află m desJl"e faimoş ii ~ a l i a~ ( ad i că mart maeşt r i) Zairab, Djabir şi Abdaldjafar, care şi·au măsura t puterile rn fa ta nu mai pu lin vestilului calil AI·Marnun, În anul 81 9, in îndepă rt atu l Hora­san. Manuscrisele amintesc apoi despre Naim. al·Adli . as·Su li , Ladl adj şi

multi all ii. ale că ro r nu me au rămas Inscrise In is toria şat randjulu i. De la ei ne·au rămas numeroase tratale care cuprind analize interesante, dintre care unele mai ' sînt valabile ş i astă zi , Lucrul acest a I·a constatat, intre altiI, cunoscutul teoreticia n F. Amelung din Riga. care publicind In 1900 o ana· IIzll a fi nalurilor de Turn conlra Cal a folosit o analiză a lui al·Ad ll. EI ş i . a exprimat părerea că acest jucător arab "poate fi pus alături de Gioachino Gre<:o ş i de Morphy".

Răspînd i r ea şatrand jului in lumea a rabă era de altfel atit de ma re Incit a fosl necesară - dupa cum află m di ntr·un manuscris din 1257 - o im· pă rji re a juca torilor tn-- cinci clase. Un jucător d intr·o cl asă in ferioară nu put ea cîştiga de<:H 2- 3 partide din 10 in fala unuia di n clasa imediat supe­rioară . Pentru a egala forţele intre jucă tori di n clase difer ite se recomanda acord area d{' ava ntaje, care mergeau de ta una sau două mută ri p ină la

Partida I

INDIANA VECHE

M. BOTVINNIK V. SMISLOV

(. c2-c4

In precedentele meciuri penlru campionatul mondial Bolvinnik n·a jucat dedt o singură dată aceaslă

mulare (lot cu Smislov, In 19541, dar şi atunci partida a intrat cu­rInd Intr-o varian~ a apărării

Grun:eld. La ultimele turnee Bol­vinnik a jucat foarte des I.c4, apli­Cind în general schema de dezvol­Iare din partida de fală (de exem­plu, 1n partida cu Taimanov din turneul In memoria lui Alehin).

1..... Cg8·16 2. Cb l-c3 g7-g6 3. 1l2-fl3 N!8. g7 4. NfI -g2 O-O 5. d-e4 c7-c5

Mularea 5.e4 este indreptaU în special impotriva continuării clasicr In indiana regelui. Dacă negrul joa· c3. 5 ... e5, atunci albul obtine un joc foarte bun, bazat pe tnain· larea f2- f4 (cum s-a intimplat, de exemplu, in partida Botvinnik-Şcer.

bakov din campionatul U.R.S.S. pe 1955). Aceasta esle ' cauza pentru

PARTIDELE MECIULUI

care negrul adoptă formalia de il ·

p'ărare bazată pe mularea c7--cS.

6. Cgl-e2 7. O-O

C1>8-<8 d7·d6

Planurile eelot două părţi sîni clare: albul a acceptat slăbirea

Cimpurilor centra ~e d3 şi d4 pentru a obţine mai mull spaţiu In cen­tru şi posibilitatea unui atac pe flancul regelui , prin f2- f4 . Negrul controlează cimpul d4 şi va orga· niza un contraatac pe flancul da· mei.

8. a2-a3 NcS-d7

Necesitatea acestei mutări este­discutabilă. In partida Taimanov' -Naj dorf (turneul in memoria hjÎ

Alehin, [956) s-a jucat direct 8, .. Ce8. Aceeaşi idee de a deplasa cit mai

Talrid calul 16 prin e8 la c7, a ~ost

aplicată şi In partida prin telegral Filip-CiocJltea. care pare să prezin· te cea mai exactă ordine de mutări

in aceaslă variantă: R .. Ce8 9.Tbt Cc7 IO.d3 TbB Il.Ne3 b5 t2.d4 c:d4 13.C:d4 C:d 4 14.N:d4 b:c4 t5.N":g7 R:g7 IG.Dd4+ e5 17.D:a7 NeG IB.Tldl Cb5 19.C:b5 T:b5 şi, după părerea

noaslră, ncgrul a obţinui un joc pc deplin satislătiilor :

38 MEC IUL S~HSLOV - BOTVINNIIi.

Incerca rea de a uşura apli rarea prin schimbul damelor nu-şi atinge scopul. De aceea era mai bine 13 ... e6 urmai de De7 şi lad8.

14. e4-eS! 15. d4:c5 18. 13-14

Dd6:c5 Cb6-c4 Tl8-d8

După părerea lui Taimanov. negrul ar fi trebuil sli lncHce a~j să joace la complicatii prin 16. .. g5.

11. Nfl -g2 18. f2:e3

Cc4:e3

Albul <1 obtinut un mare avantaj pozitional, care se arată suficient pen­Iru victor ie. Efectiv, negrul joacă cu o fi gură mai putin (nebunul g7 In· chis) , Iar nebunul alb g2 exercila o presiune ioarle puternică asupra fla n· eului dameri negruluL Acum Se ame­ninlă 19. N:c6 b:c6 20. Cd4 clştigfnd cel puti n un pion, de aceea Botvinnik se decide să sacrifice un pion. Nici aceasta fnsă nu ajută.

18 .... 19. Ng2:b7 20. c5-t6

Cc6-b4 TaS.b8

Singurul răspuns bun. Acum negrul

nu poate juca 20 ... C:a2+ 21. Rb l

CI>4 din cauza 22. Cd4 urmat de Cb5 şi Cdo. La 2{l ... Cd3+ urmează 21. ~c2 Cci) 22. T:d8+ T:d8 23. Tdl Tb8 24. Td5 C:h7 25. Tb5, elc.

20 .... 21. Ce2-d4 22. Cd4-b5

RgS-f7 e7-efI

Cb4-d5

23. Tdl:d5!

Cu ajutorul acestei c:ombinalii albul decide repede partida.

23. e6:dS 24. Cb5:c7 Td8-c8 25. Nb7:c8 Tb8:c8 26. Cc7:d5 Tc8:t6+ 27. R.cI-d2 Rf7-e5 28. CdS-c3 Negrul cedează.

Partid a aceasta, d~i diferită CI

stil, a avut un cleet asemănător cu acela al partidei a 6-8 din meciul revanşă Alehin-Euwe, din 1937. Şi atunci după cinci partide detinatorul titlului conducea cu 3:2 şi ~ lost In­vins In partida a 6-a de o manieră

categorică. tn~luenla psihologică a u· nei astfel de infringeri esle foarte mare in!r-un meci. Euwe a pierdut

partide:e 7, 8 şi 10, remizlnd·o pe ~

9-8. Criza lui Botvinnik a fost mai scurtă: el a remizat partida a 7-a, a pierdul-o pe a 8-a, iar tntr-a 9-a n-a reuşit să obtina un clştig uşor .

60 ___ _ MECI UL .'i.~IISLOV - BOTVrN'l11C,.

La prima vedere s-ar. părea că

a lbul cîştigă uşor cu 47. T14. Dar, cum a arăta i Levenliş, negrul se a· pără cu 47... Rg5! 48. R:3 T:34 49. h4 + RhS 50. Re3 g5 51. h:g5 R:g5 şi obtine remiza.

47 .. " 48. Te4-f4 + 49. TI4-e4 + 50. Te4-f4 + 51. R;13-g4 52. Rg4·g5

RgG-f5 Rf5-e5 Re5-15 RIS-e5 Ta5;a4 Ta4-a6

Acum albul putea obtine cîştigul

destul de uşor, prin 53. Tf5+ Re6 54. Rg6 Ta4 55. TI4 Ta7, a poi h2-h4·h5, Rg6-h7 şi TI4-g4.

53. h2-M Ta6-c6 54. h4-h5

"Ultima posibilitate dt: a lupta pentru CÎştig era legată de conti· nu area 54. c5 urmată de 55. TI5 + . In ambe:e cazuri negrul a r fi avui de tnf runtat multe greutăIi. Acum sar­cina negrului se simplificiî". (Iudo· vici) .

54 .... 55. R.g5-g6 56. Rg6-g5

R.emiză

Rt5-t6 Re6-e5+

Re5-e6

Această partidă a constituit mo· mentul cu~minanl al meciului. S ~ ir­

şitul ei a reprezentat, fără indoială,

o mare infringere morală pentru

Botvinnik. Din acest momenl el a Ince!a! să mai luple cu aceeaşi in­tensita te şi in ult:mele partide a le meciului ([6- 20) a fost dominat din

pu nct de vedere al voin lei de a in­vinge dr către Smislov .

V.

Partida a 16-a

PARTIDA SPANIOLA SMISLOV M. AOTVINNIK

l. e2·e4 e7·e5 2. Cgl -f3 e b8-c6 3. NfI-b5 a7-a6 4. Nb5-a4 CgM6 5. O-O NIS-e7 6. Tit-e l bl-b5 7. Na4·b3 O- O 8. c2-(3 d7-d6 9. h2-h3 Cc6-a5

10. Nb3-c2 (7-c5 I I. d2-d4 Dd8-c7 12. Cb l-d2 Ca5-c6 13. d4:c5 d6:c5 14. Cd2-11

Pină aci jocul s-a desfăşurat la fel ca in partida a JO-a a meciu­lui, în care Bolvinnik a continuat

cu 14... Nefi 15. Ce3 Tad8 ele.

14 .... Ne7·d6

Mutarea aceasta nu este nouă.

Ea a losl juca\ă chiar de Bolvinni k intr-o partidă cu Li pnilki din 1I1 XX·lea campionat al U.R-S.S., (1952) ş i mai tirziu de J. Bolbochan chiar într-o partidă cu Smîs~ov, la O· limpiada de la Moscova, 1956.' I ată cum au continuat aceste partide:

Lipnilki- Botvinnik; f5. a4 Tb8 16. Ng5 Cea 17. a:b5 a: b5 18. Ce3 16 19. Cd5 Db7 20. Ne3 Ne6 21.

P,\RTI DA A Zl •• 73

12. Nel-el Cb8-d7 2. d7-d4 ., .... 13. CeS :d7 DdR:d7 3. Cbl-c3 CI 8-11

Remiză 4. Nc l-f5 d5:M

5. Cc3:e4 Cb8-d7 6. Cgl -13 N18-e7

Partida a 2'2-a 7. Cc4:16+ NeH6

APARAREA FR.4.NCEZA 8. N15:f6 Dd8:f8

SMtSLOV 9. Ddl -d2 O- O v. M. 80TVI:'IIN l It

10. Dd2-g5 016:15

1. ef-M .,..- It . C13:1f5 Remuii.

•

INDICATORUL DESCHIDERI LOR

Apărare a s paniol ă

1. e4 e5 2. ( 13 Cefi 3. Nb5 a6 4. Na4 Cf6 5. 0-0 Ne,? 6. Tel b5 7. Nb3 0-0 8. c3 d6 9. h3 (a5 10. Nc2 c5 Il . d4 De7 12. Cbd2 Ce6 13. d :c5 d:c5 14. C I 14 ... NeG 14... Nd6

Apar a r tca fr a n cezii.

Partida 10 Part,ida 16

1. L04 e6 2, d4 d5 3. Cel Nb4 4. a3 Partida 18 e4 e6 2. d4 d5 3. Cel Nb4 4. e5 cS 5. a3 N:c3+ 6. b:c3 Dc7

7. Dg4 15 Parlida 14 7. 16 Partida 20

1. 1.'4 e6 2. d4 d5 3. Cc3 Cl6 4. Ng5 d:e4 Partida 22

Apărarea s leiilan i

1. e4 c5 2. Cf3 Cc6 3. d4 c:d4 4. C:d4 el6 5. cca d6 6. Ng5 e6 7. Dd2 a6 8. 0- 0- 0 h6 9. Ne3 9 ... Clr4 10. C:c6 b:c6 11. NeSl 9 ... Nd7 10. f3 9 ... Nd7 10. f~

l. e4 c5 2. ef3 g6 3. c'l Ng7 4. d4 d6 5. Cc3 Cc6

Indian a regelui

l. c4 ef6 2. Cel g6 3. g3 Ng7 4. Ng2 O- O 5. e4 c5 ti. Cge2 Cc6

Partida Part:da Partida Partida

7. 0-0 d6 8. a3 Nd7 9. h3 cea . Partida 1. c4 Cffi 2. Ccl g6 3. gl Ng7 '1 . Ng2 O- O 5. d4 d6 6. (f3 Cc6

, • B

i2

7. 0-0 a6 8. d5 Ca5 9. Cd.2 c5 10. Dc2 e5 Partida 3 1. 1.'4 e!6 2. Cc3 g6 3. g3 Ng7 4. Ng2 O- O' 5, d4 d6 6. CI3 Ni4

7 i13 N:f3 8. N":f3 Partida 5

SUCCESElE ŞAHISTE ALE LUI SMISLOV

C u eXC'~Pli<l lui Stein ilz ş i Euwe, 101i campiol1 Î1 mondia li s-au afi rmat în mod st răluc it Incă de la primele concursur i la care au luat parte. Alehin şi Bolvin nik au cîştiga t titlul de maestru la 16 ani, Capabl anca l-a băl u l În mec' pe Ma rshall (cu 8: I şi 13 remize) la 21 de ani, iar Lasker a ajuns campion momliill la numai 24 do ani.

Pertorma nla lui l asker il consli tuit i nsă o excepţ i e. deoarece ~ toa t~

succesele timpurii ob\ inule de către viitor ii campioni mondiali, ci n-an ajuns la cucerirea t itlului dectt mult mai tirziu, a tunci cind au ati ns apo­geul for lei lor, adică Intre 32- 40 de ani. Intr-adevar, Alehin a devenit campion la 35 de ani, Capablanca la 33, Euwe la 34 iar Bolvinnik la 37.

Noul campion mondial, Vasili Smislov. a avui o carieră şahistă a<;.~·

mănătoare marilor să i predecesori. Campion al Moscovei la J7 ani ( 1938). el ajunge in numai trei ilni (19~ 1) al treilea jucător a l Uniunii Sovietice, in urma meci -turneul ui pentru titlul de campion absolut a l U.lt S.S. ( 1. Bol ­vi.nnik, II. Keres).

A urmat o perioada de progres lcnt şi, in 1946, 1:1 pr.imul mar ... con curs international de după război, la Groningen, Smislov s-a clasat III III -lea (după Botvi nnik ş i Euwe) impunindu-se In r indul candidalilor la campionatul mondial.

Poale că pentru unii locu l I [ ocupa i de Smtslov in meci-turneul pen­tru campionatul mondial di n 19'18, inai ntea lui Keres, Reshevsky şi Euwe, a părut surprinzător. Rea lit atea er a tnsă că Smlslov lnc.epuse s ă .fi e rea lmente foarte tare, lucru ca re a fos l confi rmat curind de alte succese.

In perioada 1949--1952 rezu lta tele lui Smtslov s- au mentinut la un nivel foar te inalt, f ă ră fnsă să depăşească succesul di n meci-turneul d in 1948. In primul turneu al candidati lor, la Budapesta, In 1950, el a ocupai locul III , fii nd intrecut de Bronstein şi Boleslavski. In genera l, in această

per i oad ă el nu ocupă decît o s i ngu ră d ată locul I (Ia egalitate) in cam­pIonatul U.R S.S. d in 1949. Aceasta a fosl o epocă In care s til ul lui Smislov s-a şle:u i t , ajungind la marea perfectiune t ehn i că pe catt' a incepul S - I}

ara le Incepind din 1953_

Anu l

' 938 '93' 1939

"'0 19·11

1942 1942 1943 1943 1914 1944 [945 1946 1946

'946 1947 1947 19-17 1947 1948 19~9

1949

'950 1950

'960 195 1

'95' 1952

REZULTATELE LUI V . SMISLOV

t N TUAN EE ŞI MEC IURI

Turn e ul N, . pari. +

Campionatul Moscovei 17 ,O , 5 Leningrad- Moscova 17 4 5 9 Camp:onatul Moscov~i 13 7 , , XII Campionat " V.R.S.S. " 8 'O Meci·t urllI'u pl. campionatul 20 ., 4 '2 absol ut at V.R-S .S. Kuibişev " 7 , 2 Campionatul Moscovei 15 'O 4 SveTd!ovsk 14 , , 4 Campionatul Moscovei 16 7 O 9 Campionalul Most:ovci

" 'O O ,

XII I Campionat al V.R.S.S ,. a 3 5 XIV Camp:onal al V.R.S.S. 17 • • 5 Ca mp ionatul Mosl:O\'ci 15 7 5 3 Meci-tu rneu Moscova-Prag~ 12 7 4 Groningen " 7 ,

" XV Campionat al V.R.S.S. " 7 2 'O Va rşovia 9 4 4 Pernau 13 , 8 Moscova (turneul CigoTi n) 15 , 8 M~ci-turneu pt. camp. mondial 'O , 4 10 Meci·turneu Moscova- Budapesta 16 'O , 5 XVI I Campionat al V.R.S .S. " 9

"

a Budapesta 18 5 3 10 XV II I Campionat al V.R.S.S 17 , 3 8 \ 'enelia 15 9 O • XIX Campionat al 1l.R-S.S. 17 9 4 , Helsi nki - Olimpiada 13 a O 5 Budapesta 17 8 3 •

'""'"' 1- 11 XII- XII I

" '" "' '" II , III - IV II

II X- XI III - VI

'" "' III- IV II--V 1V- \' 1 II I- IV

" 1- 11 1- 11 II V- VI II

'V

II I - \'

•

CUPRINSUL

Scurt istoric a l umplonatelor de ,ah Meciurile pentru campionatul mondial de-a lung:ul Partidele meoi ulul

Partida Partida a 2-a Partida , 3-. Partida a ,-, Partida , 5-, l-'arlida a 6-' Partida ~ 7-, l-'arlida a 8, Partida ·a .-, Parti da a 10-a Partida a II -a Partida a 12-a Partida , 13-a Partida a 14·a Partida a [S-a Parlida a 16-a Partida , 17-a Partida a [8-a Par.lida , 19-a Partida a 20-, Partida a 21-a Partida a 22-a

labelul deslli,u rliri i meciului Indicatorul deschideri lor Succesele ,ahls te ale lui Smlslov Rezultatele lui Sm slov In lurnee ,1 meciuri Vlsill Smlsloy - campion mond ial de şah -

... -5

anilor 23 ,. 24 27 3<> 32 33 36 3.

" 41

" 41 48 51 53 56 60 63 67 10 71 72 73 74 75 77 79 81