1

*Materiale informative preluate de pe site-urile gestionate de C.E. şi organismele afiliate

EDITORI: Paul MATEI

Claudiu CIUBOTARU

Ioana PRUTEANU

BILUNAR NUMĂRUL 14 / 2013

CUPRINS:

Inventatorii își vor putea proteja mai ușor și mai ieftin brevetele

Fondul de solidaritate al UE - mai rapid și mai simplu, pentru

sprijin după catastrofe

Căutăm "Reporter European" și "Blogger European".

2

Inventatorii își vor putea proteja mai ușor și mai ieftin

brevetele

Comisia Europeană a propus finalizarea cadrului juridic privind protecția

prin brevet la nivelul UE, prin actualizarea reglementărilor UE privind

competența judiciară și recunoașterea hotărârilor judecătorești (regulamentul

cunoscut sub denumirea „Bruxelles I”).

Modificările vor crea condițiile

necesare pentru intrarea în funcțiune,

odată ce va fi ratificată, a unei

instanțe specializate în brevete

europene - Curtea Unică în materie

de Brevete, ajutând întreprinderile și inventatorii să își protejeze brevetele.

Curtea va avea o jurisdicție specializată în litigii referitoare la brevete și

va permite evitarea cazurilor de litigii multiple aduse în fața unui număr de

până la 28 de instanțe naționale diferite. Acest lucru va determina reducerea

costurilor și luarea de decizii rapide cu privire la validitatea sau la încălcarea

drepturilor conferite de brevete, stimulând inovarea în Europa.

Inițiativa face parte dintr-un pachet de măsuri recent convenite, care

urmăresc să asigure protecția unitară prin

brevet în cadrul pieței unice.

„Prin modificarea reglementărilor

privind recunoașterea hotărârilor

judecătorești, se creează condițiile

3

necesare pentru ca noua Curte Unică în materie de Brevete să-și înceapă

activitatea. În cazul unui litigiu, societățile nu vor mai trebui să introducă

acțiuni în fața instanțelor din diferite țări”, a declarat vicepreședintele

Viviane Reding, comisar al UE pentru justiție. „Datorită eliminării

obstacolelor birocratice, a costurilor suplimentare și a incertitudinii juridice

determinate de existența a 28 de sisteme juridice diferite și adesea

contradictorii, piața unică va deveni mai atractivă. Acesta este un foarte bun

exemplu privind modul în care politicile de justiție pot stimula creșterea

economică.”

Comisarul pentru piața internă și servicii, Michel Barnier, a adăugat:

„Este esențial pentru competitivitatea

Europei ca inovatorii să beneficieze cât mai

rapid de avantajele multiple oferite de

îndelung așteptatul brevet unitar european.

Acordul politic din decembrie 2012 a

reprezentat un progres major, dar brevetul

unitar va deveni realitate după instituirea

Curții Unice în materie de Brevete. Este

necesar să realizăm acest obiectiv cât mai

curând cu putință, iar propunerea

reprezintă încă un pas important în această direcție.”

Cifrele vorbesc de la sine. În 2011, s-au acordat 224 000 de brevete în

Statele Unite și 172 000 în China, în timp ce în Europa s-au acordat doar

62 000 de brevete europene. Unul dintre motivele acestei diferențe este costul

prohibitiv și complexitatea procesului de obținere a protecției prin brevet la

4

nivelul întregii piețe unice a UE. În prezent, oricine dorește să obțină

protecție, la nivel european, pentru o invenție trebuie să obțină brevete

europene în toate cele 28 de state membre.

Titularul brevetului poate fi implicat în litigii multiple în diferite țări

pentru același caz. Dar acest lucru se va schimba în viitorul apropiat, datorită

acordului referitor la pachetul privind brevetul unitar.

Curtea Unică în materie de Brevete – instituită în baza unui acord semnat

la 19 februarie 2013 – va simplifica procedurile și va duce la decizii mai

rapide, având în vedere că va exista un singur caz în fața unei curți

specializate, în locul unor litigii paralele în fața instanțelor naționale. Curtea

va avea competența să pronunțe în numele tuturor statelor contractante

hotărâri privind validitatea și încălcarea drepturilor conferite de brevetele

europene și de brevetele unice, evitând astfel procedurile paralele și

soluționările divergente. 25 de state membre participă la acest cadru privind

brevetul unic, care este deschis tuturor statelor membre.

5

Acordul se bazează pe Regulamentul Bruxelles pentru a determina

jurisdicția internațională a Curții Unice în materie de Brevete.

Prin urmare, Comisia propune modificarea Regulamentului Bruxelles I, în

vederea clarificării modului de funcționare a normelor privind competența în

contextul Curții Unice în materie de Brevete, precum și a modului în care

normele din regulament trebuie să fie aplicate în relațiile dintre statele

membre, părțile la Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete și

statele membre care nu sunt părți la acest acord.

Următorii pași

Înainte de a

deveni act

normativ,

propunerea trebuie

să fie aprobată de

statele membre și

de Parlamentul

European.

De asemenea,

Comisia

încurajează statele membre să ratifice cât mai rapid Acordul privind Curtea

Unică în materie de Brevete și să finalizeze în mod corespunzător lucrările

pregătitoare necesare pentru ca aceasta să devină operațională, astfel încât

primele brevete unitare să poată fi acordate în cel mai scurt timp cu putință.

6

Context

În prezent, legislația UE prevede că litigiile legate de validitatea

brevetelor sau de o presupusă încălcare a drepturilor conferite de acestea

trebuie să fie aduse în fața instanțelor statului membru în care a fost

înregistrat brevetul. Alternativ, acestea pot fi introduse fie în fața instanțelor

statului membru unde își are domiciliul persoana chemată în judecată, fie în

fața

instanțelor statului membru unde s-a produs sau s-ar putea produce

încălcarea.

În multe acțiuni privind încălcarea drepturilor conferite de un brevet,

persoana chemată în judecată susține că brevetul nu este valabil. O astfel de

situație este de competența exclusivă a statului căruia i se atribuie brevetul. În

practică, acest lucru înseamnă că titularul brevetului ar trebui să participe la

litigii paralele, ceea ce implică costuri importante, complexitatea cazului și

posibile soluționări divergente în hotărârile judecătorești.

7

Încă din anii 1970 au existat eforturi în vederea creării unui brevet unic,

ale cărui efecte juridice să se extindă asupra tuturor țărilor europene, însă

acestea nu au avut succes. În aprilie 2011, Comisia a prezentat noi propuneri

pentru a crea un brevet european cu efect unitar (așa numitul „brevet unitar”)

în cadrul cooperării consolidate.

În decembrie 2012, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un

acord îndelung așteptat asupra pachetului privind brevetul unitar european,

care a deschis calea pentru semnarea Acordului internațional privind Curtea

Unică în materie de Brevete.

Pachetul privind brevetul unitar va permite obținerea protecției prin brevet

pentru cele 25 de state membre participante, pe baza unei cereri unice și fără

alte formalități administrative, cum ar fi validarea și cerințele legate de

traducere, în statele membre. Acest lucru va oferi inventatorilor și

întreprinderilor acces la piețele tuturor statelor membre care participă la

cooperarea consolidată și la Acordul privind Curtea Unică în materie de

Brevete, la un cost foarte redus și cu mult mai puține obstacole administrative

de depășit.

Acordul internațional privind Curtea Unică în materie de Brevete a fost

semnat la 19 februarie 2013. Curtea Unică în materie de Brevete va avea

8

competența de a soluționa litigii legate atât de viitoarele brevete unitare, cât

și de actualele brevete europene „clasice”. În prezent acordul trebuie să fie

ratificat de statele membre în cauză. Curtea Unică în materie de Brevete va fi

o curte unică specializată în brevete, cu divizii locale și regionale în întreaga

UE. În locul unor litigii paralele în fața instanțelor naționale, părțile vor putea

obține decizii rapide și de înaltă calitate pentru toate statele în care brevetul

este valabil.

Fondul de solidaritate al UE - mai rapid și mai simplu,

pentru sprijin după catastrofe

Comisarul european pentru politica

regională, Johannes Hahn, a prezentat

la sfârșitul lunii iulie 2013 o

propunere de reformă a Fondului de

solidaritate al UE. Planurile adoptate

de Uniunea Europeană vor permite

fondului să reacționeze mai repede și îl vor face mai ușor de utilizat,

instituind criterii mai clare privind beneficiarii.

De la crearea sa în 2002, Fondul de solidaritate a reacționat în cazul a 52

de catastrofe din întreaga Europă, inclusiv cutremure, incendii de pădure,

secete, furtuni și inundații. Cu peste 3,2 miliarde de euro, au fost sprijinite 23

de țări. Dacă propunerile acestea vor fi aprobate de Parlamentul European și

9

de statele membre ale UE, țările și regiunile afectate de catastrofe se vor

putea aștepta la îmbunătățiri semnificative ale modului în care funcționează

Fondul de solidaritate.

Comisarul Johannes Hahn a declarat: „Trebuie să reacționăm mai bine

pentru a ajuta țările să reconstruiască și să-și revină după catastrofe.

Propunerea Comisiei Europene este expresia clară a solidarității în ceea ce

privește ajutorul acordat regiunilor și țărilor din Europa atunci când acestea

au nevoie de ajutor. Schimbările pe care le-am decis vor face din Fondul de

solidaritate un instrument mai rapid, mai clar și mai ușor de utilizat. De

asemenea, propunerea va încuraja țările să-și intensifice în primul rând

eforturile de prevenire și gestionare a catastrofelor. Aș dori să îndemn acum

Parlamentul European și statele membre să aprobe aceste planuri și să

10

creeze neîntârziat un Fond de solidaritate care va funcționa mai eficient și

mai eficace.”

Noua propunere

legislativă simplifică

normele în vigoare, astfel

încât ajutoarele să poată fi

plătite mai rapid decât în

prezent. Totodată, pentru

prima oară, planurile

introduc posibilitatea efectuării unor plăți în avans. Se specifică mai clar cine

va fi eligibil și pentru ce anume, mai ales în cazul catastrofelor regionale. De

asemenea, reforma încurajează statele membre să acorde o importanță sporită

strategiilor de prevenire a catastrofelor și de gestionare a riscurilor.

Principiile fondului rămân neschimbate, la fel ca și modalitatea de finanțare a

acestuia, în afara bugetului UE.

Principalele reforme:

clarificarea sferei de

aplicare a Fondului de

solidaritate, prin limitarea

acesteia la catastrofele

naturale și prin includerea

secetei;

reguli mai clare privind eligibilitatea în cazul catastrofelor

regionale, prin introducerea unui prag unic pentru acordarea de

ajutoare, bazat pe daune – 1,5 % din produsul intern brut regional;

11

în premieră, posibilitatea efectuării unor plăți în avans: 10 % din

contribuția preconizată, cu o limită de 30 de milioane de euro;

procedură administrativă mai scurtă, prin contopirea într-un

singur acord a etapelor de aprobare și implementare;

introducerea unor măsuri de încurajare a aplicării unor strategii

de prevenire a riscurilor de catastrofe, prin cerințe de raportare și prin

eventuala condiționare a acordării ajutoarelor.

Căutăm "Reporter European" și "Blogger European"

Până pe 15 noiembrie 2013, jurnaliștii și bloggerii interesați de teme

europene au posibilitatea de a-și trimite materialele și de a se înscrie la

concursul "Reporter European" dar și la secțiunea special a acestuia dedicată

bloggerilor, intitulată "Blogger European".

12

Concursului este organizat de Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul

de Informare al Parlamentului European în România.

Jurnaliștii și bloggerii sunt invitați să înscrie în competiție materiale având

ca subiect una dintre cele două teme ale concursului: Anul european al

cetățenilor și alegerile pentru Parlamentul European din 2014. Materialele

pot fi înscrise în cadrul celor trei secțiuni – presă audio, presă video și presă

scrisă / online.

Câștigătorilor premiilor I, de la fiecare secțiune, li se va oferi posibilitatea

de a efectua un stagiu de trei săptămâni la Bruxelles, pentru o experiență

profesională similară celei de corespondent de presă acreditat la instituțiile

europene.

Câștigătorilor premiilor II, de la fiecare secțiune, li se va oferi posibilitatea

de a efectua o vizită de cinci zile la Bruxelles, la instituțiile europene, pentru

întâlniri sau interviuri cu oficiali ai Comisiei Europene, membri ai

13

Parlamentului European, reprezentanți ai autorităților naționale sau colegi din

mass-media.

Câștigătorilor premiilor III, de la fiecare secțiune, li se va înmâna o tabletă

iPad.

Un juriu mixt, format din

specialişti mass-media, bloggeri

şi reprezentanţi ai instituţiilor

europene din România, va juriza

întregul concurs ”Reporter

European”, inclusiv componenta dedicată bloggerilor. Printre criteriile de

selecţie care vor sta la baza jurizării, se numără: relevanța materialului pentru

tema propusă, acurateţea informaţiei, originalitatea perspectivei din care e

tratat subiectul și capacitatea subiectului ales de a genera dezbatere publică.

Mai multe detalii despre condițiile de participare, termene limită și

modalitățile de înscriere a materialelor sunt disponibile pe paginile de internet

dedicate concursului ”Reporter European ”

http://ec.europa.eu/romania/focus/images/reporter_european_regulament_

2013.pdf , respectiv componentei ”Blogger European ”

http://ec.europa.eu/romania/focus/images/blogger-european-regulament-

2013.pdf

În 2012, Iașul a dat trei reporteri europeni:

- pe Lucian Bălănuță de la Radio România Iași, câștigătorul

secțiunii de presă audio, cu materialul despre reforma politicii agricole

comune, "Găsit tânăr fermier. Îl declar pregătit pentru reforma

Politicii Agricole Comune 2014-2020";

14

- pe Amalia Dascălu - în prezent la Digi 24, câștigătoarea

premiului II la secțiunea presă scrisă și online cu materialul despre

Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații,

"Medici cu o carieră de o jumătate de secol", publicat în cotidianul

Ziarul de Iași;

- pe Oana Andreea Marocico de la TVR Iași, câștigătoarea

premiului III al secțiunii presă video, cu materialul despre Anul

european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații, "Adopt

a Grandparent".

Concursul ”Reporter European” - ediția anului 2012 - s-a adresat

jurnaliștilor și bloggerilor care, pe parcursul anului trecut, au abordat una

dintre cele trei teme: impactul fondurilor europene în România, reforma

politicii agricole comune și Anul european al îmbătrânirii active și al

solidarității între generații.