EDILITATEA - APPFE

Nr. 3 - Decembrie 2020

CONCURS DE FOTOGRAFIE NR. 3 – FOTOGRAFIA CÂȘTIGĂTOARE A LOCULUI I!AUTOR: COMPANIA DE APĂ ARAD SADENUMIRE FOTOGRAFIE: ,,MISIUNEA NOASTRĂ: SĂ REDĂM NATURII O APĂ CURATĂ’’

EDILITATEA

Certitudinea calitatii originale!

Site: www.reparatii-industriale.ro; E-mail: [email protected]; Tel: 031.405.2099 Mobil: 0743.208.512

S.C. REPARAȚII INDUSTRIALE GENERALE S.R.L. Sediu social: Bd. Poligrafiei, Nr 75, Camera 66, Etaj 6, Sector 1, București.

Punct de lucru: Bd. Basarabia, Nr 256, Incinta Faur-Poarta 3, Sector 3, București Punct de lucru Cluj-Napoca: Str. D. Bolintineanu, Nr 5, ScB, Ap 3, Cluj-Napoca, Jud. Cluj

RO-19139248 J40/17168/2006, Cont: RO35RZBR0000060016036579-Raiffeisen Bank, Sucursala Piața Romană

Societatea REPARAŢII INDUSTRIALE GENERALE SRL vă poate furniza un pachet complet de produse şi

servicii destinate activităților industriale. Având la bază cei mai importanți producători de piese şi echipamente industriale şi un departament de

service format din profesioniști, cu o secție echipată conform standardelor în vigoare, vă putem oferi:

1) Reparații: pompe, reductoare, motoreductoare, motoare și diverse alte echipamente (vezi link: http://www.reparatii-industriale.ro/Servicii-de-reparatii/Reparatii-pompe-) Contact: [email protected]; [email protected].

2) Servicii de mentenanță și reparații pe bază de abonament, pentru aceleași tipuri de echipamente

enumerate mai sus.

3) Piese de schimb: rulmenți, tehnică lineară, curele, cuplaje vaseline etc.

4) Servicii de audit, expertiză tehnică și soluții COST-SAVING pentru echipamente diverse care conduc la creșterea performanței și siguranței în funcționare.

5) Echipamente noi şi piese de schimb pentru: pompe centrifugale, pompe de vid, reductoare,

motoreductoare, cuplaje și motoare.

6) Echipamente complexe de uscare nămoluri de epurare; biomasă; uscare dejecții de la ferme de păsări şi animale.

7) De asemenea, o parte din portofoliul nostru de servicii o găsiți și în SICAP la secțiunea Catalog de produse

şi servicii.

Vă invităm să vizitați site-ul nostru: www.reparatii-industriale.ro

2021D I N

EDITORAsociaţia Parteneriatpentru Proiecte şi Fonduri EuropeneAdresa: Splaiul Unirii nr. 16, etaj 8, camera 806, Sector 4, BucurestiTelefon: 021 555 10 93Fax: 021 555 10 94E-mail: [email protected]://www.appfe.ro/ro/

COORDONATOR Costin BEREVOIANU COMITETUL EDITORIALEpsică CHIRU - Director Florian BURNAR – membruDan RĂDULESCU - membru

CONSILIUL ȘTIINȚIFICGabriel RACOVIȚEANU – PreşedinteConstantin FLORESCU – membru Alexandru DIMACHE – membruAnton ANTON - membru Dan GOMBOȘ – membruVictor MOLDOVEANU - membru Mihai Viorel BURCUȘ - membru Elena VULPAȘU – membru Csaba BAUER - membru Adrian CRÎNGAȘ – membru Cătălina MARCU - membruEduard DINEȚ– membruValentin FEODOROV – membru Loretta BATALI – membru Augustin BOER – membru

ISSN 2734-4576ISSN-L 2734-4576

Autorii sunt responsabili pentru alegerea si prezentarea informaţiilor şi datelorconținute în articole si pentru opiniile exprimate, care nu sunt neapărat ale APPFE, nu sunt aprobate de APPFE si nu angajează APPFE. Denumirile folosite, declarațiile făcute si prezentarea materialelor din această publicație nu implică existenţa vreunui aviz din partea APPFE sau a organismelor de conducere ale APPFE.

Imprimată de:REGATA PrintStr. Ulieşti, nr. 11-21, Sector 4 , BucureştiE-mail: [email protected]://www.regataprint.ro

CUPRINSNr. 3, decembrie 2020

EDILITATEA Revistă despre proiecte şi servicii publicePublicaţie trimestrială a Asociaţiei Parteneriat pentru Proiecte şi Fonduri Europene (APPFE)

Cuvânt introductiv - BURNAR FLORIAN........................................................................................................................2Personalități marcante în domeniul serviciilor publice: Petre Trofin - RACOVIȚEANU GABRIEL.....................................3Portret – Tineri specialisti - GĂITĂNARU DRAGOȘ........................................................................................................6Workshop-ul de prezentare a numărului 2 al Revistei EDILITATEA, 20 Octombrie 2020 CHIRU EPSICĂ, BURNAR FLORIAN.....................................................................................................................................7Operaționalizarea Platformei Academice intră în linie dreaptă! - RACOVIȚEANU GABRIEL, FLORESCU CONSTANTIN, GOMBOȘ DAN..............................................................................11WILO mixere submersibile – soluții moderne cu durabilitate mare si tehnologie de ultimă oră - WILO.............................................................................................................................13Dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apă si a serviciilor de canalizare în județul Satu Mare - APASERV SATU MARE SA.....................................................................................15Rolul investigațiilor geotehnice pentru execuția si refacerea rețelelor de alimentare cu apă si de canalizare - OLINIC ERNEST ..............................................................................................21STEINZEUG KERAMO..................................................................................................................................................27Servicii juridice profesioniste în sprijinul Operatorilor Regionali - DINU LEGAL..........................................................28Absorbţie de 117,5 milioane lei prin Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila - ADI ECO DUNĂREA BRĂILA...........................................................................................29Eficiența tehnico-economică, abordarea corectă în alegerea si utilizarea floculanților folosiți la epurarea apelor uzate si tratarea nămolurilor de epurare - ECO SISTEM PROIECT.........................................32Alt tip de reciclare - nămolul de epurare transformat în combustibil de înaltă calitate - REPARAȚII INDUSTRIALE GENERALE............................................................................................................................................33FUNKE KUNSTSTOFFE.................................................................................................................................................34Investiţii în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare destinate îmbunătăţirii sănătăţii publice şi mediului în judeţul Vâlcea - APAVIL SA....................................................................36Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030: drumul către un viitor sustenabil - DEPARTAMENTUL PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ, GUVERNUL ROMÂNIEI................................42Soluții din polipropilenă de ultimă generație pentru infrastructura de canalizare menajeră si pluvială oferite de Pipelife - PIPELIFE..................................................................................46In memoriam – Gheorghe Bănățean - CONSILIUL DIRECTOR APPFE ...........................................................................48In memoriam – Speranța Ianculescu - CONSILIUL DIRECTOR APPFE ...........................................................................49Licuricii fac lumină în procesele sigure de tratare a apei – HACH LANGE.....................................................................50Soluțiile bazate pe natură, un element esențial în dezvoltarea durabilă - RĂDULESCU DAN .......................................52Rezultatele Concursului de fotografie nr. 3 - RACOVIȚEANU GABRIEL ........................................................................56VESTRA, din 2020 distribuitor autorizat exclusiv al contoarelor statice DIEHL - VESTRA INDUSTRY.............................58Serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane -MARCU CĂTĂLINA, BANCU RUXANDRA......................................................................................................................59KEMCRISTAL..............................................................................................................................................................64HAWLE......................................................................................................................................................................65Construcțiile hidrotehnice si hidroedilitare în medalistica românească - DIMACHE NICOLAE ALEXANDRU...................66Rolul si viziunea Asociației Române a Compostului în contextul elaborării si implementării legislației privind gestionarea deseurilor nepericuloase compostabile – ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A COMPOSTULUI.....................................73Notă: Drepturile asupra mărcii EDILITATEA aparţin în exclusivitate APPFE. Este permisă reproducerea parţială a materialelor cuprinse în această revistă cu menționarea sursei.

2 E D I L I T A T E A N r . 3 / d e c e m b r i e 2 0 2 0

CUVÂNT INTRODUCTIVGÂNDURI LA FINAL DE AN

Am reflectat în zilele din urmă asupra acestor câteva cuvinte sau, mai bine spus, gânduri, adresate membrilor, colaboratorilor și partenerilor noștri, cu ocazia acestui număr de final de an al Revistei Edilitatea – o publicație despre care ne-am propus să fie „despre proiecte și servicii publice”.

Mai întâi, cu voia dumneavoastră, trebuie să remarc un entuziasm ridicat și o efervescență deosebită, în creștere, de la număr la număr, cu privire la această inițiativă a APPFE – Revista EDILITATEA. Am ajuns, aș spune, relativ repede, să dispunem de un portofoliu semnificativ de articole, aflate în curs de elaborare, revizie sau recenzie. Un lucru foarte bun, în esență, care demonstrează că am convins, așadar, prin seriozitatea dovedită și că am transmis un val de încredere multora dintre Dumneavoastră!

Numărul 3 al Revistei EDILITATEA continuă și dezvoltă linia trasată și propune celor interesați subiecte de real interes pentru activitatea acestora: omagierea înaintașilor, prezentarea proiectelor de dezvoltare edilitară și a noutăților tehnice și tehnologice, a evoluțiilor în plan legislativ, a aspectelor privind dezvoltarea durabilă dar și a necesității realizării unor studii de calitate pe parcursul pregătirii proiectelor de investiții. Și multe altele... Vă invit să le descoperim împreună!

În ceea ce privește perioada parcursă de la precedenta lansare, nu pot să trec ușor peste dispariția dintre noi a colegului, prietenului și a profesionistului Gheorghe Bănățean, până de curând Director General al Companiei de Apă Arad. Acesta a fost unul dintre primii membri și susținători ai proiectului APPFE! Sunt convins că, undeva acolo sus, și-a găsit liniștea sufletească! Am avut șansa ca la Forumul organizat în Noiembrie 2018 cu ocazia Centenarului dedicat sectorului românesc de apă și apă uzată, să îi aducem recunoașterea și recunoștința binemeritată pentru întreaga carieră dedicată acestui sector!

Notabilă pentru perioada care a trecut este și decizia membrilor „Platformei Academice în sprijinul sectorului românesc de apă și apă uzată” de accelerare a procedurilor de operaționalizare a acestui „vehicul” de înalt nivel tehnic și profesional - extrem de

necesar tuturor actorilor din sector, fie că sunt operatori regionali, consultanți, proiectanți, constructori, producători și furnizori de materiale, echipamente și tehnologii.

În același timp, Workshop-ul de lansare a numărului 2 al Revistei Edilitatea, organizat în data de 20 Octombrie 2020, ne-a oferit șansa de a continua omagierea profesioniștilor care și-au dedicat viața și cariera sectorului de alimentări cu apă și canalizări.

Pentru perioada care urmează, sperând că pandemia de COVID 19 își va atenua efectele, avem în vedere numeroase acțiuni dedicate membrilor, legate de aspecte tehnice, legale, de mediu, achiziții etc. Invităm membrii să ni se alăture și să contribuie cu idei și propuneri în acest sens.

Folosesc acest prilej pentru a transmite MULȚUMIRI, SĂNĂTATE ȘI SĂRBĂTORI FERICITE tuturor membrilor, partenerilor și colaboratorilor noștri, urmând să ne revedem în primul trimestru al anului 2021, odată cu lansarea numărului 4 al Revistei Edilitatea!

GÂNDURI DE BINE TUTUROR!

PROFESIONIȘTI, PUTERNICI ÎMPREUNĂ !

Florian Burnar,Președinte APPFE

3E D I L I T A T E A N r . 3 / d e c e m b r i e 2 0 2 0

PERSONALITĂȚI MARCANTE ÎN DOMENIUL SERVICIILOR PUBLICE: PETRE TROFINRACOVIȚEANU GABRIEL1* 1Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti, Facultatea de Hidrotehnică, Departamentul de Hidraulică, Edilitate si Protecția Mediului * Adresă de e-mail autor de corespondenţă: [email protected]

REZUMAT Profesorul Petre Trofin (1921 – 2004) a fost continuatorul

liniei magistrale de dascăli în domeniul alimentărilor cu apă și canalizărilor din România, fiind asistentul Profesorului Henri Theodoru. Zeci de serii de studenți ai Facultății de Hidrotehnică, ai Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri dar și ai Facultății de Instalații, au parcurs alături de dânsul cursul de Alimentări cu Apă și au rămas cu solide cunoștințe tehnice, cu un mod clar de abordare practică a acestor tipuri complexe de lucrări. Au rămas însă și cu cel mai important lucru pe care îl poate oferi un profesor: un exemplu și un model de comportare în profesie și în viață.

ABSTRACTProfessor Petre Trofin (1921 - 2004) was the successor of the

main line of teachers in the field of water supply and sewerage in Romania, being the assistant of Professor Henri Theodoru. Dozens of series of students from the Faculty of Hydrotechnics, the Faculty of Railways, Roads and Bridges but also from the Faculty of Installations, went along with him the Water Supply course and were left with solid technical knowledge, with a clear way of practical approach to these complexe works. However, they were left with the most important thing that a teacher can offer: an example and a model of behavior in the profession and in life.

Cuvinte cheie: Alimentări cu apă și canalizări

Petre Mihai Trofin s-a născut la 10 martie 1921 în Bucuresti, fiu al unor oameni instruiți, mama sa fiind profesor în învățământul liceal, iar tatăl său inginer. Acest lucru si-a pus amprenta asupra întregii sale activități.

Studiile le-a făcut în întregime în Bucuresti. Documentele îl arată ca pe un elev dotat, cu mare putere de muncă si bine organizat în tot ceea ce face. An după an, cursurile sunt absolvite pe primul loc. Aceeasi muncă asiduă de căutări continue pentru documentare pentru urmărirea construcțiilor pe teren în vederea realizării unor proiecte de cea mai înaltă clasă l-au condus, prin toate greutățile prin care treceau

oamenii țării noastre în acea perioadă, la obținerea titlului de inginer constructor, sef de promoție – cu mențiunea „Magna cum Laude” la Facultatea de Construcții a Politehnicii din Bucuresti în anul 1944.

Începe să lucreze în cadrul antreprizei de construcții Edilitatea S.A. condusă de Prof. ing. Henri Theodoru, în cadrul biroului de proiectare (1945-49). Simte nevoia să se perfecționeze, să acumuleze cât mai multă experiență în meserie si să contribuie efectiv la eforturile eroice ale țării de a se reface. Calitățile pedagogice i-au fost în mod sigur remarcate de Henri Theodoru fiind selectat de acesta ca asistent. Erau multe de făcut, dacă ne gândim că de la primele lucrări edilitare sistematice începute de profesorul Elie Radu, cel care a creat si condus primul curs de Edilitate din 1903 si până în 1927, urmat de profesorul ing. Henri Theodoru – nu trecuse nici jumătate de veac, perioadă în care România trecuse prin două războaie mondiale.

Din anul 1951 a funcționat pe post de conferențiar universitar la disciplina de Alimentări cu apă si canalizări. În anul 1963, Ministerul Învățământului i-a acordat gradul didactic de conferențiar iar din anul 1968 a ocupat prin concurs postul de profesor, după obținerea titlului stiințific de doctor inginer.

A activat ca profesor universitar până în anul 1986, când a fost pensionat pentru limită de vârstă (65 de ani, din care 42 de ani lucrați în învățământ si în producție). Pe lângă cursul de bază, Alimentări cu apă si canalizări, predat în special la Facultatea de Hidrotehnică din Institutul de Construcții din Bucuresti (ICB), a mai predat si cursuri de Hidraulică Teoretică si Aplicată si Alimentări cu Apă si Canalizări la Facultățile de Căi Ferate, Drumuri si Poduri (CFDP) si de Instalații (FI).

În anii de început ai carierei sale, literatura tehnică de specialitate în domeniul Alimentărilor cu apă si Canalizărilor era săracă. Se multiplicase prin litografiere o primă parte a cursului de Edilitate a prof. ing. Elie Radu si o primă parte a cursului prof. ing. H. Theodoru în 1936. Profesorul Petre Trofin a apreciat că o primă măsură pentru remedierea lucrurilor, pentru ridicarea nivelului de cunostințe al celor care lucrau în acest domeniu era si elaborarea unor materiale scrise de nivel adecvat.


Prima lucrare scrisă, în colaborare, care se adresează personalului cu nivel mediu de pregătire este editată în tiraj mare în 1950. Cartea este rescrisă si publicată în 1969. A rămas si astăzi ca un material de referință.

A doua etapă a activității de elaborare si editare de materiale didactice a constituit-o etapa cursurilor pentru studenți: aplicații la cursul de Edilitate (1946, 1950), cursul de Alimentări cu apă litografiat în trei volume (vol. I Captarea apei în 1957, vol. II – Corectarea calității si înmagazinarea apei (1961) si vol. III – Transportul si distribuția apei (1966) si apoi tipărit de Ministerul Educației si Învățământului într-un singur volum, actualizat.

Indiscutabil, legată de activitatea didactică, este si activitatea stiințifică. Începută odată cu munca în învățământul

superior, aceasta s-a dezvoltat pe măsură ce problemele producției s-au accentuat si contribuția catedrei de specialitate a trebuit să crească. Tematica abordată: dimensionarea rațională a captărilor de apă subterană, protecția si corectarea calității apei, transportul si distribuția apei. Rezultatul este concretizat în peste 40 de articole publicate, peste 30 de comunicări stiințifice, peste 30 contracte realizate pentru producție.

În anul 1968 a susținut teza cu subiectul: “Metode noi pentru calculul captărilor de apă subterană”, obținând titlul stiințific de doctor inginer.

Recunoasterea nivelului stiințific s-a făcut încă din anul 1969, când a primit calitatea de conducător de doctoranzi. În decursul celor 21 de ani în care a fost conducător de doctorat, a avut înscrisi 45 doctoranzi, din care trei au fost străini (Egipt, Costa-Rica, RFG).

Recunoscut ca cel mai de seamă specialist în domeniul alimentărilor cu apă al momentului, profesorul Petre Trofin a

reprezentat țara la diferite manifestări internaționale:•Conferința CAER pentru standardizarea proiectării lucrărilor

de alimentare cu apă si canalizare (Bratislava 1964);•Expertizarea proiectelor părții iugoslave pentru apărarea

teritoriului localităților si industriilor din sectorul Nera-Sava împotriva acțiunii negative a remuului Dunării, ca urmare a construcției Sistemului Hidroenergetic si de Navigație Porțile de Fier I (Belgrad 1964-65);

•Vizite de documentare în RDG (Weimar, Dresda, Berlin) si conferință la Universitatea Tehnică din Dresda (1969);

•Participare la Congresul Internațional de Alimentări cu Apă (Viena 1969);

•Documentare în problemele protecției calității apelor

(Franța, Anglia, Belgia, RFG 1970), în cadrul unui colectiv de specialisti din PNUD-OMS;

•Conferință de specialitate la Universitatea Tehnică din Copenhaga (1973);

•Documentare în probleme de protecția apelor (SUA, Canada, Franța 1974) prin programul PNUD-OMS.

În țară a impulsionat si organizat simpozioane si conferințe la nivel național pe tema lucrărilor edilitare, lucrări care s-au bucurat de o mare participare si de o foarte bună apreciere: 1967 – Baia Mare, 1970 – Galați, 1978 – Arad.

A apreciat, cu toată corectitudinea, că nu se poate pregăti un inginer decât vorbind din interiorul domeniului de activitate. Din aceasta străduință s-au născut lucrări de alimentări cu apă si canalizare realizate în bune condiții. S-a ocupat astfel de alimentarea cu apă a oraselor Bârlad, Resița, Cernavodă, Constanța si litoralul Mării Negre, orasul Gh. Gheorghiu Dej, Petrosani, Vulcan, Hunedoara, Râmnicu Vâlcea,

Figura 1. Cursuri de Alimentări cu Apă 1957, 1961, 1983.


Bacău, Oradea, Cluj, Suceava, precum si a unor obiective industriale ca: grupul industrial Borzesti, Fabrica de placaje R. Vâlcea, Uzinele Relon Săvinesti, Uzinele Victoria-Făgăras, Combinatul de Celuloză Dej etc.

Una din laturile importante ale activității desfăsurate de profesorul Petre Trofin este aceea de conducere. Prestigiul profesional, experiența si modul de lucru cu oamenii au făcut ca în decursul anilor să i se încredințeze funcții de conducere pe linie profesională sau administrativă. A fost, printre altele:

•Prodecan al Facultății de Drumuri si Lucrări Edilitare în perioada 1951 – 1952;

•Prodecan al Facultății de Hidrotehnică în anii 1965 – 1970;•Membru în Senatul ICB din 1968;•Secretar stiințific al Senatului ICB;•Prorector ICB între anii 1971 – 1975;•Șeful Catedrei de Alimentări cu apă si canalizări din

Facultatea de Hidrotehnică (1976 – 1986). Totodată, în țară activează în colectivele de conducere ale

unor organe centrale: •Membru în biroul executiv al Consiliului Național pentru

Protecția Mediului Înconjurător; •Presedinte al Comisiei de construcții hidroedilitare din

secția construcții CNIT; •Membru în consiliul stiințific al Institutului de Studii si

Proiectări pentru Locuințe si Gospodărie Comunală.După pensionarea din învățământul superior (1 sept.

1986), în perioada 1987-1990 a activat câte trei luni pe an la Institutul de Cercetări Hidrotehnice, în calitate de îndrumător al cercetătorilor si inginerilor din laboratorul de cercetări pentru tratarea si epurarea apelor.

În semn de respect pentru întreaga carieră, la împlinirea vârstei de 80 de ani, Universitatea Tehnică de Construcții îi acorda Profesorului Petre Trofin în ziua de 9 martie 2001 titlul de „Doctor Honoris Causa”.

În loc de încheiere....Profesorul Trofin a fost alături de colectivul de Alimentări

cu Apă si Canalizări pe tot parcursul vieții sale. A fost parte din comisia mea de doctorat. Îmi amintesc si acum susținerea publică, amfiteatrul plin din Facultatea de Hidrotehnică si emoțiile care mă gâtuiau. Probabil erau foarte vizibile, pentru că la intrarea comisiei, Dl. Trofin a venit direct la mine si mi-a zis:

- Dragă Gabi, ai emoții.- Da domnule profesor, am.....- Trage aer adânc în piept si expiră usor de trei ori. Asta îți

va micsora ritmul cardiac si îți va potoli emoțiile.Asa am făcut si am trecut cu bine peste inerentele emoții

dar si de susținerea tezei. Sfatul său mi-a rămas întipărit în memorie.

Domnul Trofin a fost un om de o eleganță deosebită, un adevărat lord. Zâmbetul său, discuțiile clare si prietenesti, îndrumarea sa atentă si exigența vor rămâne în amintirea noastră, iar o parte din realizările sale vor rămâne pentru totdeauna în cultura tehnică a țării noastre.

Bibliografie:1. Mănescu Al. – „A 60-a aniversare a Prof.dr.ing. Petre Trofin”, Facultatea de Hidrotehnică, ICB, 1981.2. Petre Trofin. – “Memoriu de Activitate Didactică, Tehnică si Științifică”, Facultatea de Hidrotehnică, UTCB, 1990.3. Mănescu Al. – „A 80-a aniversare a Prof.dr.ing. Petre Trofin”, Facultatea de Hidrotehnică, UTCB, 2001.4. Mănescu Al., Mirel, I., Racovițeanu, G., Dineț, E. – „Școala românească de alimentări cu apă si canalizări - trecut, prezent,

perspective”, Forumul „SECTORUL DE ALIMENTĂRI CU APĂ si CANALIZĂRI din ROMÂNIA ÎN ANUL CENTENARULUI”, UTCB 15-16 Noiembrie 2018, Bucuresti.

Figura 2. Petre Trofin


Ștefan-Dragoș Găitănaru a absolvit Universitatea din Bucuresti, specializarea Hidrologie si Climatologie în anul 2007 si a devenit doctor în stiințe ingineresti (inginerie civilă) în anul 2017, la Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti cu teza ”Impactul urban asupra structurilor acvifere”. Actualmente este sef de lucrări si cercetător postdoctoral în cadrul Departamentului de Hidraulică si Protecția Mediului (Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti) si managerul companiei SC H2O Sense SRL. În cei peste 14 ani de experiență profesională a fost implicat în 14 proiecte de cercetare internaționale (H2020, FP7, FP6, SwissFunds, EEA Grants, Life Natura, ESA), 11 proiecte de cercetare naționale (POS CCE, PNCD, Rosa) si peste 150 de contracte de consultanță.

În prezent gestionează proiectul de cercetare post-doctorală (PNIII – PD) referitor la cartografierea mediului subteran urban în vederea cresterii rezilienței climatice urbane.

A publicat peste 30 de lucrări stiințifice (ca autor sau co-autor) în reviste de specialitate (ISI, BDI) si în proceeding-urile conferințelor. Este membru al Asociației Parteneriat pentru Proiecte si Fonduri Europene (APPFE) si al Asociației Internaționale de Hidrogeologie (IAH).

Funcții deținute:2010 – prezent – Cercetător stiințific Centrul de Cercetare

Ingineria Apelor Subterane – Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti

2019 – prezent – responsabil grup de lucru Captări de Apă din cadrul Comisiei Tehnice Alimentări cu Apă si Canalizări a APPFE.

Lucrări reprezentative:Proiecte de cercetare: BRIGAID - Bridging the Gap for Innovations in Disaster

Resilience http://brigaid.eu/, European Commision H2020 project (2016-2020)

INXCES - INnovations for eXtreme Climatic EventS, https://inxces.eu/, European Commision ERA-NET WaterWorks 2014 (2016-2019)

SNOWBALL - Remote sensing, model and in-situ data fusion for snowpack parameters and related hazards in a climate change perspective, http://snowball.meteoromania.ro/, EEA Financial Mechanism, (2013-2017)

TIMBRE - An integrated framework of methods, Technologies, tool policies for IMprovement of BRownfield regeneration in Europe, http://timbre-project.eu/, European Commission – FP7 project

Contracte de consultanță(2020) - Studiu de analiză - optimizarea investițiilor în

infrastructura de alimentare cu apă din sursă subterană din Mun.

Bucuresti pentru situații de urgență, Beneficiar SC APA NOVA BUCUREȘTI SA

(2020) - STUDIU HIDROGEOLOGIC - Modelarea hidrogeologică a captării apei în localitatea Podari – Jud. Dolj, Beneficiar: Clariant SRL

(2019-2020)-Investigații hidrologice, hidrogeologice si geofizice necesare pentru realizarea expertizei geotehnice, Beneficiar: UAT Județul Alba, Consiliul Județean Alba, SC PORR CONSTRUCT SRL

(2019-2020)-Servicii de monitorizare hidrogeologică pentru sistemul geotermic ELI-NP, Beneficiar: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică si Inginerie Nucleară Horia Hulubei

Articole științificeD. Găitănaru, C.R. Gogu, MA Boukhemacha, L. Litescu, V.

Zaharia, A. Moldovan, M. J. Mihailovici (2017) - Bucharest city urban groundwater monitoring system, Procedia Engineering Volume 209, 2017, Pages 143-147, https://doi.org/10.1016/j.proeng.2017.11.140

D. Găitănaru, A. Leonard, A Ioniță, R. Constantin Gogu (2010) - Groundwater quality data management using spatial analysis instruments - International Multidisciplinary Scientific GeoConference-SGEM, Vol. 2, pp. 15-23, ISBN-954918181-2, Albena, Bulgaria, WOS:000288622300003

V. Zaharia, D. Găitănaru (2018), Aspects of water budget in Văcăresti wetland, Mathematical Modelling in Civil Engineering, Vol. 14‐No. 1: 12‐23‐2018, Doi: 10.2478/mmce‐2018‐0002

V. Velasco, I. Tubau, E. Vázquez-Suñè, R. Gogu, D. Gaitanaru, M. Alcaraz, A. Serrano-Juan, D. Fernàndez-Garcia, T. Garrido, J. Fraile, X. Sanchez-Vila (2014) - GIS-Based Hydrogeochemical Analysis Tools (Quimet), Computers & Geosciences, http://dx.doi.org/10.1016/j.cageo.2014.04.013, WOS:000340695000018.

PORTRET – TINERI SPECIALIȘTI


- Revista Edilitatea îsi propune să reprezinte un instrument eficace de promovare a realizărilor membrilor săi, a experiențelor de succes si a bunelor practici; totodată, aceasta va fi si în continuare o punte pentru transferul de cunostințe si de informații de specialitate atât între membri, cât si între acestia si partenerii si colaboratorii APPFE;

- Membrii APPFE sunt încurajați să participe cu articole si cu propuneri în cadrul diferitelor secțiuni ale revistei;- Prin noua secțiune din Edilitatea, AUTOPORTRET – TINERI SPECIALIȘTI, APPFE doreste să contribuie la recunoasterea

meritelor specialistilor cu realizări deosebite sau de perspectivă, care activează în cadrul companiilor membre ale asociației, respectiv să ajute la cresterea atractivității domeniului si a profesiei în cadrul tinerei generații.

WORKSHOPUL DE PREZENTARE A NUMĂRULUI 2 AL REVISTEI EDILITATEA– 20 OCTOMBRIE 2020

În data de 20 Octombrie 2020 a avut loc la Măgurele, județul Ilfov, Workshop-ul de prezentare a numărului 2 al Revistei Edilitatea, evenimentul fiind găzduit de compania CVW TECHNOLOGIES.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai operatorilor regionali de apă, consultanți, proiectanți de specialitate, producători si furnizori de echipamente si tehnologii, repre-zentanți ai Băncii Europene de Investiții, reprezentanți ai mediului academic.

Manifestarea a debutat cu prezentarea numărului 2 al Revistei Edilitatea, în cadrul alocuțiunii susținute de către Domnul Florian Burnar, Presedinte al APPFE fiind subliniate următoarele:

CHIRU EPSICĂ1, BURNAR FLORIAN2*

1Director editorial, Revista Edilitatea2Presedinte APPFE*Adresă de e-mail autor de corespondenţă: [email protected]


Totodată, manifestarea a prilejuit si premierea câștigătorilor celui de-al doilea Concurs de fotografie organizat de Asociația Parteneriat pentru Proiecte si Fonduri Europene, în cursul lunii Septembrie 2020.

Astfel, Premiile au fost acordate câstigătorilor de către Domnul Gabriel Racovițeanu, Presedinte al Consiliului Științific al Revistei Edilitatea, după cum urmează:

LOCUL IAutor: COMPANIA DE APĂ ARADDenumire fotografie: ,,Etapa de aerare surprinsă la uzina de apă Arad’’

LOCUL IIAutor: ELENA MELANIA SĂVESCUDenumire fotografie: ,,Stația de epurare Timisoara - bazin nitrificare - denitrificare’’

LOCUL IIIAutor: DAMIAN NADOLU, ȘEF SECȚIE CPDRR, COMPANIA DE APĂ OLTENIADenumire fotografie: ,,Apa, uneori imposibil de controlat’’

LOCUL IIIAutor: SADE INGÉNIERIEDenumire fotografie: ,,Stația de epurare a apelor uzate Ludus – bazin de egalizare’’


PREMIUL SPECIALAutor: MARIA ALEXANDRA CONSTANTINESCU, ecologistă, 8 aniDenumire fotografie: ,,O lume pur si simplu mai frumoasă’’

OMAGIU SPECIALIȘTILORÎn buna tradiție a manifestărilor organizate de către APPFE si partenerii săi, Workshopul de prezentare a numărului 2 al

Revistei Edilitatea, a reprezentat si ocazia potrivită pentru omagierea unor specialiști ai sectorului de alimentări cu apă și canalizări, ale căror realizări au marcat de-a lungul timpului, dezvoltarea acestuia.

Diplomele și trofeele – oferite de către APPFE și Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice de Construcții București - au fost acordate de către Domnul Epsică Chiru, Director Editorial al Newsletterului APPFE si al Revistei Edilitatea, următoarelor persoane:

DANIEL STANCIU NICULAE CONSTANTIN

DUMITRU PANTEA IONEL CARAMAN

NICOLAE PITU

În cadrul evenimentului au mai fost premiați domnii CLAUDIU IORGOVICI, MIRCEA TOMA si ADRIAN BĂZĂRAN.


Manifestarea a inclus si prezentarea de către gazda evenimentului, compania CVW TECHNOLOGIES, a tehnologiilor de tratare a apei și de epurare a apelor uzate aflate în portofoliul acesteia.

Prezentarea – susținută de către Domnul Cătălin Valentin Negoiță - a fost urmată de un tur al fabricii CVW TECHNOLOGIES pe parcursul căruia au fost detaliate o serie de aspecte tehnice privitoare la producția de stații de tratare a apei si de stații de epurare a apelor uzate, având la bază tehnologiile inovatoare ale acestei companii.

Felicităm compania CVW TECHNOLOGIES (CV WATER din 2021!) pentru găzduirea acestui eveniment si pentru profesionalismul arătat pe parcursul pregătirii si derulării acestuia!


Platforma Academică are ca principal obiectiv asigurarea unui sprijin profesional de înalt nivel în beneficiul actorilor implicați în sectorul românesc de apă si apă uzată, pentru cresterea nivelului de calitate al serviciului public de alimentare cu apă si de canalizare si dezvoltarea acestuia, prin cresterea performanței resursei umane, cresterea nivelului de calitate în pregătirea si realizarea investițiilor necesare, în mod special pentru accesarea si utilizarea eficientă a fondurilor europene si nu în ultimul rând prin dezvoltarea unui cadru legal eficient si eficace.

În data de 13 Noiembrie 2020 a fost organizată prin sistem de videoconferință cea de-a doua reuniune a membrilor Platformei Academice în sprijinul sectorului românesc de apă si apă uzată (Platforma Academică).

Punctele înscrise pe ordinea de zi a reuniunii au cuprins prezentări si dezbateri cu privire la Planul de acțiune pentru operaționalizarea Platformei Academice si Propunerea de activități aferente Platformei Academice.

Reuniunea a întrunit consensul membrilor Platformei prezenți la eveniment cu privire la urgentarea procedurilor legale care să permită operaționaliza-rea în cel mai scurt a Platformei Academice, pentru a face posibilă funcționarea efectivă a acesteia si demararea activităților cuprinse în Planul de Acțiune. Astfel, în perioada următoare, după primirea tuturor acordurilor din partea membrilor săi, conducerea Platformei Academice va demara formalitățile necesare în acest sens.

În ceea ce priveste Planul de acțiune pentru

Înțelegând importanța coagulării capacităților profesionale existente la nivelul facultăților tehnice din sectorul alimentări cu apă si canalizări, respectiv al unor domenii conexe acestuia, reprezentanții mediului academic din cadrul celor mai

reprezentative 9 (nouă) facultăți de profil din România au la înființat „Platforma academică în sprijinul sectorului românesc de apă și apă uzată” prin semnarea, la Bucuresti, în luna Iulie 2020 a Protocolului de Parteneriat nr. 852/09.07.2020.

OPERAȚIONALIZAREA PLATFORMEI ACADEMICE INTRĂ ÎN LINIE DREAPTĂ!

RACOVIȚEANU GABRIEL1*, FLORESCU CONSTANTIN2, GOMBOȘ DAN3

1Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti, Facultatea de Hidrotehnică, Departamentul de Hidraulică, Edilitate si Protecția Mediului2Universitatea Politehnica Timisoara, Facultatea de Construcții, Departament Hidrotehnică3Universitatea din Oradea, Facultatea de Construcții, Cadastru si Arhitectură, Departamentul de Arhitectură si Construcții*Adresă de e-mail autor de corespondenţă: [email protected]

Foto: Ceremonia de semnare a Protocolului de constituire a Platformei Academice. Sursa: APPFE

INFORMAȚII DE CONTEXT


operaționalizarea Platformei Academice, acesta va cuprinde pentru început activități susținute de promovare a Platformei Academice pe lângă grupul țintă de beneficiari ai Platformei, respectiv pe lângă autoritățile centrale de management si de reglementare si alte entități implicate de la nivelul sectorului de apă si apă uzată, precum si demersuri pentru asigurarea finanțării Platformei Academice.

Totodată, Planul de acțiune include si acțiuni concrete de sprijin pentru beneficiarii Platformei academice, constând în inițierea către sau în colaborare cu autoritățile relevante a unor propuneri de proiecte necesare pentru dezvoltarea sectorului, acțiuni care vor viza, într-o primă etapă:

• promovarea învățământului hidrotehnic superior românesc în rândul tinerei generații;

• formarea profesională a personalului operatorilor regionali (tratarea apei, epurarea apei uzate, rețele de distribuție, rețele de canalizare, stații de pompare);

• actualizarea standardelor si normativelor tehnice aferente sectorului de apă si apă uzată;

• actualizarea Strategiei naționale de gestionare a nămolului;

• instituirea unui mecanism legal de protecție a meseriei de inginer constructor;

• crearea unui cadru procedural unitar pentru accesarea fondurilor disponibile prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă si Planul Național de Relansare si Reziliență 2021-2027.

În ceea ce priveste Propunerea de activități aferente Platformei Academice, aceasta se referă în mod orientativ la următoarele: activități de cercetare, activități de asistență tehnică, activități de consultanță/management de proiect. A fost reiterat faptul că preocupările majore ale Platformei Academice vor viza probleme de natură sistemică, generală si vor avea în vedere formularea unor soluții unitare, uniformizate, care să permită îmbunătățirea în ansamblu a performanței la nivelul sectorului de apă si apă uzată.

Reuniunea a reprezentat, de asemenea, o bună ocazie pentru încurajarea membrilor de a elabora contribuții la realizarea următoarelor numere ale Revistei Edilitatea, respectiv ale Newsletter-ului APPFE, acestea putând-se referi la omagierea înaintasilor, promovarea tinerilor specialisti, promovarea facultăților membre ale Platformei Academice.

Totodată, s-a precizat faptul că în perioada următoare vor fi definitivate si lansate, la intervale de cca. 1 lună, mai multe sesiuni/workshop-uri tehnice în format online având ca temă principală ,,Sistemele moderne de transport și epurare a apelor uzate’’.


WILO MIXERE SUBMERSIBILE – SOLUȚII MODERNE CU DURABILITATE MARE ȘI TEHNOLOGIE DE ULTIMĂ ORĂ

Mixerele submersibile Wilo sunt o combinație de fiabilitate si eficiență energetică!

Pe piața dispozitivelor care susțin procesul de epurare a apelor uzate, ca si în alte industrii, există o întrecere în găsirea de soluții care să realizeze o eficiență energetică cât mai mare. Această tendință este vizibilă si în segmentul mixerelor submersibile. Datorită complexității descrierii teoretice a procesului de amestecare a lichidelor, există încă mult loc de îmbunătățire, mai mult decât în cazul pompelor vortex, de exemplu. Mixerele submersibile au apărut în stațiile de epurare a apelor uzate acum aproximativ 30 de ani, la începutul anilor 1990. Acest lucru poate fi surprinzător pentru unii cititori, având în vedere cât de evoluată este tehnologia în vremurile noastre. EMU, care astăzi face parte din grupul Wilo, a fost unul dintre pionierii în acest domeniu si de atunci este topul produselor care au o eficiență ridicată în mixarea lichidelor. În acelasi timp, prioritățile sale sunt în continuare fiabilitatea si durabilitatea, adică caracteristici care permit o funcționare lungă si fără defecțiuni a mixerelor.

În zilele noastre, noile produse care apar pe piață sunt totusi deficitare la capitolul durabilitate. Putem da exemplu din industria auto, faptul că masinile produse în prezent, sunt performante, dar nu foarte durabile. De aceea este atât de important ca producătorii în eforturile lor de a asigura o eficiență ridicată a produselor să nu neglijeze necesitatea de a asigura un ciclu de viață lung. Mixerele Wilo pot fi un bun exemplu de produse avansate din punct de vedere tehnologic, care ating cele mai ridicate standarde de eficiență energetică si,

în acelasi timp, sunt durabile (cunoscute pentru longevitatea lor).

Înainte de a continua, merită menționat ce parametri funcționali determină efectiv această eficiență. Acest lucru permite o comparație obiectivă a diferitelor agitatoare, cel mai important dintre ei este factorul de împingere [N / kW] = F / P1.1. Aceasta este o valoare comparativă în conformitate cu ISO 21630 si arată forța de amestecare F pe care agitatorul este capabil să o genereze pentru un kilowatt consumat. Simbolul P1.1 înseamnă putere la punctul de lucru

Mixerele Wilo se caracterizează prin coeficienți de forță foarte mari, prin care cu cât diametrul palei este mai mare, cu atât este mai mare valoarea coeficientului. Unele mixere, cum ar fi TR 226 si TR 326 realizează rapoarte peste 1300 N / kW.

În continuare, vă prezentam un exemplu de înlocuire a vechilor agitatoare de viteză mică cu mixere care folosesc tehnologie modernă si durabilă - stație de tratare a apelor uzate.

Acolo s-au înlocuit mixerele de viteză mică în cele trei camere de denitrificare. Produsele TR 220 de la EMU (acum Wilo) în număr de sase, erau folosite în stația de epurare de 20 de ani. După atâția ani de funcționare, prin uzura lor, acestea amenințau continuitatea procesului în camerele de denitrificare. În 2018 echipamentele au fost înlocuite cu altele noi.

În ceea ce priveste vechile mixere TR 220, merită menționat faptul că la momentul instalării în anii 1990, acestea erau foarte moderne, transmisia de la motor la elice făcându-se


printr-o planetară. Acest concept viza cresterea durabilității echipamentului, comparativ cu alți producători care foloseau angrenajele tradiționale (transmisie cu roți dințate).

Noile agitatoare TRE 216.74-4 / 16 instalate sunt dispozitive moderne, cu durabilitate foarte bună. Ele sunt echipate cu motoare electrice din clasa IE3, care asigură o eficiență energetică ridicată. Datorită acesteia, puterea nominală a fost redusă (3,45 kW în loc de 4,5 kW), menținând în acelasi timp un efect de agitare similar.

Un aspect foarte important luat în considerare la planificarea unei investiții este eficiența energetică. În cazul discutat, îl putem considera bazat doar pe puterile nominale (puterea nominală a echipamentelor noi este mai mică cu 25%). Lipsa datelor cu privire la puterea la punctul de funcționare al vechilor mixere nu permite compararea valorilor P1.1. Cu toate acestea, în multe cazuri, se poate afirma clar că noua generație de mixere aduce economii semnificative astfel încât timpul de amortizare al investiției se reduce considerabil. Un exemplu este stația de epurare a apelor uzate din Łowicz (Polonia), unde au fost înlocuite mixerele si sistemul de aerare pentru patru bazinele de nitrificare. În 2019, Wilo a furnizat 8 mixere cu viteză lentă si peste 2.000 de difuzoare. După instalarea echipamentului Wilo, utilizatorul a raportat economii la costurile energiei de aproximativ 2.500 de euro/ lună!

Au fost selectate aceleasi mixere pentru camerele de nitrificare ca si cele utilizate în camerele de denitrificare - TRE 216.74-4 / 16. În acest fel, s-a asigurat interschimbabilitatea echipamentului, ceea ce creste nivelul de siguranță al

funcționării stației de epurare. În cazul unei defecțiuni a agitatorului, acesta poate fi înlocuit temporar cu altul, funcționând într-un punct mai sensibil.

La cererea investitorului, după instalarea mixerelor în bazine, s-au efectuat măsurători cu utilizarea unor dispozitive hidrometrice. Măsurătorile au fost efectuate de o unitate independentă de cercetare - Universitatea de Tehnologie din Wrocław. Rezultatele măsurătorilor au arătat viteze mai mari decât cele necesare cu 0,3 m / s.

Atunci când selectați echipamente noi, merită să acordați atenție atât eficienței energetice si inovației acestora, cât si durabilității si a fiabilității. Unii producători par să se concentreze doar pe una dintre aceste caracteristici. Recent, au apărut mixere submersibile inovatoare cu convertoare de frecvență construite în interiorul dispozitivului. Cu toate acestea, o astfel de soluție ridică multe controverse, deoarece invertorul, ca o componentă electronică, este sensibil la condițiile de mediu nefavorabil. Prin urmare, plasarea acestuia în locul cel mai expus la vibrații poate cauza defectarea acestuia. Mai mult, sunt necesare inspecții frecvente pentru a ține seama de cerințele speciale de întreținere / mentenanță.


DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI A SERVICIILOR DE CANALIZARE ÎN JUDEȚUL SATU MARE

DR. ING. IOAN LEITNER1*1Director General, APASERV SATU MARE S.A.*E-mail corespondență: [email protected]

1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII APASERV SATU MARE S.A.Apaserv Satu Mare S.A. s-a înfiinţat în anul 2004, prin

Hotărârea Consiliului Municipal nr. 16/83 din 25 august, fiind o societate comercială pe acţiuni cu capital de stat. Acţiunile sunt deţinute de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Satu Mare, membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru servicii în sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Satu Mare. Acționarul majoritar al societății este municipiul Satu Mare. Începând cu anul 2007, Apaserv Satu Mare S.A. a devenit Operator Regional, asigurând serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, colectare şi epurare a apelor uzate pe teritoriul judeţului Satu Mare.

Infrastructura de apă şi apă uzată a societăţii acoperă un număr de 52 de unităţi administrativ-teritoriale, având peste 104 puncte de lucru.

În prezent, relaţia de natură contractuală între comunităţile locale beneficiare ale serviciitor furnizate/prestate, grupate în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru servicii în sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Satu Mare şi Apaserv Satu Mare S.A., are la bază Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de apă-canal, semnat de părţi în anul 2009.

APASERV SATU MARE S.A. este o societate puternică, dinamică, atentă la confortul şi siguranţa consumatorilor. Tradiţia de peste o sută de ani a alimentării cu apă şi a canalizării din municipiul Satu Mare obligă societatea să fie conectată la un viitor ce înseamnă dezvoltare permanentă, modernizare şi servicii de cea mai bună calitate.

2. IMPLEMENTAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII COFINANȚATE DIN FONDURI EUROPENE

Principalele îmbunătăţiri ale serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare realizate începând cu anii 2000 au fost posibile pentru că Apaserv Satu Mare S.A. s-a orientat, la momentul potrivit, spre atragerea unor programe cu fonduri europene nerambursabile.

2.1 PROGRAMUL ISPA 2000-2006 – Măsura: Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate și a stației de epurare în municipiul Satu Mare

A fost primul program important de investiţii în sectorul de

mediu implementat de către Apaserv Satu Mare S.A. în municipiul Satu Mare. Programul s-a derulat în perioada 2002 - 2010, iar valoarea totală a investiţiei a fost de 37,4 milioane euro, finanţat de Uniunea Europeană printr-o contribuţie nerambursabilă de 71%, în cadrul Instrumentului pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) şi cofinanțat de Municipiul Satu Mare în proporție de 29%, prin contractarea unui împrumut de la Banca Europeană de Investiţii.

Obiectivele principale ale Măsurii ”Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate si a stației de epurare în municipiul Satu Mare” au fost îmbunătățirea sectorului de apă şi apă uzată în municipiul Satu Mare şi asigurarea conformităţii legislației româneşti cu acquis-ul comunitar al Uniunii Europene.

În urma implementării acestui program s-au realizat următoarele lucrări:

- Reechiparea a 31 de puţuri de captare a apei, din sursă subterană la Frontul de captare Noroieni-Micula;

- Reforarea şi reechiparea a 15 puţuri de captare a apei, din sursă subterană la Frontul de captare Noroieni-Micula;

- Construcţia a cca. 6 km reţea de aducţiune nouă;- Reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile Mărtineşti, la

o capacitate de 600 l/s; - Reabilitarea a cca. 13 km reţele de canalizare în municipiul

Satu Mare;- Reabilitarea a 7 staţii de pompare a apelor uzate în

municipiul Satu Mare;- Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate din municipiul

Satu Mare, la o capacitate de 900 l/s şi 180.000 l.e.În calitate de beneficiar al Măsurii ISPA, Apaserv Satu

Mare S.A. a fost parte a programului “Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor finali ISPA din sectorul apă-canal”. Obiectivul specific al acestui program a fost acela de a sprijini regionalizarea serviciilor de apă prin reorganizarea companiilor de apă existente, astfel încât acestea să devină organizaţii mai eficiente, oferindu-le platforma pentru a deveni entităţi atractive din punct de vedere comercial, prin reorganizarea sistemului de gospodărire a apei. Prin acest program au fost întocmite o serie de documente cadru, precum modelele de Contracte de asociere (între municipalităţi), Statutul Asociaţiei, Actul de înfiinţare al Operatorului Regional


2.2 PROGRAMUL POS MEDIU 2007-2013 – Proiect: Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare (Faza 1)

Al doilea mare proiect implementat de Apaserv Satu Mare S.A. a fost proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare” (Faza 1). Valoarea totală a investiției a fost de 48,2 milioane euro, din care 78,5% a reprezentat contribuția nerambursabilă din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Sectorial (POS) Mediu 2007-2013, 12% cea a Guvernului României, 1,84% a autorităților locale din aria proiectului, iar restul de 7,66% a fost suportat de Apaserv Satu Mare S.A. printr-un credit bancar obținut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare.

Obiectivul Proiectului a vizat îmbunătățirea infrastructurii de apă şi apă uzată din județul Satu Mare, atât pentru beneficiul locuitorilor, cât şi pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu.

Obiectivele specifice ale Proiectului au fost: - Îmbunătăţirea calității apei potabile în vederea atingerii

standardelor UE (Directiva 98/83/ EC);- Creşterea calităţii şi accesului la serviciile de apă şi cana-

lizare;- Creşterea ratei de conectare la staţiile de epurare în vederea

conformării cu Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/EEC);

Noile investiţii vor avea o contribuţie esenţială în realizarea obiectivelor Articolului 174 al Tratatului de Aderare, şi anume: Păstrarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător; Protejarea sănătăţii oamenilor; Utilizarea prudentă şi raţionată a resurselor naturale; Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă.

Proiectul a constat în investiţii pentru îmbunătăţirea tratării apei potabile şi a reţelelor de apă în 5 sisteme de alimentare cu apă din judeţ: Satu Mare, Carei, Negreşti-Oaş, Tăşnad şi Livada, precum şi pentru colectarea şi epurarea apelor uzate în 7 aglomerări din judeţ: Satu Mare, Carei, Negreşti-Oaş, Tăşnad, Livada, Ardud şi Căpleni.

Investiţiile s-au desfăsurat în 14 localități din județ: Satu Mare, Botiz, Lazuri, Păulesti, Ambud, Odoreu, Carei, Foieni, Căpleni, Negresti-Oas, Tăsnad, Livada, Ardud, Mădăras si au avut în vedere extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, construirea/modernizarea staţiilor de tratare a apei potabite şi a staţiilor de epurare, precum şi creşterea calităţii serviciilor publice de apă şi canalizare, în condiţiile unor tarife

acceptabile pentru populaţie.Rezultatele Proiectului:- Asigurarea serviciilor moderne de alimentare cu apă şi

canalizare în majoritatea zonelor urbane; - Reducerea semnificativă a poluării si efectelor negative

asupra mediului pe raza județului Satu Mare;- Ape ale râurilor din județul Satu Mare mai curate, ca

rezultat al lucrărilor de reabilitare, extindere si modernizare a infrastructurii.

Cu un număr total de 19 contracte, din care 1 contract de furnizare, 3 contracte de servicii si 15 contracte de lucrări, Proiectul s-a finalizat în data de 31.07.2016, realizându-se astfel următoarele lucrări:

- Reabilitarea si forarea a 16 puțuri de captare a apei din sursă subterană;

- Extinderea si reabilitarea a 65,5 km rețele de distribuție;- Reabilitarea a 22,7 km rețele de aducțiune;- Reabilitarea si construirea a 3 stații de pompare a apei;- Reabilitarea si construirea a 2 stații de clorinare;- Reabilitarea a 2 rezervoare de apă;- Realizarea a 2 sisteme SCADA;- Extinderea a 143,79 km rețele de canalizare, inclusiv con-

struirea a 14 stații de pompare a apei uzate;- Reabilitarea a 23,1 km rețele de canalizare.De asemenea, au fost achiziționate 2 autospeciale combinate

spălător-vidanjor, una cu o capacitate a rezervorului de 12 m3 si cealaltă cu o capacitate de 8 m3.

2.3 PROGRAMUL POS MEDIU 2007-2013 – Proiect: Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare, Etapa II ECO

Pe lângă cele 19 contracte prevăzute inițial în Faza I

şi Contractul de delegare al managementului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Figura 1. Stația de epurare Satu Mare reabilitată


a proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare”, în baza Contractului de finanțare nr. 14965/01.10.2015, încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene, au fost aprobate alte 4 contracte de lucrări si 3 contracte de furnizare în cadrul proiectului ”Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă si apă uzată în județul Satu Mare, Etapa II ECO”. Contractul de finanțare a fost obținut ca urmare a economiilor realizate în cadrul investițiilor inițiale prevăzute în Faza I a proiectului.

Valoarea totală a investiției din economii a fost de 7,6 milioane euro, din care 99% a reprezentat contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene din Fondul de Coeziune si cea a Guvernului României, iar restul de 1% a fost suportat de

autoritățile locale din aria proiectului.Proiectul ”Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă

si apă uzată în județul Satu Mare, Etapa II ECO” a cuprins în primul rând lucrări de construire a rețelei de apă si canalizare în Viile Careiului, extinderea rețelei de canalizare în localitatea Păulesti, respectiv lucrări de construire a rețelei de apă în localitățile Moftinu Mare si Ghilvaci.

Proiectul s-a finalizat în data de 31.03.2016, realizându-se astfel următoarele lucrări:

- Extinderea a 16,7 km rețele de distribuție si realizarea a 1.000 de bransamente de apă;

- Extinderea a 2 km rețele de aducțiune; - Construirea unei gospodării de apă;

Figura 2. Autospecială combinată spălător-vidanjor Figura 3. SEAU Satu Mare – stație de pompare intermediară

Figura 4. STAP Doba

Figura 5. Autobasculantă transport nămol Figura 6. Contoare de apă cu citire la distanță montate


-Extinderea a 7,7 km rețele de canalizare, inclusiv construirea a 3 stații de pompare a apei uzate si realizarea a 741 de racorduri de canalizare;

-Reabilitarea a 23,1 km rețele de canalizare.De asemenea, prin acest proiect Apaserv Satu Mare S.A.

a achiziționat patru vidanje cu o capacitate a rezervorului de 7 m3 si trei autobasculante pentru transportarea nămolului provenit de la stațiile de epurare, fiecare având o capacitate de 26 tone. Au mai fost achiziționate si instalate 30.000 de contoare de apă cu citire la distanță pentru municipiul Satu Mare.

2.4 PROGRAMUL POIM 2014-2020 – Proiect: Fazarea Proiectului Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare (Faza 2)

Având în vedere că Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare” (Faza 1) nu s-a putut finaliza în totalitate până la data finală de eligibilitate a acestuia, unele componente din cadrul acestuia au fost transferate în noua perioada de programare (POIM 2014-2020). Prin urmare, lucrările nefinalizate în Faza 1 a proiectului sunt continuate în cadrul proiectului ”Fazarea Proiectului Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare (Faza 2)”.

Valoarea totală a investiției este de 16,2 miloane de euro, din care 78,5% reprezintă contribuția nerambursabilă din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, 12% cea a Guvernului României, 1,84% a autorităților locale din aria proiectului, iar restul de 7,66% este suportat de Apaserv Satu Mare S.A. printr-un credit

bancar obținut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare.

Proiectul „Fazarea proiectului Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă si apă uzată în județul Satu Mare” cuprinde 13 contracte, din care 2 de servicii si 13 de lucrări, având termen de finalizare 31 ianuarie 2021.

Proiectul vizează continuarea si finalizarea lucrărilor privind captarea, tratarea, distribuția apei în localitățile Carei, Negresti-Oas, Tăsnad si Livada, respectiv colectarea si epurarea apelor uzate în localitățile Satu Mare, Păulesti, Ambud, Carei, Negresti-Oas, Tăsnad, Livada, Ardud si Căpleni, lucrări care au fost începute în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă si apă uzată în judeţul Satu Mare” (Faza 1) si confinanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) 2007-2013, contribuind în mod substanțial la dezvoltarea județului, la protejarea mediului, si la îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

Până în prezent s-au finalizat următoarele lucrări.• Reabilitarea a 3 captări din sursă de suprafață;• Forarea a 4 puțuri de captare a apei din sursă subterană;• Extinderea a 4,6 km rețele de aducțiune; • Extinderea si reabilitarea a 12,5 km rețele de distribuție;• Reabilitarea si construirea a 2 stații de tratare a apei

potabile;• Realizarea a 2 sisteme SCADA;• Reabilitarea si extinderea a 3 stații de epurare a apelor

uzate;• Extinderea a 34,6 km rețele de canalizare, inclusiv

construirea a 22 stații de pompare a apei uzate;• Reabilitarea a 4,7 km rețele de canalizare;

Figura 7. Captare Râul Tur reabilitată Figura 8. STAP Negresti-Oas reabilitată


Totodată, sunt în derulare lucrări de construcții la 2 stații de epurare a apelor uzate.

De menționat este si faptul că aceste proiecte de investiții cofinanțate din fonduri europene au fost duse la îndeplinire de Apaserv Satu Mare S.A. prin Unitatea de Implementare a Proiectelor, cu sprijinul consultanților de asistență tehnică pentru managementul proiectului, respectiv pentru supervizarea lucrărilor

3. ACCESAREA DE NOI FONDURIProgramul POIM 2014-2020 – Proiect: Proiectul

Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată din județul Satu Mare, în perioada 2014-2020

Pe lângă investițiile atrase anterior, Apaserv Satu Mare S.A. a obținut o nouă finanțare nerambursabilă pentru perioada 2014-2020.

Astfel, în data de 19.11.2019 s-a semnat Contractul de finanțare nr. 278 pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă si apă uzată din județul Satu Mare, în perioada 2014-2020, în valoare de peste 214 milioane de euro (fără TVA). Aceste noi fonduri obținute vor fi direcționate în special către localitățile mici si mijlocii, cu condiția să aibă peste 2.000 de locuitori si să fie membre în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Servicii (ADI) în sectorul de apă si apă uzată din județul Satu Mare. Calitatea de membru este necesară pentru delegarea serviciilor de alimentare cu apă si de canalizare către APASERV SATU MARE S.A.

Perioada de implementare a proiectului este de 51 luni, respectiv între data de 30.10.2019 si data de 31.12.2023.

Structura de finanțare a proiectului: Cheltuielile eligibile finanțate din fonduri publice vor fi de 94%, împărțite după cum urmează: 85% din Fondul de Coeziune, 13% de la Bugetul de stat si 2% de la Bugetele locale. Contribuția Operatorului va acoperi cheltuielile eligibile aferente Flat Rate (6%).

Obiectivul general al proiectului regional:Proiectul are drept scop continuarea strategiei regionale de

dezvoltare a sectorului de apă şi apă uzată din judeţul Satu Mare în vederea îndeplinirii cerinţelor acquis-ului de mediu al Uniunii Europene, prin promovarea investiţiilor în domeniul apei şi apei uzate pentru asigurarea conformării cu directivele europene privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE) si epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EEC), respectiv prin:

- Reabilitarea rețelei electrice de medie tensiune, trecerea de la 6kV la 20kV pentru frontul de captare Satu Mare și uzina de apă Mărtinești;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă din zona Satu Mare către Ardud, Baba Novac, Gelu, Dobra și Bogdand și extinderea sistemului de canalizare din clusterul Ardud;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă din zona Satu Mare către Medieșu Aurit, Romănești, Băbășești, Odoreu, Decebal, Doba și a sistemului de canalizare în aglomerările Dorolț, Satu Mare, Vetiș, Doba și Medieșu Aurit;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă din zona Satu Mare către Craidorolț, Crișeni, Eriu Sâncrai și Satu Mic și extinderea sistemului de canalizare în clusterul Micula;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă din zona Halmeu, Turţ şi a sistemului de canalizare din clusterul Turulung şi aglomerările Turț;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă Tarna Mare şi a sistemului de canalizare din clusterele Tarna Mare și Bătarci;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă Carei către Tiream/Ghenci şi a sistemului de canalizare din clusterul Carei;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în Cămârzana și Tîrșolț;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă Tăşnad şi a sistemului de canalizare din clusterul Tăşnad;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă Negrești-Oaș și Certeze şi a sistemului de canalizare din aglomerarea Negreşti-Oaș;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în Valea Vinului;

- Extinderea sistemului de canalizare din aglomerările Bârsău şi Oraşu Nou;

- Construcţia, extinderea şi reabilitarea facilităților de captare, tratare, înmagazinare și pompare apă în localităţile Halmeu, Turț, Tarna Mare, Tîrșolț, Huta Certeze și Nergrești-Oaș;

- Construcţia stațiilor de epurare din localităţile Bătarci, Tîrșolț și Oraşu Nou;

- Extinderea stațiilor de epurare din localităţile Medieşu Aurit și Turulung;

- Construirea instalației de tratare a nămolului din Satu Mare;

- Achiziția de utilaje: 2 autospeciale combinate spălător-vidanjor, 2 vidanje și 1 autolaborator de detectare pierderi;

- Achiziția de echipamente de laborator pentru STAP și echipamente SCADA.


Investițiile cuprinse în proiect sunt incluse în 24 contracte, si anume: 4 contracte de servicii, 4 contracte de furnizare, 12 contracte de lucrări de tip execuție si 4 contracte de lucrări de tip proiectare si execuție.

Stadiul contractelor cuprinse în proiect: 4 contracte au fost semnate, iar procedurile de atribuire sunt în derulare pentru alte 5 contracte. De asemenea, sunt în curs de finalizare documentațiile de atribuire pentru restul contractelor în vederea lansării procedurilor de atribuire până la sfârsitul anului 2020.

După finalizarea investițiilor, Proiectul va contribui semnificativ la dezvoltarea socio-economică a ariei deservite de APASERV SATU MARE S.A. prin următoarele:

- îmbunătățirea condițiilor de viață si reducerea riscului de îmbolnăvire în mediul rural prin dezvoltarea/înființarea sistemelor de colectare a apelor uzate si prin asigurarea furnizării apei potabile de calitate, în condiții de siguranță si în regim continuu;

- reducerea poluării mediului prin eliminarea descărcării apei uzate neepurate sau insuficient epurate;

- reducerea pierderilor din sistemele de alimentare cu apă, contribuind la conservarea pe termen lung a resurselor de apă;

- crearea în mod direct de locuri de muncă suplimentare ca urmare a extinderii rețelelor de apă potabilă si canalizare în aria de proiect si a facilităților de tratare propuse.

Figura 9. Aria de proiect

4. ConcluziiPrin Tratatul de Aderare, România s-a angajat să

implementeze în mod gradual Directivele Uniunii Europene privind apa potabilă si apa uzată. În ceea ce priveste epurarea apelor uzate urbane, în România au fost acordate perioade tranzitorii cu următoarele termene limită: anul 2015 pentru aglomerările cu o populație echivalentă mai mare de 10.000 locuitori si anul 2018 pentru aglomerările cu o populație echivalentă între 2.000 si 10.000 locuitori.

Proiectele prezentate mai sus au o importanță deosebită în cadrul dezvoltării infrastructurii de mediu locale, al atingerii standardelor Uniunii Europene în privința calității apei potabile si a apelor uzate, contribuind în mod substanțial la dezvoltarea județului Satu Mare, la protejarea mediului, si la îmbunătățirea stării de sănătate a populației din județul Satu Mare.

Dezvoltarea si modernizarea serviciilor de alimentare cu apă si canalizare se realizează progresiv si continuu. Astfel, prima dată a fost reabilitat si modernizat sistemul de alimentare cu apă si canalizare din municipiul resedință de județ, după care au urmat sistemele din orase si localitățile limitrofe acestora. În prezent sunt în curs de execuție extinderile si dezvoltările sistemelor de alimentare cu apă si canalizare în toate localitățile cuprinse în aglomerările de peste 2.000 LE, urmând ca la finalizarea acestora întreaga zonă deservită de Apaserv Satu Mare SA să fie conformă Tratatului de Aderare .

Dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apă si a serviciilor de canalizare în Județul Satu Mare este o activitate continuă a societății Apaserv Satu Mare SA, aceasta având în pregătire un Studiu de Fezabilitate pentru extinderea serviciilor si în localitățile sub 2.000 LE.


ROLUL INVESTIGAȚIILOR GEOTEHNICE PENTRU EXECUȚIA ȘI REFACEREA REȚELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI DE CANALIZAREOLINIC ERNEST - DANIEL1*

1 Conf. Univ. Dr. Ing., Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti, Facultatea de Hidrotehnică, Departmentul de Geotehnică si Fundații, Bvd. Lacul Tei, Nr. 122-124, Sector 2, Bucuresti* E-mail pentru corespondenţă: [email protected]

REZUMATEste necesar un studiu geotehnic pentru execuția/refacerea

unei rețele de alimentări cu apă sau canalizare? Din punct de vedere legislativ, răspunsul este DA. În acest articol vor fi prezentate aspecte care descriu rolul si utilitatea investigaților geotehnice de teren si laborator pentru proiectarea si execuția (punerea în operă) a unei conducte de alimentări cu apă sau canalizare.

ABSTRACT Is a geotechnical study necessary for the execution /

restoration of a water supply or sewerage network? Legally, the answer is YES. This article will present aspects that describe the role and usefulness of field and laboratory geotechnical investigations for the design and execution (implementation) of a water supply or sewerage pipeline.

Cuvinte cheie: documentații geotehnice, valori caracteristice si de calcul, lucrări de sprijinire, material de umplutură, impactul asupra vecinătăților.

1. IntroducereEste necesar un studiu geotehnic pentru execuția/refacerea

unei rețele de alimentări cu apă sau canalizare? Din punct de vedere legislativ, răspunsul este DA. Rolul investigațiilor geotehnice pentru execuția si refacerea rețelelor de alimentări cu apă si canalizare poate fi descris succint, astfel:

• stabilirea stratificației pe adâncimea excavației si sub aceasta, în zona de influență a excavației;

• semnalarea prezenței unor pământuri cu comportament special (exemple: pământuri sensibile la umezire, pământuri cu umflări si contracții mari, pământuri lichefiabile)

• identificarea nivelului apei subterane si, dacă este cazul, stabilirea soluțiilor de epuisment;

• recomandarea soluțiilor de realizare a excavației (cu taluz înclinat / vertical, cu / fără sprijinire);

• evaluarea impactului / influenței asupra vecinătăților;

• recomandări privind realizarea umpluturii pentru revenirea la cota terenului amenajat.

2. Cerințe impuse de legislația în vigoare pentru investigațiile geotehnice

Pentru cei care activează în zona elaborării documentațiilor geotehnice, normativul tehnic NP 074 – 2014 este de departe documentul c el mai important. „Documentațiile geotehnice pentru construcții reprezintă o componentă distinctă a proiectului unei construcții” este o clarificare foarte utilă care este prezentată încă din capitolul 1 al acestui normativ. [1]

Studiul geotehnic (SG) reprezintă documentația tehnică obligatorie pentru proiectarea oricărei cons-trucții în fazele de proiectare: studiu de fezabilitate (S.F.), proiect tehnic (P.T.) sau documentație tehnică pentru autorizarea construcțiilor (D.T.A.C.). Este obligatorie verificarea de către un verificator de proiecte atestat în domeniul Af – „Rezistența mecanică si stabilitatea masivelor de pământ, a terenului de fundare si a interacțiunii cu structurile îngropate”.

O documentație geotehnică se bazează în primul rând pe investigații de teren. Anexele D, E, F si G din NP 074-2014 sunt dedicate acestui aspect. Desi toate aceste anexe sunt „recomandări”, ba chiar „re-comandări cu titlu de exemplificare”, foarte mulți elaboratori de documentații geotehnice consideră acesti termeni echivalenți cu „cerințe minimale”.

În anexa E „Recomandări cu titlu de exemplificare privind interspațiile si adâncimea investigațiilor”, care preia informațiile din standardul SR EN 1997-2:2007 (cunoscut drept Eurocod 7 - document cu caracter obligatoriu în România), anexa B, pct. B3, se precizează că pentru construcții liniare (drumuri, căi ferate, canale, conducte, diguri, tuneluri, ziduri de sprijin) interspațiile între punctele de investigare sunt de 20…200 m. [2]

În ceea ce priveste adâncimea de investigare, pentru transee si conducte, adâncimea investigată, măsurată de la baza excavației, este valoarea mai mare dintre: 2m sub nivelul


tălpii excavației sau de 1.5 ori lățimea excavației.În cazul excavațiilor subterane mici (cazul pozării condutelor

prin foraj dirijat) adâncimea de investigare se măsoară tot de sub cota inferioară de pozare si este o dată sau chiar de două

ori lățimea (diametrul) excavației.

O altă recomandare trebuie avută în vedere atunci când, pentru adâncimi mai mari de pozare a conductelor, se recurge la utilizarea de sprijiniri de adâncime (palplanse, pereți mulați, piloți tangenți, secanți sau distantați). În acest caz, adâncimea investigată se stabileşte în funcție de fisa sprijinirii, adică adâncimea lucrării de sprijin sub cota excavației.

Punctele de investigareGroapa, sanțul, transeea, galeria sunt investigații

geotehnice de suprafață, forajul geotehnic – de adâncime dar, încercările pe teren de tip SPT, DPT, CPT, CPTu, DMT etc.. sunt si ele „puncte de investigare”. În anexa G se precizează că forajele sau sondajele deschise, cu prelevare de esantioane, sunt obligatorii dar, nu se specifică ponderea acestora din numărul total de „puncte de investigare”. În mod rezonabil, se poate spune că numărul de foraje geotehnice trebuie să fie cel puțin egal cu celelalte metode de investigare in-situ.

În practica curentă, pentru structurile liniare, cum este cazul rețelelor de alimentări cu apă si canalizări, distanța între punctele de investigare este, în cel mai fericit caz, la limita superioară a domeniului recomandat (20…200 m), situație în care, densitatea încercărilor de laborator care să fie efectuate pe probe, în special netulburate, trebuie să fie mare. Abia atunci când distanța între punctele de investigare este mai mică, se poate recomanda o alternare între foraje geotehnice si alte tipuri de încercări pe teren, cele din urmă având rolul să confirme stratificația si parametrii obținuți din încercările de laborator.

Figura 1. Adâncimi de investigare pentru excavații [1]

Când nivelul suprafeței piezometrice sau al apei subterane este sub baza excavației, este indicat să se adopte cea mai mare valoare dintre următoarele condiții:

Când nivelul suprafeței piezometrice sau al apei subterane este deasupra bazei ecavației, este indicat să se adopte cea mai mare valoare dintre următoarele condiții:

Dacă nu se întâlneste până la aceste adâncimi un strat permeabil:

Figura 2. Adâncimi de investigare pentru excavații cu spijiniri de adâncime [1]


3. Parametrii geotehnici necesari în proiectarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare

Dacă anexele D, E, F si G din NP 074-2014 conțin recomandări, în anexa H „Cerințe privind minimul de încercări în laboratorul geotehnic” sunt prezentați „parametrii geotehnici care trebuie determinați pentru fiecare categorie geotehnică”. Această anexă nu mai conține recomandări; sunt doar cerințe.

Caracteristicile fizice ale pământurilor dau indicații asupra comportamentului mecanic si sugerează efectuarea de încercări din care să rezulte un eventual comportament special (pământuri sensibile la umezire, pământuri cu umflări si contracții mari). Deci, în mod obligatoriu, acestea trebuie determinate. Este vorba de: granulozitate, umiditate, limite de plasticitate, densități si greutăți volumice. Dar, principalii parametrii necesari în proiectare sunt cei mecanici. Dintre acestia, cei mai importanți sunt compresibilitatea si rezistența la forfecare.

Parametrii geotehnici care rezultă din încercarea de compresibilitate în laborator sunt utili în calculul de tasare. Prezintă interes atunci când asupra terenului se acționează cu o suprasarcină care va duce la rearanjarea particulelor solide, eventual, evacuarea apei din pori si va genera o tasare a terenului de fundare. Dar, în cazul rețelelor de alimentare cu apă si canalizare, de regulă, apare chiar o descărcare a terenului deoarece volumul de pământ dislocuit de conductă este înlocuit cu apă sau chiar aer. În concluzie, încercarea de compresibilitate a pământului este utilă în cazul unor lucrări mai complexe si în situații particulare care modifică distribuția efortului vertical în masivul de pământ.

Parametrii rezistenței la forfecare, unghiul de frecare internă si coeziunea, sunt parametrii cu adevărat importanți pentru aceste lucrări. Acestia se determină în laborator în încercări de forfecare directă sau compresiune triaxială, în cel de-al doilea caz, cu posibilitatea măsurării presiunii apei din pori, pe probe la umiditatea naturală sau inundate inițial, în încercări de tip: neconsolidat-nedrenat (UU), consolidat nedrenat (CU) si consolidat drenat (CD). Parametrii rezistenței la forfecare rezultați din cele 3 tipuri pot fi semnificativ diferiți. Din acest motiv, este extrem de important să fie ales tipul de încercare care descrie cel mai bine situația din teren. În ipoteza unei excavații care va rămâne deschisă pe termen scurt, încercările potrivite sunt cele de tip UU sau CU, în timp ce, pe

termen lung, vor trebui efectuate încercări de tip CD.În proiectare se folosesc valorile de calcul ale parametrilor

geotehnici care rezultă din valorile caracteristice, la rândul lor, obținute pe baza valorilor măsurate (din încercări de laborator) si valorilor derivate (din corelații între încercările pe teren si cele de laborator). [3]

4. Excavație taluzată sau excavație cu taluz vertical și lucrări de sprijinire?

4.1. Excavația cu taluz înclinatO excavație taluzată generează volume sublimentare de

material excavat, volume care ulterior vor trebui repuse în operă prin compactare. Panta taluzului stabil se predimensionează prin metode simple si, pentru excavații cu adâncimi mai mari de 3…5m, se verifică prin analize de stabilitate.

Este puțin probabil ca într-un amplasament să se beneficieze de atât de mult spațiu, respectiv, deschideri atât de mari, încât să poată fi prevăzută o excavație taluzată. Asta, chiar dacă se face abstracție de costurile suplimentare foarte mari.

4.2. Excavația cu taluz verticalCel mai frecvent, pentru punerea în operă a conductelor, se

execută transee cu taluz vertical. Din păcate, de foarte multe ori, aceste transee sunt nesprijinite. Cazurile cu surpări / cedări de maluri sunt frecvente si conduc uneori chiar la pierderi de vieți omenesti. Pe de altă parte, sunt dese situațiile în care vedem o transee nesprijinită si aceasta nu cedează… o perioadă de timp.

Cu siguranță o excavație cu taluz vertical, nesprijinită nu se poate executa într-un pământ necoeziv. Coeziunea este cea care poate asigura stabilitatea unei excavații. Dar, intervine

Figura 3. Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar


factorul timp. Coeziunea poate să scadă brusc atunci cand pământul este expus la variații de umiditate si temperatură. Cresterea umidității conduce la scăderea consistenței si implicit a coeziunii. Scăderea umidității poate genera apariția de fisuri într-un masiv coeziv, situație care coresponde cu dispariția completă a coeziunii. Cu alte cuvinte, atunci când se execută o excavație cu taluz vertical, nesprijinită, trebuie luate măsuri pentru menținerea constantă a coeziunii în timp si ritmul de execuție trebuie să fie unul susținut.

Cu siguranță cea mai utilizată metodă de sprijinire a excavațiilor verticale, pentru rețelele hidroedilitare, este cea cu sprijiniri simple din elemente metalice de inventar, care a înlocuit sprijinirile clasice din lemn, cu dulapi orizontali sau verticali. Avantajele sprijinirilor simple din elemente metalice de inventar sunt cunoscute: ritm rapid de lucru, număr mai mare de reutilizări. S-au dezvoltat tehnici si tehnologii com-plexe care permit adaptarea distanței dintre panouri, avansarea în adâncime pe etape, modificarea poziției spraițurilor.

Principiul de bază al dimensionării unei astfel de sprijiniri a rămas acelasi: panoul metalic, care acum înglobează dulapii si filatele, trebuie să preia împingerea activă a pământului si să o transmită la spraițuri, totul, în condiții de siguranță. Valoarea presiunii active maxime care poate fi preluată de aceste panouri se regăseste în fisele tehnice. Altfel spus, pentru alegerea corectă si eficientă a sprijinirilor simple din elemente metalice de inventar, se calculează presiunea activă a pământului (a se vedea figura 4) si din catalog se alege tipul de sprijinire care poate să preia o presiune activă mai mare.

Se subliniază faptul că NP 120-2014 “Normativ privind cerințele de proiectare, execuție si monitorizare a excavaților adânci în zone urbane”, are ca obiect excavațiile cu adâncimi mai mari de 3.00 m, realizate în zone construite, iar

“investitorul construcției pentru care se realizează excavația adâncă este obligat să dispună expertizarea tehnică pentru toate construcțiile şi utilitățile situate în zona adiacentă” [5].

5. Utilizarea materialului excavat ca material de umplutură

Cu excepția cazului în care materialul excavat este unul care intră în categoria terenurilor dificile, cu comportament special, cea mai bună recomandare pentru materialul de umplutură este chiar materialul local. Este obligatoriu în schimb, ca acesta să fie depozitat în condiții optime. Dacă excavația traversează un teren stratificat, materialul trebuie păstrat pe tipuri (sorturi) si ulterior pus în operă pentru a reface stratificația inițială.

Un aspect extrem de important îl constituie verificarea calității terasamentelor. Determinarea gradului de compactare este obligatorie. Alte tipuri de determinări, cea mai frecventă, încercarea cu placa dinamică (sau statică) constituie tehnici pentru evaluare rapidă a gradului de compactare. În final, acesta trebuie confirmat prin încercări clasice de determinare a densităţii în stare naturală şi uscată, cu stanța, cu conul de nisip sau cu folia cu apă, în funcție de tipul umpluturii.

6. Realizarea rețelelor hidroedilitare în pământuri sensibile la umezire

NP 125:2010 “Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire” conține Anexa 7 “Măsuri referitoare la lucrările edilitare si de instalații în cazul pământurilor sensibile la umezire”. Măsura generală din această anexă este de amplasare a rețelelor purtătoare de apă în canale de protecție controlabile, cu excepția situației în care

Figura 4. Diagrame de distribuție a împingerii active a pământului pe pereți rezemați cu spraițuri [4]


se estimează că, în eventualitatea unor pierderi de apă, nu apar deformații sau deplasări mai mari decât cele admisibile. O altă măsură este: “distanța minimă de amplasare a rețelelor hidroedilitare față de fundațiile clădirilor este de 3 m” [6].

Atât în cazul pământurilor sensibile la umezire, cât si în cazul pământurilor cu umflări si contracții mari, apare interdicția generală de utilizare a pernelor de material granular cu permeabilitate ridicată.

7. Elaborarea și verificarea documentației geotehnice

Studiul geotehnic preliminar (SGP) este documentația geotehnică utilă doar pentru faza studiului de prefezabilitate (S.PF.) si se întocmeste, în principal, pe baza unor date tehnice de arhivă si nu se verifică Af.

Studiul geotehnic (SG) reprezintă documentația tehnică obligatorie pentru proiectarea oricărei construcții în fazele de proiectare: studiu de fezabilitate (S.F.), proiect tehnic (P.T.) sau documentație tehnică pentru autorizarea construcțiilor (D.T.A.C.). Este obligatorie verificarea de către un verificator de proiecte atestat în domeniul Af – „Rezistența mecanică si stabilitatea masivelor de pământ, a terenului de fundare si a interacțiunii cu structurile îngropate”.

8. Expertiza geotehnică cu sau fără avarieNotă: Acest capitol nu face referire la expertiza geotehnică

obligatorie în cazul excavațiilor adânci în zone urbane.

Cine poate solicita elaborarea unei expertize geotehnice?În articolul 2.4.1. din acelaşi NP 074-2014 se precizează:

„Expertiza geotehnică se realizează, la comanda beneficiarului lucrării de construcție […]”.

În Hotărârea Guvernului nr. 742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor si a construcțiilor, se precizează în art 9 (2) „Expertizarea tehnică se poate realiza si în următoarele situații: c) la solicitarea autorității contractante sau a beneficiarului […]”. Pe de altă parte, în art. 10. Se menționează „Expertizarea tehnică se realizează […] la solicitarea, după caz, a proprietarilor, administratorilor, investitorilor, autorităților cu atribuții de control, instanțelor judecătoresti si/sau a altor părți interesate. [7]

Art. 12. (2) „Concluziile si, după caz, soluțiile si măsurile de intervenție propuse si fundamentate de expertul tehnic în raportul de expertiză tehnică se însusesc de către proprietarul/administratorul construcției […]”, ridică urmatoarele întrebari: Concluziile unei expertize tehnice întocmite la comanda unei părți interesate, trebuie însusite de proprietarul construcției? Oare câte expertize geotehnice sunt comandate de constructor sau proiectant? Mai sunt acestea expertize tehnice sau sunt expertize-parte?

Articolele 12. (3) „Raportul de expertiză […] a) constituie parte a temei de proiectare pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru executarea lucrărilor de intervenție […]” si 12. (4) „Expertul tehnic verifică, semnează si

Figura 5. Exemple de montare a rețelelor purtătoare de apă în canale de protectie [6]


stampilează documentațiile tehnice, în toate fazele de elaborare ale acestora, în domeniile/subdomeniile […] pentru care este atestat si a întocmit expertiza tehnică, pentru confirmarea conformității acestora cu raportul de expertiză tehnică”, ridică o altă întrebare: Ştiu beneficiarul si proiectantul că atunci când este elaborată o expertiză geotehnică, proiectul tehnic care rezultă din aceasta trebuie să aibă si viza expertului tehnic pentru a confirma că a fost respectată soluția din ex-pertiză?

ConcluziiIngineria Geotehnică şi reţelele hidroedilitare, la fel ca

orice alte lucrări de construcţii, se întâlnesc în două puncte: investigaţia geotehnică şi proiectarea geotehnică. Dacă investigarea geotehnică are ca obiect identificarea condițiilor din amplasament (teren de fundare şi zona de influenţă – vecinătăţi), proiectarea geotehnică foloseşte aceste informaţii în scopul execuţiei şi operării în deplină siguranţă.

Pentru faza de proiectare Studiu de Prefezabilitate, documentația geotehnică se numeşte Studiu Geotehnic Preliminar, care se poate întocmi doar pe baza materialelor bibliografice şi a studiilor de arhivă. Nu se verifică de către

verificator tehnic atestat Af şi „nu se substituie Studiului Geotehnic necesar pentru proiectarea lucrărilor” [1].

Pentru fazele Documentaţie Tehnică pentru Autorizarea Construcţiei, Proiect Tehnic, Detalii de Execuție, legislaţia în vigoare impune întocmirea unui Studiu Geotehnic. Acesta se execută în mod obligatoriu pe bază de investigaţii geotehnice cu prelevare de eşantioane de pământ, analizate în labo-ratorul geotehnic. Este obligatorie verificarea de către un verificator de proiecte atestat pentru domeniul Af. Verificarea intră în sarcina beneficiarului.

Bineînţeles că o conductă pozată în pamânt la o anumită adâncime, nu aduce o suprasarcină la nivelul terenului de fundare şi o funcţionare corectă nu va aduce modificări / eforturi suplimentare în masivul de pământ. Dar punerea ei în operă la cota de fundare, menţinerea stabilităţii pereților excavației, controlul nivelului apei subteane, revenirea la cota terenului amenajat cu umplutură controlată, toate acestea se pot asigura doar pe baza unei documentații geotehnice de bună calitate şi în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

Referințe bibliografice:1. NP 074 - 2014 Normativ Privind Documentațiile Geotehnice Pentru Construcții2. OLINIC, E., De ce există documentații geotehnice de slabă calitate în România?, Revista Construcțiilor, Septembrie 20203. NP 122:2010 „Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici”4. NP 124:2010 “Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susținere”5. NP 120-2014 “Normativ privind cerințele de proiectare, execuție si monitorizare a excavaților adânci în zone urbane”6. NP 125:2010 “Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire”7. Hotărârea nr. 742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor si a construcțiilor.


Artboard 1.pdf 1 17.11.20 17:13


ABSORBŢIE DE 117,5 MILIOANE LEI PRIN SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL BRĂILA

ZAINEA STELUȚA 1*

1 Director Executiv, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECO DUNĂREA BRĂILA* Adresă de e-mail autor de corespondenţă: [email protected]

Consiliul Judeţean Brăila si Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ,,ECO DUNĂREA’’ Brăila au implementat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu - Axa prioritară 2, Domeniul Major de intervenţie 1, proiectul ”Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila”, proiect finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, conform Contractului de finanțare nr. 4476/RP/27.09.2013, încheiat între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în calitate de Autoritate de Management, şi Consiliul Judeţean Brăila, în calitate de Beneficiar. Valoarea totală a proiectului este de circa 117,5 milioane lei inclusiv TVA, din care valoarea eligibilă conform POS Mediu este de aproape 104,3 milioane lei, împărțită pe surse de finanțare astfel:

– finanţare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din bugetul de stat: 103.184.362 lei

– contribuţia Beneficiarului, din bugetul local: 1.042.269 lei

Contribuția Beneficiarului la valoarea proiectului, alta decât cea eligibilă conform POS Mediu este de 13.283.402 lei.

Proiectul SMID județul Brăila, finanțat inițial în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013, are continuitate în finanțare prin noul Program Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020. Amploarea investițiilor, precum si impactul vizat în rândul populației, au determinat practic fazarea proiectului (prelungirea finanțării pe actuala perioadă de programare). Valoarea contractului finanțat prin POIM este de aproximativ 34,2 milioane lei, inclusiv TVA, din care 33,7 milioane lei reprezintă valoarea totală eligibilă.

Proiectul în ansamblu a fost gândit cu scopul de a implementa un sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila care să conducă treptat la un standard de viaţă ridicat al populaţiei, precum şi la un mediu mai puţin poluat. Acesta se bazează şi pe completarea infrastructurii şi a echipamentelor existente cu investiţii care să conducă la asigurarea unui sistem de management integrat al deşeurilor prin care se va realiza atingerea standardelor minime pentru conformarea cu cerinţele legislative ale UE referitoare la sectorul de mediu, precum şi respectarea angajamentelor

României asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

Pentru a putea fi realizate toate aceste obiective în cadrul proiectului „Sistem de managemet integrat în judeţul Brăila” Judeţul Brăila este împărţit pe 3 zone:

• Zona 1 cuprinde Municipiul Brăila şi comunele din zona periurbană dar şi cele două comune din Insula Mare a Brăilei ce vor fi deservite de Staţia de Sortare şi Tratare Mecano – Biologică (MBT) de la Vădeni cât şi de depozitul ecologic de la Muchea administrat de către operatorul privat SC TRACON SRL Brăila;

• Zona 2 cuprinde oraşul Ianca şi comunele din partea de NV şi din centrul judeţului ce vor fi deservite de Staţia de Sortare Ianca şi de depozitul conform de la Ianca;

• Zona 3 cuprinde oraşul Însurăţei şi comunele din partea de SV a judeţului de la care operatorul unic va colecta deşeurile şi le va transporta la Staţia de Transfer Însurăţei care prezintă o capacitate de 5.000 t/an, de unde vor fi preluate şi transportate la Staţia de Sortare Ianca şi, apoi, la Depozitul Ecologic de la Ianca.

Investițiile care s-au realizat în cadrul SMID au fost următoarele:

- Contractul „Închidere depozit neconform Ianca și construcție depozit conform și stație de sortare Ianca” cu o valoare finală a lucrărilor de 22,11 milioane lei, fără TVA. Investiția a constat în construirea unui depozit nou,

Figura 1 Zonare Județ Brăila


conform standardelor UE, închiderea celui vechi si construcția unei stații de sortare cu o capacitate de 5.000 tone/an.

- Cel de-al doilea contract de lucrări derulat în cadrul Proiectului SMID Brăila este cel privind construcția unei stații de transfer la Însurăței. Aceasta este automată, are o capacitate de procesare de 5.000 tone/an. Valoarea finală a lucrărilor este de 4,32 milioane lei fără TVA;

-“Proiectare și execuție de lucrări aferente contractului Construcție Stație sortare și Stație MBT Vădeni din cadrul Proiectului «Sistem de management integrat al deseurilor în județul Brăila»”. Stația de sortare are o capacitate de 30.000 tone/an. Deseurile sortate vor fi hârtie, carton, PET-uri, plastic, metale feroase, lemn si sticlă, colectate de la populație si de la agenții economici. Stația MBT este dotată cu o hală de pre-tratare a deseurilor biodegradabile, în care vor avea loc procese mecanice de tocare si cernere a acestora, concomitent cu îndepărtarea metalelor. Deseurile biodegradabile vor fi transportate la cele 6 biocelule de compostare, iar ce nu se poate composta va eliminat la depozitul de deseuri Muchea. Capacitatea stației MBT este de 26.000 tone/an. Valoarea contractului a fost de aproape 21,5 milioane lei fără TVA;

- Concomitent cu derularea contractelor de lucrări, prin proiect s-au achiziționat și recipientele de colectare selectivă a deșeurilor, precum și echipamentele de transport al deșeurilor periculoase. Astfel, au fost achiziționate 191.893 recipiente de colectare selectivă a deseurilor (pubele cu capacități de 60 l, 120 l, 240 l, containere de l8 mc si de l,l mc, recipiente de compostare individuală a deseurilor vegetale din gospodăriile aflate în mediul rural), în valoare de 23,92 milioane lei, fără TVA.

Totodată, s-au achiziționat 2 autocamioane pentru transportul deseurilor periculoase, în valoare de 1,56 milioane lei, fără TVA.

De precizat că toate aceste investiţii au fost finalizate şi recepţionate.

Singura problemă majoră în implementarea investiţiilor gândite în cadrul acestui proiect a apărut în derularea

contractului “Proiectare si execuție de lucrări aferente contractului Construcție Stație sortare si Stație MBT Vădeni”, în sensul că primul contractant, desemnat în urma licitaţiei publice, a înregistrat întârzieri încă din faza de proiectare. Contractul respectiv a fost semnat în anul 2014, având termen de realizare a activității de proiectare de 4 luni, dar s-a realizat în 9 luni, înregistrându-se întârzieri în predarea Proiectului tehnic. Ulterior, Antreprenorul a constatat existența unor erori de proiectare pe care nu le-a evidențiat si a solicitat optimizarea proiectului, această activitate de proiectare fiind reluată. Întrucât, execuția lucrărilor a avut un ritm foarte lent (1% într-un interval de 20 de luni), Consiliul Județean Brăila, ca Autoritate Contractantă, a fost nevoit să rezilieze, în 2017, contractul cu Antreprenorul. Ulterior a fost demarată o nouă procedură de licitație, iar recepţia finală în cadrul acestei investiţii a avut loc în termenul contractual stabilit, în vara anului 2019.

În afară de componenta tehnică, Proiectul SMID Județul Brăila mai prevede si formarea unui comportament ecoresponsabil din partea populației. Astfel, în paralel cu evoluția lucrărilor de construcție la cele trei locații mai sus amintite (Însurăței, Ianca şi Vădeni), s-a desfăsurat si o amplă campanie de informare si îndrumare a locuitorilor județului, care a constat în întâlniri directe cu liderii de opinie din fiecare

Figura 2. Stație de Sortare Vădeni Figura 3. Stația de transfer Însurăței


localitate a județului, în difuzarea de clipuri video si audio la TV si radio, anunțuri si comunicate de presă, acțiuni desfăsurate în parteneriat cu scolile din județ, dezbateri cu reprezentanții asociațiilor de proprietari etc.

La acest moment sunt în derulare procedurile de achiziţie publică în vederea desemnării operatorului de colectare şi transport si pentru stabilirea operatorilor pentru staţiile de sortare, transfer şi tratare mecano-biologică, precum şi a noului depozit conform de la Ianca.

Implementarea acestui proiect va avea un impact major asupra comunităţii locale în sensul că va face posibilă atingerea următoarelor performanțe:

• Rată de colectare selectivă a deşeurilor de 100% pentru populația urbană si rurală, față de rata de colectare de dinainte de proiect, de 62,37% în zona urbană, respectiv 0,16% în zona rurală, în anul 2007.

• Cresterea cantității de deseuri biodegradabile deviate de

la depozitare, datorită implementării sistemelor de colectare selectivă pentru întreaga populație a județului, promovarea compostării individuale si construcția de facilități de tratare a deseurilor biodegradabile (stație de tratare mecano-biologică);

• Colectarea selectivă a deseurilor din ambalaje pentru întreaga populație urbană si rurală din judeţul Brăila, asigurând astfel o rată totală de recuperare de 60%, cu o rată totală de reciclare de 55%.

Implementarea proiectului ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brăila” va duce la:

• creșterea cantității de deșeuri reciclabile colectate selectiv la 33.527 tone/an după proiect, faţă de 2.667 tone/an înainte de 2009;

• creșterea ratei reciclării pentru hârtie/carton de la 1.804 tone/an la 11.663 tone/an;

• creșterea ratei pentru plastic la 10.987 tone/an; • creșterea ratei reciclării pentru metal de la 0 tone/

an la 2.4767 tone/an; • creșterea ratei reciclării pentru sticlă de la 86 tone/

an la 3.285 tone/an.

Figura 4. Seminar asociații de proprietari

Figura 5. Stație sortare Ianca Figura 6. Stație TMB Vădeni

Figura 7. Pubele SMID Brăila


EFICIENȚA TEHNICO-ECONOMICĂ, ABORDAREA CORECTĂ ÎN ALEGEREA ȘI UTILIZAREA

FLOCULANȚILOR FOLOSIȚI LA EPURAREA APELOR UZATE ȘI TRATAREA NĂMOLURILOR DE EPURARE

S.C. ECO SISTEM PROIECT S.R.L., Calea Romanului, 188 E, Bacău, 600377, România

În contextul actual, cel al reducerii costurilor în toate sectoarele de activitate, este tot mai des folosit conceptul de ”Analiză Cost-Beneficiu”. Analiza Cost-Beneficiu reprezintă cea mai cunoscută tehnică de alocare rațională a resurselor. Această analiză este specifică sectorului privat însă începe să fie folosită şi pentru evaluările din sectorul public. Analiza Cost-Beneficiu constă în aplicarea tehnicilor de laborator și industriale care sunt destinate să garanteze faptul că resursele financiare sunt utilizate în mod eficient.

Pentru parteneri și colaboratori, Eco Sistem Proiect oferă suport tehnic gratuit, acesta

constând în: Efectuarea testelor de laborator și stabilirea soluțiilor personalizate. Calcularea eficienței tehnico-economice prin efectuarea testelor industriale,

personalizate.

Atât în cazul proiectelor existente cât și în cazul celor ce se doresc a fi implementate, din domeniul complex al tratării și epurării apelor, se stabilesc Analize Cost-Beneficiu care au la bază strategii de evaluare a eficiențelor tehnico-economice pentru soluțiile tehnice implementate. În același timp, există multe situații când deciziile de implementare a unei metode/proces, în acest domeniu, se orientează predilect către folosirea produselor cu cel mai mic pret de achiziție. De cele mai multe ori, cel mai mic preț de achiziție creează premisa generării unor costuri suplimentare pe parcursul desfășurării proceselor pentru deshidratarea/îngroșarea nămolurilor rezultate din epurarea apelor uzate. Soluția în acest sens este identificarea

floculanților care pot garanta eficiență tehnico-economică ridicată și stabilitatea proceselor de epurare a apelor uzate și tratare a nămolurilor.

https://www.floculanti.ro Mariana TURCU, director general, +40 740 206 018, [email protected]. Catalin TIRNOVAN, director tehnic, +40 746 113 171, [email protected].



Site: www.reparatii-industriale.ro E-mail: [email protected] Tel: 031.405.2099 Mob: 0743.208.512

S.C. REPARAȚII INDUSTRIALE GENERALE S.R.L. Sediul social: Bd. Poligrafiei, Nr 75, Camera 66, Etaj 6, Sector 1, București.



ALT TIP DE RECICLARE

NĂMOLUL DE EPURARE TRANSFORMAT ÎN COMBUSTIBIL DE ÎNALTĂ CALITATE

Eliminarea nămolului de epurare reprezintă o mare provocare pentru municipalități care caută soluții sustenabile in vederea eliminării deșeurilor și a valorificării acestora. O companie din Germania specializată în managementul deșeurilor a găsit o soluție pentru transformarea nămolului de epurare într-o materie primă extrem de solicitată. Cu ajutorul unei instalații complexe de uscare furnizată de către compania DORSET GM GREEN MACHINES, aceasta transformă propriul nămol de epurare în brichete de combustibil înalt calitativ din punct de vedere energetic. Parametrii tehnici de lucru în instalația de uscare:

- Cantitate de nămol procesată: 10.000t/an - Cantitate orară procesată: 1.2 t/ora - Vaporizare apă: 850-1000 l/ora - Timp de operare anual: 8.300 ore/an - Mentenanță/reparații: 450 ore - Perioada de funcționare totala: 28.000 ore

În primul rând, nămolul de epurare este supus unor tratamente, inclusiv deshidratarea în cadrul stațiilor locale de epurare, astfel încât conținutul de substanță uscată ( SU) ajunge la 25%. Apoi, nămolul este transportat către uscător prin intermediul unor conveioare cu banda alternativă. După procesul de uscare, procentul de substanță uscată este de 80-90% SU. Energia termică necesara procesului de uscare este produsă de cinci unități tip CHP care utilizează gaz sintetic obținut prin arderea peleților de lemn. Produsul obținut după uscare este livrat fabricilor de ciment care, îl utilizează drept combustibil. Ca alternativă, nămolul uscat ar putea fi utilizat termic într-o instalație de ardere a nămolului de epurare pentru folosirea producției de căldură reziduală și electricitate. În legătură cu înlăturarea mirosurilor și curățirea aerului exhaustat la uscarea nămolului, este utilizat un Biofiltru Dorset, care rezolva problemele de încadrare în normele legale de mediu. Utilizarea echipamentului de uscare cu bandă Dorset a deschis excelente oportunități în a transforma nămolul de epurare în combustibil. Notă: Articolul are la bază informațiile tehnologice, fotografiile și specificațiile furnizate de către DORSET GM GREEN MACHINES CEO Reparații Industriale Generale SRL Ing. Ion Ulcelușe [email protected] Responsabil Proiect Ing. Mihaela Coleșică [email protected]


Connex Piesă de Racord cu articulaţie sferică 0° – 11°, pt. racordare la Colectoare de canalizare cu Pereţi Subţiri, DN 200 - 1500 mm

FABEKUN Piesă de Racord cu articulaţie sferică 0° – 13°, pt. racordare la Colectoarede canalizare cu Pereţi Groşi, DN 300 – 2400

uniTec® Piesă de Racord cu articulaţie sferică 0° – 11°, pt. racordare la Colectoare de canalizare, pt. orice Material, DN 300 – 2400

Funke Stuţ de Reabilitare pentru racordare ulterioară în găuri neregulate (spărturi) existente, în Colectoare DN 300 – 1000

Funke Kunststoffe GmbH Piese de Racord cu Articulaţie Sferică DN 160/200, pt. Colectoare DN 200 - 1500 / 2400 mm

Funke Kunststoffe - România Str. Dumbravei Nr. 11 · 110058 Piteşti Tel.: +40 248 2210-50 · Fax: -51 Mobil RO: +40 749 701614 · Mobil GE: +49 170 5538893

[email protected] www.funkegruppe.ro


Funke VPC® Manşon de Largă Toleranţă VPC 100 – 1070, piesă de cuplare longitudinală pt. ţevi de canaliza-re de Materiale şi Diametre exterioare diferite

Funke FHS Manşon de Largă Toleranţă Ø 40 – 110, piesă de cuplare longitudinală pt. ţevi de canalizare de Materiale şi Diametre exterioare diferite

Funke Adaptor BSM DN 250 – 500, pt. cuplare longitudinală la Cămine şi la Mufe ale Ţevilor de Beton şi Ceramice

Funke Adaptor BI DN 100 – 1000, piesă de cuplare longitudinală pt. ţevi de canalizare, de forma circulară - la interior şi geometrie diferită - la exterior

Funke Kunststoffe - România Str. Dumbravei Nr. 11 · 110058 Piteşti Tel.: +40 248 2210-50 · Fax: -51 Mobil RO: +40 749 701614 · Mobil GE: +49 170 5538893

[email protected] www.funkegruppe.ro

Funke Kunststoffe GmbH Manşoane de Largă Toleranţă / Cuplaje pentru ţevi de Canalizare Gravitaţională din orice material

Funke VPC® Oel Manşon de Largă Toleranţă VPC 100 – 1070, rezistent la uleiuri

Funke VPC® XXL Manşon de Largă Toleranţă VPC 1000 – 2800

Funke Adaptor BI Ovoid DN 200/300 - 400/600, piesă de cuplare longitudinală, pt. ţevi cu profil Ovoidal la ţevi cu profil Circular


INVESTIŢII ÎN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE DESTINATE ÎMBUNĂTĂŢIRII SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VÂLCEA

ING. ION FLORESCU1*, ING. MANUELA VACAREL2

1Director General, APAVIL SA 2Șef UIP, APAVIL SA*E-mail corespondență: [email protected]

„Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă si apă uzată din județul Vâlcea” (Proiectul), reprezintă inuarea strategiei anterioare aferentă proiectului finanțat din Fondul de Coeziune prin POS Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 1, „Extinderea si reabilitarea Infrastructurii de apă si apă uzată în județul Vâlcea” si are ca obiectiv principal înființarea, reabilitarea, modernizarea si extinderea unor sisteme centralizate de alimentare cu apă si canalizare dispersate pe întreaga suprafață a județului Vâlcea.

Investițiile incluse în Proiect au ca obiectiv general conformarea localităților si aglomerărilor cu prevederile Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinată consumului uman, amendată de Regulamentul (CE) 1882/2003 si Directiva (CE) 99/2008 si cele ale Directivei 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, conform angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare.

Un alt obiectiv este acela de a contribui la îndeplinirea obiectivelor Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -2020, Obiectivul tematic 6 „Protejarea si conservarea mediului si promovarea utilizării eficiente a resurselor” – Axa Prioritară 3, „Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor”.

Obiectivele specifice referitoare la infrastructura de apă sunt următoarele:

• Conformarea cu cerințele Directivei CE 98/83/EC privind calitatea apei destinată consumului uman în aria de implementare a proiectului;

• Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate privind apa potabila conform Directivei 98/93/CE a apei potabile în aria de implementare a Proiectului de la un procent de 24% la 92% în anul 2023 (exclusiv proiectele în curs de derulare);

• Cresterea gradului de bransare în aria proiectului, la rețelele de apă, de la 60% la 92% în anul 2023 (exclusiv proiectele în curs de derulare);

•Asigurarea parametrilor optimi de funcționare, a siguranței în exploatare si a inuității serviciului de alimentare cu apă în aria de proiect;

• Asigurarea calității si disponibilității serviciilor aferente alimentării cu apă, conform principiilor de eficiență maximă a costurilor, de calitate a serviciilor oferite si suportabilitate de către populație;

• Reducerea pierderilor totale de apă în zona proiectului prin reabilitarea rețelelor de distribuție de la 29% la aproximativ 27.5% în anul 2023 (exclusiv proiecte în curs de derulare).

În ceea ce priveste obiectivele specifice aferente infrastructurii de apă uzată, acestea sunt următoarele:

• Conformarea cu cerințele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/EEC în aria proiectului;

• Cresterea gradului de acoperire a serviciilor de colectare si epurare a apei uzate conform Directivei 91/271/CEE în zona de implementare a proiectului, de la 50% la 95% in anul 2023;

• Reabilitarea principalelor porțiuni din rețelele de canalizare existente, care sunt predispuse la avarii si care necesită lucrări de întreținere pentru asigurarea parametrilor optimi de funcționare sau sunt sub-dimensionate din punct de vedere al capacității hidraulice de transport;

• Reducerea infiltrațiilor în zona proiectului de la 48%, în 2018, la aproximativ 37% în 2023, prin reabilitarea rețelelor de canalizare.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară APA Vâlcea

(ADI APA VÂLCEA) a fost înființată în anul 2008, conform Actului constitutiv autentificat sub nr. 298/14.02.2008 si Statutului autentificat sub nr. 299/14.02.2008. Prin Încheierea nr. 42/A/25.03.2008, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a acordat asociației personalitate juridică, ADI APA Vâlcea fiind înregistrată în Registrul Asociațiilor si Fundațiilor, la Judecătoria Rm. Vâlcea, sub nr. 8/14.04.2008.

Pe baza Hotărârii Consiliului Județean Vâlcea si a UAT- urilor membre ADI, în anul 2008 a fost înființat Operatorul Regional APAVIL SA (ROC) ca urmare a procesului de fuziune dintre operatorul județean SC APAVIL SA si operatorul municipal SC ACVARIM SA Râmnicu Vâlcea.


APAVIL SA are ca obiect principal de activitate furnizarea serviciului de alimentare cu apă si de canalizare, iar ca obiect secundar, producerea energiei electrice în cadrul microcentralei aflate pe conducta de aducțiune Brădisor, în cadrul Stației de tratare Valea lui Stan.

Dintre cele 89 de localități aflate în aria administrativ-teritorială a județului Vâlcea, 66 sunt membre ale ADI APA VÂLCEA. În prezent, din UAT-urile membre ADI APA VÂLCEA, aria de operare a ROC cuprinde 37 de localități, urmând ca după implementarea Proiectului, aria de operare să se extindă la 50 de localități. Populația totală a UAT-urilor din aria ROC este de 299.596 de locuitori, iar populația din aria proiectului este de 264.371 de locuitori.

Aria de operare a APAVIL SA cuprinde următoarele localități:

• Municipii: Râmnicu Vâlcea, Drăgăsani - sisteme de alimentare cu apa, canalizare si epurare;

• Orase: Ocnele Mari, Băile Olănesti, Călimănesti, Brezoi, Băbeni, Băile Govora, Horezu, Bălcesti – sisteme de alimentare cu apă si de canalizare-epurare;

• Comune: sisteme de alimentare cu apă si de canalizare: Vlădesti, Dăesti, Budesti, Păusesti Măglasi, Voineasa, Sălătrucel, Nicolae Bălcescu, Bunesti, Vaideeni, Șirineasa,

Cernisoara, Tomsani, Pietrari, Prundeni, Lăcusteni, Ștefănesti si Drăgoesti;

• sisteme de alimentare cu apă: Bujoreni, Mihăesti, Muereasca, Perisani, Berislăvesti, Păusesti Otăsău, Măldăresti, Frâncesti, Galicea si Golesti.

În cadrul Proiectului sunt propuse investiții destinate extinderii si/sau reabilitării rețelelor de alimentare cu apă si canalizare pentru 20 localități cuprinse în aria de operare a ROC, precum si dearea cheltuielilor suportate de Beneficiar pentru obiectivele de investiție derulate în vederea atingerii ratei de conectare de 100% în localitățile în care s-au executat lucrări de extindere si reabilitare a infrastructurii de apă si apă uzată prin programul de finanțare POS Mediu 2007-2013. Aceste lucrări sunt parte a proiectului „Realizarea ratei de conectare de 100% în Râmnicu Vâlcea, Ocnele Mari, Drăgăsani, Călimănesti, Băbeni si Băile Olănesti” si constituie o completare a proiectului finanțat din Fondul de Coeziune prin POS Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 1, „Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă si apă uzată în județul Vâlcea”, având ca obiectiv general si specific, atingerea conformării privind indicatorii de performanță aferenți gradului de acces si conectare la servicii adecvate de alimentare cu apă si de canalizare.

Foto: Stația de epurare a apelor uzate Râmnicu VâlceaSursa: APAVIL SA


Lucrările din cadrul proiectului de realizare a ratei de conectare de 100% se referă exclusiv la extinderea rețelei de distribuție a apei potabile (în orasele Băbeni si Băile Olănesti) si a rețelei de canalizare (în aglomerările Râmnicu Vâlcea - inclusiv Ocnele Mari, Drăgăsani, Călimănesti, Băbeni si Băile Olănesti).

Pentru aceste lucrări au fost obținute autorizații de construire si, în urma procedurilor de achiziții publice, au fost atribuite 5 racte de lucrări. În prezent, stadiul fizic al acestor racte de lucrări variază între 49% si 99%, iar progresul financiar între 21% si 71%.

În cadrul Proiectului, investițiile destinate modernizării si extinderii infrastructurii de apă cuprind 28 de sisteme de

alimentare cu apă, respectiv: •SAA Băbeni, SAA Băile Olănesti, SAA Băile Govora, SAA

Brezoi, SAA Horezu, SAA Cernisoara, SAA Copăceni, SAA Dăesti, SAA Frâncesti, SAA Galicea - Olanu – Drăgoesti, SAA Gusoeni – Crețeni, SAA Lalosu, SAA Livezi, SAA Măciuca, SAA Mănăilesti (UAT Frâncesti), SAA Milcoiu, SAA Obârsia Lotrului, SAA Pesceana, SAA Pietrari, SAA Stoilesti, SAA Ștefănesti, SAA Titesti, SAA Tomsani, SAA Vaideeni, SAA Izvoru Rece (UAT Vaideeni), SAA Valea Mare, SAA Voicesti si SAA Voineasa.

Sistemele de apă din județul Vâlcea pentru care sunt prevăzute investiții în cadrul Proiectului sunt prezentate în figura urmatoare:

Figura 1. Sistemele de apă din județul Vâlcea pentru care sunt prevăzute investiții prin proiect


Investițiile prevăzute în domeniul colectării si epurării apelor uzate cuprind 13 clustere/aglomerări si anume:

• Clusterul Băbeni-Mihăesti-Băile Govora (Aglomerarea Băbeni, Aglomerarea Mihăesti – Băile Govora), Cluster Băile Olănesti, Cluster Horezu – Frâncesti (Aglomerarea Horezu – Măldăresti, Aglomerarea Vaideeni, localitățile Tomsani, Păusesti si Frâncesti), Aglomerarea Brezoi, Aglomerarea Budesti, Aglomerarea Bunesti, Aglomerarea Călimanesti, Aglomerarea Drăgăsani, Aglomerarea Galicea-Olanu-Drăgoesti, Aglomerarea Păusesti-Măglasi, Aglomerarea Pietrari, Aglomerarea Râmnicu – Vâlcea, Aglomerarea Șusani.

În figura următoare sunt prezentate clusterele si aglomerările de apă uzată din județul Vâlcea pentru care sunt

prevăzute investiții în cadrul Proiectului:Categoriile de lucrări prevăzute în cadrul Studiului de

fezabilitate vizează:• Înființarea, extinderea si modernizarea gospodăriilor

de apă si facilităților de captare în localitățile: Horezu, Măldăresti, Cernisoara, Copăceni, Frâncesti (Mănăilesti), Gusoeni, Lalosu, Livezi, Măciuca, Milcoiu, Pietrari, Ștefănesti, Stoilesti, Titesti, Tomsani, Vaideeni, Valea Mare si Voineasa (inclusiv Obârsia Lotrului).

• Înființarea, extinderea si reabilitarea facilităților de transport si distribuție a apei si/sau apei uzate în localitățile: Râmnicu Vâlcea (inclusiv Ocnele Mari), Drăgăsani, Băbeni, Călimănesti, Băile Olănesti, Horezu, Măldăresti, Băile Govora,

Figura 2. Clusterele si aglomerările de apă uzată din județul Vâlcea pentru care sunt prevăzute investiții prin proiect


Brezoi, Budesti, Bujoreni, Cernisoara, Copăceni, Crețeni, Dăesti, Drăgoesti, Frâncesti, Galicea, Gusoeni, Lalosu, Livezi, Mihăesti, Măciuca, Milcoiu, Olanu, Păusesti, Păusesti Măglasi, Pesceana, Pietrari, Ștefănesti, Stoilesti, Șusani, Titesti, Tomsani, Vaideeni, Valea Mare, Voicesti si Voineasa (inclusiv zona Obârsia Lotrului);

• Înființarea, extinderea si modernizarea stațiilor de epurare în aglomerările: Râmnicu Vâlcea (instalație de valorificare termica a nămolului), Brezoi, Băbeni – Mihăesti – Băile Govora, Horezu – Frâncesti, Galicea – Olanu – Drăgoesti si Șusani.

Lucrările propuse în cadrul Proiectului se înscriu în măsurile incluse în domeniul resurselor de apă în cadrul Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice 2013 – 2020 si în Planul Național de Acțiune 2016 -2020 privind Schimbările Climatice si vor ribui la atingerea țintei de reducere cu 20% a emisiilor GES față de nivelurile din 1990.

În Proiect, măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice sunt integrate în investițiile propuse, prin redimensionare - reconfigurare în funcție nivelul de risc, prin conectare la surse de apă mai fiabile, reducerea pierderilor prin înlocuirea conductelor cu durată de viață depăsită, reconsiderarea capacităților de înmagazinare si/ sau tratare,

analiza gradului de acoperire, implementarea sistemelor automate de măsură si rol etc., împreună cu tehnologii de modernizare pentru conformare cu directivele apei potabile si apelor uzate.

Conform hărților privind distribuția tipurilor de habitate si a speciilor cuprinse în planurile de management a rezultat că, în aria de implementare a investițiilor propuse în cadrul Proiectului, nu a fost identificată niciuna dintre speciile conservative pentru care siturile au fost declarate arii naturale protejate, de interes comunitar.

Proiectul corespunde Obiectivului Strategic 3.2. Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane, precum si a gradului de asigurare a alimentării cu apă a populației, din cadrul POIM 2014-2020 si, prin natura investițiilor propuse, se încadrează în acțiunile de tip A - Proiecte integrate de apă si apă uzată (noi si fazate).

Indicatorii relevanți aferenți Proiectului sunt prezentați în tabelul următor:

În cadrul Proiectului au fost obținute următoarele avize si acorduri:

• Decizia Etapei de Încadrare nr. 222/27.04.2020;• Declarația Natura 2000 nr. 4395/03.04.2020;• Avizul de gospodărire a apelor nr. 18/12.05.2020.

Tabelul 1. Indicatori relevanți ai proiectului


Valoarea totală a investiției este de 189,553 mil. Euro fără TVA, în prețuri constante, din care valoarea investiției aferentă infrastructurii de apă este de 59,287 mil. Euro fără TVA, iar cea destinată infrastructurii de apă uzată este de 130,265 mil. Euro fără TVA.

În prezent, pe baza solicitărilor si recomandărilor AM POIM si BEI PASSA, se află în curs de derulare acțiunile specifice de finalizare a Aplicației de finanțare/Studiului de fezabilitate/documentației suport - revizia 6, procesul de pregătire a proiectului înregistrând anumite întârzieri.

Întârzierile apărute în cadrul ractului de servicii de servicii nr. CS 06 - Asistență tehnică pentru pregătirea aplicației de finanțare si a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă si apă uzată din Județul Vâlcea, în perioada 2014-2020 s-au datorat, în principal, următoarelor elemente:

• întârzieri ale autorităților locale în luarea deciziilor necesare privind îndeplinirea condiționalităților instituționale (ex. emiterea hotărârilor de consiliu local privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apă si canalizare către ROC), precum si în emiterea certificatelor de urbanism;

• dificultăți în stabilirea soluțiilor tehnico - economice ale investițiilor propuse prin POIM datorate existenței unor proiecte privind infrastructura de apă si apă uzată aflate în curs de execuție sau în proces de evaluare în cadrul altor surse/programe de finanțare; s-a avut în vedere corelarea soluțiilor tehnice si evitarea înregistrării situațiilor de dublă finanțare a măsurilor investiționale propuse; de asemenea, s-a luat în considerare evitarea suprapunerii perioadelor de implementare a proiectelor (ex. proiecte de reabilitare si modernizare a drumurilor);

• dificultăți înregistrate în identificarea unor amplasamente destinate realizării unor stații de epurare/ gospodării de apă pentru care există condiționalități privitoare la regimul juridic al terenurilor impuse de legislația în vigoare, precum si cele referitoare la cerințele prevăzute în avizele si acordurile emise de entitățile responsabile în domeniul protecției mediului si gospodăririi apelor;

• duratele foarte mari de derulare a procedurilor de obținere a acordurilor/avizelor si certificatelor necesare; de exemplu, procedura de obținere a acordului de mediu s-a derulat în perioada decembrie 2018 – aprilie 2020, iar procedura de obținere a avizului de gospodărire a apelor s-a derulat în perioada martie 2019 - mai 2020;

• alte întârzieri apărute în derularea contractului de servicii s-au datorat solicitărilor de soluționare a neconcordanțelor între componenta aglomerărilor din sectorul de apă uzată definite pentru județul Vâlcea în cadrul „Proiectului “ si aglomerările prezentate în documentul revizuit al Livrabilului 3 “Raport cu lista actualizată de aglomerări de peste 2.000 p.e., incluzând detalii si hărți bazate pe metodologia de optimizare a costurilor de conformitate cu DEAUU” – documentul realizat de Banca Mondială (“Technical Support to Romania in Analyzing and Addressing the Challenges in Meeting the UWWTD requirements”). În cadrul studiului elaborat de Banca Mondială, aplicarea metodologiei pentru delimitarea aglomerărilor si calcularea încărcării poluante a dus la un nou inventar al aglomerărilor din România, inclusiv la nivelul județului Vâlcea. Unele aglomerări au fuzionat, altele au fost eliminate (din cauza densității reduse a populației, a încărcării poluante sub limita de 2.000 l.e. sau a unei combinații între acesti factori) si s-au format noi aglomerări. Menționăm faptul că, adoptarea în integralitate a listei aglomerărilor cu peste 2000 l.e. elaborată la nivelul studiului întocmit de Banca Mondială, va duce la întârzieri suplimentare datorate revizuirii unor soluții tehnico - economice adoptate în cadrul Proiectului. De asemenea, va fi necesară revizuirea acordurilor/avizelor obținute până în prezent.

Conform Anexei la Acordul prealabil încheiat între Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management pentru POIM (Acord înregistrat la MFE cu nr. 3211/10.09.2020) si Apavil SA, în calitate de solicitant de finanțare, termenul estimat de completare în My SMIS a Cererii de finanțare si de încărcare a documentației aferentă Proiectului, în conformitate cu prevederile cap. 3 din Ghidul Solicitantului – condiții specifice de accesare a fondurilor, Dezvoltarea infrastructurii de integrate de apa si apă uzată, este 15 decembrie 2020.

Contractul de finanțare pentru “Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă si apă uzată din județul Vâlcea” se apreciază că va fi semnat în primul trimestru al anului viitor.


Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă - #willyou2030În anul 2015, în cadrul lucrărilor summit-ului Organizației

Națiunilor Unite de la New York, liderii lumii au adoptat un document emblematic: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă – o foaie de parcurs cu 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă care urmăreste să transforme lumea în care trăim în una mai bună pentru generațiile actuale si viitoare.

Prin obiectivele pe care le propune, Agenda 2030 nuanțează elemente despre toate lucrurile care ne înconjoară. „Fără sărăcie”, „Sănătate si bunăstare”, „Educație de calitate”, „Inegalități Reduse”, „Acțiune climatică” etc. – sunt deziderate care urmăresc să asigure o viață mai bună pentru oameni si comunități. Pe lângă țintele concrete si aspectele tehnice extrem de importante pentru punerea în practică a acestora, Agenda 2030 are la bază principii pe cât de solide, pe atât de nobile. În tranziția către o societate durabilă nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă, iar clădirea unui viitor durabil se poate face prin parteneriate consolidate.

Agenda 2030 în RomâniaAgenda 2030 si cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă

propuse au fost asumate de România în aprilie 2016. Parlamentul României, printr-o sedință comună a celor două camere, a devenit astfel primul din cele 176 ale Uniunii Interparlamentare care si-a exprimat susținerea pentru implementarea Agendei 2030 în România.

Ca urmare a acestui angajament, în anul 2017 a fost înființat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care funcționează în cadrul aparatului de lucru al Guvernului

si este coordonat de consilierul de stat László Borbély. Rolul Departamentului este acela de a coordona activitățile de implementare rezultate din setul de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030.

România, printre primele țări din lume care au o strategie pentru implementarea Agendei 2030

După un an de consultări publice extinse a fost finalizată revizuirea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR), documentul fundamental al implementării Agendei 2030.

În realizarea Strategiei au avut fost implicați reprezentanți din aproape toate segmentele sociale: societate civilă, mediul de afaceri, sindicate, cercetare, mediul academic, autorități locale etc. Astfel, au fost organizate 15 întâlniri la care au participat aproximativ 1200 de persoane ce alcătuiesc acum o rețea națională a dezvoltării durabile.

Strategia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/09.11.2018, reprezintă „farul” care ghidează implementarea Agendei 2030 în toate politicile sectoriale ce pot promova dezvoltarea durabilă pe plan național. Este însă nevoie de implicarea tuturor actorilor în implementarea celor 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă.

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 este disponibilă în integralitate, atât în limba română, cât si în limba engleză pe site-ul departamentului: www.dezvoltaredurabila.gov.ro.

Crearea cadrului instituțional pentru imple-mentarea Strategiei

SNDDR 2030 prevede măsurile necesare pentru consolidarea cadrului instituțional necesar implementării. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 272/08.05.2019, a fost constituit Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, care este prezidat de prim-ministru si ce are în componența sa membri ai guvernului. Acesta urmăreste integrarea principiilor si obiectivelor privind dezvoltarea durabilă în cadrul tuturor politicilor naționale, programelor, planurilor si strategiilor, aprobă Planul de Acțiune si Raportul Anual către Parlament cu privire la stadiul de implementare a Strategiei.

STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ A ROMÂNIEI 2030: DRUMUL CĂTRE UN VIITOR SUSTENABIL


Departamentul a finalizat, de asemenea, constituirea nucleelor pentru dezvoltare durabilă la nivelul autorităților publice centrale cu atribuții în domeniul dezvoltării durabile, formate din experți care urmăresc implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ce țin de domeniul de activitate al fiecărei instituții. Anul acesta, pe 15 septembrie, a avut loc prima întâlnire a Rețelei Nucleelor pentru Dezvoltare Durabilă (în format videoconferință), la care au participat peste 60 de specialisti din toate ministerele. Rețeaua Nucleelor pentru Dezvoltare Durabilă este o structură importantă care va contribui atât la raportarea ORIZONT 2020, cât si la elaborarea Planului de Acțiune 2030 si raportările anuale ulterioare, corespunzătoare ȚINTELOR 2030 ale Strategiei.

Este de menționat în acest context si faptul că, urmare a demersurilor Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Ministerul Muncii si Protecției Sociale a inclus în nomenclatorul meseriilor poziția de expert în dezvoltare durabilă – cod COR 242232. În cadrul proiectului SIPOCA 613 -”România durabilă”, coordonat de Departament, 150 de funcționari publici vor fi formați ca experți în dezvoltare durabilă, inclusiv specialistii din cadrul nucleelor de dezvoltare durabilă.

Totodată, în spiritul principiilor Agendei 2030, pentru a asigura participarea constantă a reprezentanților mediului academic, cercetării si societății civile, a fost creat cadrul legal necesar înființării Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, procedura de constituire a acestuia fiind în plină desfăsurare. Acest organism, prin cei 34 de membri ai săi, va avea rolul de a oferi consultanță, suport stiințific si tehnic, de a iniția si elabora documente programatice si metodologii pentru implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. De asemenea, acesta va susține si încuraja implementarea de bune practici relevante pentru țara noastră, cu rezultate pozitive la nivel european si internațional, în cadrul mecanismelor administrațiilor publice implicate în procesul de dezvoltare durabilă.

SNDDR 2030 prevede si facilitarea înființării unei Coaliții pentru Dezvoltare Durabilă formată din reprezentanți ai societății civile, tineret, organizații neguvernamentale, sectorul privat, autorități locale, sindicate, patronate, institute de cercetare-dezvoltare si inovare, mediul academic, mass media, culte religioase, fermieri, vârstnici etc. Acțiunea este în desfăsurare.

Efortul Departamentului s-a îndreptat si către crearea mecanismelor pentru asigurarea coerenței politicilor pentru dezvoltare durabilă si, în mod special, asupra alinierii între planificarea si bugetarea politicilor ce vin în sprijinul implementării celor 17 obiective de dezvoltare durabilă. În perioada noiembrie 2019 - septembrie 2020, Departamentul a beneficiat de asistență tehnică din partea experților OCDE în cadrul proiectului „Strengthening Institutional Mechanisms to deliver on the SDGs in Romania including linking policy planning and budgeting to support their implementation”, finalizat cu 2 rapoarte de evaluare care includ recomandări de țară pentru îmbunătățirea coerenței politicilor pentru dezvoltare durabilă si bugetarea obiectivelor SNDDR 2030 pentru susținerea implementării Strategiei si Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, rapoarte lansate în luna Septembrie 2020:

1. Raport privind mecanismele instituționale care sprijină implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în România;

2. Raport privind bugetarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în România.

Planul de Acțiune și Codul SustenabilitățiiDepartamentul pentru Dezvoltare Durabilă a accesat

fonduri europene pentru implementarea proiectului „România Durabilă – Dezvoltarea cadrului strategic si instituțional pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030”, cod SIPOCA 613, care sprijină operaționalizarea Strategiei.

În cadrul acestuia se vor dezvolta Planul de Acțiune pentru implementarea strategiei, un set nou de indicatori naționali de dezvoltare durabilă pentru a monitoriza progresul implementării, dar si un Cod al Sustenabilității adresat mediului privat si altor tipuri de organizații. Detalii despre proiect pot fi consultate aici: www.romania-durabila.gov.ro.

Dezvoltarea durabilă în contextul pandemiei COVID19Fără îndoială, pandemia de Coronavirus a luat prin

surprindere toate guvernele lumii si cetățenii de pretutindeni. Indiferent de naționalitate, formare, statut social sau activitate profesională, reperele lumii în care trăim s-au schimbat brusc. Efectele asupra fiecăruia dintre noi au fost mai mici sau mai mari, însă cu siguranță au existat.

Reziliența, solidaritatea, nevoia de a nu lăsa pe nimeni în urmă reprezintă principii fundamentale promovate de Agenda 2030 si de Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 si sunt mai actuale ca niciodată în actuala criză socio-economică pe care o traversăm. Este aproape unanim


acceptat la nivelul experților care activează în domeniul dezvoltării durabile faptul că în mod inevitabil pandemia va avea impact semnificativ asupra implementării Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă. Într-un raport publicat de Comitetul Economic si Social al Organizației Națiunilor Unite se face vorbire despre trei posibile scenarii: accelerarea tranziției către dezvoltare durabilă; păstrarea ritmului de dinaintea pandemiei sau înrăutățirea situației. Dincolo de detaliile tehnice, dezideratul care ar trebui să ne ghideze acțiunile din perioada următoare este transformarea crizei într-o oportunitate pentru o reconstrucție socio-economică solidă si durabilă.

Drumul pe care trebuie să îl parcurgem este în mare parte trasat tocmai de cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă. Cu cât politicile naționale vor fi mai ancorate în ceea ce priveste această nouă paradigmă, cu atât vom avea sansa nu doar de a depăsi criza, ci de a construi o societate rezilientă, mai echitabilă si mai prietenoasă cu mediul înconjurător.

Acțiuni de popularizare a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă

Pentru constientizarea publicului privind importanța implicării tuturor actorilor în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, Departamentul organizează periodic, atât la nivel național, cât si internațional, întâlniri, dezbateri, workshop-uri privind teme de interes (risipa alimentară, securitatea alimentară, industria sustenabilă, economia

circulară, etc.), cu participarea reprezentanților instituțiilor guvernamentale, autorităților locale, mediului academic si de cercetare, mediului de afaceri, societății civile, tineretului etc.

O bună parte a evenimentelor de anul acesta au fost organizate în sistem de videoconferință, având în vedere restricțiile impuse de pandemie. Dintre cele mai importante amintim:

- RO-HYDROHUB, hidrogenul ca vector alternativ de energie”, eveniment organizat pentru a explora posibilitățile pe care le oferă hidrogenul pentru dezvoltarea unui sector energetic prietenos cu mediul, la care au participat decidenți politici, specialisti din industrie, reprezentanți de seamă din mediul academic, cercetare industrie si agenții naționale de reglementare, acoperind astfel întreaga gamă de capabilități pe tot lanțul valoric;

- „Împreună pentru dezvoltare durabilă – noi suntem generația următoare”, eveniment organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă si UNICEF. În cadrul evenimentului au fost prezentate datele unui sondaj desfăsurat pe platforma U-Report adresat copiilor si tinerilor privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă la care s-au înregistrat peste 3000 de răspunsuri, iar participanții au luat parte si la un joc interactiv în cadrul căruia acestia si-au testat cunostințele despre dezvoltare durabilă;


-„Realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă printr-o tranziție durabilă și justă: provocări și răspunsuri la Covid19, workshop internațional organizat în parteneriat cu Rețeaua Europeană de Dezvoltare Durabilă, (ESDN), o rețea din care fac parte oficiali guvernamentali si experți responsabili de formularea si implementarea politicilor ce țin de dezvoltare durabilă din întreaga comunitate europeană, rețea la care Departamentul este membru afiliat de la începutul anului; peste 100 de participanți din 22 de țări au discutat despre: Impactul preconizat al Covid-19 asupra dezvoltării durabile si implementării Pactului Ecologic European dar si Redresarea după COVID-19 si efectele acestuia asupra implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă pe plan național.

- În marja Forumului Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă (HLPF) din iulie 2020, cea mai importantă platformă a Organizației Națiunilor Unite (ONU) în domeniul dezvoltării durabile, Departamentul a organizat, în colaborare cu OCDE, evenimentul ”Dialogul interregional cu privire la modul în care guvernanța si coerența politicilor publice privind obiectivele de dezvoltare durabilă pot accelera acțiunea si progresul în implementarea acestora în epoca post-COVID-19

- (video)Conferința Națională „Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, Cadrul de planificare strategică pentru Strategia de Dezvoltare Locală a Administrației Publice”; Sub motto-ul „Planificăm global, acționăm local!”, evenimentul s-a bucurat de un grad ridicat de interes, fiind urmărit în mediul online de zeci de mii de persoane, iar spațiul de discuții a reunit o gamă diversă de actori instituționali de la nivel central si local

- “Cât de pregătită este România pentru dezvoltarea durabilă?”, eveniment în cadrul căruia au fost prezentate cele 2 rapoarte realizate de Organizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OCDE); la eveniment au participat peste 60 de

specialisti din instituții publice din România si experți străini. - În luna septembrie, anul acesta a avut loc prima

întâlnire a Rețelei Nucleelor pentru Dezvoltare Durabilă, la care au participat specialisti din toate ministerele. Rețeaua va asigura o mai bună monitorizare a progresului implementării Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, precum si un grad ridicat de coordonare si coerență.

- workshop-ul „România își antrenează campionii dezvoltării durabile”; obiectivul workshop-ului a fost acela de a identifica si de a pregăti campioni ai dezvoltării durabile din cadrul administrației publice si din afara acesteia, atât la nivel central, cât si local, si de a creste gradul lor de implicare în promovarea principiilor dezvoltării durabile si a economiei circulare. România este țară pilot în Europa care implementează HUB-ul Global pentru Guvernarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, instrument inițiat de OCDE si Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare care sprijină transferul de cunostințe în domeniul dezvoltării durabile;

- conferința Rădăcinile economiei circulare în gândirea românească, organizată de Departament, în contextul Săptămânii europene a dezvoltării durabile 2020. Dezbaterea amplă despre principiile economiei circulare a pornit de la contribuția economistului si matematicianului român Nicolae Georgescu-Roegen, cel care a pus bazele teoriei bioeconomice – paradigmă revoluționară care leagă procesul economic de ecologie. De asemenea, au fost subliniate atât mostenirea biologului si antropologului Grigore Antipa privind economia verde, cât si tehnica artistică a lui Constantin Brâncusi care integrează modul de creație țărănesc.

Informații detaliate despre activitatea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, despre acțiuni si evenimente pot fi regăsite pe site-ul

http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/despre/.


SOLUȚII DIN POLIPROPILENĂ DE ULTIMĂ GENERAȚIE PENTRU INFRASTRUCTURA DE CANALIZARE MENAJERĂ ȘI PLUVIALĂ OFERITE DE PIPELIFE

Cerințele standardelor europene privind performanțele produselor de construcții utilizate la realizarea sistemelor de canalizare menajere si pluviale, influența crescândă a factorilor ecologici si implementarea materialelor si tehnologiilor moderne, îndrumă investitorii să apeleze la sistemele realizate din polipropilenă, atât în privința tubulaturii de canalizare cât si pentru căminele de inspecție, vizitare sau a sistemelor de retenție / infiltrare intercalate pe rețea. Aceste soluții, pe lângă îndeplinirea cerințelor reglementate, oferă o serie de avantaje față de soluțiile aplicate până nu demult:

- Permit proiectanților să aleagă cea mai potrivită configurație pentru proiectarea unei rețele de canalizare;- Oportunitatea asamblării usoare si rapide la fața locului;- Economie de timp si bani;- Conectare simplă la rețeaua de canalizare existentă;- Materiale care garantează 100% etanseitate;- Adâncime mare de instalare, inclusiv în soluri cu pânză freatică ridicată;- Stabilitate si fiabilitate;- Rezistență îndelungată la fluide agresive;- Costuri de exploatare reduse si durată de viață de minim 100 de ani.

Cămine modulare injectate pentru inspecție și vizitare Pipelife tip PRO, din polipropilenă blockpolimerPerformanța căminelor injectate din polipropilenă Pipelife tip PRO este cel mai bine recomandată de utilizarea la o scară

din ce în ce mai largă de către Companiile de apă si constructorii de referință.Caracteristicile căminelor injectate din polipropilenă modulare tip PRO:- O configurație largă de conectare în bază a conductelor de intrare – iesire;- Fundul cu nervuri este capabil să reziste la o coloană de apă de 5 metri înălțime si instalarea până la o adâncime de 8

metri, fiind garantată integritatea formei canalizării si conductivitatea sa hidraulică;- Inelele de înălțare sunt prevăzute cu nervuri care au rolul de a ancora căminul în sol, astfel fiind asigurat contra forței

ascensionale;- Conul cu telescop are rolul de reglare la cota terenului si împreună cu inelul de beton are rolul de a prelua sarcinile

dinamice din trafic;- Scara de acces din materialul căminului, cu trepte antialunecare.- Îmbinarea elementelor căminului se face prin procedeul cep-mufă cu garnituri de etansare din EPDM care asigură

etanseitate 100%; - Rigiditatea garantată SN ≥ 2 kN/m2 pe întreaga înălțime a căminului asigura integritatea acestuia la împingerea

laterală a pământului.Un proiect de referință îl reprezintă proiectul POIM „Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apă

si canalizare în județul Vrancea, etapa a II-a”, proiect cu o valoare totală de 250 milioane euro si al cărui beneficiar este Compania de Utilități Publice SA Focsani.

La realizarea acestui proiect, pentru partea de canalizare, datorită performanțelor căminelor noastre injectate din polipropilenă, constructorii consacrați, Hidroconstrucția SA, Lemacons SRL, Tancrad SRL, Citadina’98 SA si Ludwig Pfeiffer SRL, au ales căminele de vizitare PRO 1000 si căminele de inspecție PRO 630 produse de firma Pipelife.


Bazine îngropate de retenție/infiltrare a apelor meteorice în sol, injectate din polipropilenă

Performanța bazinelor modulare injectate din polipropilenă Pipelife tip Stormbox II este cel mai bine recomandată de utilizarea la o scară din ce în ce mai largă de către beneficiari si constructori de referință, reprezentând o soluție modernă pentru retenția si infiltrarea apelor pluviale.

Avantajele bazinelor modulare injectate din polipropilenă Pipelife tip Stormbox II:

- Unul dintre cele mai durabile sisteme de pe piață cu o durată de viață de peste 50 de ani;

- Greutate redusă, fiind usor de manipulat si instalat;- Designul modular permite asamblarea sistemului în

concordanță cu spațiul disponibil;- Posibilitatea amplasării în zone verzi si de trafic;

- Rezistență mare la încărcări statice si dinamice;- Permit infiltrarea controlată în sol în cazul folosirii ca si

bazin de infiltrare; - Datorită gurilor de mentenanță, inspecția video si cu-

rățirea este facilă;- Sistemul poate fi folosit atât pentru atenuare sau re-

tenție (atunci când este înfoliat cu geomembrană) cât si pentru infiltrarea apelor meteorice (atunci când este înfoliat cu geotextil).

Soluția bazinului Stormbox II pentru infiltrarea sau retenția apelor pluviale este o soluție des întâlnită la construcția hypermarketurilor, existând deja proiecte implementate în țara noastră.

Hypermarket în PloiestiHypermarket în Bragadiru

Bazine îngropate de retenție sau infiltrare


IN MEMORIAM

GHEORGHE BĂNĂȚEAN

REPERE Educație și formare1980 – 1985: Facultatea de Construcții Timisoara1991: Curs Management, Universitatea Erasmus din Rotterdam1993: Curs Administrația Economiei, BIOS Institute Bremen, Germania1997: Stagiu pregătire BERD si Banca Municipalităților din Olanda, Haga1998: Managementul tehnic al regiilor de apă, IHE Delft, Olanda2003: Parteneriatul Public Privat, Institutul Național de Administrație, Bucuresti.

Experiență profesională1985 – 1990: Consiliul Județean Arad, Șef Serviciu Planificare1990 – 1995: Consiliul Județean Arad, Director 1995 – 2000: Compania de Apă Arad, Director Tehnic2000 – 2020: Compania de Apă Arad, Director General.

Asociația Parteneriat pentru Proiecte și Fonduri Europeneaduce un pios omagiu acestui profesionist pentru munca rodnică depusă cu

devotament și abnegație în slujba sectorului de alimentări cu apă și canalizări din România!

Gheorghe BĂNĂȚEAN va rămâne veșnic în amintirea noastră prin faptele și realizările sale care stau mărturie timpului

Dumnezeu să îl odihnească în pace!CONSILIUL DIRECTOR APPFE


IN MEMORIAM

SPERANȚA IANCULESCU

REPERE Educație și formare1969: Institutul de Construcții Bucuresti, Facultatea de Hidrotehnică1998: Doctor inginer.

Experiență profesională1969-2001: Institutul de Cercetări pentru Gospodărirea Apelor Bucuresti, Cercetător stiințificConsiliul Național al Apelor, DirectorÎntreprinderea de Amenajare si Exploatare a Râului Dâmbovița, Adjunct de sef de brigadăMinisterul Apelor, Pădurilor si Protecției Mediului, DirectorApa Nova Bucuresti, Șef serviciu1999-2020: Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti, Conf.dr.ing.2001: Agenția pentru Protecția Mediului Bucuresti, Director executiv2004: Ministru al Protecției Mediului si Apelor.

Asociația Parteneriat pentru Proiecte și Fonduri Europeneaduce un pios omagiu acestui profesionist pentru munca rodnică depusă cu

devotament și abnegație în slujba sectorului de mediu din România! Speranța IANCULESCU va rămâne veșnic în amintirea noastră

prin faptele și realizările sale care stau mărturie timpului!Dumnezeu să o odihnească în pace!

CONSILIUL DIRECTOR APPFE


LICURICII FAC LUMINĂ ÎN PROCESELE SIGURE DE TRATARE A APEI

Monitorizarea încărcării microbiene în analiza apelor industriale și de mediu

Contaminarea biologică a apei reprezintă un risc major pentru plantele, echipamentele si sănătatea umană în aplicații cum ar fi aportul de apă brută, sistemele de apă de răcire, demineralizarea prin osmoză inversă si distribuția apei potabile. Serviciile de apă, instalațiile de petrol si gaze, producătorii de produse chimice, instalațiile de desalinizare, centrele de date, centralele de îmbuteliere si centralele electrice măsoară, prin urmare, încărcarea microbiană pentru a ajuta la minimizarea coroziunii, optimizarea performanței instalației si prevenirea focarelor de agenți patogeni, cum ar fi Legionella. În mod tradițional, aceasta a implicat prelevare pentru analize de laborator, dar o nouă tehnologie online (bazată pe procesul chimic pe care licuricii îl folosesc pentru a atrage partenerii) îmbunătățeste dramatic eficacitatea, viteza si valoarea monitorizării.

În articolul următor prezentăm motivele monitorizării, modul în care funcționează noua tehnologie si avantajele acesteia față de metodele tradiționale.

Prezența microorganismelor în apă reprezintă o problemă pentru o mare varietate de industrii în care puritatea apei este o prioritate. Acest lucru se datorează faptului că proliferarea microorganismelor poate afecta eficiența plantelor si, atunci când este eliberată în aer, poate afecta sănătatea umană. Sistemele de tratare a apei, în special cele care implică recirculare, asigură un mediu favorabil cresterii microorganismelor, rezultând în dezvoltarea biofilmelor si a nămolului. Testarea standard pentru numărul total de microbieni necesită o incubare îndelungată. Când rezultatele sunt în sfârsit gata, este prea târziu să acționăm.

Un biofilm este colecția, pe o suprafață, de materiale organice si anorganice, vii si nevii. Aceste biofilme pot reduce nivelurile de reziduuri dezinfectante, pot creste nivelurile de bacterii, pot reduce oxigenul dizolvat si pot provoca probleme de gust si miros acolo unde apa este destinată consumului uman. Biofilmele pot include bacterii, ciuperci si organisme superioare precum nematode, larve si chiar crustacee.

Biofilmele se pot acumula si pot provoca înfundarea filtrelor si a altor sisteme. Cu toate acestea, prezența unui biofilm schimbă mediul înconjurător la suprafața murdară, provocând condiții anaerobe si anodice. Acest lucru creează diferențe între siturile colonizate si necolonizate, ceea ce promovează un diferențial electrochimic care poate provoca coroziunea.

Biofilmele creează adesea zone locale cu oxigen scăzut în care microbii fermentativi produc acizi organici si un pH mai scăzut. Cu toate acestea, subprodusele de sulfură pot fi corozive sau pot contribui în continuare la diferențialul electrochimic dintre zonele murdare si cele nepoluate.

Avantajele monitorizării continueÎnainte de a discuta avantajele evidente ale monitorizării

continue, este important să fie constienți de diferențele dintre metoda ATP si tehnicile tradiționale care implică în general cultivarea organismelor țintă sau indicatoare. Aceste metode cultivă în general mai puțin de 1% din bacterii dintr-o probă, deci nu oferă o bună indicație a încărcării bacteriene. De asemenea, se bazează pe abilitatea operatorului si nu presupun efecte din eroarea sau Analiza de laborator implică o întârziere semnificativă între prelevarea unui esantion si livrarea unui rezultat. În schimb, EZ7300 este capabil să efectueze o analiză în mai puțin de 15 minute; 24 de ore pe zi; în fiecare zi a anului. Această continuitate a datelor deschide o nouă lume de posibilități în controlul proceselor. Furnizarea


de date aproape în timp real înseamnă că operatorii de proces pot răspunde imediat la orice modificare a condițiilor. Acest răspuns rapid este adesea mai eficient si mult mai puțin costisitor decât cel care a fost posibil după primirea unui rezultat al esantionului.

Unul dintre cele mai importante avantaje ale monitorizării continue este capacitatea sa de a înregistra momentul exact si severitatea vârfurilor din date. În combinație cu alte date de proces, acest lucru ajută la identificarea cauzelor unor astfel de vârfuri si astfel se pot lua măsurile adecvate de atenuare.

Încărcarea microbiană poate creste foarte rapid în anumite condiții (cum ar fi defectarea echipamentelor de dozare a biocidelor), iar întârzierea din cauza rezultatelor probele de laborator impune un nivel ridicat de risc în comparație cu răspunsul aproape imediat al unui monitor continuu.

Având capacitatea de a preleva probe de sase ori pe oră, EZ7300 este capabil să genereze seturi mari de date, ceea ce îmbunătățeste dramatic semnificația statistică a rezultatelor si, prin urmare, îmbunătățeste radical activitatea de cercetare si dezvoltare si analiza tendințelor. Pe măsură ce utilitățile încep să extragă valoarea reală din „Big Data”, aceasta va avea o mare valoare în dezvoltarea algoritmilor predictivi, a sistemelor inteligente si a inteligenței artificiale.

Totodată, cantitatea de muncă si materiale implicate în analiza de laborator înseamnă că formele tradiționale de analiză sunt de câteva ori mai costisitoare pe probă decât metoda utilizată de EZ7300.

RezumatFeedback-ul de la utilizatorii Hach EZ7300 a fost pozitiv,

majoritatea comentând noua lume de oportunități pe care o oferă monitorizarea continuă. Analizoarele de ATP oferă o perspectivă mult mai bună asupra condițiilor procesului decât a fost posibil până acum, ajutând la optimizarea controlului procesului si la reducerea riscurilor prezentate de încărcarea microbiană ... totul datorită umilului licurici.

Date de contact: HACH LANGE S.R.L.Str. Delea Veche nr. 24Bl. A, Et. 5, Modul M1

024102, Bucureşti, Sector 2Tel +40 (0) 21 205 30 03

[email protected]


SOLUȚIILE BAZATE PE NATURĂ, UN ELEMENT ESENȚIAL ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ RĂDULESCU DAN1*

1Dr. ing., Consultant independent protecția mediului* Adresă de e-mail autor de corespondență: [email protected]

REZUMATCurenta situație cu care ne confruntăm, a pandemiei de

COVID-19, este doar o criză acută învăluită într-o problemă cronică, schimbările climatice, pierderea biodiversității, degradarea serviciilor ecosistemelor, dezvoltare urbană ne-sustenabilă, la scară planetară. Sunt semne de ceva vreme că echilibrele naturale au fost perturbate dramatic și că exploatarea resurselor naturale la modul intensiv și risipitor practicată până în prezent nu este sustenabilă. Pe de altă parte, soluția la aceste provocări a fost întotdeauna la îndemâna noastră: de a construi împreună cu natura nu împotriva ei. Calea de urmat, a îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 2030, include și utilizarea unor noi metodologii, cum ar fi conceptele de infrastructură ecologică, măsuri de retenție naturală a apei și soluțiile bazate pe natură. Utilizarea acestor noi tehnici, mai prietenoase cu natura, reprezintă o provocare și o oportunitate semnificativă pentru toți cei care operează în sectorul apei, dar ca promotori ai protecției sănătății publice și a mediului, ei sunt cei mai în măsură să asigure o implementare susținută și profesionistă a acestor noi metodologii.

ABSTRACTThe current situation we are facing, the COVID-19 pandemic,

is just an acute crisis shrouded in a chronic problem, climate change, loss of biodiversity, degradation of ecosystem services, non-sustainable urban development, on a planetary scale. There have been signs for some time that natural balances have been dramatically disrupted and that the exploitation of natural resources in an intensive and wasteful way practiced to date is not sustainable. On the other hand, the solution to these challenges has always been at our fingertips: to build together with nature not against it. The way forward, to achieve the 2030 Sustainable Development Goals, also includes the use of new methodologies such as green infrastructure concepts, natural water retention measures and nature-based solutions. The use of these new, more nature-friendly, techniques is a significant challenge and opportunity for all those operating in the water sector, but as promoters of public health and the environment protection, they are best able to ensure a continuous and professional implementation of these new methodologies.

Cuvinte cheie:Dezvoltare durabilă, soluții bazate pe natură, infrastructură

ecologică, măsuri de retenție naturală a apei

Schimbările climatice au semne evidente de perturbare a sabloanelor meteorologice din întreaga lume. Impactul este evident si bine documentat [1]. Semnele sunt si mai de rău augur si cu impact si mai grav în zonele urbane. Orasele din zonele de coastă se confruntă, de asemenea, cu amenințarea cresterii nivelului mării si cu pericolul cresterii frecvenței unor inundații majore. În plus, dezvoltarea urbană necontrolată este motiv de mare îngrijorare [2]. Cresc valorile maxime ale intensității precipitațiilor, frecvența lor este crescută si nu este surprinzător să apară furtuni cu probabilitate scăzută care se repetă într-o perioadă foarte scurtă de timp. Oamenii de stiință încearcă să stabilească detaliile relației cauză-efect dintre schimbările climatice si fenomenele meteorologice extreme [3]. Toate aceste perturbări aduse de efectele activităților umane, atunci când se adaugă celelalte schimbări care au loc în zonele urbane unde apar modificări semnificative ale utilizării terenurilor, au un impact enorm asupra resurselor naturale. O importanță deosebită o reprezintă resursele de apă, deoarece acestea sunt vitale nu numai pentru factorul uman, dar ele sunt, de asemenea, esențiale pentru conservarea si dezvoltarea biodiversității. Multe națiuni pun deja în aplicare măsuri pentru a răspunde problemelor legate de schimbările climatice, iar Uniunea Europeană a adoptat o strategie privind adaptarea la schimbările climatice [4] care prezintă, printre altele, acțiuni pentru sectoare-cheie, inclusiv resursele de apă. Ca răspuns, în 2016 România a adoptat o strategie națională pentru adaptarea la schimbările climatice [5].

Pentru a răspunde provocărilor puse de nevoile de dezvoltare în condițiile efectelor evidente ale schimbărilor climatice, la nivel internațional s-a simțit nevoia unei noi paradigme. Astfel s-a născut si s-a impus ca un nou mod de abordare conceptul de dezvoltare durabilă. Cea mai cunoscută definiție a termenului de dezvoltare durabilă este cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu si Dezvoltare în Raportul Bruntland: ”dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreste satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi” [6]. La nivel global, după lansarea la începutul anilor ’70 a procesului de combatere a nivelului de degradare al mediului înconjurător, Organizația Națiunilor Unite a adoptat, în 2015, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă care conține 17 obiective si 169 de ținte [7]. Curenta situație


provocată de pandemia COVID-19 suprapusă pe riscurile create de schimbările climatice reflectate în fenomene meteorologice extreme, reducerea biodiversității, a demonstrat încă o dată dependența de un sistem natural sănătos dar si nevoia de schimbare a paradigmei relației dintre oameni si natură, reîntoarcerea la practici de exploatare si management rațional, echilibrat si sustenabil al resurselor naturale.

Se pot considera piloni de susținere ai dezvoltării durabile diferite instrumente, cum ar fi infrastructura ecologică, măsuri de retenție naturală a apei (http://nwrm.eu/), dezvoltarea cu impact [negativ] redus (https://www.epa.gov/nps/urban-runoff-low-impact-development), managementul ecosistemelor, care se sprijină semnificativ pe soluții bazate pe natură. Desi încă există o diversitate de definire a terminologiei si multe dintre concepte se suprapun sau se complementează, toate converg spre ideea de a lucra cu natura nu împotriva ei. Comisia Europeană a adoptat o strategie de implementare a infrastructurii ecologice care este definită drept: ”o rețea planificată strategic, alcătuită din zone naturale si seminaturale, precum si din alte elemente de mediu, care este concepută si gestionată pentru a oferi o gamă largă de servicii ecosistemice. Ea integrează spații verzi (sau acvatice, în cazul ecosistemelor de acest tip) si alte elemente fizice ale zonelor terestre (inclusiv de coastă) si ale celor marine. Pe uscat, infrastructurile ecologice sunt prezente atât în mediul rural, cât si în cel urban”[8]. Infrastructurile ecologice sunt un instrument testat cu succes, care oferă avantaje ecologice, economice si sociale bazate pe soluții naturale. Printre avantajele implementării infrastructurii ecologice sunt enumerate cele la nivel societal având în vedere că beneficiile pe care natura le oferă oamenilor sunt luate în considerare în amenajarea teritoriului, infrastructura ecologică promovează soluțiile bazate pe natură, eficiente din punct de vedere al costurilor, pentru o serie de provocări cu care se confruntă societatea europeană [9].

Tot Comisia Europeană defineste soluțiile bazate pe natură drept ”soluții inspirate si susținute de natură, care sunt rentabile, oferă simultan beneficii de mediu, sociale si economice si contribuie la consolidarea rezilienței. Astfel de soluții cresc diversitatea naturii si aduc mai multe caracteristici si procese naturale în orase, în peisajele terestre si marine, prin intervenții sistemice adaptate la nivel local, eficiente din

punct de vedere al resurselor” [10]. Pe de altă parte, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) defineste soluțiile bazate pe natură ca ”acțiuni de protejare, gestionare si restabilire durabilă a ecosistemelor naturale sau modificate, care abordează provocările societale (de exemplu, schimbările climatice, securitatea alimentară si a resurselor de apă sau dezastrele naturale) în mod eficace si adaptiv, oferind în acelasi timp beneficii bunăstării umane si biodiversității” [11]. Ca atare, conceptul de ”soluții bazate pe natură” este construit si sprijină alte concepte înrudite, cum ar fi, abordarea ecosistem, servicii ecosistem, adaptare/atenuare bazată pe ecosistem si infrastructura verde si albastră. Toate se bazează pe recunoasterea importanței naturii si a funcționării ecosistemelor dar si pe nivelul si modul de intervenție al factorului uman [12]. Spre deosebire de alternativele de infrastructură gri, infrastructura ecologică si soluțiile bazate pe natură sunt multifuncționale si oferă multiple co-beneficii pentru sănătate, economie, societate si mediu, si pot reprezenta variante mai rentabile si mai eficiente decât abordările tradiționale [12]. În plus, ca metode de sprijin al implementării infrastructurii ecologice, măsurile de retenție naturală a apei sunt definite ca ”măsuri multifuncționale care vizează protejarea resurselor de apă si abordarea provocărilor legate de apă prin refacerea sau menținerea ecosistemelor, precum si a trăsăturilor si caracteristicilor naturale ale corpurilor de apă prin mijloace si procese naturale” [13]. A fost publicat si un ghid în limba română care promovează susținerea selectării, proiectării si promovării măsurilor de retenție naturală a apei care descrie multiplele

Figura 1. Relația dintre capitalul natural, soluțiile bazate pe natură si infrastructura ecologică.


avantaje dar si provocări ale soluțiilor bazate pe natură [14].Sunt identificate patru obiective principale pe care le pot

adresa soluțiile bazate pe natură: 1) îmbunătățirea urbanizării durabile; 2) restaurarea ecosistemelor degradate; 3) dezvoltarea adaptării si atenuării schimbărilor climatice; 4) îmbunătățirea managementului riscurilor si a rezilienței [12]. De asemenea sunt recunoscute trei tipologii largi de soluții bazate pe natură care permit: 1) o utilizare mai bună a ecosistemelor naturale (protejate) fără nici o intervenție sau acțiune minimă – această tipologie incorporează într-un mod sustenabil zonele unde oamenii trăiesc si muncesc incluzând conservarea naturii si parcurile naționale; 2) cresterea sustenabilității si multi-funcționalității ecosistemelor gestionate – prin intervenții parțiale care au obiectivul de a dezvolta ecosisteme si peisaje durabile si multi-funcționale care îmbunătățesc livrarea de servicii ale ecosistemelor; 3) proiectarea si managementul unor ecosisteme noi – această tipologie gospodăreste ecosistemele printr-o intervenție pro-activă si include restaurarea integrală a zonelor degradate sau poluate folosind si infrastructura gri, în această categorie încadrându-se si conceptul de orase ”verzi” [15].

Ca dovadă a importanței date acestor noi unelte de dezvoltare durabilă prin utilizarea de metode naturale, Uniunea Europeană (UE) a sprijinit, finanțat si promovat masiv cercetarea si implementarea de proiecte practice prin intermediul programului Orizont 2020, iar conform estimărilor, aproximativ 185 milioane de euro au fost alocați acestor inițiative [15] dar si

a altor programe, cum ar fi, cel de al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu (PAM) [16]. O rețea de proiecte susținute prin programul Orizont 2020 a lansat un Manifest de Cooperare pentru Implementarea Soluțiilor Bazate pe Natură cu scopul de a re-natura orasele prin cooperarea si sprijinul proiectelor europene de soluții bazate pe natură [17]. De asemenea, cu ocazia Summit-ului ONU pentru Acțiune Climatică 2019 a fost lansat un Manifest al Soluțiilor Bazate pe Natură pentru Acțiune Climatică, printre suporteri numărându-se si Comisia Europeană, care pledează pentru acțiuni îndrăznețe care să ducă la conservarea, restaurarea si gestionarea durabilă a naturii pentru atenuarea si adaptarea la schimbările climatice [18].

Recent a avut loc o analiză a nouă proiecte finanțate de UE pe tema soluțiilor bazate pe natură si a fost publicat un set de rapoarte care trec în revistă rezultatele obținute [19]. Aceste proiecte acoperă o gamă largă de topici si oferă soluții practice pentru o diversitate de situații. Ele descriu oportunitățile si dificultățile întâmpinate în implementarea acestor metode cu un focus pe arealele urbane. Este de remarcat că noul Pact Verde al Uniunii Europene pune un accent deosebit pe soluțiile naturale. Ca element central al Pactului Verde, în recenta Strategie UE pentru Biodiversitate 2030 - readucerea naturii în viețile noastre [20] propusă de Comisia Europeană si adoptată de Consiliul Uniunii Europene, se precizează: ”prezenta strategie urmăreste inversarea acestor tendințe [negative] si stoparea pierderii ecosistemelor urbane verzi. Promovarea unor ecosisteme sănătoase, a infrastructurii verzi si a soluțiilor bazate pe natură ar trebui integrată în mod sistematic în planificarea urbană, respectiv în spațiile publice, în infrastructură, în proiectarea clădirilor si a împrejurimilor acestora.” Specific domeniului apei strategia propune refacerea sistemelor de apă dulce unde ”sunt necesare eforturi mai mari pentru refacerea ecosistemelor de apă dulce si a funcțiilor naturale ale râurilor, în vederea atingerii obiectivelor Directivei-cadru privind apa” [20].

Este limpede că în spațiile construite, cum ar fi zonele urbane, varianta ideală de abordare pentru incorporarea de soluții naturale o reprezintă implementarea unei combinații de elemente de infrastructură gri, verde si albastră care impune o îndepărtare de metodele tradiționale ingineresti si integrarea soluțiilor bazate pe natură în planificare si proiectare cu implicarea publicului în luarea deciziilor. Elementele de infrastructură ecologică din zonele urbane, cum ar fi acoperisurile verzi, parcurile si străzile verzi, contribuie la sănătatea publică, pot rezolva probleme sociale, poate duce la reducerea consumului energetic si drenarea excesului de apă. Desi în România topica infrastructurii verzi si a soluțiilor bazate pe natură nu a luat amploarea meritată

Figura 2. O selecție de funcțiuni ale soluțiilor bazate pe natură


[21] ar trebui promovate mai energic aceste concepte cât si implicarea diferitelor instituții si organizații, publice si private, în parteneriate europene de cercetare si aplicare practică, mai ales în sectorul apei, unde există un potențial enorm si numeroase oportunități de implementare cu beneficii măsurabile, care pot contribui la o schimbare de paradigmă către adoptarea în practică a principiilor dezvoltării durabile.

Bibliografie1. THE NATIONAL ACADEMY OF SCIENCES; THE ROYAL SOCIETY, 2014. Climate Change: Evidence and Causes - An overview from the Royal Society and the US National Academy of Sciences. The National Academies Press, Washington DC.2. EUROPEAN ENVIRONMENT AGENCY, 2016. Urban sprawl in Europe – Joint EEA-FOEN report. Publications Office of the European Union. ISBN 978-92-9213-738-03. KLEIDORFER M., ET AL., 2014. Impact of a changing environment on drainage system performance. Procedia Engineering; Vol. 70, pp. 943 – 9504. EUROPEAN COMMISSION, 2013. An EU Strategy on adaptation to climate change. Communication from The Commission to The European Parliament, The Council, The European Economic and Social Committee and The Committee of The Regions. COM(2013) 216 final5. GUVERNUL ROMÂNIEI, 2016. Strategia națională privind schimbările climatice si cresterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2030, HG 739/2016, http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privind-schimbarile-climatice-rezumat/171 accesată la 20/10/20206. WORLD COMMISSION ON ENVIRONMENT AND DEVELOPMENT, 1987. Our Common Future, transmis Adunării Generale ONU ca anexă la documentul A/42/427 - Dezvoltare si Cooperare Internațională: Mediu.7. https://sdgs.un.org/goals accesată la 20/10/20208. COMISIA EUROPEANĂ, 2013. Comunicare a Comisiei Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor, Infrastructurile ecologice - Valorificarea capitalului natural al Europei COM(2013) 249 final9.https://ec.europa.eu/environment/nature/ecosystems/strategy/index_en.htm accesată la 20/10/202010.https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en accesată la 20/10/202011. COHEN-SHACHAM, E., WALTERS, G., JANZEN, C. AND MAGINNIS, S. (eds.), 2016. Nature-based Solutions to address global societal challenges. Gland, Switzerland: IUCN. http://dx.doi.org/10.2305/

IUCN.CH.2016.13.en 12. COMISIA EUROPEANĂ, 2015. Towards an EU Research

and Innovation policy agenda for Nature-Based Solutions & Re-Naturing Cities Final Report of the Horizon 2020 Expert Group on

'Nature-Based Solutions and Re-Naturing Cities' Directorate-General for Research and Innovation

2015 Climate Action, Environment, Resource Efficiency and Raw Materials (full version) ISBN 978-92-79-46051-7

13. COMMON IMPLEMENTATION STRATEGY (CIS) FOR THE WATER FRAMEWORK DIRECTIVE (WFD) WORKING GROUP PROGRAMME OF MEASURES (WG POM), 2014. EU policy document on Natural Water Retention Measures. Publications Office of the European Union. ISBN 978-92-79-44497-5

14. P.STROSSER, G.DELACÁMARA, A.HANUS, H.WILLIAMS si N.JARITT, 2015. Ghid pentru susținerea selectării, proiectării si implementării măsurilor de retenție a apelor naturale în Europa, care descrie multiplele avantaje ale soluțiilor bazate pe natură. Versiune finală, aprilie 2015. ISBN 978-92-79-48974-7

15. EUROPEAN PARLIAMENT THINK TANK, 2017. Briefing – Nature-based solutions - Concept, opportunities and challenges. Members’ Research Services

16. DECIZIA NR. 1386/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 ”O viață bună, în limitele planetei noastre”

17. https://platform.think-nature.eu/nbs-manifesto accesată pe 26/10/2020

18.https://w w w.unenvironment.org/nature -based-solutions-climate accesată la 26/10/2020

19. EUROPEAN COMMISSION, 2020. CORDIS Results Pack on nature-based solutions - A thematic collection of innovative EU-funded research results. ISSN 2599-8293

20. COMISIA EUROPEANĂ, 2020. Comunicare a Comisiei Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre. COM(2020) 380 final

21. A.-A. GAVRILIDIS, A.-M. POPA, M.-R. NITA, D.-A. ONOSE, D.-L. BADIU, 2020. Planning the “unknown”: Perception of urban green infrastructure concept in Romania. Urban Forestry & Urban Greening 51, 126649 https://doi.org/10.1016/j.ufug.2020.126649


REZULTATELE CONCURSULUI DE FOTOGRAFIE NR. 3

Asociația Parteneriat pentru Proiecte si Fonduri Europene a organizat în perioada 02-16 Noiembrie 2020 Concursul de fotografie aferent numărului 3 al Revistei EDILITATEA la care au fost invitați să participe toți membrii săi, prin transmiterea de fotografii relevante din activitatea curentă.

Condițiile de participare au fost comunicate tuturor participanților atât prin intermediul Newsletter-ul nr. 11 al APPFE, cât si prin e-mail în data de 02 Noiembrie 2020.

La expirarea termenului stabilit au fost primite 39 de fotografii (38 de fotografii profesionale si o fotografie artistică) din partea unui număr de 16 concurenți. De menționat este faptul că la acest concurs a fost înregistrată cea mai bună participare de până acum!

Fotografiile au făcut obiectul analizei de către un juriu format din 4 membri, după cum urmează:

- Conf.dr.ing. Elena Vulpaşu - Facultatea de Hidrotehnică, Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti;

- Dr.ing. Elena Melania Săvescu - AQUATIM SA; - Prof. Dr. Ing. Constantin Florescu, Director

Departament Hidrotehnică, Facultatea de Construcții - Universitatea Politehnica Timisoara;

- Prof.dr.ing. Gabriel Racoviţeanu - Facultatea de Hidrotehnică, Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti.

Decizia juriului a fost aceea de a acorda 6 premii (5 premii pentru fotografii din domeniu si un premiu special pentru fotografie artistică).

De asemenea, precizăm faptul că alte câteva fotografii au fost selectate în vederea promovării în viitor, după caz, în Newsletterul APPFE (apariție bilunară), respectiv în cadrul unor materiale promoționale ale APPFE (calendare, brosuri, pliante, agende etc).

În cele ce urmează sunt prezentate FOTOGRAFIILE CÂŞTIGĂTOARE!

LOCUL IIAutor: VARGA NEGREANU ECATERINA

- APASERV SATU MARE SADenumire fotografie: ,,Stația de epurare din municipiul Satu Mare: Bazine anoxice din linia de epurare avansată a apelor uzate’’Medie punctaj: 31,75 puncte

LOCUL IAutor: COMPANIA DE APĂ ARAD SA

Denumire fotografie: ,,Misiunea noastră: să redăm naturii o apă curată’’Medie punctaj: 36,50 puncte


LOCUL IIAutor: HACH LANGE ROMÂNIADenumire fotografie: ,,Diversitate si culoare pe rezervoarele de fermentare’’Medie punctaj: 31,75 puncte

LOCUL IIIAutor: COMPANIA DE APĂ SOMEȘ SADenumire fotografie: ,,O avarie explozivă, creează o „fântână arteziană”în Cluj-Napoca’’Medie punctaj: 31,50 puncte

MENȚIUNEAutor: COMPANIA DE APĂ OLTENIA SADenumire fotografie: ,,Rezervor înmagazinare Bordei - interior’’Medie punctaj: 29,00 puncte

PREMIUL SPECIALAutor: DRAGOȘ GĂITĂNARUDenumire fotografie: ,,Dimineață de noiembrie’’Medie punctaj: 4,00 puncte

Mulțumim juriului pentru deciziile luate si îi felicităm pe câstigători, transmițând totodată mulțumiri tuturor participanților la concurs!

Următorul Concurs de fotografie va avea loc cu ocazia lansării numărului 4 al Revistei EDILITATEA, membrii APPFE urmând a fi anunțați în timp util cu privire la cerințele de participare. Rezultatele acestuia urmează a fi publicate în următorul număr al revistei EDILITATEA, în trimestrul I al anului 2021.


Vestra Industry, companie specializată în vânzarea de soluții în industria utilităților si echipamentelor de automatizare devine noul distribuitor pentru contoarele statice Diehl Metering. Tot mai multe companii de apă se orientează către contorizare SMART, astfel contoarele de acest tip fiind precise si cu caracteristici metrologice ridicate, Vestra propune trecerea de la contoare mecanice cu module radio de comunicație la contoare ultrasonice cu module de comunicație integrate.Parteneriatul dintre Vestra si Diehl a început în 2020, cu scopul de a oferi pieței din România un produs de top care încadrează ultimele tehnologii de măsură împreună cu cele mai fiabile modalități de transmitere a datelor. Diehl Metering este o divizie corporativă a grupului Diehl cu sediul in Nüremberg, această divizie furnizează soluții pentru utilizarea inteligentă a utilităților. Soluțiile oferite de acestia ofertă transparență pentru utilități si permit o eficiență considerabil crescută în procesele de citire, facturare si servicii. Din gama de produse Vestra, face parte noul contor Hydrus 2.0, cel care a revoluționat utilitățile de apă, fiind primul

contor de apă cu tehnologie ultrasonic demonstrată si cu funcții inteligente integrate. Acest tip de contor furnizează mai mult decât volumul total de apă de facturat, tehnologia inteligentă integrată generează informații valoroase despre evenimente nedorite care necesită măsuri rapide, cum ar fi pierderile în rețea.

VESTRA, DIN 2020 DISTRIBUITOR AUTORIZAT EXCLUSIV AL CONTOARELOR STATICE DIEHL

Vestra website: www.vestra.ro

Email: [email protected] Adresa: B-dul Dimitrie Pompei, nr. 9-9A, București

Tel: 0231 507 060


SERVICIUL PUBLIC INTELIGENT ALTERNATIV PENTRU PROCESAREA APELOR UZATE URBANEMARCU CĂTĂLINA1, BANCU RUXANDRA2*

1 Avocat Coordonator, MARCU & ASOCIAȚII SCA2 Avocat, MARCU & ASOCIAȚII SCA* E-mail pentru corespondenţă: [email protected]

REZUMATÎn luna octombrie 2020 OUG nr. 172/2020 a introdus în

legislația română serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, ca serviciu comunitar de utilități publice distinct – cu activități specifice si o infrastructură aferentă, care poate fi organizat de UAT în numai pentru acele localități componente care au sub 2.000 l.e. Reglementarea acestui noi serviciu, inclusiv cu prevederi referitoare la finanțarea sa, are impact si asupra ADI, a contractelor de delegare a gestiunii în curs si a relației cu operatorii regionali. Chiar dacă OUG nr. 172/2020 prevede că ANRSC va elabora un regulament-cadru si un caiet de sarcini-cadru pentru acest nou serviciu, rămân o serie de aspecte de ordin legislativ pentru care sunt necesare clarificări si/sau modificări/completări, astfel încât noul serviciu să poată fi organizat în corelare cu serviciile de alimentare cu apă si de canalizare existente la nivel regional.

ABSTRACTIn October 2020, GEO no. 172/2020 introduced in the

Romanian legislation the alternative smart public service for urban wastewater treatment, as a separate public utilities service – with specific composing activities and an afferent infrastructure, which may be organised by the administrative-territorial units only for those of their localities under 2.000 p.e. The regulation of this new service, including with provisions on its financing, impacts also the intercommunity development associations, the ongoing management delegation contracts and the relation with the regional operators. Even if GEO no. 172/2020 stipulates that ANRSC will issue frame-regulations and frame-terms of reference for this new service, some legal aspects still need clarifications and/or amendments, in order that the new service to be organised in correlation with the water and wastewater services that exist at regional level.

Cuvinte cheie:Serviciu public inteligent alternativ, operator regionalÎn luna octombrie a acestui an a fost adoptată si a intrat în

vigoare Ordonanța de urgență nr. 172/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobarea unor măsuri privind proiectele de mediu cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum si pentru reglementarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 951 din 15 octombrie 2020.

Printre actele normative modificate si completate de OUG nr. 172/2020 se numără atât Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, cât si Legea serviciului de alimentare cu apă si de canalizare nr. 241/2006, acte normative care stau la baza organizării si funcționării serviciului public de alimentare cu apă si de canalizare.

Conform expunerii de motive, printre argumentele care au stat la baza adoptării acestui act normativ se numără:

-„faptul că o parte dintre localități nu au, în prezent, servicii de canalizare întrucât nu au îndeplinit condițiile de racordare prevăzute de reglementările europene privind accesarea de fonduri externe nerambursabile si, astfel, nu s-a putut asigura o implementare unitară a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, existând situații în care anumite sate din structura administrativ-teritorială a unei comune nu au fost racordate la rețeaua de canalizare” si

-„multiplele probleme în asigurarea serviciilor de alimentare cu apă si canalizare în special în zona localităților rurale în care gospodării sau chiar străzi din interiorul localităților nu sunt racordate la rețeaua de canalizare”.

În acest sens reamintim că pentru localitățile sub 2.000 locuitori-echivalenți (l.e.) nu există obligația, conform Directivei Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind epurarea apelor urbane reziduale, cu modificările si completările ulterioare, de


a asigura epurarea apelor uzate în sistem centralizat si acestea nu au putut fi prin urmare incluse în programele cu finanțare din fonduri europene pentru dezvoltarea sistemelor publice centralizate de canalizare1. Cu toate că din punct de vedere instituțional ar fi fost de preferat ca unitățile administrativ-teritoriale să fie considerate un tot unitar în metoda de calcul al acestor praguri - având în vedere modul în care sunt concepute contractele de delegare a gestiunii serviciului si exclusivității pe care operatorii o au pentru prestarea serviciului, cu atât mai mult în situația operatorilor regionali cărora contractele de delegare le sunt atribuite direct conform regulilor in house - limita de 2.000 l.e. se calculează din punct de vedere tehnico-economic. Aceasta duce la situații, în practică, în care în aceeasi unitate administrativ-teritorială (UAT) există sate sau cătune (localități componente ale UAT) care nu au îndeplinit/ îndeplinesc acest prag pentru a putea fi incluse în programele de investiții cu finanțare europeană prin Programul Operațional Sectorial Mediu (POS MEDIU) si Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

După cum vom arăta mai jos, reglementarea acestui nou serviciu public introdus de OUG nr. 172/2020 nu este completă în momentul de față, existând o serie de aspecte care necesită clarificări de ordin legislativ si/sau completarea, de asemenea, a altor acte normative pentru corelarea acestora, astfel încât serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane să poată fi implementat.

1.Introducerea și reglementarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, ca serviciu comunitar de utilități publice distinct, și situațiile în care UAT pot organiza acest serviciu

Prin Art. II din OUG nr. 172/2020 a fost introdusă lit. b1) în cuprinsul la alineatul (2) al articolului 1 din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, cu următorul cuprins: "b1) procesarea apelor uzate urbane printr-un serviciu public inteligent alternativ". Acest alineat cuprinde lista exhaustivă a serviciilor comunitare de utilități publice. Prin urmare, enumerarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane în această listă, îl califică din punct de vedere legal drept serviciu de utilități publice, dar totodată si drept serviciu de utilități publice distinct, deci nu ca o activitate componentă a altui serviciu de utilități publice. Astfel,

UAT pot organiza si pot delega gestiunea acestui serviciu, în mod separat de alte servicii (distinct de serviciul public de alimentare cu apă care este prevăzut la lit. (a) din lista enumerată la alineatul din lege menționat).

Din punct de vedere al reglementării, acestui serviciu i se aplică toate dispozițiile legale care sunt aplicabile în mod general serviciilor de utilități publice.

OUG nr. 172/2020 introduce, de asemenea, o serie de dispoziții specifice care definesc si precizează cadrul legal al acestui serviciu în Legea nr. 241/2006, actul normativ special care guvernează serviciul de alimentare cu apă si de canalizare.

În relația cu serviciul public de canalizare, noul serviciu introdus prin OUG nr.172/2020 nu poate fi organizat decât alternativ, prin urmare în cadrul aceleiasi localități nu pot fi organizate cumulativ cele două servicii. În acest sens, art. 371 alin. (1) introdus în Legea nr. 241/2006 prevede expres2 că UAT care pot înființa serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane sunt doar acele UAT care nu pot înființa, organiza și gestiona serviciul public de canalizare pentru toate sau o parte din localitățile componente.

Din această prevedere legală, corelată cu cerințele Directivei Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind epurarea apelor urbane reziduale, rezultă două limitări impuse expres de lege:

i.UAT pot înființa serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane numai pentru acele localități componente care au sub 2.000 l.e. (cu atât mai mult cu cât conform art. 372 alin. 1, de asemenea introdus în Legea nr. 241/2006, acest serviciu alternativ „are ca obiect canalizarea si epurarea apelor uzate urbane în aglomerările ce nu îndeplinesc condițiile de racordare la sistemele publice de canalizare a apelor uzate urbane”);

ii.serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane poate fi organizat pentru toate sau o parte din localitățile (sate, cătune) din cadrul unei UAT, însă nu poate fi organizat pentru o „parte din localitate”, deoarece aceasta ar contraveni caracterului unitar al ariei pentru care legea permite organizarea acestui serviciu (asadar nu pot fi luate în calcul situații în care un astfel de serviciu alternativ ar fi organizat doar anumite străzi sau cartiere de pe teritoriul unei localități unde există sau trebuie să existe organizat un serviciu de salubrizare centralizat).

1Conform expunerii de motive din preambulul OUG nr. 172/2020 „proiectele de infrastructură de alimentare cu apă si canalizare a localităților urbane si rurale au sursa de finanțare asigurată din fonduri externe nerambursabile, respectiv în cadrul Programului operațional Infrastructură mare, denumit în continuare POIM, în perioada de programare 2014-2020, în cadrul acestor proiecte de alimentare cu apă si canalizare fiind asigurată atât finanțarea pentru alimentarea cu apă a localităților cu un număr de peste 50 de locuitori, cât si racordul la rețeaua de canalizare pentru aglomerările urbane cu un număr de peste 2.000 de locuitori echivalenți”.2 Art. 371 alin. (1): „Unitățile administrativ-teritoriale, care nu pot înființa, organiza si gestiona serviciul public de canalizare pentru toate sau o parte din localitățile componente, pot înființa serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) paragraful 3 din Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, cu modificările si completările ulterioare, în vederea conformării la normele privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările si completările ulterioare.”


2.Activitățile specifice ale serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane și infrastructura aferentă

Serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane este definit de art. 372 alin. (3) lit. (a) nou introdus în Legea nr. 241/2006 de OUG nr. 172/2020 ca fiind „totalitatea activităților de utilitate publică si de interes economic si social general efectuate în scopul colectării, transportului, epurării si evacuării apelor uzate urbane”. Actul normativ nu aduce alte precizări privind conținutul acestor activități, clarificări ulterioare putând a fi asteptate din partea reglementărilor subsecvente pe care le va emite ANRSC.

În stadiul actual al reglementării, activitățile acestui serviciu pot fi descrise doar prin raportare la elementele de infrastructură aferente. Conform art. 372 alin. (2) introdus în Legea nr. 241/2006 „serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane se prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane”, care este definit la alin. (3) lit. (b) al aceluiasi articol drept „ansamblul construcțiilor si terenurilor aferente instalațiilor tehnologice, echipamentelor funcționale si dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane” si care cuprinde, de regulă, o serie de componente enumerate si definite la alin. (4) al articolului de lege avut în vedere.

Precizăm că „sistemele publice inteligente alternative pentru procesarea apelor uzate urbane sunt proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale în a căror rază administrativă sunt edificate construcțiile/instalațiile si se supun regulilor de evidență financiar-contabilă, inventariere si de valorificare a patrimoniului public” (art. 372 alin. 6). Legea nu prevede care vor fi regulile aplicabile în cazul în care acest sistem ar deservi mai multe UAT si acest aspect necesită corelarea cu art. 10 alin. (6) din Legea nr. 51/2006.

Din analiza elementelor componente ale sistemului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane putem identifica două ipoteze posibile din punct de vedere tehnic:

Ipoteza 1: un sistem simplificat, format dini. racorduri de canalizare de la punctul de delimitare si preluareii. bazine inteligente colectoare ale apei uzate, cămine si

construcții-anexe care asigură preluarea apelor uzate urbane de canalizare de la doi sau de la mai mulți utilizatori independenți

iii. mijloace de transport si vidanjaresituație în care activitatea operatorului acestui serviciu

va consta în principal în transportul în condiții de siguranță a apelor uzate urbane cu vehiculele de vidanjare până la bazinele tehnologice ale stațiilor de epurare din zona căreia îi sunt arondați si care sunt în gestiunea operatorului (regional) al serviciului de canalizare, fiind similar cu situația actuală existentă în care operatorii stațiilor de epurare primesc, pe baze contractuale, ape uzate transportate de alți operatori privați cu vehicule de vidanjare, din zone ale ariei delegării care nu au sisteme de canalizare de colectare a apei uzate, acesti vidanjori operând pe o piață concurențială care până la apariția OUG nr. 172/2020 nu a fost reglementată ca un serviciu public.

Ipoteza 2: un sistem complet, format dini. racorduri de canalizare de la punctul de delimitare si preluareii. bazine inteligente colectoare ale apei uzate, cămine si

construcții-anexe care asigură preluarea apelor uzate urbane de canalizare de la doi sau de la mai mulți utilizatori independenți

iii. mijloace de transport si vidanjareiv. bazine tehnologice de preluare a apelor uzate urbanev. stație de epurare sau microstație de epurarevi. colectoare de evacuare spre emisarvii. guri de vărsare în emisarsituație în care acest serviciu ar fi prestat integral de un

operator, fără a exista o interconectare cu sistemul public de canalizare gestionat de un alt operator (regional).

Cu toate acestea, din corelarea acestor ipoteze cu prevederile introduse la art. 377 alin. (2) din lege, se poate constata că sunt prevăzute pentru operatori următoarele obligații față de utilizatorii serviciului, nediferențiat în funcție de configurația sistemului public operat:

„g) să asigure folosirea ecologică a bazinelor colectoare de apă uzată, precum si evacuarea apelor uzate urbane la fiecare ciclu de umplere a acestora ori de câte ori este sesizat sau instrumentele inteligente de avertizare pentru umplere sesizează acest aspect;

h) să asigure transportul în condiții de siguranță a apelor uzate urbane numai cu vehiculele de vidanjare până la bazinele tehnologice ale stațiilor de epurare, să asigure epurarea si evacuarea apelor în emisar”.

Considerăm că acesta este un alt aspect care necesită mai multe clarificări de natură legislativă sau cel puțin prin regulamentul-cadru al serviciului care va fi elaborat de ANRSC, în sensul de a specifica în ce constă fiecare activitate componentă a serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane.


3. Gestiunea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, inclusiv impactul asupra contractelor de delegare a gestiunii în curs și relația cu operatorii regionali

Prevederile introduse prin OUG nr. 172/2020 în Legea nr. 241/2020 sunt lacunare în ceea ce priveste gestiunea acestui noi serviciu public si situația contractuală a operatorilor. Cu titlu preliminar, precizăm însă că se aplică toate dispozițiile legale care reglementează cu titlu general gestiunea serviciilor comunitare de utilități publice si contractele de delegare, prevăzute de Legea nr. 51/2006 si alte acte normative relevante.

Dispozițiile nou introduse în Legea nr. 241/2006, prin OUG nr. 172/2020, acordă însă o atenție specială doar anumitor situații punctuale, ceea ce va necesita clarificări si adaptări ulterioare ale legislației, în scopul corelării acestora.

Astfel, art. 371 alin. (2) si (3) reglementează situația specifică a operatorilor regionali, lăsând nereglementată situația altor operatori ai serviciului. Astfel, conform acestui articol:

-„Operatorii regionali de apă si canalizare îsi desfăsoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane pe baza contractului de delegare a gestiunii si a licenței eliberate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, denumită în continuare ANRSC.” (alin. 2), prevedere care dublează reglementarea generală din Legea nr. 51/2006, fără însă a reglementa si situația altor operatori ai serviciului.

- „Contractele de delegare a gestiunii serviciului de apă si canalizare existente, încheiate potrivit legii cu operatorii regionali de apă si canalizare, pot fi modificate, prin acte adiționale încheiate în condițiile legii, în vederea includerii activităților aferente serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane” (alin. 3), ceea ce per a contrario înseamnă că alte contracte de delegare ale serviciului de alimentare cu apă si de canalizare, atribuite de un UAT prin licitație publică, nu pot fi completate cu delegarea gestiunii noului serviciu public, desi serviciul va fi prestat în localități de pe teritoriul aceluiasi UAT, fiind aplicabile regulile pentru contractele de achiziții publice sau concesiuni, după caz.

Reglementarea clară a acestor aspecte privind contractele de delegare, statutul operatorilor noului serviciu, precum si relația acestora cu operatorii (regionali) existenți ai serviciului de canalizare care operează în aceeasi arie a delegării sau care exploatează stația de epurare care deserveste UAT respectiv este esențială pentru o bună organizare si funcționare a serviciului, cu atât mai mult cu cât în prezent operatorii economici care

desfăsoară activitățile de vidanjare acționează pe o piață liberă, concurențială, iar prin reglementarea acestui nou serviciu ca serviciu comunitar de utilități publice, operatorii care prestează activități componente ale acestuia (inclusiv vidanjarea) ar trebui pe cale de consecință să opereze pe o piață reglementată, în baza unor contracte de delegare a gestiunii si a unei licențe ANRSC, având un drept de exclusivitate pe teritoriul localității pentru care i s-a delegat gestiunea serviciului si aplicând tarife aprobate prin hotărâre a consiliului local al UAT din care face parte localitatea respectivă. De asemenea, procedura de acordare a licenței ANRSC aceasta va trebuie completată cu prevederi adaptate acestui nou serviciu.

În ceea ce priveste relațiile contractuale implicate de gestiunea acestui serviciu, identificăm trei categorii de contracte:

- Contractul de delegare a gestiunii care se încheie între operatorului serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane si UAT din care face parte localitatea unde este prestat serviciul;

- Contracte individuale de prestare a serviciului (art. 376 alin. 5) încheiate între operator si utilizatorii serviciului, cu precizare că „după înființarea/realizarea sistemului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane în zona proprietății, persoanele fizice si juridice au obligația de a se racorda la acesta, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, dacă acestia nu dețin stații de epurare avansată care respectă condițiile de descărcare a apelor epurate în mediul natural” (art. 376 alin. 1);

- În situația în care serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane nu beneficiază de infrastructura aferentă completă si nu este delegat operatorului (regional) existent al serviciului de salubrizare din aria respectivă – contractul între operatorul acestui serviciu si operatorul (regional) care operează stația de epurare.

În situația în care operatorul serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane va fi diferit de operatorul (regional) al serviciului de salubrizare care exploatează stația de epurare care deserveste respectiva UAT există riscuri asupra sistemului tarifar (având în vedere că în aria delegării a operatorului regional este implementat un tarif unic) si asupra dezvoltării unui sistem integrat, prin investiții coordonate într-un mod unitar.

4. Impactul asupra asociațiilor de dezvoltare inter-comunitară

Având în vedere că serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane este introdus în Legea nr. 51/2006 ca un serviciu comunitar de utilități publice, distinct de serviciul public de alimentare cu apă de canalizare, precum si faptul că prin


noile dispoziții introduse în Legea nr. 241/2006 este permis UAT să se asocieze si să acorde mandat ADI pentru exercitarea, în numele si pe seama lor, a competențelor privind noul serviciu, aceste noi prevederi legale au impact si asupra reglementărilor asociațiilor de dezvoltare intercomunitară. Considerăm că se impune completarea anexelor nr. 3 si 4 la Hotărârea nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru si a statutului-cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, prin introducerea în scopul ADI înființate pentru serviciul de alimentare cu apă si de canalizare a noului serviciu, astfel încât ulterior să poată fi completate, după caz, mandatele si statutele ADI existente cu aceste noi competențe.

5. Finanțarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane

În ceea ce priveste finanțarea cheltuielilor de operare necesare funcționării si exploatării serviciului, conform prevederilor noi introduse prin art. 377 alin. (1) în Legea nr. 241/2006, aceasta se asigură prin încasarea de la utilizatori, pe baza facturilor emise de operatori, a contravalorii serviciilor furnizate/prestate, în baza contractelor individuale. Acestea sunt prețuri reglementate si trebuie aprobate prin HCL, după cum rezultă din art. 375 alin. 4 lit. h) – j), însă doar „în cazul în care finanțarea proiectelor de investiții în infrastructură se realizează prin fonduri publice acordate de la bugetul local si/sau din alte surse decât cele de la bugetul de stat si/sau din fonduri externe nerambursabile”. Cu toate acestea, prevederile introduse prin art. 377, alin. (1) si (4), în ceea ce priveste ajustarea/modificarea prețurilor si tarifelor, precum si fundamentarea acestora sunt formulate în mod general, fără a mai introduce o diferențiere, după cum suntem în prezența unor proiecte finanțate din fonduri publice sau nu. Considerăm că acesta este un aspect care va trebui clarificat în viitor la nivel de legislație, după cum este necesar ca metodologia ANRSC pentru stabilirea, ajustarea si modificarea tarifelor să fie completată, după caz, pentru a putea servi drept bază pentru stabilirea, ajustarea si modificarea acestor prețuri si tarife.

În ceea ce priveste finanțarea investițiilor pentru înființarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, acestea „intră în competența autorităților administrației publice locale. În funcție de modalitatea de gestiune adoptată si de clauzele contractuale stabilite prin actele juridice în baza cărora se desemnează operatorul, sarcinile privind finanțarea investițiilor pot fi transferate operatorului” (art. 377 alin. 5). Aceasta este eligibilă pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile (europene) în cadrul fondurilor alocate României prin Mecanismul de redresare si reziliență, în baza Planului Național de Relansare si

Reziliență (PNRR).În cazul proiectelor regionale existente, considerăm că ar trebui

privilegiată accesarea acestor fonduri de către operatorii regionali, cărora să li se delege gestiunea acestui nou serviciu, prin intermediul ADI si prin completarea contractelor de delegare existente, astfel încât să se dezvolte un sistem integrat si unitar de epurare a apelor uzate, interconectat cu stațiile de epurare si alte instalații existente. Avem în vedere în acest sens si prevederile introduse de OUG nr. 172/2020 în Legea nr. 241/2006, conform cărora:

-„Beneficiarii POIM 2014-2020 pot solicita finanțarea din fondurile externe nerambursabile aferente Mecanismului de redresare si reziliență a aglomerărilor care nu au făcut obiectul aprobării de către Comisia Europeană în cadrul proiectelor finanțate din bugetul POIM, precum si a extinderilor si reabilitărilor rețelelor de apă si apă uzată, pentru care cheltuielile aferente nu îndeplineau, la data transmiterii studiului de fezabilitate către autoritatea de management sau a depunerii aplicației de finanțare, condițiile de eligibilitate sau pentru care suportarea cheltuielilor a fost asumată de către beneficiari” (art. 377 alin. 7);

- La aprobarea (a) strategiilor locale de înființare, organizare, gestiune si funcționare a serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, precum si a (b) programelor de investiții privind înființarea, dezvoltarea, modernizarea si reabilitarea infrastructurii tehnico - edilitare aferente serviciului se au în vedere obligațiile asumate de România privind epurarea apelor uzate urbane în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

6. Acte normative subsecvente pentru reglementarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a OUG nr. 172/2020, conform art. VII al acesteia, ANRSC va elabora regulamentul-cadru si caietul de sarcini-cadru ale serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane. Acestea vor fi două acte normative care vor putea aduce o serie de clarificări la aspectele menționate mai sus, având în vedere că pe baza lor vor fi elaborate regulamentul si caietul de sarcini ale serviciului, de către UAT sau ADI, după caz, iar acestea vor detalia modul de desfăsurare a activităților specifice serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, precum si raporturile juridice dintre operator si utilizatori.

Pentru alte aspecte dintre cele menționate mai sus, însă, care sunt de ordin legislativ sunt necesare clarificări si/sau modificări/completări ale prevederilor de lege introduse prin OUG nr. 172/2020, inclusiv corelarea cu alte acte normative care ar trebui completate, după caz.

3Utilizator individual al acestui serviciu este, conform art. 376 alin. (1), „orice persoană fizică sau juridică ce deține, în baza titlului de proprietate sau a dreptului de folosință acordat de titularul dreptului de proprietate, un racord la un bazin inteligent de colectare a apelor uzate urbane, stație de epurare sau microstație de epurare si care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de contract de prestare încheiat în nume propriu”.


Hawle S.R.L., Episcop Augustin Pacha Nr. 1, 30055 Timișoara, România Tel.: +40 356 800 668, [email protected], www.hawle.ro

HAWLE

• A inventat în anul 1957 prima vană sertar!

• Acoperă toată gama de armături și fitinguri din fontă ductilă,

coliere reparații, ... ≤ D=3000 mm și ≤ P=40 B!

• Produce toate tipurile de hidranți din piață!

• Produce cele mai performante vane de reglare a presiunii”vane inteligente”!

• Peste 125 produse brevetate/patentate!

• Produce rezervoare de apă potabilă din polietilenă ranforsată, de orice capacitate!

• Are toate unitățile de producție în Europa astfel:

Hawle Armaturen GmbH - Germania

Hawido – Elveția

Hawle-Kunststoff - Germania

MIV – Croația

Valman - Serbia

Hawle KFT - Ungaria

• Elementele de îmbinare din EPDM sunt produse de către HAWLE!

• Flexibilitate și promptitudine în livrari!

• Dezvoltare continuă și respectarea standardelor DVGW-Asociația Germană aGazului și a Apei!

HAWLE HAWLE HAWLE

noi creăm conexiuni

• Produce rezervoare de apă potabilă din polietilenă ranforsată, de orice capacitate!


CONSTRUCȚIILE HIDROTEHNICE ȘI HIDROEDILITARE ÎN MEDALISTICA ROMÂNEASCĂDIMACHE NICOLAE ALEXANDRU 1*

1 Conf. Dr. Ing., Decan, Facultatea de Hidrotehnică, Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti* Adresă de e-mail autor de corespondenţă: [email protected]

Medaliile se constituie în prețioase surse de informații istorice care, prin imagini sau texte gravate/inscripționate, prezintă anumite cere-monii, aniversări,

comemorări ale unor evenimente sau personalități, activitatea unor societăți, construcții etc.

Prin tehnica abordată la realizarea medaliei, aceasta furnizează informații despre nivelul tehnic de la momentul emiterii ei, curentul artistic al momentului respectiv etc., unele fiind în sine, adevărate opere de artă, cu imagini realizate de gravori celebri.

Medaliile au fost realizate din metale prețioase sau comune, respectiv din aliaje: aur, argint, bronz, aluminiu etc., fiind în principal de formă circulară, de diametre si grosimi variabile.

Prezentul articol nu reprezintă o lucrare de specialitate din domeniul abordat, medaliile nefiind prezentate în acest sens, ci doar abordează, în ordine cronologică, o serie de medalii emise cu prilejul realizării unor lucrări ingineresti reprezentative sau care au celebrat personalități de excepție din domeniul ingineriei construcțiilor hidrotehnice si hidroedilitare1. Pentru că numărul de astfel de medalii este foarte mare, au fost abordate o serie de medalii emise până în perioada comunistă.

În ceea ce priveste construcțiile hidrotehnice si hi-droedilitare si reprezentarea acestora în medalistica românească, se pot identifica trei categorii de medalii, si anume:

- Medalii dedicate debutului sau finalizării unor con-strucții importante, emblematice în România;

- Medalii dedicate unor personalități din domeniul construcțiilor, care au contribuit la realizarea unor lucrări ingineresti deosebite din România;

- Medalii dedicate comemorării activității unor societăți, unor congrese sau simpozioane stiințifice etc. din domeniul construcțiilor.

Odată cu dezvoltarea oraselor din România si în special a Bucurestiului, dezvoltare care începe să se facă simțită din a doua jumătate a secolului XIX, încep să apară primele lucrări de artă în domeniul edilitar. Printre principalele lucrări edilitare se numără si fântânile construite pe podul Mogosoaiei, lucrări executate în perioada 1845 – 1847. Aceste fântâni erau alimentate printr-o rețea ramificată si nu reuseau să satisfacă decât necesitățile populației din ceea ce reprezenta în acea vreme zona de centru a Bucurestiului [1]. Cu ocazia finalizării construcției acestora, în anul 1846 s-a emis o medalie din argint (figura 1), având pe avers inscripționat ”Fântânele s-au clădit în orașu Bucureștilor la 1846 în zilele pra înălțatului Domn Georgie D. Bibescu” iar pe revers, gravat de mână, Zeul Neptun culcat [2].

Fig. 1. Medalia construirii fântânilor din Bucuresti, 1846.1Autorul îsi exprimă recunostința față de prietenii si colaboratorii săi pentru ajutorul acordat în realizarea acestui articol, domnul Nicolae Iorga, colecționar ”înrăit” si domnul Cezar Vlăduț, printre altele, pasionat fotograf si specialist în prelucrări imagini.


O altă medalie, deosebită din punct de vedere al imaginilor reprezentate, a fost dedicată inaugurării cheului portului Brăilei si a clădirilor aferente (figura 2). Pe aversul medaliei se observă cheul propriu zis, o corabie cu pânze si un vapor cu zbaturi iar pe fundal, clădirile de pe cheu. Dedesubt este inscripționat ”Cheul Portului Brăila” iar

pe revers, ”Fondat la anul 1872 în tempul domnii lui Carol I fiind Președinte al Consiliului și Ministru de Interne L. Catargi, Ministru Luc. Pub. N. Kretzulesku, Primar Colonel C. Petrescu” si consilierii Primăriei de la acea vreme.

Fig. 2. Medalia construirii cheului portului Brăila, 1872.

Fig. 4. Medalie emisă cu ocazia construirii cheului din Galați, 1873.

O medalie deosebit de interesantă a fost emisă în data de 15 aprilie 1873, cu ocazia lucrărilor de execuție a rețelei de canalizare a orasului Galați (figura 3).

Pe avers este prezentată o imagine a unei ancore cu odgon, rezemată de o stâncă si este inscripționat ”Construcția egdurilor communei Galați. Primar A. Moruzi, Pre-

fect N. Catargi, Constructor Gr. Eliade”. Interesant este cuvântul egd/egduri, cuvânt ”împrumutat” din limba franceză, provenind din cuvântul egout/egouts, care înseamnă cana-lizare/canalizări. Pe revers este inscripționat ”Domnia Carol I” precum si numele ministrilor din acea vreme, implicați în execuția lucrărilor respective.

Fig. 3. Medalia construirii rețelei de canalizarea orasului Galați, 1873.

Tot în 1873 s-a emis si o medalie corespunzătoare construirii cheului din Galați (figura 4).


Pe avers este gravată o ancoră si este inscripționat ”Comuna urbei Galați. Sub domnia lui Carol I anulu MDCCCLXXIII s’a construitu cheulu” iar pe revers ”Lucrările publice suntu monumentele poporeloru – Onore celoru ce le protegu!”.

Porțile de Fier reprezintă numele unui lanț de defileuri pe fluviul Dunărea, situat pe granița dintre Serbia si România, având o lungime de 134 km din cursul Dunării; cu toate acestea, numele este asociat cu hidrocentrala din apropierea orasului Orsova.

Prin lanțul de defileuri ”Porțile de Fier”, fluviul Dunărea traversează Munții Carpați, în cadrul cărora separă Munții Banatului de Carpații Sârbesti. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte a lanțului de defileuri este Clisura Dunării.

Pentru a face navigabilă Dunărea între Bazias si Turnu-Severin, în această regiune a Clisurilor, guvernul austro-ungar începe în anul 1834 lucrările de îndepărtare a stâncilor

din cataractele Clisurii-de-sus, lucrări care se continuă până în anul 1846. În anul 1890, se reiau lucrările de regularizare în mod sistematic, finalizându-se în anul 1898. A fost o lucrare inginerească deosebită, care a implicat cheltuieli totale de 20 milioane de florini din partea guvernului austro-ungar. Investiția a fost recuperată prin deschiderea Clisurilor si implicit prin deschiderea navigației pe Dunăre până la Marea Neagră.

Canalul a fost inaugurat de împăratul Franz Joseph al Austro-Ungariei în data de 27 septembrie 1896, acesta efectuând o vizită oficială de trei zile în Regatul României. La evenimentul organizat la Orsova, au fost prezenți regii Carol I al României si Alexandru I al Serbiei [3].

Pentru a celebra momentul, a fost emisă o medalie având pe avers efigiile celor trei personalități iar pe revers este inscripționat ”Spre amintirea festivitătei deschiderei Porții de Fer în ziua de 15/27 Septembrie 1896” (figura 5).

Figura 5. Medalie emisă cu ocazia lucrărilor de regularizare a Dunării în zona defileului Porțile de Fier, 1896.

În anul 1896, mai precis pe data de 16 Octombrie, în prezența Regelui Carol I, au debutat lucrările de construcție si modernizare a portului Constanța, eveniment evocat printr-o medalie care are pe avers o imagine a farului portului din acea vreme si o corabie cu pânze, iar pe revers inscripția ”Punerea pietrei fundamentale a portului Constanța – 16 Octombrie 1896” (figura 6.a).

Cu acest prilej, Regele Carol I a depus la piatra de temelie un document pe care se află scris "întemeierea unui port la țărmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai

îndepărtate comerțul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominație a strămoșilor noștri români și unde s-a sfârșit poetul Ovidiu" [4].

În acelasi an, s-a emis si o altă medalie, deosebită din punct de vedere al imaginilor prezentate, pe avers fiind gravată efigia Regelui Carol I iar pe revers imaginea portului la acea vreme si o inscripție similară celei de pe medalia anterioară ”Portul Constanța – Punerea pietrei fundamentale – 16 Octombrie 1896” (figura 6.b).


În anul 1909, se emite o altă medalie, cu ocazia inau-gurării oficiale a lucrărilor realizate în port.

Pe avers este gravată imaginea Regelui Carol I iar pe revers, imaginea noului port Constanța în care apar digul

de larg, cel de intrare, cel de sud si cheurile, rezervoarele de petrol, silozurile pentru cereale si inscripția ”Inaugurarea portului Constanța – 27 Septembrie 1909” (figura 7).

Figura 6. Medalii emise cu ocazia începerii lucrărilor de modernizare a portului Constanța, 1896.

a

b

Figura 7. Medalie emisă cu prilejul inaugurării lucrărilor de modernizare a portului Constanța, 1909.

Poate cea mai frumoasă medalie din categoria lucrărilor hidroedilitare, realizată din argint, este cea dedicată lucrărilor de execuție a sistemului de alimentare cu apă respectiv a celui de canalizare din orasul Brăila, lucrări ce s-au desfăsurat în perioada 1911-1914 (figura 8). Pe avers se remarcă castelul (denumit si turnul) de apă din Brăila, cu

o capacitate de 2000 mc, proiectat de inginerul Elie Radu. Ulterior, castelul a devenit unul dintre simbolurile istorice ale orasului Brăila. Se observă de asemenea conducte de alimentare cu apă, un colector de canalizare si în fundal, o imagine deosebită, cea a orasului Brăila.


Figura 8. Medalie dedicată lucrărilor hidroedilitare din orasul Brăila, 1911-1914.

Figura 9. Medalia lucrărilor executate sau în execuție pentru ozonizarea apei, rezervorul de apă si canalizarea din orasul Brăila, 1912.

Pe reversul medaliei este inscripționat ”În amintirea marelor lucrări de edilitate efectuate în perioada 1911-1914 sub primariatul N. Th. Faranga”. Printre membrii serviciului ”tecnic” de control se numără si inginerul Dionisie Germani (1877-1948). Dionisie Germani a absolvit Școala Națională de Poduri si Șosele din Bucuresti, secția Construcții. Și-a continuat studiile specializându-se în Edilitate si Hidraulică în Belgia, Germania si Anglia si a obținut diploma de inginer electrician a Școlii Superioare de Electricitate din Paris. A fost profesor de Hidraulică si instalații Hidraulice la Școala Politehnică din Bucuresti. A proiectat si a condus lucrări de alimentare cu apă si de canalizare a diferite orase, ca Pitesti, Tulcea, Turnu-Măgurele, Brăila etc.

A condus lucrările de captare de la Ulmi, pentru Bucuresti, si a executat proiectul general de canalizare a capitalei. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România din 1935 si membru titular din 1936. În 1945 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Nu în ultimul rând, este autorul primului tratat de Hidraulică din România [5], [6].

Cu ocazia inaugurării stației de ”ozonare” a apei, în data de 15 septembrie 1912, s-a emis o medalie avându-l ca gravor pe Mauriciu Carniol, unul in cei mai prestigiosi gravori români, care a realizat gravurile pentru numeroase medalii si decorații, sub semnătura Carniol Fiul (figura 9).

Pe avers se poate citi „Primăria orașului Brăila. Lucrările esecutate și puse în esecutare – ozonarea apei, rezervorul de apă, canalizarea și hala de alimente”. Pe revers, ”Inaugurarea ozonarei apei – sistem ozongesellschaft – Berlin”.

În 1940 este emisă o medalie cu ocazia finalizării lucrărilor

de construcție a "Digului Regele Carol II” de la Balcic, construit la inițiativa acestuia, pentru a apăra localitatea de fenomenul de eroziune costieră (figura 10).

Din cea de-a doua categorie a medaliilor, si anume


cea dedicată personalităților din domeniul ingineriei hidrotehnice si hidroedilitare, se pot menționa spre exemplu cele dedicate inginerului Elie Radu (1853-1931), atât ca autor al unor lucrări de artă inginerească cât si pentru a-i omagia activitatea, în diferite momente ale carierei si vieții.

Elie Radu a fost un renumit inginer, cu studii superioare efectuate în cadrul Academiei Mihăilene din Iasi si ulterior, al Școlii Politehnice de pe lângă Universitatea din Bruxelles.

A fost profesor în cadrul Școlii Naționale de Poduri si

Figura 11. Medalie dedicată comemorării activității inginerului Elie Radu, 1931.

Figura 10. Medalie emisă cu ocazia finalizării lucrărilor de construcție a digului de la Balcic, 1940.

Șosele, unde a predat cursuri de Trigonometrie, Poduri si Construcții Civile si un curs la Secția de Ingineri, intitulat Edilitate, primul de acest fel din România, curs care trata Alimentarea cu apă si Canalizarea oraselor. Din acest motiv, Elie Radu este considerat întemeietorul Școlii Superioare Românesti de Alimentări cu Apă si Canalizări. Și-a continuat activitatea didactică si în cadrul Școlii Politehnice din Bucuresti, ulterior fiind ales membru al Academiei Române.

A fost angajat în serviciul Ministerului Lucrărilor Publice, unde a debutat ca inginer alături de Anghel Saligny (1854-1920), la controlul liniei ferate Ploiesti-Predeal. Ulterior a ocupat pe rând funcțiile de subdirector, director si director general, ajungând la gradul de inginer inspector general clasa I. Ca Presedinte al Consiliului Tehnic Superior din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice a avizat circa 3400 proiecte mari de construcții din țară [7].

În figura 11 se prezintă o medalie emisă pentru a omagia activitatea acestuia, în anul 1931. Pe avers este inscripționat ”Inginerului Elie Radu 1853-1931 – Inginerii români recunoscători” iar pe revers funcțiile deținute de-a lungul prodigioasei sale cariere.

În cea de-a treia categorie a medaliilor, cele dedicate comemorării activității unor societăți, organizării unor congrese sau simpozioane stiințifice etc., din domeniul construcțiilor hidrotehnice si hidroedilitare nu se cunosc prea multe, cel puțin nu în perioada regalistă. Genul acesta de medalii a debutat într-un număr impresionant în perioada comunistă, fiind dublate de insigne având aceleasi teme ca si medaliile.

Cu toate acestea, se poate menționa o medalie deosebită chiar dacă a fost realizată la Paris, medalie de inspirație Art Déco, emisă cu ocazia inaugurării noilor diguri de la


2Art. 16 din Tratatul de la Paris, semnat la 30 martie 1856, stabilea libera circulație pe Dunăre sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării [8].

Sulina (figura 12). Pe avers este personificarea Dunării sub forma unei zeități, ținând în mână un trident iar în fundal este reprezentat fluviul. Inscripția pe avers este ”Comisia Europeană a Dunării 1856-1931. Articolul 16 din tratatul de la Paris 30 Martie 1856 2”.

Pe revers se află inscripționat ”Inaugurarea noilor diguri de la Sulina – 1931” si o gravură a unui trident încadrat de 4 scuturi, simboluri heraldice ale națiunilor care făceau parte din comisie la acea vreme.

Figura 12. Medalie emisă cu ocazia inaugurării noilor diguri de la Sulina, 1931.

Comisia Europeană a Dunării (1856 – 1938) a fost un organism internațional înființat după încheierea Războiului Crimeii si semnarea Tratatului de pace de la Paris pe 30 martie 1856. Acest tratat stabilea neutralitatea Mării Negre, retrocedarea către Moldova a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad si Ismail) si libera circulație pe Dunăre, aflată sub supravegherea unei comisii internaționale. Comisiunea Europeană a Dunării a reusit în timpul mandatului său de 83 de ani, să amenajeze brațul si gura de vărsare Sulina, astfel încât navigația să se desfăsoare în bune condiții [9].

** * *

Medaliile prezentate ne rămân ca mărturie, adevărate repere istorice, ale lucrărilor reprezentative din domeniul hidrotehnic si hidroedilitar cât si a celor care au contribuit la realizarea acestora, personalități marcante ale acestor ramuri ingineresti.

Poate că le vom urma exemplul si poate vom învăța din nou să comemorăm lucrările realizate în prezent si viitor, precum si pe oamenii care contribuie si vor contribui la realizarea lor, inclusiv prin astfel de mijloace de reprezentare.

Referințe bibliografice:[1]. Fl. Georgescu, Al. Cebuc, P. Daiche, Probleme edilitare bucurestene. Alimentarea cu apă, Canalizarea Dîmboviței. Asanarea lacurilor din nordul Capitalei, M.I.B., pag. 28, Bucuresti, 1966[2]. Buletinul Societăței Numismatice Române. Catalogul medaliilor moldo-române cunoscute dela anul 1600 până la 1906, Anul III, Tipografia Curții Regale, Bucuresti, 1906[3]. https://ro.wikipedia.org/wiki/Por%C8%9Bile_de_Fier[4]. https://www.portofconstantza.com/pn/page/np_prezentare_port[5]. Personalități românesti în construcții – Dionisie GERMANI (1877 – 1948), Revista Construcțiilor nr. 141, octombrie 2017, pag 61[6]. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dionisie_Germani[7]. G. Racovițeanu, Personalități marcante în domeniul serviciilor publice: Elie Radu, Revista Edilitatea, nr .1, iulie 2020[8]. https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Paris_(1856)[9]. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_European%C4%83_a_Dun%C4%83rii


ROLUL ȘI VIZIUNEA ASOCIAȚIEI ROMÂNE A COMPOSTULUI ÎN CONTEXTUL ELABORĂRII ȘI IMPLEMENTĂRII LEGISLAȚIEI PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR NEPERICULOASE COMPOSTABILE

ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A COMPOSTULUI1*1Bulevardul Eroilor, nr. 6-8, Voluntari, Județul Ilfov*Adresă de e-mail autor de corespondență: [email protected]

REZUMATÎn România, în fiecare an se risipesc în jur de 2,5 mil tone

de deșeuri, majoritatea ajungând în gropile de gunoi. Pentru populație este important să existe cât mai multe informații legate de modalitatea de colectare, astfel încât să fie posibilă colectarea lor separată, ca factor primordial în reciclare și valorificare. Natura nu cunoaște termenul de “deșeu”, iar principalii factori pentru o atitudine ecologică a deșeurilor sunt: evitarea, micșorarea și valorificarea, cu scopul de a diminua pe cât posibil cantitatea de deșeuri care nu poate fi exploatată.

ABSTRACTIn Romania, in each year about 2,5 million tons of waste

are simply lost, the biggest part of it being disposed to landfills. For the population it is important to be informed about the ways for collecting waste, so that separate collection is made possible, as a driving tool in recycling and reuse. Nature does not know the word ,,waste’’ and the main factors for an ecological attitude towards waste are: avoiding, reducing and recycling, with the purpose of diminishing as much as possible the amount of waste that cannot be exploited.

CUVINTE CHEIECompostare, viziune, rol, deșeuri nepericuloase, legislație

Asociația Română a Compostului, membru al European Compost Network, s-a implicat activ în diverse proiecte privind managementul deseurilor si a nămolurilor, privind problematica complexă a tratării si utilizării nămolurilor provenite de la stațiile de epurare.

Un pas important a fost făcut în anul 2016 când, la Mioveni, a fost realizată o instalație pilot, pentru compostarea nămolurilor provenite de la stațiile de epurare. Acest proiect a fost realizat în parteneriat cu Primăria orasului Mioveni si cu operatorul Stației de Epurare a

orasului Mioveni – societatea comercială Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni, iar rezultatele obținute pot fi considerate foarte bune. De la punerea în funcțiune si până în prezent, au fost realizate patru sarje de compost de bună calitate, care a fost utilizat pentru fertilizarea spațiilor verzi din oras. Rezultatele obținute arată faptul că tratarea nămolului prin compostare reprezintă o soluție ecologică, viabilă economic si sustenabilă. Un efect important al compostării, pe lângă transformarea unui deseu în material valoros, este reducerea de masă si volum care are loc în timpul procesului, descompunerea biologică a nămolului conducând la formarea de dioxid de carbon care se degajă.

Asociația Română a Compostului a venit în întâmpinarea nevoilor la nivel de țară si, împreună cu Universitatea Politehnică din Bucuresti a elaborat, în cadrul proiectului PROVED, o schiță de propunere de legislație privind compostarea, propunere care s-a bucurat de un real succes anul acesta prin adoptarea în Parlament a legislației - Legea nr. 181 din 19 august 2020 privind gestionarea deseurilor nepericuloase compostabile.

Până la adoptarea acesteia, redactarea proiectului a întâmpinat o serie de obstacole cum ar fi precizări privind costurile cu infrastructura unei astfel de activități, lipsa soluțiilor performante de reciclare în România, lipsa unui parteneriat public-privat sau costurile de operare. ARC a organizat diverse acțiuni prin care să atragă atenția asupra necesității elaborării acestei legi, care, o dată intrată în vigoare, rezolvă atât numeroase probleme din cadrul managementului deseurilor, dar pune si bazele unei industrii ce angrenează resurse umane si financiare importante. Asociația a fost si rămâne unul dintre partenerii activi ai proiectului, contribuind atât la elaborarea schiței de lege cât si în grupul de lucru constituit ulterior din Comisia de Mediu din Camera Deputaților, Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Durabile,


Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății.

Condițiile economice si politice precum si actualizarea continuă a legislației europene în domeniu au făcut ca legea compostului să poată fi adoptată abia în 2020. Procesul de reglementare nu a fost încă finalizat, legea stabilind doar cadrul general, de reglementare. Categoriile de materiale biodegradabile ce pot intra în procesul de compostare/fermentare anaerobă vor fi prevăzute în normele tehnice ce vor fi elaborate într-un termen de circa 6 luni de la promulgarea legii.

Este imperios ca normele tehnice să se adapteze condițiilor existente din România, dar să răspundă si reglementărilor europene, astfel încât să contribuie la dezvoltarea acestei activități de compostare si nu o să o descurajeze. Evident că aplicarea normelor trebuie să se facă concomitent si cu alte măsuri economice care să încurajeze procesul de compostare a deseurilor biodegradabile nepericuloase versus depozitarea lor.

Comisia Europeană are în vedere ca, începând cu anul 2027, să se renunțe complet la depozitarea deseurilor. În prezent, România depozitează cca 3 milioane de tone de deseuri biodegradabile provenite din deseurile municipale colectate în amestec si care ar trebui să fie colectate separat începând cu anul 2021. Cantități importante de deseuri verzi si deseuri biodegradabile din agricultură pot fi, de asemenea, supuse procesului de compostare. Procesarea acestora si transformarea lor în compost presupune modernizarea stațiilor de compost deja existente sau construcția altora noi, achiziția de noi tehnologii, instruirea si specializarea

forței de muncă ce va activa în acest domeniu, pregătirea si acreditarea de noi laboratoare care vor verifica parametrii materialului ce va fi supus compostării si certificarea produsului rezultat. Și, nu în ultimul rând, dezvoltarea unui mediu de informație lucid, corect, transparent, care, corelat cu o politică similară de marketing, să facă posibilă utilizarea produsului finit. Trebuie să depăsim stadiul doar de a produce, e nevoie si de implicare majoră în valorificarea produsului.

Legea compostului pune bazele unei activități deosebit de importante, de valorificare a unei părți însemnate a deseurilor. Această activitate, corelată cu alte domenii, agricultură, domeniul forestier, epurarea apelor uzate, poate transforma cea mai mare parte a deseurilor în resurse valoroase pentru populație, respectiv elibera mediul de o poluare resimțită din ce în ce mai mult în ultimele decenii. Iar dacă această activitate va putea deveni si profitabilă, beneficiul ar avea o semnificație si mai mare.

Asociația Română a Compostului este un partener de încredere pentru toate organismele publice sau private implicate în colectarea, procesarea, tratarea si valorificarea bioresurselor reziduale astfel încât, împreună, să contribuim la dezvoltarea sustenabilă a domeniului, la reducerea cantității de deseuri biodegradabile depuse în depozitele de deseuri si implicit la micsorarea impactului activității umane asupra mediului înconjurător.

Figura 1. - Stația de Epurare a orasului Mioveni (Sursa: Asociația Română a Compostului)

Figura 2. - Instalații de compostare (Sursa: Asociația Română a Compostului)


Site: www.reparatii-industriale.ro; E-mail: [email protected]; Tel: 031.405.2099 Mobil: 0743.208.512

S.C. REPARAȚII INDUSTRIALE GENERALE S.R.L. Sediu social: Bd. Poligrafiei, Nr 75, Camera 66, Etaj 6, Sector 1, București.



Societatea REPARAŢII INDUSTRIALE GENERALE SRL vă poate furniza un pachet complet de produse şi

servicii destinate activităților industriale. Având la bază cei mai importanți producători de piese şi echipamente industriale şi un departament de

service format din profesioniști, cu o secție echipată conform standardelor în vigoare, vă putem oferi:

1) Reparații: pompe, reductoare, motoreductoare, motoare și diverse alte echipamente (vezi link: http://www.reparatii-industriale.ro/Servicii-de-reparatii/Reparatii-pompe-) Contact: [email protected]; [email protected].

2) Servicii de mentenanță și reparații pe bază de abonament, pentru aceleași tipuri de echipamente

enumerate mai sus.

3) Piese de schimb: rulmenți, tehnică lineară, curele, cuplaje vaseline etc.

4) Servicii de audit, expertiză tehnică și soluții COST-SAVING pentru echipamente diverse care conduc la creșterea performanței și siguranței în funcționare.

5) Echipamente noi şi piese de schimb pentru: pompe centrifugale, pompe de vid, reductoare,

motoreductoare, cuplaje și motoare.

6) Echipamente complexe de uscare nămoluri de epurare; biomasă; uscare dejecții de la ferme de păsări şi animale.

7) De asemenea, o parte din portofoliul nostru de servicii o găsiți și în SICAP la secțiunea Catalog de produse

şi servicii.

Vă invităm să vizitați site-ul nostru: www.reparatii-industriale.ro

2021D I N

Nr. 3 - Decembrie 2020

CONCURS DE FOTOGRAFIE NR. 3 – FOTOGRAFIA CÂȘTIGĂTOARE A LOCULUI I!AUTOR: COMPANIA DE APĂ ARAD SADENUMIRE FOTOGRAFIE: ,,MISIUNEA NOASTRĂ: SĂ REDĂM NATURII O APĂ CURATĂ’’

EDILITATEA

EDILITATEA - APPFE

Documents

Transcript of EDILITATEA - APPFE