Titluri:

Quo Vadis, de Cătălin Predoiu,

Ministrul Justiţiei

Mica Reformă, de Lidia Barac

Preşedintele CEDO a apreciat

proiectul “micii reforme”, recent

adoptat în Parlament

Proiectul de lege privind liber-

alizarea profesiei de expert crimi-

nalist, iniţiat de Ministerul Justi-

ţiei, a fost adoptat de Guvern

Proiecte de acte normative

privind executarea sancţiunilor şi

organizarea sistemului de probaţi-

une

Ministrul Justiţiei a semnat Acor-

dul de înfiinţare a Academiei

Internaţionale Anticorupţie

Asistenţă elveţiană pentru con-

solidarea unor domenii cheie ale

sistemului judiciar

Medierea în Uniunea Europeană

Reuniunea Consiliului Justiţie şi

Afaceri Interne

Ministerul Justiţiei consolidează

cooperarea bilaterală cu Franţa

Ministerul Justiţiei transmite în-

credere în plan European

Ministerul Justiţiei beneficiază de

un larg sprijin politic pentru con-

tinuarea reformei sistemului judi-

ciar

Primă întrevedere a Ministrului

Justiţiei cu noul ambassador a

Republicii Moldova la Bucureşti

şi cooperarea dintre cele două

state în domeniul Justiţiei

Cooperare romano-turcă în

domeniul Justiţiei

Asistenţă SUA în vederea consti-

tuirii şi operaţionalizării“Biroului

pentru prevenirea criminalităţii şi

de cooperare cu oficiile de recu-

perare a creanţelor din statele

membre ale U.E.

Implemetarea mecanismului

naţional pentru prevenirea torturii

şi a altor pedepse ori tratamente

cu cruzime, inhumane sau de-

gradante

Cooperarea dintre Autoritatea

NAţională pentru Cetăţenie şi

Ministerul Afacerilor Externe

trebuie optimizată

Calendar Evenimente

Noiembrie 2010

Nr. 1

Ediţia I

EDITORIAL

Prezentul newsletter se doreşte un instru-

ment uşor şi rapid de consultat, de către

public, parlamentari, oameni politici, jurişti,

şi mai ales, de către jurnalişti.

Suntem într-un moment în care amploarea

agendei ministerului impune o comunicare

mai rapidă şi mai intensă.

Vom asuma deliberat prezentarea sintetică a

informaţiilor, într-un limbaj accesibil, pe cât

posibil dezlegat de tehnicismul limbajului

juridic, fără a face rabat de la acurateţe şi

rigoare.

Sperăm ca în acest fel să fim mai bine

înţeleşi, să oferim mai rapid perspective

asupra activităţii noastre, să prevenim con-

fuziile, şi să ne deschidem spre un dialog

mai larg. Cei care vor dori informaţii mai

detaliate, sau vor fi critici, ori vor avea

sugestii, vor fi invitaţi să ne scrie pe adresa

biroului mass media, ce va fi publicată în

caseta tehnică a newsletterului.

Într-un cuvânt, dorim să ne comportăm aşa

cum suntem, ca o instituţie „vie”, care

încearcă să devină mai activă comunica-

ţional.

Sperăm să vă avem alături în acest demers

şi să contribuim împreună la aşezarea Justi-

ţiei în centrul atenţiei şi agendei publice.

Biroul Mass Media

Ministerul Justiţiei

Tel: -40 372041151/1152

Fax: -40 37 204 1099

E-mail: presa@just.ro

Str. Apolodor 17, Sector 5 Bucureşti

www.just.ro

Quo vadis?

2010 a adus cu sine o nouă conducere a ÎCCJ şi o componenţă înnoită şi reînnoită a CSM.

Cele două evenimente au fost aşteptate cu speranţă de toţi cei care vor schimbarea la faţă în

bine a Justiţiei noastre.

Echipele de la vârful ÎCCJ şi din CSM au misiuni dificile şi cruciale. La capătul acestor

misiuni se află cetăţeanul român, cu aşteptarea întemeiată de a beneficia de o Justiţie

europeană.

Succesul reformelor care trebuie declanşate la nivelul ÎCCJ, cum ar fi îmbunătăţirea

managementului resurselor administrative, soluţionarea dosarelor de mare corupţie,

eliminarea problemelor de integritate, recâştigarea prestigiului acesteia şi a încrederii

sistemului judiciar în leadershipul ÎCCJ, depinde de capacitatea Preşedintei şi a

Vicepreşedintei ÎCCJ de a lucra împreună. Succesul depinde, de asemenea, de hotărârea

acestui tandem de a confrunta forţe interne şi externe sistemului judiciar care încă mai cred

neîntemeiat că ne putem întoarce din drum.

Eforturile conducerii ÎCCJ se pot sprijini pe avanposturile reformiste apărute în ultimii ani în

sistemul judiciar, cu suportul Comisiei Europene şi al Statelor Membre. Se pot de asemenea

sprijini pe colectivul ÎCCJ, care are datoria de a onora privilegiul de a fi în fruntea Justiţiei.

Modelele bune nu lipsesc la nivelul ÎCCJ, şi trebuie acum să facă zid de apărare şi de sprijin

în jurul conducerii ÎCCJ, pentru a orienta definitiv această instanţă spre locul ei firesc.

O linie se impune trasă. O nouă abordare, europeană, trebuie să facă definitiv uitat trecutul

postdecembrist. Independenţa magistraţilor trebuie consolidată acum prin investiţii în

condiţiile de muncă. Pe de altă parte, gradul de autoguvernare a sistemului judiciar va

depinde de responsabilitatea şi integritatea magistraţilor, precum şi de politicile noului CSM.

Este momentul ca în sistemul judiciar reformiştii să devină mai activi la nivelul adunărilor

generale, în relaţiile cu colegii, pentru a impune un leadership moderat şi luminat.

Acest leadership de masă este posibil ca urmare a gradului ridicat de instrucţie, educaţie şi

cultură în sistemul judiciar. El poate oferi ghidaj, stabilitate şi prestigiu preşedinţilor de

instanţă şi şefilor de parchete. Aceştia trebuie să se concentreze pe asigurarea integrităţii, a

pregătirii profesionale şi a unificării practicii. Managementul administrativ şi financiar al

instanţelor trebuie să revină managerilor instanţelor. Judecătorii trebuie să judece, iar

managerii trebuie să administreze resursele financiare şi logistice.

Încă mai sunt semne că în sistemul judiciar acţionează mentalităţi care distorsionează uneori

actul de justiţie sau administrarea resurselor alocate instanţelor.

Este datoria magistraţilor adevăraţi să formeze „reţele ale progresului” în sistemul judiciar,

să se grupeze în jurul liderilor luminaţi şi curajoşi. Să devină activi în izolarea şi dezavuarea

oricăror forme de neprofesionalism sau lipsă de integritate.

La rândul său, noul CSM are în faţă o epocă plină de provocări. Fie că este vorba de

asumarea serioasă a agendei Justiţiei, fie că este vorba de angajarea cu maturitate şi

onestitate a interacţiunii cu Ministerul Justiţiei, membrii nou aleşi ai CSM sunt datori

cetăţenilor o performanţă mai bună.

De performanţa noilor membri ai CSM va depinde concluzia pe care societatea o va trage în

legătură cu oportunitatea şi beneficiile trecerii în 2004 la autoguvernarea Justiţiei. Pentru

cetăţeni, bilanţul pozitiv al marii reforme din 2004 se lasă încă aşteptat şi această împrejurare

pune deocamdată în paranteză alţi paşi programaţi încă de la acea dată şi amânaţi succesiv.

De-a lungul anilor, Executivul şi Legislativul au avut partea lor în acest bilanţ.

Lumea se îndreaptă spre o epocă plină de incertitudini şi de provocări. Ultimul Consiliu

European a marcat o piatră de hotar în privinţa modului în care se va gestiona banul public.

Niciun stat nu îşi va mai putea permite costuri cu instituţii care nu îşi demonstrează eficienţa

socială. Acest lucru trebuie avut permanent în vedere de noii membri ai CSM.

Experienţa recentă a consensului construit cu ocazia lucrărilor asupra proiectului Legii

„micii reforme” indică cheia succesului. Coerenţa şi armonizarea poziţiilor Ministerului

Justiţiei, CSM, ÎCCJ, Ministerului Public, asociaţiilor magistraţilor au impus respect în

Parlament şi au făcut ca legea să fie adoptată cu o cvasiunanimitate. Acest modus operandi

poate fi permanentizat dacă o să ne străduim mai mult să ne înţelegem reciproc şi să păstrăm

criticile în cadrul unui stil european, moderat şi constructiv.

Când ţintele Mecanismului de Cooperare şi Verificare vor fi atinse şi noile coduri

fundamentale implementate, Justiţia noastră va redobândi încrederea cetăţenilor, iar proiectul

autoguvernării sale complete prin ÎCCJ şi CSM va fi desăvârşit.

De Cătălin Predoiu, Ministrul Justiţiei

Justitia est fundamentum regnorum

Mica Reformă

Concepută iniţial ca o soluţie la problemele cu care se

confruntă sistemul judiciar, reclamate atât din

interiorul sistemului judiciar, cât şi din afara acestuia,

legea privind unele măsuri pentru accelerarea

soluţionării proceselor în justiţie a devenit cunoscută,

la scurt timp de la proiectarea sa, sub denumirea de

Legea “Micii Reforme”, dat fiind că, realmente acest

proiect este deschizator de drum, cu un profund rol

educativ-preventiv şi cu un mare potenţial de

valorizare a justiţiei ca serviciu public.

Această lege asigură o punte de legătură cu cele patru

mari coduri (Codul civil, Codul penal, Codul de

procedură civilă, Codul de procedură penală), nu numai prin aceea că transferă în actualitate

o serie de norme cuprinse în codurile de procedură, dar şi prin aceea că asigură crearea unui

spaţiu confortabil pentru implementarea întocmai a viitoarelor coduri.

Legea conţine norme fără echivoc care au efectul scurtării procedurilor judecătoreşti. Astfel,

reluarea ciclului procesual ca efect al desfiinţării/casării hotărârilor judecătoreşti cu trimitere

spre rejudecare va putea fi dispusă o singură dată! Jocul casărilor cu trimitere spre

rejudecare cu consecinţa prelungirii duratei procesului sine die a luat sfârşit! Norma este

importantă dacă avem în vedere procentul soluţiilor de trimitere spre rejudecare de circa 30

%, fapt care nu a rămas neobservat nici de către instanţa europeană, care a condamnat

România evocând nevoia curmării soluţiilor care permit reluarea unui proces de un număr

nelimitat de ori!

Suspendarea duratei procedurilor cu consecinţe asupra duratei procesului în ansamblul său a

fost curmată prin norma care interzice suspendarea procesului în cazul invocării excepţiei de

nelegalitate în procesele penale. Legea introduce limite, praguri până la care se pot invoca

excepţiile de necompetenţă menite a dilata procesul în mod nejustificat. Acestă lege înlatură

posibilitatea declarării recursului în cazul hotărârii de declinare a competenţei între instanţe.

Pe de altă parte, legea conţine norme care vizează calitatea unor proceduri cu consecinţe

asupra duratei procedurilor. Astfel, instituţia recursului în interesul legii a fost modificată

substanţial. Această modificare vizează constituirea completului de judecată la Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie, la baza căruia stă principiul specializării judecătorilor, abandonându-se

principiul reprezentativităţii excesive, care a făcut extrem de greoaie întreaga procedură,

afectându-i eficienţa!

Completul de 9 judecători a fost redus ca şi componenţă la un număr de 5 judecători,

principiul specializării judecătorilor fiind mai corect valorizat.

Modul de administrare al expertizelor judiciare a fost atent valorizat, prin modificarea art.

201 Cod de procedură civilă, având în vedere că în procesele civile durata proceselor este

influenţată major de durata administrării acestei probe judiciare.

Procedura executării silite a fost fluidizată prin sporirea rolului executorului judecătoresc în

cursul procedurii, a competenţei acestuia, lărgită la nivelul curţii de apel, cât şi prin fixarea

unor termene scurte de înregistrare şi judecată în această materie.

Legea “Micii Reforme” îşi propune deopotrivă corectarea acţiunilor abuzive exercitate în

legătură cu investirea instanţelor şi parchetelor. Astfel, este reglementat abuzul de drept în

materie penală, sunt fixate sancţiuni descurajatoare pentru cei care îşi exercită drepturile

procesuale în mod abuziv, precum amenzile judecătoreşti, restituirea cererilor, suportarea

cheltuielilor de judecată, neluarea în considerare a unor motive de apel sau recurs în

legătură cu neadministrarea unor probe sau invocarea unor excepţii, dacă acestea nu au fost

solicitate în faţa instanţelor de fond sau în limitele de timp prevezute de lege.

Sunt mai multe tipuri de cereri care contribuie la agresarea actului de justiţie şi a muncii

magistraţilor. În primul rând, sunt cereri care nu sunt deloc de competenţa parchetelor sau a

instanţelor judecătoreşti, dar care totuşi sunt aici distribuite. Până acum aceste cereri erau

înregistrate, se forma un dosar, deci cheltuieli umane, materiale. Acest lucru a fost curmat

prin această lege pentru că toate aceste cereri se restituie administrativ la organele

competente. Ele nu vor mai fi înregistrate pe rolul unei instanţe. Deci, cei care în mod

şicanator fac astfel de cereri nu mai au satisfacţia de a intra într-o sală de judecată şi de a-şi

susţine pretenţiile.

Nu în ultimul rând, Legea îşi propune responsabilizarea tuturor participanţilor la înfăptuirea

actului de justiţie. Normele sale invită şi obligă avocaţii, consilierii juridici, instituţiile

publice la un comportament rezonabil în a-şi asuma răspunderea finală asupra calităţii

procedurilor judiciare.

Astfel, în procedura de comunicare a actelor procedurale este valorizat aportul avocatului, a

reprezentanţilor părţilor, iar instituţiile publice sunt obligate să asigure accesul la bazele de

date disponibile şi să ofere informaţiile necesare derulării procedurilor judiciare cu

celeritate.

Lidia Barac,

Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei

Proiecte de acte normative privind executarea sancţiunilor şi

organizarea sistemului de probaţiune

Lidia Barac, Secretar de Stat în

Ministerul Justiţiei

Preşedintele CEDO a apreciat proiectul “micii reforme”

Jean-Paul Costa a apreciat proiectul de Lege privind

unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi

eforturile depuse de Ministerul Justiţiei pentru

îmbunătăţirea legislaţiei.

Reformarea codurilor de procedură civilă şi penală, dar şi

adoptarea Legii privind unele măsuri pentru accelerarea

soluţionării proceselor creează, în materia procedurilor

judiciare, un cadru legislativ modern care răspunde pe

deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne. În

acelaşi timp, punerea în aplicare a acestui pachet legisla-

tiv va avea ca efect eliminarea unora dintre cauzele care

au condus la pronunţarea anumitor decizii împotriva

României la CEDO.

Jean-Paul Costa,

Preşedintele Curţii Europene a

Grupul de lucru pentru elaborarea “Legii privind executarea sancţiunilor şi

măsurilor neprivative de libertate” şi a “Legii privind organizarea şi funcţionarea

sistemului de probaţiune”

Guvernul a adoptat în data de 14

octombrie a.c. proiectul de lege pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei

de Urgenţă nr. 75/2000 privind

autorizarea experţilor criminalişti care

au fost recomandaţi de părţi să asiste la

efectuarea expertizelor criminalistice.

Prin acest proiect de lege Ministerul

Justiţiei urmăreşte liberalizarea

profesiei de expert criminalist şi

înlăturarea monopolului statului asupra

domeniului expertizei criminalistice.

În acelaşi timp, prin acest act normativ

se urmăreşte scurtarea termenelor

proceselor, prin organizarea unui cadru normativ care să permită finalizarea mai rapidă a

expertizelor criminalistice necesare în procesele penale sau civile.

La nivelul Ministerului Justiţiei s-a constituit comisia pentru elaborarea Legii privind

executarea sancţiunilor şi măsurilor neprivative de libertate şi a Legii privind

organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, în conformitate cu noul Cod Penal,

respectiv noul Cod de procedură penală.

Din comisie fac parte reprezentanţi ai Direcţiei şi serviciilor de Probaţiune, reprezentanţi

ai Direcţiei de elaborare acte normative, ai societaţii civile, precum şi profesor universitar

dr. Florin Streteanu de la UBB Cluj. Grupul de lucru şi-a început activitatea la 8

octombrie a.c., activitate susţinută financiar în cadrul unei colaborări dintre Direcţia de

Probaţiune şi organizaţia non-guvernamentală GRADO.

În contextul intrării în vigoare a noilor coduri, Direcţia de Probaţiune intenţionează să

organizeze în Bucureşti un al doilea atelier pentru prestarea muncii neremunerate, având

în vedere rezultatele deosebite obţinute în cadrul primului atelier, înfiinţat la Braşov, în

2008. În acest sens a avut loc la Bucureşti o întâlnire de coordonare în cadrul proiectului

privind dezvoltarea unor ateliere de muncă în folosul comunităţii derulat de Ministerul

Justiţiei în parteneriat cu Fundaţia pentru promovarea Sancţiunilor comunitare.

Proiectul de lege privind liberalizarea profesiei de expert

criminalist, iniţiat de Ministerul Justiţiei, a fost adoptat de

Guvern

Alina Bica, Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei

Pagina 2 Pagina 2

Ministrul Justiţiei a semnat Acordul de înfiinţare a Academiei Internaţionale Anticorupţie

Asistenţă elveţiană pentru consolidarea unor

domenii cheie ale sistemului judiciar Medierea în Uniunea Europeană.

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Alina Bica, a participat pe 29 octombrie, la conferinţa “Medierea în

Uniunea Europeană. Stadiu şi perspective”, organizată de Asociaţia Magistraţilor Europeni care susţin

Medierea (GEMME).

În cadrul conferinţei, Alina Bica a prezentat ultimele evoluţii din domeniul legislative, precum şi modalitatea

în care adoptarea noilor Coduri şi a Legii privind unele măsuri

pentru accelerarea soluţionării proceselor vor aşeza justiţia şi

întreaga societate pe noi baze, mai aproape de nevoile ce-

tăţeanului, dar şi modul în care acestea vor sprijini instituţia

medierii. Astfel, în Legea pentru accelerarea soluţionării

proceselor au fost preluate propunerile formulate de mediatori,

Ministerul Justiţiei inserând în această lege câteva prevederi

menite să facă cunoscute avantajele medierii. După intrarea în

vigoare a noilor prevederi, în cauzele comerciale şi în divorţuri,

recomandarea judecătorului adresată părţilor de a apela la

mediere va dobândi un efect obligatoriu, cu privire la

participarea părţilor la şedinţa de informare. După şedinţa de

informare, părţile vor decide dacă vor urma medierea sau dacă

revin la instanţă.

Aceste prevederi vor fi extinse prin aplicarea noului Cod de procedură civilă, prin care se insi-

tuie obligativitatea pentru instanţa de judecată de a recomanda părţilor soluţionarea conflictului prin mediere.

De asemenea, în cadrul noului Cod de procedură penală, în scopul desfăşurării cu celeritate a procesului penal,

a fost reglementată posibilitatea renunţării la pretenţiile civile, a recunoaşterii de către inculpat a pretenţiilor

părţii civile, precum şi a încheierii unei tranzacţii sau a unui acord de mediere.

Pagina 3

Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu a participat în septembrie la conferinţa inaugurală a Academiei Internaţionale Anticorupţie (IACA), ocazie cu care a semnat Acordul de înfi-

inţare a Academiei. În alocuţiunea susţinută în cadrul sesiunii la nivel înalt, Ministrul Predoiu a exprimat intenţia ţării noastre de a avea o implicare efectivă a experţilor români

în dezvoltarea curiculei şi programelor de formare profesională ale Academiei. De asemenea, a fost anunţată disponibilitatea autorităţilor române de a identifica, împreună cu

mediul privat din România, resurse financiare pentru susţinerea IACA, prima instituţie de acest gen la nivel internaţional.

Din partea României, la conferinţă au participat şi Vasile Blaga, fostul ministru al Administraţiei şi Internelor, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dl. Daniel

Morar, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe.

În marja conferinţei a fost organizată întâlnirea bilaterală a celor doi miniştri români cu ministrul federal al justiţiei şi ministrul federal al internelor din Republica Austria. De

asemenea, ministrul justiţiei a avut o întâlnire cu domnul Drago Kos, preşedintele GRECO (Grupul de State împotriva Corupţiei – Consiliul Europei) şi preşedinte al Comisiei

pentru Prevenirea Corupţiei din Slovenia.

Academia Internaţională Anticorupţie îşi propune să reprezinte o sursă de educaţie inovatoare, de pregătire, cercetare şi cooperare.

În luna noiembrie 2010, Ministerul Justiţiei împreună cu Academia Internaţională Anticorupţie organizează, la Bucureşti, o masă rotundă dedicată cooperării între

autorităţile anticorupţie din România şi IACA.

Sistemul judiciar român urmează să beneficieze de asistenţă

pentru consolidarea unor domenii cheie din partea

Consiliului Federal al Elveţiei. În mod concret, contribuţia

financiară elveţiană alocată sistemului judiciar românesc este

de 3.600.000 de franci elveţieni pentru finanţarea următoarelor

proiecte de interes:

„Asistenţă pentru consolidarea capacităţii instituţionale în

domeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru

aplicarea noilor legi”.

„Îmbunătăţirea capacităţii judecătorilor şi procurorilor

români în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii

economice şi financiare”

„Crearea de ateliere de lucru pentru executarea pedepsei

privind munca în folosul comunităţii (probaţiune)”

Informaţii suplimentare privind contribuţia financiară

elveţiană alocată României se pot găsi la următorul link:

www.swiss-contribution.ro.

Pagina 3

Reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne

Ministerul Justiţiei consolidează cooperarea bilaterală cu Franţa

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit pe 11 otombrie la Paris cu ministrul francez al Justiţiei, Michele Alliot-

Marie. Cei doi au discutat despre reforma sistemelor judiciare din cele două state şi consolidarea cooperării bilaterale, în

special prin schimb de magistraţi de legătură.

"Consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor cu partenerii din cadrul Uniunii Europene sunt unele dintre liniile directoare

strategice impuse la nivelul Ministerului Justiţiei odată cu preluarea mandatului de ministru. Această întâlnire a fost un

excelent prilej de a discuta despre procesul de modernizare a sistemelor judiciare din cele două state şi de a prezenta

ultimele evoluţii pozitive din România în cadrul MCV. De asemenea, s-a abordat şi chestiunea legată de detaşarea

magistraţilor de legătură români şi francezi, care vor avea un rol important în soluţionarea dosarelor de cooperare

judiciară internaţională," a declarat Cătălin Predoiu.

În cadrul vizitei la Paris, ministrul Justiţiei a avut o întâlnire şi cu Consilierul pentru Europa al Prim-ministrului Franţei,

Şef al Secretariatului General pentru Afaceri Europene(SGAE), Gilles Briatta.

Ministerul Justiţiei transmite încredere pe plan european Ministerul Justiţiei beneficiază de un larg sprijin politic pentru

continuarea reformei sistemului judiciar

Marea Britanie doreşte să sporească relaţiile

economice şi investiţiile în România, a declarat min-

istrul Justiţiei din Marea Britanie, Kenneth Clarke,

într-o declaraţie de presă cu ocazia întâlnirii cu

omologul său român Cătălin Predoiu.

Kenneth Clarke a subliniat că progresul României în

procesul de reformă a sistemului judiciar a fost constant

şi este foarte bine că el continuă, existând posibilitatea

ridicării monitorizării. Ministrul Predoiu consideră că

această vizită reprezintă posibilitatea lărgirii cooperării

bilaterale, dar şi o mai bună explicare a realităţilor justi-

ţiei din România, cu particularitate pe Mecanismul de

Cooperare şi Verificare (MCV). Cei doi miniştri au dis-

cutat şi despre perspectivele şi poziţia României ca stat

membru în UE şi importanţa pe care ţara noastră o are şi

trebuie să o aibă, având în vedere că esteo ţară de nivel

mediu spre mare în plan european. "Ca atare trebuie să

ne asumăm această poziţie şi în mod simultan să finalizăm reformele în plan intern şi

să ne asumăm agenda europeană la nivel de Justiţie şi nu numai", susţine Predoiu.

Noul ambasador al Marii Britanii la Bucureşti, Martin

Harris, a subliniat voinţa cabinetului de la Londra de a

dezvolta parteneriatul cu România, axele prioritare fiind

justiţia şi economia. În acest context, au fost aduse în

discuţie aspecte legate de Mecanismul de Cooperare şi

Verificare, viitoarele alegeri petru CSM şi noi domenii

de colaborare.

Referitor la Mecansimul de Cooperare şi Verificare, am-

basadorul apreciază utilitatea acestuia, precum şi necesi-

tatea obţinerii de rezultate credibile, pentru a demonstra

că într-adevăr, ţinta stabilită la aderare a fost atinsă. Ofi-

cialii de la Londra au apreciat reacţia autorităţilor române

ca urmare a publicării raportului de ţară şi, în special,

restabilirea atribuţiilor ANI. Se aşteaptă în continuare un

larg sprijin politic pentru continuarea reformei sistemului

judiciar. La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Pre-

doiu, şi-a manifestat deplina deschidere pentru dialog cu

partenerii britanici şi a insistat asupra necesităţii

înţelegerii şi interpretării corecte atât a progreselor, cât şi

a problemelor cu care se confruntă justiţia din România.

În perioada 21-22 octombrie a.c. a avut loc la sediul Ministerului Justiţiei o întâlnire de lucru româno-turcă, la nivel de experţi ai Ministerelor Justiţiei din cele două ţări, din cadrul

direcţiilor care coordonează activitatea de cooperare judiciară în materie civilă şi penală. Întâlnirea a avut ca obiectiv general identificarea de noi modalităţi de colaborare între cele

două ministere ale justiţiei cu rol în intensificarea cooperării pe plan juridic şi în promovarea intereselor celor două state. Obiectivul specific a fost reprezentat de cooperarea judiciară

bilaterală în materie civilă şi penală. Au mai fost făcute referiri la cooperarea la nivel de programe şi tehnologia informaţiei – fiind organizate în prima zi a întâlnirii, prezentări în

cadrul celor două direcţii – dar şi în domeniul administrării sistemului penitenciar şi al schimbului reciproc de legislaţie, aceasta urmând a se reflecta într-un plan de acţiune.

Potrivit programului întâlnirii bilaterale, în prima zi de discuţii a fost dezbătută problema cooperării judiciare în materie civilă dintre autorităţile române şi cele turce, iar agenda celei

de a doua zi de dezbateri a avut ca obiect exclusiv cooperarea judiciară bilaterală în materie penală, sens în care la discuţii a participat şi un reprezentant al Direcţiei de Investigare

a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Pagina 4

Ministrul Justiţiei a participat la lucrările Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), organizate în octombrie la Luxembourg. Referitor la proiectul de directivă a Parlamentului

European şi a Consiliului privind dreptul de informare, ministrul Justiţiei a avut următoarea intervenţie:

"România susţine această propunere de directivă care reflectă coordonatele Programului Stockholm pentru un spaţiu de securitate, justiţie şi libertate în Europa. Directiva consol-

idează dreptul la informare asupra dosarului persoanei învinuite sau inculpate, ceea ce întăreşte dreptul la apărare, drept fundamental recunoscut de CEDO şi Carta Drepturilor

Fundamentale, adoptată odată cu Tratatul Lisabona. La nivel european trebuie să adoptăm reglementări care să ranforseze politicile anticorupţie, dar în acelaşi timp să prezerve

drepturile şi garanţiile procesuale ale persoanelor învinuite sau inculpate. Echilibrul este cheia unei bune legiferări, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional."

În cadrul Consiliului JAI miniştrii au subliniat acordul privind necesitatea pregătirii sistemelor judiciare pentru a combate prin proceduri eficiente şi rapide flagelul terorismului,

indiferent de natura acestuia. Armonizarea procedurilor, cooperarea între procurori şi serviciile de informaţii, cooperarea internaţională în echipe mixte (joint team), împărţirea

informaţiilor (sharing intelligence) şi a experienţei pot eficientiza combaterea terorismului prin proceduri judiciare.

Miniştrii Justiţiei din statele membre UE au dezbătut următoarele teme de interes pentru spaţiul european de justiţie: combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexule

a copiilor şi a pornografiei infantile; dreptul la informare în cadrul procedurilor penale; protecţia victimelor infracţiunilor; implementarea primei forme de cooperare consolidată din

istoria UE, vizând legea aplicabilă divorţului şi separării de corp. De asemenea, miniştrii au adoptat şi proiectul de Directivă referitoare la dreptul la interpretare şi traducere în

cadrul procedurilor penale, act legislativ al UE, co-iniţiat de România alături de alte 12 state membre.

Cooperare româno-turcă în domeniul justiţiei

Pagina 4

Întâlnire oficială între ministrul de Justiţie român,

Cătălin Predoiu şi ministrul de Justiţie francez,

Michelle Alliot-Marie

Kenneth Clarke,

Ministrul de Justiţie al

Marii Britanii Martin Harris, ambasadorul

Marii Britanii la Bucureşti

Primă întrevedere a Ministrului Justiţiei cu noul ambasador al Republicii Moldova la

Bucureşti şi cooperarea dintre cele doua state în domeniul Justiţiei

Iurie Reniţă, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti

Ministrul Justiţiei a avut la 1 octombrie, o primă întrevedere cu noul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti, ES

domnul Iurie Reniţă. În cadrul întâlnirii au fost abordate subiecte legate de cooperarea bilaterală dintre cele două state

în domeniul Justiţiei reiterându-se importanţa cooperării în proiecte cu efecte pozitive asupra cetăţenilor, cum ar fi

pregătirea profesională a magistraţilor, elaborarea unei legislaţii stimulative pentru mediul de afaceri. În 2010,

Ministerul Justiţiei a îmbunătăţit cadrul legislativ privind dobândirea şi redobândirea cetăţeniei, iar cadrul instituţional

a fost modernizat prin crearea şi operaţionalizarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. În luna mai, ministrul

Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi omologul său din Republica Moldova, Alexandru Tănase, au semnat un Acord de

cooperare între cele două instituţii promovând colaborarea directă între experţii din cele două ministere pe teme majore

de interes reciproc: modernizarea administrării justiţiei ca serviciu public; armonizarea legislaţiei naţionale cu

standardele internaţionale şi europene; consolidarea cooperării juridice internaţionale; formarea profesională;

promovarea schimbului de experienţă în domeniul administraţiei penitenciare; colaborarea în domeniul probaţiunii.

Asistenţă SUA în vederea constituirii şi operaţionalizării

“Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre U.E.”

Operaţionalizarea Biroului reprezintă un pas important în implementarea Programului Stockholm în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne,

marcând totodată debutul unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva crimei organizate şi corupţiei prin acordarea unei at-

enţii deosebite procesului de confiscare şi recuperare a produsului infracţiunilor.

În perioada 23-24 septembrie, cu sprijinul direct al Ambasadei SUA la Bucureşti, s-a derulat o primă etapă dintr-un proiect mai larg de asis-

tenţă destinat Ministerului Justiţiei în vederea eficientizării mecanismelor de detectare şi recuperare a produsului infracţiunilor. James Rus-

sell, procuror în cadrul Departamentului de Justiţie şi Steven L. Gladden, Inspector al Diviziei de Indisponibilizare a Bunurilor, împreună cu

echipa de experţi şi consilieri ai Ambasadei SUA au avut consultări cu conducerea Ministerului Justiţiei, precum şi cu toate instituţiile pub-

lice implicate în combaterea criminalităţii organizate şi corupţiei, precum şi în confiscarea produselor acestor forme grave de criminalitate.

În cadrul întrevederii dintre ministrul justiţiei, Cătălin Marian Predoiu, şi experţii americani, au fost abordate rezultatele misiunii de evaluare

şi modalităţile concrete în care autorităţile americane vor asista ministerul în următoarele luni. „Faptul că beneficiem de sprijinul experţilor

din SUA în acest proiect instituţional reprezintă o aplicare concretă a cooperării euroatlantice în domeniul Justiţiei. Doresc să mulţumesc

Ambasadei SUA, personal Excelenţei Sale Mark H. Gittenstein, Ambasadorul SUA, precum şi experţilor pentru sprijinul acordat MJ în

acest proiect şi să îmi exprim optimismul privind operaţionalizarea Biroului cât mai rapid. Am discutat cu procurorii americani despre or-

ganizarea oficiului pentru recuperarea creanţelor din cadrul Ministerului Justiţiei. Departamentul de Justiţiei al Statelor Unite are

performanţe deosebite pe plan mondial în recuperarea şi valorificarea produselor infracţiunilor. Este necesară o abordare unitară şi

strategică, la nivel naţional, care să vizeze întregul proces penal de la depistarea săvârşirii faptei penale şi a celui care a comis-o, până la

tragerea la răspundere penală şi recuperarea produsului infracţiunii prin confiscarea şi valorificarea acestuia. Aceste fonduri pot fi eficient direcţionate ulterior direct către

programe de protecţia victimelor şi susţinerea activităţii poliţiei, parchetelor şi instanţelor judecătoreşti, sau de recuperare a prejudiciilor decurgând din infracţiuni şi a

activelor acumulate prin activităţi infracţionale,” a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

În cadrul discuţiilor, experţii americani au subliniat importanţa asigurării la nivel naţional a resurselor necesare pentru desfăşurarea eficientă a activităţilor de identificare, ur-

mărire, confiscare şi valorificare a produselor infracţiunilor de criminalitate organizată şi corupţie. De asemenea, s-a subliniat importanţa implicării procurorilor, poliţiştilor şi

judecătorilor români în activităţi de formare profesională specializată în domeniul recuperării bunurilor, în vederea acomodării cu cele mai noi tehnici şi metode investigative în

privinţa deprivării infractorilor de produsele infracţiuni.

Biroul din cadrul MJ va asigura un schimb permanent de informaţii şi va coopera cu instituţiile similare din Uniunea Europeană, iar în plan intern, în special cu: Parchetul de

pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; Agenţia Naţională de Integritate; Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; Oficiul Na-

ţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; Autoritatea Naţională a Vămilor; Comisariatul General al Gărzii Financiare; Banca Naţională a României; Inspectoratul

General al Poliţiei Române; Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Implementarea mecanismului naţional pentru prevenirea tor-

turii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime,

inumane sau degradante

În cadrul proiectului de înfrăţire instituţională

„Sprijin în vederea stabilirii unui mecanism

naţional de prevenire pentru o mai bună

promovare şi protecţie a drepturilor omului în

locurile de detenţie” (Facilitatea de Tranziţie

2007 IB/JH/21TL), a fost elaborat un raport

cuprinzând recomandări concrete privind

implementarea în România a unui mecanism

naţional pentru prevenirea torturii şi a altor

pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau

degradante. Înfiinţarea acestui organism reprezintă o obligaţie asumată de România

prin ratificarea Protocolului opţional la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse

ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, protocol adoptat la New York la

18 decembrie 2002.

Cooperarea dintre Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi

Ministerul Afacerilor Externe trebuie optimizată

Ministerul Justiţiei doreşte optimizarea cooperării

dintre Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi

Ministerul de Externe, în cadrul procedurilor de

acordare şi redobândire a cetăţeniei. În acest sens,

Ministerul Justiţiei va încheia un protocol pentru

transmiterea către Ministerul Afacerilor Externe a

ordinelor Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru

Cetăţenie în formă electronică, pentru a urgenta

procedura. Este important să accelerăm ritmul de

depunere a jurământului, în special în străinătate, la

nivelul ritmului de semnare a ordinelor de acordare a

cetăţeniei. Un alt obiectiv asumat este accelerarea procesării intenţiilor exprimate

pentru redobândirea cetăţeniei, pentru a constata cine are dosarul complet şi cine mai

trebuie să şi-l completeze cu documentele cerute de lege.

Redactat şi editat de Biroul Mass-Media al Ministerului Justiţiei

VREI SĂ ŞTII MAI MULT? SCRIE-NE LA:

- E-mail: presa@just.ro -

8 - 9 Noiembrie 2010 Ministrul Justiţiei participă la lucrările Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, Bruxelles, Belgia

12 – 13 noiembrie 2010 Ministerul Justiţiei organizează la Bucureşti Comitetul Coordonator al Iniţiativei Regionale Anticorupţie. Vor participa înalţi

reprezentanţi ai ţărilor din Sud-Estul Europei

16 Noiembrie 2010 Ministerul Justiţiei organizează la Bucureşti Masa rotundă Academia Internaţională Anticorupţie. De la viziune la realitate: O

nouă abordare holistică în lupta împotriva corupţiei

24-26 Noiembrie 2010 Ministerul Justiţiei participă la cea de-a XXX-a Conferinţă a Miniştrilor de Justiţie din ţările membre ale Consiliului Europei,

Istanbul, Turcia

29 noiembrie - 3 decembrie 2010 Plenara GRECO - discutarea şi aprobarea rapoartelor de evaluare a României (incriminarea faptelor de corupţie şi transparenţa

finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale). Strasbourg, Franţa

30 noiembrie – 1 decembrie 2010 - A treia reuniune a Comitetului Coordonator pentru elaborarea Strategiei Multianuale pentru Justiţie şi Afaceri Interne în Europa

de Sud Est, Sarajevo, Bosnia – Herţegovina

Calendar Evenimente Noiembrie 2010

Pagina 5

Ioan Băla, director ANP

Pagina 5