Talmud Tora Bucuresti

Ghid Seder Tu Bishvat

Seder in

seam

na ordine,

in lim

ba ebra

ica.

Bro

sura

de fa

ta este

un ghid

refe

rito

r la o

rdin

ea e

tapelor pe c

are

le p

arc

urg

em

in c

adru

l acestu

i ritu

al special.

Fiecare

particip

ant la S

eder are

un rol, fie c

a e

ste

vorb

a d

e c

itirea u

nui pasaj, d

e

impartirea fru

cte

lor sau d

e u

mplere

a p

ahare

lor cu s

uc. Fiind u

n g

hid

pentru toata

fam

ilia,

ata

t parintii

cat

si

copiii

se vor

implica in

m

od egal

in desfa

sura

rea

Sederu

lui. Im

pre

una pute

ti cre

a o atm

osfe

ra deosebit de placuta

pentru to

ti

mem

brii fa

miliei – si nu u

itati a

nim

alele d

e casa, daca a

veti!

Si Dum

nezeu a

spus:

“Sa d

ea p

am

antu

l verd

eata

,

iarb

a cu sam

anta

, pom

i ro

ditori, care

sa faca fru

cte

dupa s

oiu

l lor si care

sa a

iba in e

i sam

anta

lor pe

pam

ant”

(Geneza 1

:11)

Ce este Tu Bishvat?

Pe 13 fe

bru

arie 2006 sarb

ato

rim

Tu Bishvat, anul

nou al pom

ilor. Este

ocazia cu care

ne am

intim

de

relatia u

nica d

intre iudaism

si natu

ra.

In traditia iu

daica se consid

era

ca oam

enii au o

relatie speciala cu natu

ra. Tora

ne in

vata

ca fiii lui

Isra

el au p

rim

it p

oru

nca s

a p

lante

ze p

om

i si copaci

dupa ce au cucerit

pam

antu

l sfa

nt

al

Isra

elu

lui

pentru

ca

“pom

ul

cam

pului

este

viata

om

ului”

(Deute

ronom

20:1

9)

In traditia iu

daica,

de Tu Bishvat

degusta

m sapte

felu

ri d

e p

lante

, specifice Isra

elu

lui.

Orz

Curm

ale Sm

ochin

e

Struguri

Rodii

Masline

Gra

u

In secolu

l al 16-lea, in nord

ul Is

raelu

lui, in ora

sul Tzfa

t (S

afe

d),

misticii evre

i au cre

at

Seder-ul

de Tu Bishvat. Ei

au fo

losit

fructe

le, culorile si sim

bolu

rile lor

pentru a ilustra divers

itate

a si

frum

usete

a lum

ii cre

ate

de D

um

nezeu.

Tu Bishvat

inseam

na 15 Shvat. In

num

ero

logia iu

daica,

fiecare

lite

ra p

rim

este

un n

um

ar – a

stfel, litera

tav (T) are

valoare

a 9

, iar

lite

ra vav (U

) are

valoare

a 6 = 15 ! Shvat este

a cin

cea lu

na a

calendaru

lui ebra

ic.

Talmud Tora Bucuresti

Ghid Seder Tu Bishvat

P

R

I

M

A

C

U

P

A

D

E

S

U

C

P

R

I

M

U

L

F

R

U

C

T

Aceasta cupa contine suc alb (puteti incerca suc de grapefruit sau de lamaie). Ea sim

bolizeaza iarna si

dim

ensiunea m

istica de atzilut, in care energia lui Dumnezeu a insuflat viata in procesul creatiei.

Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam bore pri hagafen.

Binecuvantat fii, Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,

Regele Universului, creatorul rodului vitei.

Pentru ca Dumnezeu te aduce intr-o tara buna. O tara cu izvoare, fantani, vai adanci si dealuri, o tara cu

orz si ovaz si vita de vie si smochini si rodii, o tara cu m

aslini si miere, o tara unde vei manca pe saturate

si nu-ti va lipsi nim

ic; o tara ale carei pietre sunt de fier si din ale carei dealuri extragi alama. Si vei

manca si vei fi m

ultumit si il vei binecuvanta pe Dumnezeu pentru tara cea buna, care iti este data tie.

(Deuteronom 8:7-10)

Fructul care este tare la exterior si moale in interior – nuci, alune de pamant, m

igdale.

Coaja tare sim

bolizeaza protectia pe care pamantul ne-o ofera si ne aminteste sa ne hranim

forta

propriile noastre corpuri.

Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam, bore pri haetz.

Binecuvantat fii Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,

Regele Universului, creatorul fructului pomilor.

Se poate face o paralela intre cele patru tipuri de fructe si tipurile umane.

Acestui prim tip de fructe – cu coaja, dar moi in interior – le corespund oamenii

aparent dificil de abordat, inchisi in sine, dar care de fapt sunt de treaba, de incredere.

Daca ati intalnit astfel de oameni, incercati sa “spargeti” coaja tare

pentru ca inauntru veti descoperi un suflet bun si un prieten loial.

Talmud Tora Bucuresti

Ghid Seder Tu Bishvat

A

D

O

U

A

C

U

P

A

D

E

S

U

C

A

L

D

O

I

L

E

A

F

R

U

C

T

Aceasta cupa contine o combinatie de trei sferturi suc alb si un sfert suc rosu (puteti amesteca suc de

lamaie si suc de visine). Aceasta combinatie simbolizeaza trecerea anotimpurilor si conceptul mistic al

creatiei si nasterii.

Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam bore pri hagafen.

Binecuvantat fii, Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,

Regele Universului, creatorul rodului vitei.

Sa fii binecuvantat in oras si sa fii binecuvantat pe campul tau. Sa fii binecuvantat pentru rodul corpului

tau si rodul pamantului tau, si rodul vitelor tale, si puii turm

ei tale. Sa fii binecuvantat pentru cosul tau si

pentru aluatul framantat. Vei fii binecuvantat cand vei veni si vei fii binecuvantat cand vei pleca.

(Deuteronom 28:36)

Acest fruct este moale si are un sambure in centru – masline sau curm

ale, piersici, caise etc.

Acest fruct simbolizeaza viata, energia care sustine viata care provine din pamant. Ne aminteste de

energia spirituala si afectiva care exista in fiecare dintre noi.

Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam, bore pri haetz.

Binecuvantat fii Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,

Regele Universului, creatorul fructului pomilor.

In Smyrna (oras din Asia Mica), evreii aveau binecuvantari speciale pentru fiecare membru al familiei.

Capul familiei spunea binecuvantarea asupra painii pentru ca graul simbolizeaza pacea. Doamna casei

spunea binecuvantarea asupra vinului pentru ca se spune ca “Sotia ta va fi ca vinul bogat” (Psalmi

128:3). Baietii spuneau binecuvantarea pe maslin datorita versetului care spune “Copiii tai vor fi ca

maslinii in jurul mesei tale” (Psalmi 128:3), iar fetele spuneau binecuvantarea pe rodii si nuci. Pentru

bebelusi, se spunea binecuvantarea pentru curm

ale si mere potrivit versului din Cantarea Cantarilor:

“Te-am crescut sub mar; acolo te-a nascut mama ta” (8:5).

Talmud Tora Bucuresti

Ghid Seder Tu Bishvat

A

T

R

E

I

A

C

U

P

A

D

E

S

U

C

A

L

T

R

E

I

L

E

A

F

R

U

C

T

Aceasta cupa contine o combinatie de trei sferturi suc rosu si un sfert suc alb. Simbolizeaza conceptul mistic

al creatiei (beriah). Primul pahar – complet alb – simbolizeaza iarna, cel de-al doilea – mai mult alb si un pic

de rosu – simbolizeaza primavara. Acest al treilea pahar simbolizeaza toamna: mai are inca energia verii,

dar incepe sa se indrepte catre iarna cea alba…

Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam bore pri hagafen.

Binecuvantat fii, Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,

Regele Universului, creatorul rodului vitei.

Apoi Dumnezeu a realizat forma umana din pulberea pamantului si a suflat in ea

suflarea vietii; si omul a devenit un suflet cu viata. (Geneza 2:7)

Acest fruct este moale in intregime si este complet comestibil. In categoria asta intra stafidele,

strugurii si smochinele. Acest tip de fructe simbolizeaza prezenta lui Dumnezeu in toate lucrurile si

legaturile noastre indestructibile cu pamantul.

Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam, bore pri haetz.

Binecuvantat fii Tu, Doamne, Dumnezeul nostru,

Regele Universului, creatorul fructului pomilor.

1. puneti la fiert o oala mare cu apa putin sarata. Cand da in clocot, adaugati pastele de lasagna si lasati

sa fiarba timp de 8 – 10 minute; scurgeti si puneti deoparte.

2. intr-un vas mare amestecati branza ricotta, ouale, branza parmezan, patrunjelul, busuiocul si piperul

negru. Amestecati bine si puneti deoparte.

3. incalziti uleiul de masline intr-o tigaie mare la foc intens. Prajiti ceapa timp de 5 minute, amestecand

ocazional. Adaugati morcovii felii si prajiti-i timp de inca 2 minute. Apoi amestecati ardeiul gras si

broccoli. Amestecati toate legumele, reduceti flacara si lasati-le sa se faca bine, timp de aproximativ 5

minute. Puneti-le in amestecul de branzeturi si amestecati bine.

4. incalziti cuptorul in prealabil la 175 grade Celsius. Puneti o lingura de sos de spagheti intr-o forma de

copt (de dimensiune medie) si intindeti bine pe tot fundul vasului. Asezati doua fasii de lasagna de-a

lungul vasului si apoi 4 cani din amestecul de legume si branza. Presarati o cana de branza mozzarella

peste amestec; repetati operatiunea cu inca un strat de paste si de unul de amestec pana se termina.

5. coaceti la 175 de grade Celsius timp de o ora. Puneti deoparte inca 15-20 minute sa se intareasca

inainte de a o servi la masa.

INGREDIENTE

(12 portii):

672 g paste de lasagna

910 g branza ricotta

4 oua

100 g branza parmezan data pe

razatoare

20 g patrunjel proaspat taiat fin

3 g busuioc uscat

piper negru macinat – dupa gust

120 ml ulei de masline

240 g ceapa tocata

120 g morcovi taiati felii

185 g ardei gras verde, tocat

454 g broccoli tocat

710 ml sos de spaghete

225 g branza mozzarella data pe

razatoare

Sederul nu este complet fara o masa gustoasa!

Va prezentam o reteta delicioasa de lasagna vegetariana,

in ton cu evenimentul sarbatorit!

Talmud Tora Bucuresti

Ghid Seder Tu Bishvat

A

P

A

T

R

A

C

U

P

A

D

E

S

U

C

A

L

P

A

T

R

U

L

E

A

F

R

U

C

T

Aceasta

cupa contine suc rosu com

plet. E

a sim

bolizeaza conceptu

l m

istic a

l fo

cului si ideea ca in fiecare

fiinta

de p

e p

am

ant se a

fla o

scante

ie d

ivina. Repre

zinta

, de a

sem

enea, anotim

pul verii, p

lin d

e caldura

si de e

nerg

ie cre

ato

are

…

Baruh ata Hashem, Eloheinu Melekh haOlam bore pri hagafen.

Binecuvanta

t fii, T

u, Doam

ne, Dum

nezeul nostru,

Regele U

nivers

ului, cre

ato

rul ro

dului vitei.

Si ingeru

l lui Dum

nezeu i-a

aparu

t intr-o

flacara

de foc d

in m

ijlocul unui tu

fis; si Moise s-a

uitat m

ai ate

nt

si iata

! tu

fisul ard

ea cu flacara

, dar nu e

ra m

istu

it! (E

xodul 3:2

)

Acest tip d

e fru

cte

are

coaja

tare

in e

xte

rior, d

ar are

carn

e d

ulce in inte

rior – m

ango, banane,

avocado sau sabra

(fructu

l cactu

sului, specific d

esertului). Aceste

fru

cte

sim

bolizeaza m

iste

rul lum

ii

si stu

diere

a T

ore

i. F

iecare

dintre n

oi este

intr-o

incerc

are

consta

nta

de a

descoperi secre

tele v

ietii

si ale T

ore

i, si sunte

m in m

od continuu h

raniti de fru

cte

le e

i.

Baruh ata Hashem, Eloheinu Meleh haOlam, bore pri haetz.

Binecuvanta

t fii Tu, Doam

ne, Dum

nezeul nostru,

Regele U

nivers

ului, cre

ato

rul fructu

lui pom

ilor.

De o

bicei, la finalul unui astfel de S

eder, fiecare

mem

bru

al fa

miliei plante

aza s

em

inte

de p

atrunje

l

intr-u

n g

hiveci m

ic c

u p

am

ant de flori. Patrunje

lul va c

reste

si se v

a d

ezvolta p

ana in a

prilie, cand il

vom

folosi la S

ederu

l de P

esach, inm

uiat in a

pa sara

ta. Sem

inte

de p

atrunje

l se g

asesc la flora

rie, de

unde p

ute

ti face rost si de g

hivece si pam

ant de flori.

In a

ntichitate

, Tu B

ishvat se n

um

ea H

am

isha A

sar Bishvat (1

5 S

hvat, in e

bra

ica), s

i ulterior num

ai Ham

isha A

sar (“a 1

5-a

”), care

era

pro

nunta

t intr-u

n c

uvant (h

am

ishasar). Evre

ii d

in tarile a

rabe o

num

eau “sarb

ato

are

a p

om

ilor” s

i Tafk

ia e

l Sgar (z

iua infloririi

pom

ilor, in ara

ba). In

ta

rile in care

se vorb

este

lim

ba ladino (u

n am

este

c de spaniola si ebra

ica), evre

ii denum

eau aceasta

sarb

ato

are

Fru

tas (sarb

ato

are

a fru

cte

lor) si in a

lte tari R

osasana d

es a

rbore

s.

TU BISHVAT Talmud Tora Bucuresti

12 februarie 2006

ORZ

SMOCHINE

MASLINE

RODIE

STRUGURI

CURMALE

GRAU