Referat ecotehnologii poluare

Cuprins :

Poluarea atmosferica

Dispersia poluantiilor in functie de conditiile de mediu

Caracterizarea poluantiilor atmosferici :

Principalele surse de poluare

Efectele poluarii atmosferice

Poluarea cu produsi gazosi

Poluarea cu substante lichide

Poluarea cu substante solide

Poluarea cu aerosoli

Efectele globale ale poluarii atmosferice

Efectul de sera

Distrugerea stratului de ozon

Ploile acide.

Efectele poluarii aerului asupra sanatatii umane.

Masuri de protectie a atmosferei

Prevenirea poluarii traficului rutier

Poluarea hidrosferei

Cauzele poluarii apei:

Clasificarea poluantilor

Consecintele poluarii:

Protectia apelor

Poluarea si degradarea solului

Poluarea naturala

Factori antropici de poluare a solului

Masuri de precautie a solului

 

 

 

 

Poluarea factorilor de mediu

 

Poluarea atmosferica

Atmosfera terestra reprezinta invelisul gazos alcatuit din aer, care inconjoara Pamantul, ea

constituie unul dintre factorii esentiali care permit existenta vietii pe planeta Terra si

protejeaza biosul de radiatiile daunatoare ale Soarelui.

Aerul reprezinta circa 96% din volumul atmosferei, restul de 4% revenind apei in stare de

vapori.Aerul uscat este un amestec format din 78%azot, 21% oxygen si restul de 0,03% alte

gaze precum argonu,neon, heliu, dioxid de carbon.

Poluarea atmosferei este cauzata de prezenta unor substante straine mediului natural care

afecteaza indirect ecosistemele acvatice si terestre deoarece poluantii ajung in contact cu

apa si solul, afectand echilibrele ecologice cat si viata omuli.

 

Dispersia poluantiilor in functie de conditiile de mediu

Determinarea calitatii atmosferei este strans legata de concentrarea sau dispersarea

substantelor poluante in functie de conditiile atmosferice: temperatura, presiunea,

umiditatea.

Din punct de vedere al dispersarii poluantiilor in atmosfera si al efectelor acestora, rolul cel

mai important este dat de deplasarea maselor de aer. Acestea pot vi vertical sau orizontale.

Deplasarea maselor de aer pe vertical determina aparitia unei variatii de crestere a

temperaturii cu inaltimea, aceasta se numeste gradient de temperatura, acestea se gaseste

in mai multe stari atmosferice distincte.:

1)    Instabilitate atmosferica atunci cand temperatura scade cu inaltimea mai mult  decat

media gradientului

2)    Stabilitate atmosferica atunci cand temperature scade cu inatimea mai putin decat

media gradientului

3)    Stare atmosferica indiferenta nutra, temperatura nu variaza semnificativ cu inaltimea.

4)    Inversiune termica –temperatura creste cu inaltimea, aerul se raceste la sol,devine mai

dens si actioneaza ca un ecran in calea dispersarii aerului.

Deplasarea ,ase;pr de aer pe orizontala genereaza vantul, variabil ca directie  si intensitate,

datorita fenomenelor de turbulenta mecanica sau termica

5)    Turbulenta mecanica reprezinta consecinta frecarii aerului cu suprafata solului sau cu

obstacolele intalnite

6)    Turbulenta termica este cauzata de diferenta de temperatura intre sol si stratul de aer

adiacent.

 

 

Caracterizarea poluantiilor atmosferici :

Poluantii atmosferici se caracterizeaza in functie dermatoarele trasaturi :

In  functie de starea de agregare poluantii pot fi :

a)    Gaze :dioxid de carbon, monoxide de carbon, oxizi de azot, hydrogen sulfurat,

ammoniac, ozon etc.

b)    Lichide:  solvent organici si hidrocarburi

c)    Solide : pulberi de natura diferita

d)    Aerosol : oxizi metalici, clorura de sodium solida.

 

Concentratiile maxim admise (CMA) – reprezinta normele ce se aplica pentru toate

substantele toxice din atmosfera.

Gradul de persistenta al poluantiilor in atmosfera

Influenta reciproca

Efectul somg – este format din cuvintele englezesti smock = fum, si fog = ceata,

ascest effect se datoreaza gaazelor de esapament de la autovehicule, oxililor de azot, si

compusi organici incomplete arsi.

Principalele surse de poluare

Poluarea este cauzata de existent unor surse naturale sau antropice.

Surse naturale :

Eruptiile vulcanice

Furtuniile de praf

Incendiile naturale

Surse antropice:

Transportul rutier

Industria – sursa majora de poluare

1. Industria energetica

2. Industria materialelor de constructii

3. Siderurgia si metalurgia

Poluarea atmosferica industriala

 

 

 

Efectele poluarii atmosferice

Efectele produse de poluantii atmosferici, in functie de momentul cand se manifesta, pot fi :

Efecte directe sau immediate

Efecte pe termen lung sau character global

Efectele directe ale poluantiilor atmosferici – sunt determinate de anumite substante in

functie de starea lor de agregare si de provenienta.

Poluarea cu produsi gazosi variaza in functie de sursa de emisie , cantitate produsa,

nocivitate, si persistenta atmosferica.

Dioxidul de carbon are effect direct de poluare peste limita de 0,03% si apare din cauza

tuturor proceselor de ardere naturale sau antropice.

Efectele poluarii cu dioxid de carbon asupra omului se manifesta prin intoxicarea  la nivelul

aparatului respirator

Monoxidul de carbon apare in toate procesele de ardere incomplete a combustibililor este

deosebit de toxica deoarece blocheaza heboglobina.

Oxizii de azot contribuie constant la poluarea atmosferei, principal sursa o reprezinta

procesele de ardere a combustibililor fosili pt industries au incalzirea locuintelor si utilizarea

carburantiilor in motoarele de ardere interna .

Dioxidul de sulf se acumuleaza in atmosfera datorita activitatiilor vulcanice dar si a arderii

combustibililor fosili industriei de neferoase. Este deosebit de toxic ,avand in vedere efectele

directe asupra faunei si florei provocand degradarea constructiilor, precum si acidifierea

solului.

Hidrogenul sulfurat provine in mod natural din activitatiile vulcanice sau din        procesele de

putrefactive dar si antropic din industria petrochimica.Efectele nocive sunt mai putin

pronuntate la om decat la  alte vietuitoare, acest gaz sesizabil dupa miros duce la intoxicatii

care provoaca imbolnaviri grave de tip neurologic.

Alti poluanti gazosi : hidrocarburile, clorul, florul, amoniacul

Poluarea cu substante lichide – acest tip de poluare atmosferica are o pondere mai mica

si este cauzata de folosirea solventiilor organici sub forma de disperse in industria de lacuri,

vopsele, precum si utilizarea insecticidelor.

Poluarea cu substante solide – apar in special datorita activitatiilor industriale si traficului

rutier. Agentii poluanti solzi au o compozitie chimica variabila, iar efectul lor poluant poate fi

nociv (altereaza partea mecanica a aparatului respirator ) si toxic  atunci cand contin

compusi ai unor metale grele ( plumb, magneziu )

Praful de ciment care evacuat in atmosfera se disperseaza pe distante mari, cu depuneri

semnificative in zonele limitrofe si cu reducerea transparentei atmosferice care implica

diminuarea procesului de fotosinteza, dificultati de traffic, sau imbonlaviri grave ale biosului.

Pulberile metalurgice proveite de la fabricarea fontei, otelului si a aluminiului au continut

ridicat de oxizi metalici si pot fi toxice.

Poluarea cu aerosoli – implica efecte grave in special din cauza prezentel materialelor

grele,plumb si mercur.

Poluarea cu plumb apare de la procesul de obtinere al acestuia, este deosebit de toxic

reduce rezistenta organismului la infectii si afecteaza functiile sistemului nervos.

Poluarea cu mercur apare de la obtinerea si de la utilizarea acestuia in industria

clorosodicelor, antidaunatorilor, amalgamurilor, precum si utilizarea in energetica nucleara.

Acesta creeaza afectiuni la nivel cerebral, blocarea metabolismului general al organismului

uman.

Efectele globale ale poluarii atmosferice

Efectul de sera – anumiti poluanti gazosi existenti in atmosfera absorb radiatiile solare si

impiedica pierderile de caldura spre spatial cosmic, producat incalzirea globala exagerata a

straturilor inferioare ale atmosferei.

Principalul “gaz de sera”, provenit din activitatiile antropice este considerat dioxidul de

carbon. Actiunea acestuia este amplificata de contributia altor gaze cu effect de sera,

precum metanul, oxizii de azot, si compusi organici de tipul halogenelor.

Efectul de sera are ca si consecinte: incalzirea globala si modificarea climatului global,

perturbari climatice majore, catastrofe naturale, perturbarea severa a echilibrelor terestre.

Distrugerea stratului de ozon – Ozonul reprezinta stratul uniform cu grosimea de 3 mm ce

protejeaza Terra de radiatiile ultraviolet, acesta formeaza un ecran protector care filtreaza

radiatiile ce vin din spatial cosmic.

Fenomenul de deteliorare a stratului de ozon a fost colerat cu cresterea poluarii naturale ca

rezultat al eruptiilor vulcanice precum si activitatiilor antropice, intensitatea traficului rutier si

utilizarea abuziva a freonilor.

Masurile luate pentru protejarea stratului de ozon vizeaza inlocuirea freonilor cu alte produse

mai putin halogenante. Dar ar trebui sa se inlocuiasca in timp toate autovehicolele pe

combustibil cu ulele pe baterii sau alte sisteme mecanice ecologige.

Ploile acide – reprezinta precipitatiile atmosferice cu PH acid mai mic de 5.6. Fenomenul

este cauzat de prezenta in atmosfera terestre a dioxidului de sulf si a oxizilor de azot, gaze

usor solubile in apa cu care formeaza acizii corespunzatori.

Efectele asupra sanatatii omului sunt astmul, tusea , dureri de cap, iritatii ale ochilor, nasului

si a gatului.

Pentru diminuarea efectelor cauzate de ploile acide se practica masuri de

Restructurare a energeticii si aplicarea conceptului de central electrica ecologica

(nucleara, eoliana, solara, geotermala)

Reimpadurire la nivel global cu specii de arbori rezistente

Efectele poluarii aerului asupra sanatatii umane.

Actiunea pe care o exercita poluarea atmosferica asupra starii de sanatate a populatiei se

manifesta prin :

-       Efectele directe care apar la contactul direct cu agentii puluanti ;

-       Efectele de lunga durata caracterizate prin fenomente patologice ca urmare a expunerii

prelungite sau acumularii de poluanti atmosferici          ( plumb, flor )

In functie de efectele pe care le determina, poluantii atmosferici pot fi :

-       Poluanti fibrozanti ( cenusa, oxizi metalici, nemetalici, azbest )

-       Poluanti axifianti ( monoxidul de carbon si hydrogen sulfurat )

-       Poluanti alergeni naturali ( polenul fungi, insect )

-       Poluanti cancerigeni de natura organica ( insecticidele ), de natura anorganica ( azbest,

arsen, crom)

Masuri de protectie a atmosferei

Pentru protectia atmosferei se utilizeaza atat masuri de combatere a poluarii cat mai ales

masuri de prevenire a acesteia

Masuri de combatere a poluarii atmosferice – vizeaza redimensionarea si

administrarea surselor de poluare industrial si a mijloacelor de transport

Masuri de combatere a poluarii industrial – restructurarea unor sectoare industrial  si

inlocuirea proceselor tehnologice poluante

Masuri de combatere a poluarii din traffic – vizeaza vechimea si generatiile de

vehicole, fluidizarea traficului auto.

 

 

 

 

 

Prevenirea poluarii traficului rutier

Poluarea atmosferei din traficul rutier se realizeaza prin intermediul gazelor de esapament

care reprezinta 60 % din cantitatea de poluanti ai atmosferei din centrele urbane.

Reducerea emisiilor poluante din traficul rutier se realizeaza atat prin introducerea unor

imbunatatiri la actualele autofehicole cat si prin inlocuirea unor carburanti cu alternative

desubstitutie imbunatatite total ecologic.

Utilizarea combustibililor alternative:

-       Metanolul scade concentratia de oxizi de azot din atmosfera dar creste concentratia de

aldechide si dioxid de carbon, dar este toxic si foarte solubil in apa.

-       Etanolul se foloseste pt marirea cifrei octanice sip t imbunatatirea emisiilor poluante.

-       Gazul propan lichefiat (GPL) poate fi obtinut din resurse regenerabile si polueaza mai

putin decat benzina si motorina.

-       Biocarburantii fac parte din categoria combustibililor curati, biodiesel=

-       Nepetrolier

 

Poluarea hidrosferei

Poloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata

pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput

din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si

bacteriologic.

Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar

contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este

inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si

astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite.

Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in

domeniul casnic.

Cauzele poluarii apei:

 

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a

unor poluanti;

Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales

produse petroliere;

Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol

fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;

Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele  zootehnice;

Deseurile si reziduurile menajere;

Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie

si zapada topita;

Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida

sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o

daunatoare sanatatii.

 

Clasificarea poluantilor:

 

Poluanti de natura fizica:

depunerile radioactive;

ape folosite in uzine atomice;

deseuri radioactive;

ape termale;

lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor

termoelectrice si atomo – electrice.

Poluanti de natura chimica:

Mercurul provenit din:

deseuri industriale;

inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea

unor termometre sau tuburi fluorescente;

ingerarea accidentala de compusi anorganici;

deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

 

Azotatii proveniti din:

ingrasaminte chimice;

detergenti;

pesticide organofosforice.

Cadminiul provenit din:

ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu;

aerosoli.

Plumbul provenit din:

evacuarile uzinelor industriale;

gazele de esapament ale autovehiculelor;

manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.

Zincul provenit din:

apa sau bauturi cu continut de zinc;

ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);

dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari

industriale

Hidrocarburile provenite din:

gazele de esapament ale autovehiculelor;

scurgerile de titei;

arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);

arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);

fumul de tigara.

 

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;

pulverizarile aeriene;

spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;

detergenti.

Poluanti de natura biologica:

microorganismele patogene;

substantele organice fermentescibile.

Consecintele poluarii:

Asupra mediului:

posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;

contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica  si radioactiva a legumelor,

fructelor sau a zarzavaturilor;

Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii

de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.

 

Asupra sanatati:

Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa

Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;

boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;

boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

 

Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential

toxic:

•    Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:

-       oboseala nejustificata;

-       afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;

-       afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu

dereglari motorii.

 

•   Intoxicatia cu mercur:

-       dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;

-       tulburari vizuale;

-       afectiuni ale sistemului nervos;

-       afectiuni ale rinichilor;

-       malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.

•   Intoxicatia cu zinc:

-       dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;

-       afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.

•   Intoxicatia cu cadminiu:

-       cefalee;

-       scaderea tensiuni arteriale;

-       afectiuni hepato-renale.

•   Intoxicatia cu azotati si fosfati:

-       invinetirea buzelor, narilor, fetei;

-       agitatia pana la convulsii;

-       cefalee, greata.

•   Intoxicatia cu pesticide:

-       alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;

-       encefalopatii;

-       malformatii congenitale.

 

Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu

substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Cu

cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul

este mai usor de perceput.

Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:

-       apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu

ape industriale care contin fier;

-       apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;

-       apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau

neagra;

-       ionii de fier dau apelor o culoare galbena;

-       ionii de cupru confera apei o culoare albastra;

-       apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.

 

 

 

 

Protectia apelor:

Autopurificarea apelor:

Se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomice precum si prin procese biologice si

biochimice. Acestea constau in:

-       sedimentarea materilor mai grele, sedimentare, care este influentata de temperatura,

viteza de scurgere a apei etc.;

-       prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene;

-       prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care au loc intre substantele

chimice din apa si cele din apa poluata;

-       prin reactii chimice chiar numai intre substantele chimice din apa poluata.

-     Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si,

in primul rand, a apelor reziduale, comunale si industriale. Acestea trebuie colectate si

indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii locale de coloectare;

-     Construirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organice

poluante continute in apele reziduale ale localitatilor si unitatilor zootehnice inainte de

eliminarea lor in apa;

-     Distrugerea prin dezinfectie a germenilor patogeni continuti in ape reziduale ale  unor

institutii (spitale), abatoarele, unitatile industriei carnii;

-     Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din ape

reziduale;

-     Construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale unitatii

industriale in vederea retinerii si neutralizarii substantelor chimice potential toxice;

-     Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fie antrenate sau purtate

in sursele de apa de suprafata sau subterane.

 

 

 

 

Poluarea si degradarea solului

Solul este cel mai pretios lucrul de care dispune omul pentru satisfacerea nevoilor sale,

reprezinta un factor essential si o resursa fundamentala pentru dezvoltarea economica.Solul

este un ecosistem complex si bogat dar fragil, reprezentat de stratul afanat moale si arabil

de la suprafata scoartei terestre.

Compozitia procentuala a solului , 78% substante minerale ( carbonati , argila, cuart,oxizi de

fier, huma ), apa 1.5 %, aer 1.5%  substante organice 5% respective humus lignin,

celuloza,grasimi, rasini.

Solul poate fi poluat :

-direct prin deversari de deşeuri pe terenuri  urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi

pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

-indirect, prin depunerea agenţilor poluanti ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor

contaminate cu agenti poluanţi “spălaţi” din atmosfera contaminată, transportul agenţilor

poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

 

Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de

poluanti devine tot mai grav:

a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari

distante de vant si curenti de aer.

b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este

lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidografica bogata

c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante

gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui arosoli naturali care sa influenteze negativ

sanatatea populatiei umane.

 

Factori antropici de poluare a solului (suprapășunat, defrișare, deșerturi, asanare

mlaștini, sălăturare)

 

 Suprapăsunatul (păşunarea intensivă de către animalele ierbivore distruge covorul vegetal)

Populaţiile de animale domestice, subordonate factorului antropic, produc suprapopularea

păşunilor şi dezgolirea solului cu pierderea posibilităţilor naturale de regenerare. Masarea lor

pe suprafeţe limitate consumă şi tasează învelişul vegetal, care îşi pierde varietatea şi

dispare progresiv de pe anumite suprafeţe, expunându-le eroziunii şi degradării.

Dacă stratul tasat depăşeşte 30 cm, degradarea este ireversibilă pe cale naturală.

In prezent pe Glob se manifestă o preocupare generală privind protejarea vegetaţiei, prin

limitarea păşunatului intensiv şi fixarea solului prin plantarea de perdele forestiere, rezistente

la temperaturi ridicate şi la secetă.

 Defrisarea pădurilor

Pădurile reprezintă un factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic, atât climatic cât

şi hidric, constituind un ecosistem cu capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât

oricare alt ecosistem natural.

Datorită defrişărilor practicate pretutindeni pe Glob, în fiecare minut se pierd 26 de hectare

de pădure, iar dacă procesul continuă în acelaşi ritm, Terra va ajunge o planetă lipsită de

păduri. Aceasta ar reprezenta o catastrofă ecologică, datorită faptului că pădurea constituie

habitatul natural al multor specii de plante, animale, păsări, etc. dar şi deoarece pădurea

constituie cel mai eficace organizator natural în ce priveşte:

- reglarea circuitului apei în natură prin scăderea intensităţii procesului de evaporare a apei

din sol, dispariţia pădurii antrenând după sine perturbarea regimului precipitaţiilor;

- oprirea sau diminuarea intensităţii vânturilor puternice, cu reducerea substanţială a

antrenării unor cantităţi importante de humus (sol fertil) care ar forma suspensii plutitoare

poluante pentru atmosferă;

- oprirea sau frânarea curgerii şuvoaielor de apă după ploile puternice (cu debit mare) cu

reducerea antrenării stratului de sol fertil (un hectar de pădure poate înmagazina în sol circa

1450 m3 de apă, echivalent cu 145 mm de precipitaţii);

- reducerea efectului de seră prin reglarea conţinutului de dioxid de carbon şi oxigen din

atmosferă;

- reţinerea unor cantităţi importante de praf/impurificatori atmosferici; anual 1 ha de pădure

filtrează cca 18-20 mil. m3 de aer, reţine 80 tone praf, reduce substanţial dioxidul de carbon

din atmosferă şi produce cantităţi echivalente de oxigen;

- stabilizarea condiţiilor climatice, astfel încât temperaturile atmosferice cresc iarna cu 1 – 20

C şi scad vara cu 5 – 60 C; dispariţia pădurilor produce modificări dramatice de climă cu

schimbări bruşte de temperatură (temperaturi extreme), secetă, ploi torenţiale, inundaţii etc.;

- crearea unui sol bogat în humus, pe termen lung (proces care, durează 100...200 de ani).

Cauzele defrisării masive datorate în special presiunii cresterii demografice, sunt:

§ nevoia de suprafeţe libere, destinate culturilor de cereale, legume sau pentru

păşunatul vitelor, necesare unei populaţii aflată într-o expansiune dinamică (ajunsă la 7

miliarde);

§ nevoia de lemn de foc, pentru gospodăriile mici din zonele puţin dezvoltate

economic;

§ nevoia de lemn de construcţii, materie primă pentru obţinerea hârtiei, mobilei etc.,

despăduririle făcute în scopul valorificării lemnului constituind una dintre principalele cauze

ale degradării solului.

 

Dispariţia pădurilor are numeroase efecte negative, imediate, pe termen mediu sau lung

precum:

1. efecte imediate: eroziunea stratului de sol fertil însotită de sărăturare si colmatare

care conduce în timp la desertificarea solului;

2. efecte pe termen mediu si lung: disparitia pădurilor ce contribuie la efectul de seră,

disparitia speciilor de plante si animale, respectiv a ecosistemelor pădurilor afectând

astfel procesele interne ale acestora.

 

 

Masuri de precautie a solului

 

O prima masura care se impune vizeaza eforturile ce trebuiesc facute pe linia impaduririlor

Pentru evitarea pierderilor de sol fertile se poate institui utilizarea de asolamente cultivarea

de soiuri diferite de culturi in ani succesivi.

Folosirea feromonilori artificiali, identici cu cei naturali

Aplicarea celor mai eficiente metode tehnice administrativesi juridice pentru protectia

mediului impotriva poluarii difuze prin limitarea rationala a ingrasamintelor si pesticidelor.

Construirea obiectivelor economice pe terenuri improprii agriculturii sau a oreaselor pe

vertical

Optimizarea drumurilor si a soselelor

Imbunatatirea sistemului institutional de coordonare si supraveghere continua a actiuniilor de

protective a mediului

Restabilirea parametrilor de calitate a solului

Retehnoligizarea si modernizarea lucrarilor de amenajare si imbunatatire financiara

Prevenirea si limitarea poluarii mediului

Refacerea calitatii solului

Recuperarea, reciclarea, valorificarea unor deseuri

Recilcare, refolosire, restaurare.