Sisteme Antropizate

LaculA fost printre primele studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice.Structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului in raport cu adancimea.

BaltaAre o adancime mai mica (3-5 m). In zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar in larg sunt raspandite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul alb si galben, lintita, cat si cele submerse ca sarmulita apei, ciuma apei, bradis etc. In structura fitoplanctonului intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii de rotifere. Balta este populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite specii de broaste, pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.).

Ecosisteme AcvaticeEcosisteme TerestreInapoiTipuri de ecosistemeSe diferentiaza in functie de caracteristicile mediului de viata, apa, in ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice) si curgatoare (ecosisteme lotice).Ecosisteme lenticeEcosisteme lontice Ecosisteme acvaticeSunt de mai multe tipuri in functie de dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a apei. Astfel, dimensiunea determina impartirea in ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar compozitia chimica a apei le diferentiaza in functie de salinitate (de apa dulce si de apa sarata) si aprovizionarea cu substante nutritive (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe).Lacul BaltaMlastinaMarea neagraEcosisteme lenticeBalea Lac

Nufar alb(Nymphaea alba)Stanjenel de balta(Iris germanica L.)MlastinaLa nivelul Romaniei se diferentiaza doua categorii: mlastini eutrofe, cu vegetatie caracteristica baltilor si mlastini oligotrofe care se intalnesc in regiunile cu climat rece si umed, in zonele cu sisturi cristaline, gresii, granite, sedimentare sau in zonele montane unde substantele provin partial din mineralizarea materiei organice animale si vegetale. Aici este prezent muschiul de turba (Sphagnum) si alte specii vegetale (bumbacarita, rogoz, roua cerului).

Mlastina Satchinez - BanatMlastina din Albena (Bulgaria)Marea NeagraSe caracterizeaza prin existenta a doua straturi de apa:a) la suprafata, un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de 16- 17%) si mai usor, oxigenat, in care se situeaza cea mai mare parte a biocenozei.b) un strat de adancime (peste 180-200 m), mai sarat (salinitate 21-22%) si mai greu, incarcat cu hidrogen sulfurat, lipsit de oxigen si, implicit, de formele aerobe de viata.Intre cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul superficial (mai usor) plutind deasupra celui de adancime (mai greu).Producatorii sunt reprezentati de algele planctonice, grupa consumatorilor incluzand zooplanctonul, pesti obisnuiti (hamsii, stavrizi, guvizi); sturioni (nisetru, morun, cega, pastruga) denumiti de Herodot pesti fara oase"; rechini; delfini si, pana in 1984, foci.Pe plaja de la Mamaia, Costinesti, Navodari esueaza" in cantitati mari alge verzi cu talul latit si marginile ondulate, denumite popular salatica de mare, precum si alge brune si rosii, bogate in iod. In zona de litoral cuibaresc specii de pescarus argintiu, chirade mare, furtunar s.a. Printre dunele de nisip s-au identificat circa 120 de specii de plante arenicole ca varza de nisip, carcelul, ridichea de nisip, scaiul vanat, pelin de nisip, lucerna de nisip, castravetele de mare etc.

Marea Neagra

Pescarus argintiu(Larus argentatus)Castravetele de mare-Holothuria (Halodeima) atra (Aspidochirotida)-

Ecosisteme loticeSe diferentiaza in functie de particularitatile reliefului strabatut in paraie si rauri:De munteDe zone deluroase

Pastravul de munte (pastravul cafeniu)(Salmo trutta fario)Molanul(Barbatula barbatula)Ecosisteme terestrePrezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe, mediul fluid format de aer, caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii, sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre. Subtipurile identificate n aceasta categorie s-au delimitat plecnd de la asociatia de specii vegetale, ntruct aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisajelor specifice. n acest context, prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere, care mparte categoria n paduri, tufarisuri si pajisti. Formarea unor asociatii de arbori (alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de disponibilitatea unor resurse, dar si de anumite conditii. Primul factor care conditioneaza raspndirea padurii este temperatura, iar apoi resursele de umiditate. Astfel, padurile se pot forma ncepnd cu zonele unde se nregistreaza cel putin 60 de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10C. ntre aceste limite, repartizarea padurilor depinde de bilantul hidric din sol, respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. De exemplu, n conditiile climatului temperat-continental din Romnia, raspndirea padurilor va urmari izohietele anuale de 500 mm.

PadureaStepaPajisti alpine

INSECTECosasul de stepa(Saga pedo)Greiere(Acheta domesticus)

Calugarita(Mantis religiosa)Pasari si mamifere

Dropie(Otis Tarda)Prepelita(Coturnix coturnix)

Popandau(Spermophilus citellus)

Harciog(Cricetus cricetus)Pasari insectivore

Graur(Sturnus vulgaris)Pasari rapitoareSoim(Falco peregrinus)Mamifere

Capra neagra(specie ocrotita)(Rupicapra Rupicapra L.)Pasari de pradaAcvila de munte(Aquila Chrysaetos)

Marmote(Marmota marmota)Guster(Lacertaviridis)