UNIVERSITATEA DIN BUCURETIFacultatea de Administraie i Afaceri, MARKETINGAnul II

ECOMARKETING

Examinarea problemelor economice n lumina principiului ecologic, care presupune pstrarea vitalitii i diversitii pe pmnt demonstreaz, din toate unghiurile de vedere, necesitatea unei noi orientri a economiei.

NUME: Puic Elena Puic Vasilica Grupa 204

Examinarea problemelor economice n lumina principiului ecologic, care presupune pstrarea vitalitii i diversitii pe pmnt demonstreaz, din toate unghiurile de vedere, necesitatea unei noi orientri a economiei.

SA VORBIM PE SCURT DESPRE ECONOMIE

Civilizatia industriala al carei principiu de baza a fost cel al obtinerii profitului maxim, a neglijat costurile sociale ale dezvoltarii, ajungndu-se la o contradictie puternica intre civilizatia industriala si sistemul ecologic al planetei noastre.Intensitatea si complexitatea procedeelor economice in conditiile actuale nu pot fi abordate fara a se tine cont si de aspectele ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce att la agravarea dezechilibrelor ecologice existente, ct si la aparitia altora noi.Mediul inconjurator si dezvoltarea economica sunt strns legate ntre ele, primul reprezentnd locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea mediului in care traim. Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea economica, creste presiunea asupra mediului inconjurator si in special, asupra mediului natural. Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul irational de resurse si spatii, fie prin producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi si care au efecte negative asupra mediului.In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa consume ct mai multe resurse naturale, materii prime si energie, fara a se gndi la urmari. Asa se face ca dezvoltarea economica a cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie si resurse.

Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub mai multe aspecte: biologic infestarea cu substante nocive s.a.; estetic degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.; functional afectarea factorilor de mediu.n aceste conditii are loc degradarea mediului inconjurator, poluarea sa si aparitia dezechilibrelor ecologice, cu consecinte incalculabile asupra dezvoltarii economice si asupra calitatii vietii.Dezvoltarea economica bazata pe utilizarea abuziva si irationala a resurselor neregenerabile si regenerabile nu poate continua la infinit. Este necesara schimbarea atitudinii si gndirii, renuntarea la vechile tipare economice pentru a putea asigura integritatea pe termen lung a sistemelor naturale care intretin viata pe Pamnt.Armonizarea extinderii activitatilor economice cu ocrotirea mediului inconjurator, cere recunoasterea faptului ca, dezvoltarea economica este capabila sa genereze beneficii ecologice, tot asa cum ecosistemele sanatoase implica beneficii economice.Cresterea necontrolata a populatiei in ultimele decenii a dus la intensificarea presiunilor asupra mediului natural: defrisarea masiva a terenurilor impadurite pentru extinderea suprafetelor de cultivat (pentru a-si putea asigura hrana si totodata lemnul pentru incalzit si preparat hrana); utilizarea de substante toxice si a pesticidelor pentru obtinerea de recolte mai bogate; activitati industriale puternic poluante s.a. indiferena asupra consecinelor n ceea ce privete poluarea mediului; distrugerea pdurilor;

RESURSELE TERREIResursele naturalesunt tot ceea ce provine si este folosit din natura: plante, animale, apa, lemn, petrol sau metale. Folosim resurse naturale pentru a produce energie, pentru a ne hrani, pentru a ne deplasa. De fapt, tot ceea ce mancam, folosim sau cumparam este facut din, sau chiar este, o resursa naturala. Resursele naturale sunt peste tot in jurul nostru si pe multe dintre ele le folosim mai repede decat pot fi inlocuite.Resursele naturale ale pmntului sunt eseniale pentru supravieuirea i dezvoltarea populaiei umane. Unele dintre aceste resurse, precum mineralele, speciile i habitatele, sunt finite - odat ce acestea au fost epuizate sau distruse, dispar pentru totdeauna. Altele, cum ar fi aerul, apa i pdurile, sunt regenerabile - dei ne bazm, n general, pe sistemele naturale ale pmntului s le creeze din nou, s le rennoiasc i s le purifice pentru noi. Dei multe efecte ale exploatrii excesive sunt resimite la nivel local, interdependena n cretere a naiunilor i a comerului internaional de resurse naturale fac din gestionarea acestora o problem global.Lumea a ajuns la ziua n care consumul depseste resursele naturale..Oamenii epuizeaz prea repede resursele naturale pe care le poate furniza Pmntul n decurs de un an. Situaia este alarmant, potrivit avertismentelor aprtorilor mediului.Oamenii epuizeaz resursele agricole, copacii i pestii pe care Terra este capabil s le produc n decurs de un an. De asemenea, este depasit capacitatea anual a pmntului de a absorbi deeurile, inclusiv emisiile dedioxid de carbon.

CE SE INTAMPLA CU RESURSELE TERREI n 1961, omenirea folosea aproximativ dou treimi din resursele disponibile ale Terrei, dar pn n anii 70creterea emisiilorde dioxid de carbon i nivelul consumului au nceput s depeasc ceea ce planeta putea oferi.se arat ntr-un studiu realizat de Global Footprint network.n fiecare zi, n lume, sunt defriate aproximativ 13 milioane de hectare de pdure. Acest lucru are un impact devastator asupra mediului ncojurtor. Prin tierea arborilor calitatea aerului scde considerabil.Copacii, prin fotosintez, absorb bioxidul de cardon i produc oxigen. Specialitii susin c ocrotirea pdurilor reprezint cel mai economic mod de a lupta mpotriva schimbrilor de clim i a polurii. Totodat, smulgerea din rdcini a copacilor batrni sau buturugilor va grbi eroziunea solului. Mai mult, frunziul copacilor are rolul de a disipa picturile de ploaie i de a le mprtia pe suprafee ntinse. Dac se taie copacii, crete i riscul inundaiilor.Tierea copacilor are i efecte mai puin evidente, dar la fel de nocive. Eroziunea solului duce la o scdere considerabil a mineralelor i nutrimentelor din pmntul care se va destratifica i care nu va mai putea suporta culturile agricole.Aproximativ dou treimi din animalele de pe planet estimndu-se c exist un numr de 30 de milioane de vieuitoare triesc n pduri. Astfel, exist o serie ntreag de specii, precum urangutanul, gorila sau cimpanzeul, tigrul, rinocerul sau elefantul, ameninate de dispariie. Dar nu numai animalele sunt afectate, ci i oamenii. 60 de milioane de persoane se bazeaz n viaa de zi cu zi pe aceste resurse, confrom Global Forest Watch.Dac oamenii s-ar apuca s replanteze copacii tiai, nu ar putea s nlocuiasc ceea ce au distrus. O pdure nou, creat forat nu va putea nlocui o pdure unde speciile s-au dezvoltat de-a lungul zecilor de ani.In prezent,20% din populatia globalaii include pe oamenii din regiunile dezvoltate ale lumii: Statele Unite, Canada, Japonia, Arabia Saudita si Europa de Vest. Estimativ, acesti oameni detin mai mult de 80% din averea globala si folosesc peste80% din resursele disponibile.Drept urmare, tarile dezvoltate folosesc majoritatea proviziilor de energie din lume si produc cea mai mare parte a deseurilor si a poluarii.

Tarile mai sarace sau aflate in curs de dezvoltare insumeaza aproximativ80% din populatia globala, dar folosesc numai20% din resurse, inclusiv combustibil, metale, lemne si minerale.

In multe zone de pe glob exista oameni care nu au suficienta hrana sau resurse pentru nevoile zilnice, iar acest lucru nu se datoreaza in mod special reducerii proviziilor de resurse. La momentul actual, se produce suficienta mancare in lume pentru a hrani fiecare persoana de pe planeta. Problema este, insa, ca nici mancarea si nici resursele nu sunt distribuitein mod echitabil.Padurile sunt una dintre cele mai importante resurse ale planetei.Ele gazduiesc aproximativ 300 de milioane de persoane in lume. Peste1,6 bilioane de oamenidepind de mediul natural creat de paduri pentru a-si asigura traiul, pentru combustibil, plante medicinale si hrana. Padurile tropicale acopera doar 7% din suprafata uscata a Pamantuluisi adapostesc peste jumatate din speciile de plante si animale. Multe dintre plantele si animalele tropicale pot fi gasite doar pe suprafete restranse deoarece necesita habitate speciale. Acest lucru le face deosebit de vulnerabile la defrisari. Cand habitatul le este distrus complet sau partial, ele pot fi amenintate cu extinctia. Pe masura ce suprafetele sunt defrisate, in fiecare zi dispar specii din padurile tropicale.

La nivel global, padurile sunt distruse intr-un ritm drastic.Institutul Global de Resurseestimeaza ca 39% dintre padurile ramase in lume se afla sub amenintare mare sau medie din diverse cauze: defrisari in scop comercial, cresteri de cerere de energie, minerit, infrastructuri noi, defrisari pentru agricultura. Intre 2000 si 2005,pierderile nete de paduri la nivel globalau fost de 370.000 km2.Nimic nu poate exista fara apa.

Apa acopera doua treimi din suprafata planetei, dar mare parte din aceasta cantitate nu este potabila. De fapt, 97% din cantitatea de apa se afla in oceanele sarate, iar restul se gaseste in ghetari. Mai putin de 1% o reprezinta apa dulce pe care o putem folosi la baut, spalat sau cultivat legume, fructe etc. Cu toate ca apa este considerataresursa regenerabila, Pamantul are un depozit limitat de apa. Nu putem produce apa noua. Toata apa pe care o avem pe planetacircula in natura, fiind divizata in procese naturale continue de: evaporare, transpiratie, condensare, precipitatii si colectare, ce poarta numele de circuitul apei in natura. Oamenii nu sunt singurii care au nevoie de apa pentru a trai. Cum rezervele de apa devin din ce in ce mai mici, intregi ecosisteme ale raurilor si lacurilor sunt afectate. Utilizarea excesiva a apei din rauri poate provoca secarea anumitor zone umede. Intrucat zonele umede influenteaza calitatea apei, prin rolul de filtru al apelor ce le traverseaza, este foarte probabil ca secarea lor sa aiba efecte negative iremediabile. Folosirea unor cantitati excesive de apa din parauri si rauri poate cauzaincetinirea debitelor de apasau chiar disparitia lor. Acest lucru implica reale concentrari de deseuri animale si de fertilizatori in anumite zone, atragand algele ce se hranesc cu astfel de tipuri de nutrienti.Algelese raspandesc foarte repede si se depun la suprafata apei, impiedicand lumina solara sa patrunda si diminuand, astfel, cantitatea de oxigen din apa.Lipsa oxigenului si a luminiireduc biodiversitatea din zonele respective.

Primele 3 resurse naturale pe cale de epuizare si consecintele lor:1. APA Doar 2,5 % din volumul total de ap din lume este apa proaspata buna de baut. Din acel 2,5 % , 70% este ngheata.Epuizarea resurselor noastre de ap este mai grav ca epuizarea petrolului. Exist nlocuitori pentru ulei , dar nimic nu poate nlocui apa potabil. 70 % din apa dulce disponibila care rmne, este folosita n agricultur, 20% n industrie i doar 10 % este utilizata pentru consumul uman. Consecine: deficit de ap potabila, lipsa de alimente, foamete.2. ULEI

Nimic nu poate fi mutat , fabricat , transportat, construit, plantat, minat sau recoltat fr combustibilii lichizi pe care ii obinem din petrol. Rezervele de petrol reprezint o resurs neregenerabil.Eforturile sunt indreptate catre dezvoltarea unor surse mai ieftine si durabile de enrgie cum ar fi energia solar, energia eolian i alte forme de energie din surse regenerabile, care pot nlocui combustibilii fosili. 40% din energia pe care o folosim provine din sursele de combustibili fosili. Cauze : boom-ul industrial, creterea populaiei, a risipei.Consecine: Mai puin de transport, ramuri de economie mai putin dezvoltate, preuri mai mari, eventual ajuta la trecerea spre energie verde, cu reducerea emisiilor de CO2 i a polurii!

3. PADURILE

Imaginai-v o lume fr copaci .

Se estimeaza ca 18 milioane de hectare de pdure sunt distruse n fiecare an. Jumtate din pdurile din intraga lume au fost defrisate. Copacii absorb gazele cu efect de ser i dioxidul de carbon din atmosfera. Ele produc oxigenul pe care l respirm. Pdurile sunt habitatele pentru milioane de specii de plante, pasari si animale.

Consecinele: eroziunea solului, nclzirea global cauzat de creterea de gaze cu efect de ser, disparitia speciilor i pierderea biodiversitii, inundaii i secet .

4. Alte minerale

Cifre de la US Geological Survey indic faptul c n SUA cele mai utilizate tipuri de minerale i alte resurse neregenerabile, pe langa ulei, includ bauxit ( punctul maxim atins n 1943 ) , cupru ( 1998 ) , minereu de fier ( 1951 ) , magneziu ( 1966 ) , fosfatul ( 1980 ) , potasiu ( 1967 ) , metale pmnturi rare ( 1984 ) , staniu ( 1945 ) , titan ( 1964 ) , i zinc ( 1969 ) . Epuizarea acestor resurse continu rapid , n ciuda reciclare.

Metale pe cale de disparitie1. Aur.Unul din cele mai pretioase resurse, atat de pretios incat este etichetat ca metal pretios. De la inceputurile timpurilor aurul a fost venerat ca semn al bogatiei si prestigiului si chiar in civilizatia moderna este folosit pentru bijuterii, extinzandu-si utilizarea in electronice, stomatologie si monetarie. Si pentru ca aurul a fost intotdeauna scump, a fost mereu la cerere astfel ca nu-i de mirare ca Pamantul are resurse extrem de limitate. Partea cea mai proasta este ca indifirent de cerere pretul nu poate decat sa creasca. Data expirarii: undeva in jur de 2025Romnia, pe locul 35 n topul mondial al rilor cu cele mai mari rezerve de aur. Romnia are zcminte totale de aproape 310 tone aur i pe peste 1.300 tone argint.Romnia se afl pe locul 35 n top 40 mondial al rilor cu cele mai mari rezerve de aur la bncile centrale, cu o rezerv de aur de 103,7 tone.Topul mondial al rilor cu cele mai mari rezerve de aur deinute oficial are pe prima poziie Statele Unite ale Americii, care aveau, n septembrie 2013, o cantitate de 8.133 tone de aur, reprezentnd 72% din totalul rezervelor lor, Germania - 3.390 tone aur (69% din total), Italia 2.451 tone aur (67%), Frana 2.435 tone (66%), China 1.054 tone aur (1%), Elveia 1.040 tone aur (9%2. Cupru

Cuprul este extras la o rata de 7 milioane de tone pe an. Se crede ca mai sunt doar cam 227 de milioane de tone ramase, adica inca vreo 32 de ani de extractii miniere. Cuprul este folosit in instalatiile electrice, constructii, echipament industrial si transport, legandu-l de cele mai importante industrii ale lumii. Cuprul are un rol important in sistemul economic, si nu exista semne ca un substitut comparabil ar putea aparea curand.

Data expirarii: undeva in jur de 2042

3. Staniu

Folosit in principal in sudura si la placarea unor metale, staniul are o mare importanta in productie. In jur de 272 de milioane de tone de staniu sunt extrase anual, astfel ca in acest ritm staniul mai poate fi minerit inca vreo 20 de ani. Cea mai mare rezerva o detine China; se crede ca au in jur de 30% din rezervele mondiale.

Data expirarii: undeva in jur de 2030

4. Plumb

Cu circa 7 miliarde de lb. minerite anual, plumbul mai are circa 20 de ani pana il vom scoate pe tot din adancurile pamantului. La fel ca si cele mai multe alte resurse naturale, plumbul este neregenerabil iar pentru ca a fost exploatat intensiv vom fi contemporani cu disparitia sa mult mai devreme. Plumbul este folosit la baterii, laminate, produse chimice, vopsea si alte diferite aplicatii.

Data expirarii: undeva in jur de 2030

5. Nichel Estimat a mai fi in zacaminte circa 61 de milioane de tone si minerit cu o rata de 1,4 milioane de tone anual, nichelul mai are vreo 42 de ani de supravietuit ca o resursa viabila. Este folosit in productia otelului inoxidabil, dar si celui clasic precum si in aliajele de fonta. Folosirea nichelului a inceput acum vreo 5.500 de ani, facand astfel din utilizarea lui o importanta parte a istoriei noastre. Se crede ca mai exista nichel pe fundul oceanelor, insa deocamdata ar fi extrem de costisitor si dificil de extras.

Data expirarii: undeva in jur de 2052

Estimarea rezervelor naionale de iei i gaze naturale n Romnia pn n anul 2020 - Agenia Naional de Resurse Minerale (ANRM):Un studiu al BP realizat n acest an arat c rezervele de gaze naturale ale Romniei mai ajung pentru o perioad de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani, iar cele de crbune, timp de 9 ani, n actualele condiii de producie.Spre comparaie, Polonia are rezerve de gaze naturale estimate s i ajung timp de 28,3 ani, Norvegia pentru 18,2 ani, iar Germania pentru 6,1 ani. Arabia Saudit are rezerve pentru nc 80 de ani, n ritmul actual de producie.Rezervele de gaze naturale ale Romniei au sczut de la 0,5 trilioane de metri cubi (500 miliarde de metri cubi) la sfritul anului 1992, la 0,3 trilioane de metri cubi la sfritul anului 2002 i la 0,1 trilioane metri cubi la finele anului 2012, relev studiul BP.Ct timp ajung rezervele estimate de gaze naturale:Polonia - 28,3 aniNorvegia - 18,2 aniOlanda - 16,3 aniRomania - 9,3 aniItalia - 7 aniGermania - 6,1 aniMarea Britanie - 6 aniDanemarca - 5,9 aniArabia Saudit - 80,1 aniKazakhstan - 65,6 aniAzerbaidjan - 57,1 aniFederatia Rus - 55,6 aniUcraina - 34,6 aniUzbekistan - 19,7 aniCanada - 12,7 aniSUA - 12,5 aniCt timp mai ajung rezervele de crbuneRomnia 9 aniBulgaria 72 de aniCehia 20 aniGermania 207 aniGrecia 50 aniUngaria 179 aniPolonia 40 aniFederaia Rus 443 aniUcraina 384 aniSUA 257 de aniCt timp mai ajung rezervele cunoscute de petrol (mii de milioane de barili):Romnia 19,1 aniDanemarca - 9,7 aniItalia 33,7 aniKazakhstan 47 aniNorvegia 10,7 aniFederaia Rus 22,4 aniMarea Britanie 8,8 aniKuweit 88,7 aniSursa raport BPEconomia din ntreaga lume se bazeaz pe petrol i ali combustibili fosili. Acestia ofer combustibil, asfalt , vopsea, materiale plastice, ngrminte, i multe alte produse . n 1850 , nainte de nceperea produciei comerciale, au existat aproximativ 2 trilioane de barili de petrol n pmnt.

Combustibililor minerali pentru a fi disponibili pentru scurta lor ntrebuinare, combustibilii fosili trebuie s fie extrai sau pompai din pmnt. Extragerea lor a deteriorat aproape ntotdeauna, adesea iremediabil, zonele i comunitile umane din care au fost luai.Pentru a asigura crbunele care alimenteaz focurile vitale pentru noi, se distrug peisaje ntregi, se terg de pe suprafaa pmntului pduri, cu solurile i vieuitoarele lor cu tot, se astup pruri, se degradeaz i polueaz bazine hidrografice, se las n urm reziduuri toxice, comuniti ntregi sunt degradate sau inundate cu deeuri toxice sau scurgeri din pnze freatice expuse, oamenii sunt exploatai i pui n pericol, le sunt distruse casele, le este otrvit apa potabil, plngerile i nevoile lor sunt ignorate. atunci cnd aceti combustibili minerali, extrai la un cost att de mare pentru oameni i natur, sunt ari, polueaz atmosfera ntregii lumi, cu nite consecine nspimnttoare, scandaloase i persistente.Deficitul ecologic apare atunci candcerereadin partea oamenilor depasestecapacitatea biosferei de a se regenera, adica de a-si innoi resursele naturale si de a absorbi deseurile de tipul dioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili.Conscinte grave:1. Distrugerea calitatii mediului inconjurator, cum ar fi: lipsa apei, desertificarea, eroziunea si scaderea productivitatii solurilor, defrisarile, disparitia unor specii sau incalzirea globala.2. Erodarea i degradarea solului. 3. Poluarea cu chimicale toxice care are ca rezulta cursuri de ap n care nu se poate nota, pete necomestibil; 4. Hran toxic sau cu patogeni.5. Ecosisteme forestiere degradate sau distruse de tierea selectiv a celor mai buni arbori, defriri, monoculturi, turism abuziv, suprapopulaie de cerbi. 6. Distrugerea solului n proporie gigantic prin forme de minerit de suprafa culminnd cu distrugerea vrfurilor montane. 7. Distrugerea comunitilor rurale i a culturii gosodririi.Activitile umane au cauzat dispariia, n 40 de ani, a peste 50% din animalele slbatice de pe planet, se afirm n raportul Planeta Vie ntocmit de ONG-ul World Wide Fund for Nature (WWF), care trage un semnal de alarm n legtur cu resursele supra exploatate ale Terrei.

Zonele cele mai afectate sunt America Latin (-83%) i regiunea Asia-Pacific, iar speciile de ap dulce au pltit cel mai mare tribut (-76%), n timp ce numrul exemplarelor din speciile terestre i marine a sczut cu 39%.Cauzele acestui declin sunt urmtoarele: dispariia i degradarea habitatelor (din cauza agriculturii, urbanizrii, despduririlor, irigaiilor, barajelor hidroelectrice), vntoarea i pescuitul excesive (inclusiv capturile accidentale, precum cele ale broatelor estoase) i nclzirea global.

Stiai ca?In fiecare an , aproximativ 2,2 miliarde de tone de deeuri sunt aruncate in oceanele noastre ?n doar o generaie, producia noastr de produse chimice produse de om a crescut de la 1 milion la 400 milioane de tone ?In ultimii 200 de ani , am adaugat 2.3 trilioane de tone de dioxid de carbon in atmosfera. Jumtate din aceast sum a fost adugat n ultimii 30-35 de ani .

FACTORUL ECOLOGICBio, ecologic sau organic sunt termeni care au aceeasi semnificatie. Folosirea lor depinde de termenul impus intr-o anumita zona geografica. Astfel, in spatiul anglo-saxon, SUA si Canada se utilizeaza termenul organic, in spatiul german, atat ecologic, cat si bio, iar in Italia sauRomania termenul folosit este de ecologic.,,Agricultur ecologica, termen protejat si atribuit de U.E Romaniei pentru definirea acestui sistem de agricultura este similar cu termenii ,,agricultura organica sau ,,agricultura biologica utilizati in alte state member.

Asadar, ce reprezinta un produs ecologic? Produsul ecologic este acel produs care este obtinut fara a altera natura, fara a epuiza solul, fara pesticide si ingrasaminte chimice, fara chimicale si fara hormoni de crestere.Produsele ecologice contin doar ingrediente naturale, ce provin din plante crescute in zone nepoluate pe un sol fara hormoni de crestere, fertilizatori, pesticide fara modificare genetica. Acestea nu contin in compozitia lor nici un fel de ingrediente sintetice, de compusi chimici, conservanti sau coloranti, parfumuri sau arome artificiale, cu alte cuvinte sunt asa cum provin din natura. Semintele folosite nu sunt modificate genetic, ci controlate biologic. Ca materie prima se pot utiliza, de asemenea, si plante crescute in mod natural, in zone salbatice, fara interventie umana.

De ce ecologic?Ecologic inseamna o planeta sanatoasa cu tot ce contine ea: animale, sol, apa, aer toate acestea fiind sursa noastra vitala de existenta. Respectand mediul ne aducem noua beneficiul unei vieti sanatoase.Din ce in ce mai multe studii arata ca alimentele organice au elemente nutritive mai numeroase, in cantitati mai mari decat celelalte, obtinute prin agricultura clasica.

Principalii factori care ii determina pe consumatori s cumpere produse ecologice, studiu bazat pe consumatori organici:

CALITATE SI GUST31%FARA INGRENDIENTE MODIFICATE GENETIC 26%EVITAREA MANCARII CU PESTICIDE 25%EVITAREA COLORANTILOR ARTIFICIALI 23%SA CUNOSC DE UNDE PROVINE HRANA 22%Preuri corecte i salariile pentru agricultori i lucrtori 20%MEDOTE AGRICOLE CARE INCURAJEAZA VIATA SALBATICA 20%

Factori care i-ar putea determina pe non-consumatorii de produse ecologice sa cumpere:

Tri din Europa care au inregistrate cele mai multe vanzari de produse ecologice:

Tari din Europa si imiplicarea lor in facturul ecologic in anul 2005, respectiv in anul 2012:

2005

2012

AVANTAJE PE TERMEN LUNG ALE UNEI ECONOMII ECOLOGICE cresterea biodiversitatii per ansamblul sistemului; cresterea activitatii biologice a solului; mentinerea pe termen lung a fertilitatii solului; reciclarea deseurilor de origine vegetala si animala cu scopul de a restitui elementele nutritive solului, reducand pe cat posibil utilizarea resurselor neregenerabile; accentuarea folosirii resurselor regenerabile in sistemele agricole organizate la nivel local; promovarea utilizarii cu masura a solului, a apei si a aerului si reducerea cat mai mult posibil a tuturor formelor de poluare provocate de cultivarea plantelor si cresterea animalelor; manipularea produselor agricole acordandu-se o atentie deosebita metodelor de prelucrare cu scopul de a mentine integritatea ecologica si calitatile esentiale ale produsului in toate stadiile; sa fie facuta intr-o exploatatie existenta dupa o perioada de conversie a carui durata este determinata de factorii specifici locului, ca de exemplu precedentele culturale, tipurile de culturi si animalele crescute. Eliminand posibilitatea prezentei substantelor chimice din hrana, reduci considerabil cantitatea de toxine ingerate odata cu ea, asta traducandu-se prin cresterea calitatii vietii si a perceptiei asupra ei. Protejarea pe termen lung a generaiilor viitoare. Conform specialistilor, expunerea la niveluri fie doar si joase de poluare cu pesticide, poate afecta sistemul nervos, amplificand starile de stres si anxietate. Studiile si mai ales viata de zi cu zi din jurul nostru, ne arata cum aceste substante cresc riscul de aparitie a cancerului si a bolilor degenarative.

Exista tot mai multe dovezi ale beneficiilor metodelor organice asupra mediului la nivel global.Studii de cercetare au aratat ca metodele organice potinlaturaaproximativ3200 de kilograme de dioxid de carbondin aer pe an, sechestrand aceasta cantitate intr-o jumatate de hectar.

Sa luam exemplul Statelor Unite: daca toate cele 176 de hectare de terenuri destinate recoltelor conventionale ar fi transformate in recolte organice, ar insemnaeliminarea a 1,3 milioane de kilograme de dioxid de carbon. Acesta este echivalentul a zeci de millioane de masini!

Rodale Institute, un ONG din Statele Unite specializat in dezvoltarea agriculturii ecologice, a publicat recent un raport despre impactul pozitiv pe care l-ar putea avea acest tip de agricultura asupra schimbarilor climatice si explica modul in care agricultura ecologica reduce poluarea si contribuie la rezolvarea unor probleme majore la nivel mondial, cum ar fi criza apei, inegalitatile sociale si protejarea ecosistemelor. In2012, totalul emisiilor de gaze cu efect de sera a fost de52 giga tone de CO2, principalele industrii poluatoare la nivel mondial fiind industria producatoare, agricultura si transportul. Conform informatiilor din raport, emisiile totale ar trebui reduse pana la41 giga tone de CO2, pentru a mentine cresterea temperaturii cumaximum 1,5 grade Celsius.Reprezentantii Institutului Rodale sustin ca, desi suntem constienti de faptul cadepindem de inovatiile tehnologicein incercarea de a ne reduce emisiile, rezultatele intarzie sa apara. Una dintre cauze este, se pare, costul ridicat al unor tehnologii precum cele folosite in argicultura conventionala.Agricultura ecologica regenerabila este o practica care interzice folosireapesticidelor,asubstantelor chimice de sintezasi aingrasamantului azotat, lucru care permite solului sa absoarba mai mult dioxid de carbon.Metoda este benefica din doua puncte de vedere: maximizeaza cantitatea de dioxid de carbon atrasa din atmosfera si minimizeaza pierderile de carbon stocat. Cercetatorii institutului estimeaza ca, din momentul adoptarii practicilor conventionale in agricultura,am pierdut intre 30% si 75% din carbonul organic din sol.Principala critica adusa agriculturii ecologice esteincapacitatea de a furniza necesarul de hrana pentru 7 miliarde de oameni.Raportul contrazice aceasta critica, afirmand ca, in acest moment, producem deja mai multe calorii decat avem nevoie. Se pare ca productia actuala ar satisface nevoile a 9 miliarde de oameni, cifra populatiei globale estimate pentru anul 2050.

Cercetarorii subliniaza faptul ca lipsa hranei nu este asadar o problema legata de capacitatea de productie, ci una economica si sociala, cauzata de o serie de politici neadecvate de practicare a agriculturii.Din analizele prezentate in raport rezulta ca aproximativ19%din energia consumata in 2012 a provenit din surse regenerabile. Un procent de78,4%din energia consumata a provenit din combustibili fosili in timp ce energia nucleara a contribuit cu2,6%.Din analiza expertilor de la REN21 a rezultat ca in 2013 tara cu cea mai mare capacitate de productie de energie regenerabila a fost China.

Astfel, in ceea ce privesteelectricitatea,Chinaa fost pe primul loc la capacitatea de productie de energie hidraulica si energie eoliana.Germaniaa fost pe primul loc in ceea ce priveste capacitatea de obtinere a energiei solare, iarSUAocupa pozitia de lider la obtinerea de energie geotermala.

RISCURILE LA CARE SUNT EXPUSI OAMENII DACA NU SE IAU MASURI

Poluarea se produce atunci cnd, n urma introducerii unor substane determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufer modificri fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sntatea public.

Poluarea apei din cauza agenilor biologici (microorganisme i materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternic, care are drept urmare rspndirea multor afeciuni.Poluanii pot fi materii organice, materii n suspensie, nutrieni, compui ai sulfului i sruri minerale, microorganisme, substane toxice, grsimi.Poluarea apei cu substane organice de sintez este cauzat, n principal, de deversarea reziduurilor de detergeni i pesticide, rezultate din activitile casnice i/sau industriale.Detergenii sunt substane tensioactive care ajung n ap numai prin poluare. Structura molecular este format din dou grupri: o grupare hidrofil i alta hidrofob. Detergenii sunt foarte persisteni, afecteaz proprietile organoleptice, produc spumare, ngreunnd oxigenarea i prelucrarea apei.Produsele petroliere au n general densitate mai mic dect a apei i plutesc la suprafaa ei, formnd membrane plutitoare, mpiedicnd oxigenarea apei.Perioada ultimelor decenii ne ingrijoreaza printr-ocrestere alarmanta a ratei imbolnavirilor de cancer,in mod deosebit in tarile cu civilizatie tehnica foarte avansata. Numeroase studii au indicat ca o posibila explicatie a acestui fapt o reprezinta schimbarea conditiilor de mediu in care traim, unul dintre factorii suspectati fiind nivelul tot mai ridicat alemisiei electromagnetice din jurul instalatiilor electroenergetice si de comunicatiicare fac parte tot mai mult din mediul de viata uman. Un alt aspect al problemei il constituie faptul caefectele negative ale expuneriilaradiatiile emise de telefoanele mobilenu se manifesta de obicei imediat, ci in decursul a mai multi ani.

Poluarea fonicaproduce stress, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament scazut,fisurarea cladirilor, spargerea geamurilor.

Poluarea atmosferic este responsabil pentru 10-15% din totalul deceselor i pentru 18-20% din anii de suferin n cazul pacienilor respectivi, arat datele Organizaiei Mondiale a Sntii. Pe lng efectele negative asupra sntii, poluarea are efecte negative i asupra economiei:o familie cheltuie ntre 5 i 15% din venit pentru un pacient cu astm.

Organizaia Mondial a Sntii(WHO) estimeaz c aproximativ 500.000 de oameni mor prematur, anual, din cauza polurii aerului cu particule fine n suspensie, doar n Europa. Chiar dac legtura direct ntre sntate i poluare este greu de stabilit cu exactitate, afeciunile medicale avnd mai multe cauze dect noxele din aer, medicii vd n fiecare zi efectele devastatoare ale aerului poluat.Florin Mihlan, medic primar pneumologie, profesor universitar, doctor n tiine medicale, spune c n Romnia nu se poate vorbi de o legtur clar ntre poluare i sntate pentru c monitorizarea calitii aerului este defectuoas, n timp ce n alte ri, aceast corelare a fost stabilit de tiin deja.Dintre afeciunile preponderente unde poluarea este un factor important, se numr: bronhopneumopatia obstructiv cronic (BPOC), adic boala care are emfizem i bronit cronic, astmul bronic, cancerul pulmonar poate s aib o determinare i pe seama polurii i a expunerii familiale sau profesionale, i, sigur, mai apar i broniectaziile, care pot s aib o component obstructiv (adic oprete circulaia normal n organism). Poluarea scade dup aceea pragul de aprare al organismului i predispune la infecii respiratorii.

Sunt studii, de exemplu n Mexic, n Londra, n orae mari ca Atena, unde s-a constatat c n momentele n care poluarea atinge un anumit nivel, numrul de internri n spitale, prin exacerbri de BPOC i astm, cresc. Ele sunt nc o dovad suplimentar a prezenei acestui factor poluant i a legturii cu bolile respiratorii.Aproape 90% din oraele din China au euat n a atinge standardele de calitate a aerului stabilite de guvern, potrivit ministerului chinez al mediului, informazTime.China, cel mai mare poluator la nivel mondial, produce un sfert din emisiile de dioxid de carbon din toat lumea.

Culoarea maro nchis ndic zonele n care rata morilor premature, cauzate de poluarea aerului, este mai mare n comparaie cu ariile marcate cu maro deschis. Potrivit specialitilor NASA, poluarea cea mai intens se regsete n estul Chinei, nordul Indiei i n Europa, zone puternic industrializate, scriediscovery.com.

Harta, realizat de statisticianul Robert Simmon, indic i numrul de decese cauzate de poluare n perioada 1850-2000, pe o suprafa aproximativ de 500 kilometri ptrai pe an.

Un studiu al poluarii apei subterane la nivel global arata ca un cocktail toxic de pesticide, azot, fertilizatori, chimicale industriale si metale grele polueaza apele de peste tot. Contaminarea aceasta este deja foarte raspandita, este ireversibila si va afecta accesul generatiilor urmatoare la apa curata. Unii agricultori incearca sa adreseze aceasta problema prin eliminarea folosirii fungicidelor si prin plantarea unor specii mai diverse de cereale.

Bibliografie

http://ec.europa.eu/http://monthlyreview.org/2013/01/01/global-resource-depletion/http://www.theworldcounts.com/counters/environmental_effect_of_mining/http://www.responsabilitatesociala.ro/http://www.eea.europa.eu/http://www.lumeaeducatiei.ro/http://www.ecomagazin.ro/http://greenly.ro/http://www.green-report.ro/

Pagina 20 din 20