Sándor Attila Expert evaluator de mediu

Studiu de evaluare adecvată

privind investiţia

Amenajarea Hidroenergetică Lăpuşna

Judeţul MUREŞ

Martie 2011

11

Studiu realizat de: Expert evaluator de mediu Sándor Attila

S.C. NATURALNET S.R.L. Responsabili:

Domşa Cristian, MSc, ecolog Lészai István, MSc, biolog

Experţi independenţi:

dr. Falka István, expert ihtiolog biolog Havadtői Krisztina, expert botanist

Beneficiar:

S.C. GURGHIU ENERGY S.R.L. Cluj-Napoca

22

CUPRINS Introducere ........................................................................................................................................... 3 Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării ..................................................................... 4

1.1. Denumirea, scopul şi obiectivele proiectului ....................................................................... 4 1.2. Precizări referitoare la alte acte de reglementare emise anterior.......................................... 4 1.3. Descrierea proiectului .......................................................................................................... 4 1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza....................................................................21 1.5. Informaţii despre materiile prime........................................................................................22 1.6. Localizarea proiectului........................................................................................................22 1.7. Modificările fizice ce decurg din proiect în diferitele etape de implementare....................23 1.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului .......................................................25 1.9. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ........................................................................................26 1.10. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora...................26 Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului .........................................................................................................35 2.1. Date generale privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona afectată de proiect ........................................................................................................................................35 2.2. Specii şi habitate comunitare prezente pe amplasament şi în vecinătatea acestuia.............41 2.3. Specii şi habitate afectate de implementarea proiectului ....................................................44 2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ................................56 2.5. Evoluţia probabilă a populaţiilor afectate de proiect ..........................................................57 2.6. Integritatea ariei protejate de interes comunitar ..................................................................58 2.7. Obiectivele de conservare a ariei protejate de interes comunitar identificate în planul de management ..........................................................................................................................59 2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor protejate de interes comunitar .................59 2.9. Alte aspecte relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar ..59

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului .............................................................................60 3.1. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe termen scurt şi lung cauzate de implementarea planului..............................................................................................................60 3.2. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe perioada de construcţie, operare şi dezafectare .................................................................................................................................64 3.3. Evaluarea impactului cumulativ..........................................................................................65

Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului ................................................................................67 4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pentru componentele afectate de implementarea proiectului .......................................................................................67 4.2. Măsurile de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului .........................................70 4.3. Măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare........................71

Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate..........................................................................................................72 5.1. Metodologia folosită pentru culegerea informaţiilor ..........................................................72 5.2. Descrierea dificultăţilor.......................................................................................................74

Colectivul de evaluare .........................................................................................................................74 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ..........................................................................................................91 ANEXA I. - Hărţi ................................................................................................................................93 ANEXA II. - Fotografii .......................................................................................................................94

3

Introducere

Scopul prezentului studiu

Acest studiu a fost realizat pentru a evalua impacturile proiectului AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ LĂPUŞNA Judeţul MUREŞ asupra biodiversităţii cu accent deosebit asupra speciilor şi habitatelor protejate, având în vedere că realizarea proiectului se va desfăura în interiorul ariei protejate de interes comunitar ROSCI0019 Călimani – Gurghiu, respectiv în apropierea limitei nordice a ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului. Investiţia este localizată în valea Râul Lăpuşna, Cod cadastral: IV-1.54.1 afluent de dreapta al râului Gurghiu, Judeţul: Mureş. Localităţile din apropiere sunt Lăpuşna, com. Ibăneşti. În redactarea documentaţiei s-a ţinut cont de prevederile Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar precum şi prevederile legislaţiei în vigoare.

Beneficiarul investiţiei:

S.C. GURGHIU ENERGY S.R.L, str. B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 104, Cluj Napoca, jud. Cluj, tel. 0744 601 659, 0264 412 510, fax 0264 403 588.

Proiectantul:

S.C. Hydro Power Project S.R.L., str. Vânătorului nr.21, Cluj-Napoca, jud. Cluj, tel. 0770 182 610,

Informaţii despre autorul atestat al studiului:

Biolog SANDOR D. ATTILA, expert de mediu, REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, Nr. 160/29.03.2010, RM, RIM, BM, EA.

SC NATURALNET SRL - sediul social: Sat Dumbrava nr. 46, comuna Căpuşu Mare, jud. Cluj; adresa de corespondenţă: OP 13, CP 932, Cluj Napoca

ecol. DOMŞA CRISTIAN biol. LÉSZAI ISTVÁN telef / fax: 0364 113 677 e-mail: office@natnet.ro www.natnet.ro

Experţi independenţi: dr. FALKA ISTVÁN, expert ihtiolog biolog HAVADTŐI KRISZTINA, expert botanist

4

Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării 1.1. Denumirea, scopul şi obiectivele proiectului

AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ LĂPUŞNA Judeţul MUREŞ

Titular: S.C. GURGHIU ENERGY S.R.L

Proiectant general : S.C. Hydro Power Project S.R.L.

Obiectivul general al proiectului il constituie asigurarea cadrului legal de implementare a proiectului AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ LĂPUŞNA Judeţul MUREŞ

1.2. Precizări referitoare la alte acte de reglementare emise anterior

Beneficiarul va asigura documentaţia completă şi va prezenta toate actele şi avizele obţinute pentru demararea investiţiei.

A fost obţinut până în prezent certificatul de urbanism şi avizul de gospodărire a apelor, anexate prezentei documentaţii:

Certificat de urbanism nr. 50/31.08.2010 emis de Primăria comunei Ibăneşti în conformitate cu legea 50/1991. Condiţiile impuse de certificatul de urbanism sunt de obţinere a avizelor instituţiilor descentralizate ale administraţiei publice locale.

Aviz de gospodărire a apelor nr. 437/14.12.2010 pentru investiţia „Centrale hidroelectrice de mică putere din bazinul hidrografic Mureş pe râul Lăpuşna, judeţul Mureş”

1.3. Descrierea proiectului

Amenajarea hidroenergetică este un sistem cu mai multe elemente individualizate articulate funcţional. Microhidrocentrala este un obiectiv administrat individual prin sistemul expert de telegestiune, dar cu intercondiţionare parţială prin regimul de funcţionare. De asemenea, amenajarea hidroenergetică poate fi privită, în totalitatea ei, ca un element al sistemului energetic zonal, demn de luat în calcul în perspectiva valorificării en-detail a energiei electrice în reţeaua zonală. În acest caz devine important parametrul P (putere), care dimensionează mărimea pieţei zonale, căreia trebuie să i se furnizeze energie electrică în regim de asigurare a continuităţii în alimentare.

Amenajarea propusă în această etapă presupune realizarea portofoliului din sectorul de pe râul Lăpuşna, localizat în apropierea localităţii Lăpuşna din jud. Mureş. Datorită programului de telegestiune cu dispecerizare, MHC–ul este administrat global cu intercondiţionări privind regimul de funcţionare.

5

Lucrarea este compusă dintr-o priză tiroleză şi o microhidrocentrală. Transportul apei captate, de la priză la microhidrocentrală, se realizează prin intermediul aducţiunii. În cadrul MHC-ului se produce energia electrică, care este introdusă în Reţeaua Electrică de Distribuţie prin racordul la reţeaua din localitatea Lăpuşna.

Schema hidroenergetică este de tip derivaţie, de cădere medie, cu funcţionare prin preluarea şi asigurarea debitului ecologic.

Traseul aducţiunii se va încadra în schema cadru de amenajare ţinând cont de alte elemente determinante: traversări, poduri şi podeţe.

Priza de apă va fi de tip tirolez, pentru o exploatare facilă în condiţii grele de acces la aceasta.

Microhidrocentrala se va corela funcţional prin automatizări (traductori de nivel, traductori de presiune, înregistratori).

Investiţia urmăreşte crearea unui portofoliu de capacităţi energetice care valorifică optim potenţialul hidroenergetic al sectorului amonte de pe râul Lăpuşna. Exploatarea se face într-un singur obiectiv hidroenergetic, funcţional prin sistemul de telegestiune.

Amenajarea hidroenergetică este de tip derivaţie pe o lungime de cca. 3,30 km, având cădere brută totală de 105m.

Debitul de apă este captat prin intermendiul prizei de apă PL situată pe râului Lăpuşna la cota 922mdMN şi prelucrat hidroenergetic în microhidrocentrala MHC L :

1- Treapta(Tronson) I: PL-MHC L între cotele:

- cota amonte :922.00 mdMN

- cota aval: 817.00 mdMN

6

Schema 1. În conformitate cu criteriile prezentate mai sus schema de amenajare hidroenergetică are următoarele caracteristici tehnico-energetice: Tabelul 1.

Cota

Hb Cadere

brută pentru turbina

Pierderi hidraulice

la Qi

Hb Cadere

netă pentru turbină

Lad

Lung. Aduct

Dad

Diam. aduct

Qr

Debit de servitute

Qm

Debit mediu

Qi

Debit instal.

Putere Neta /

Centrala

Ea

Energ. anuală

TIP TUBINA

U.M mdM m m m m m m3/s m3/s m3/s kW MWhPriza PL 922 - - - - - 0.080 0.327 0.700 - - -Tronson I - - - - 3,300 700 - - - - - -MHC L 817 105 9.78 95.22 - - - - 0.700 544 1,638 1 PELTONTOTAL - 105 10 - 3,300 - - - - 544 1,638 -

Descrierea constructivă

Parţile componente ale amenajării hidroenergetice propuse sunt:

1) Priza de apă cu părţile sale componente

2) Aducţiunea

3) Microhidrocentrala

PL

Priza de apa

TR I Ø700 L=3300m ∆h=105m

MHC L

H=817mdM ∆h=105m hr=9.78m (9.31%) Qi=0.700m3/s p%=34.4% P=544kW E=1,638MWh X=516845.87 Y=585362.02

Qm=0.327m3/s Qi=0.700m3/s Qs=0.080m3/s H=922mdM F=19.12km2 X=518411.19 Y=588005.00

7

1) Priza de apă de tip tirolez:

Lucrare hidrotehnică amplasată pe cursul de apă, având funcţionalitatea de a capta un volum de apă necesar funcţionării amenajării şi dirijarea prin intermediul aducţiunii spre microhidrocentrală.

Părţile componente ale prizei de apă de tip tirolez:

- Pragul deversor, cu profil practic, are rol de a bara cursul de apă şi a dirija debitul afluent către captare.

- Captarea, parte integrată în deversorul pragului, aflată la o cota inferioară coronamentului pragului, prevăzută la partea superioară cu un gratar metalic înclinat cu rol de retenţie a particulelor mai mari de 12,5 cm.

- Canalul racord, asigură trecerea în regim hidraulic controlat al apei captate în deznisipator.

- Bazinul deznisipator, construcţie hidrotehnică asimilată cu un rezervor de apă, din beton armat având rol de a controla decantarea particulelor fine şi evitarea pătrunderii acestora în camera de încărcare.

- Camera de încărcare, situată lateral bazinului deznisipator, separată de acesta printr-un grătar metalic înclinat (vertical) pentru retenţia plutitorilor din deznisipator. Camera de încărcare asigură volumul de apă necesar de transmis prin intermediul aducţiunii către microhidrocentrală. Camera de încărcare este echipată cu stavile acţionate automat şi senzori de nivel pentru comanda regimului de funcţionare a hidroagregatelor.

- Pragul deversor este prevăzut în aval cu bazin disipator de energie format din rizberma de anrocamente, încastrat în mal cu ziduri din beton armat şi în lungul rizbermei cu prism din anrocamente. Înălţimea consolidărilor a fost dimensionată pentru tranzitarea debitului de asigurare de Q5% conform încadrării lucrărilor în clasa a IV-a de importanţă.

Construcţia hidrotehnică, chiar dacă este realizată din beton armat (singurul material disponibil pentru realizarea respectivului tip de construcţii şi anume asigurarea impermeabilizării), în timpul execuţiei lucrărilor se va da o importanţă majoră modului de punere în operă conform caietului de sarcini înaintat constructorului în corcordanţă cu criteriile de protecţie a mediului. La finalizarea lucrărilor, amenajarea va fi în totalitate acoperită cu strat vegetal, integrarea în peisajistică şi asigurarea migraţiei faunei acvatice, realizarea de zone de interes ecologic, inclusiv de zone umede şi renaturarea malurilor albiilor în vederea asigurării conservării diversităţii biologice şi a menţinerii coerenţei reţelei ecologice de arii naturale.

Asigurarea, în aval de construcţiile hidrotehnice de retenţie, a debitelor minime necesare în albie în vederea menţinerii parametrilor hidromorfologici ai cursului

8

natural (panta, viteza curentului, substratul) şi păstrării stări favorabile de conservare a speciilor acvatice de floră şi faună, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale altor folosinţe, se va realiza prin canalul bypass, care va ocoli partea afectată de către obstrucţionarea cursului natural.

Canalul bypass bypass este poziţionat amonte de pragul de captare este amenajată o deviere prin partea stângă a pragului, sunt prevazute trepte de migraţie a faunei acvatice, alcătuite din bolovani şi anrocamente din albia râului. Este amplasată la o cotă inferioară pragului de captare, secţiunea fiind proiectată pentru a asigura tranzitarea debitului de servitute Qs=0,08m3/s, cât şi pentru migraţia faunei pişcicole din aval spre amonte, evitând dirijarea suspensiilor solide prin acesta.

Din punct de vedere tehnic construcţia canalului bypass asigură următoarele condiţii:

• adâncimea minimă a apei de minim 0.20m • lăţimea canalului de 0.80m • panta maximă 10% • utilizarea de traverse în trepte cu înălţimea maximă de 30cm • viteză maximă de curgere de 1m/s • panta maximă 10% • materialul de construcţie anrocamente din albia naturală a

râului (în nici un caz beton)

Construcţia canalului bypass este măsura ideală de contracarare a obstrucţionării conectivităţii longitudinale în cazul constructiilor hidrotehnice de retenţie, de dimensiuni mici, afectând mediul cel mai puţin.

2) Aducţiunea

Conducta din Pafsin este pozată sub adâncimea de îngheţ, cu lungimea şi diametrul menţionat la pct. b.2. Există posibilitatea întâlnirii pe traseu a unor masive stâncoase, cu imposibilitatea executării săpăturilor de anvergură pe zona respectivă. Zona unde aducţiunea va fi pozată semiîngropat se acoperă cu un prism din terasamente compactate, protejat împotriva afuierii.

3) Microhidrocentrala

Reprezintă ansamblul de clădiri şi echipamente electrice şi mecanice din cadrul unei amenajări hidroenergetice, în care se realizează efectiv transformarea energiei potenţiale şi cinetice a apei în energie mecanică şi apoi în energie electrică. Clădirea microhidrocentralei este o construcţie supraterană din beton armat, având o structură de rezistenţă în diafragme, închideri laterale placate cu gabioane pentru izolare şi integrare în mediul natural şi închidere la nivel superior cu planşeu terasă prevăzut cu luminator natural.

9

Plansa 1. Soluţie propusă cladire microhidrocentrală

Microhidrocentrala cuprinde din punct de vedere constructiv următoarele părţi:

• sala maşinilor – turbinele şi generatoarele • postul de transformare – pentru injectarea energiei produse în SEN • încăperi anexe • sala de comandă – cuprinde aparatura de comandă, control şi semnalizare • infrastructura – susţine echipamentul principal şi turbinele • bazin de liniştire • canal debuşare Echipamentele şi instalaţiile auxiliare cuprind: • vane • regulatoare de viteză • regulatoare de presiune • instalaţia de ulei sub presiune, etc. La toate acestea se mai adaugă şi staţia de transformare care este în clădirea

centralei sau aproape de aceasta. Instalaţiile auxiliare cuprind: • cablurile electrice dispuse în canale accesibile şi izolate; • instalaţiile de răcire ale generatoarelor; • instalaţia de ulei sub presiune pentru comanda agregatelor; • instalaţia de evacuare a infiltraţiilor; • instalaţia de prevenirea şi stingerea incendiilor etc.

Instalaţiile auxiliare sunt formate din cablurile electrice dispuse în canale accesibile şi izolate, instalaţiile de răcire ale generatoarelor, instalaţia de ulei sub presiune pentru comanda agregatelor, instalaţia de evacuare a infiltraţiilor, instalaţia de prevenire şi stingere a incendiilor etc.

Instalatiile electrice de evacuare a puterii au două componente majore:

10

- postul de transformare ridicator 0,4/20 kV amplasat pe platforma împrejmuită a centralei

- linia electrică aeriană de medie tensiune prin care amenajarea hidroenergetică este racordată la sistemul energetic naţional.

Descrierea principalelor componente ale amenajării:

1. Priza de apă PL este de tip tirolez şi se află pe râul Lăpuşna (cod cadastral IV-1.54.1) cota 922 mdMN. Suprafaţa bazinului hidrografic a râului la cota 908 mdMN este de 19,12km2, debitul mediu multianual de 0,327 m3/s şi debitul de servitute de 0,08m3/s conform studiului hidrologic nr. 2761/10.05.2010 elaborat de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

Priza de apă s-a dimensionat pentru tranzitarea unui debit instalat de 0,700 m3/s, ţinându-se cont de curbele de durată a debitelor medii zilnice.

Apa ce trece prin grătar pătrunde în bazinul compensator. Bazinul compensator are rol de desnisipator cât şi rolul de a asigura un volum minim de apă pentru funcţionarea în regim continuu a MHC-ului când pe râu sunt debite reduse.

Principalele caracteristici tehnice ale captării de apă sunt:

• Cota talveg 922.00 mdMN

• Înălţime prag de retenţie de la talveg: 1,50 m

• Qcalcul 5% = 33,6 mc/s

• Debit maxim captat (debit instalat): 0,700 mc/s

• Volum maxim de apă la NNR: 210 mc

• Volum maxim de apă la nivelul Q5%: 703 mc

• Înaltimea maxima de apă de la talveg pentru Q5%: 3,10 m

• Înaltimea maxima de apă pe pragul de captare pentru Q5%: 1,60 m

• Cota de amenajare a zidurilor de apărare la prag pentru Q5%: 925,00 mdMN

• Rizbermă din anrocamente/disipator de energie: L= 10 m

• Apărări de maluri: se vor executa pe ambele maluri câte 20 m amonte şi 10 m

aval de prag

• Subansamblu desnisipator cu următoarele elemente:

Bazinul deznisipatorului:

- Ld (lungimea deznisipator)=22m

- Hmed (înaltimea deznisipator)=3.20m

- Bcam (lătimea deznisipator)=2.30m

11

Camera de încărcare:

- Lcam (lungimea camera de înc.)=5.00m

- Hcam (înaltimea camera de înc.)=3.75m

- Bcam (lătimea camera de înc.)=4.00m

Pragul de captare este din beton cu profil deversant şi asigură în secţiunea aleasă atât captarea apei cât şi tranzitarea apelor mari. Condiţiile morfologice şi utilităţile existente impun dimensionarea specifică a deversorului care satisface următoarele condiţii:

- Tranzitarea debitului de viitură peste deversor fără creşterea nivelelor în amonte care să provoace inundarea zonei.

- Forma deversorului a fost aleasă astfel să nu apară presiuni negative la faţa udată în timpul funcţionării la debitele curente, deci fără efecte negative (avarii locale) datorate fenomenului de cavitaţie.

- Energia apei ce tranzitează peste deversor va fi consumată într-un bazin disipator, evitându-se astfel eroziunea regresivă a albiei cu consecinţe asupra stabilităţii deversorului în amonte şi adâncirea talvegului râului în aval.

În urma dimensionării pragului deversor, ţinând cont de criteriile prezentate mai sus a rezultat un deversor cu deschiderea de 8 m capabil să tranziteze viitura de calcul (Q5%=33,6m3/s), înălţimea lamei deversante peste deversor h5% fiind de 1,60 m

2. Aducţiunea: Conductele din PAFSIN – GRP au fost alese datorită faptului că pierderile de sarcină liniare scad faţă de pierderile de sarcină de pe o conductă din oţel, datorită coeficientului de rugozitate mai mic pe conducta din Pafsin.

Calculul pierderilor de sarcină s-a facut după formula lui Colebrook White.

Aducţiunea face legătura între camera de încărcare a captării PL şi microhidrocentrală MHC L . Aceasta va fi din PAFSIN amplasată îngropat în ampriza drumului sau albia majoră, după caz. Vor avea loc subtraversări de drum şi afluenţi cadastraţi/necadastraţi precum şi supratraversări la poduri din acest sector.

DN=700mm

PN=6bar÷12bar

SN=5000N/m2÷10000N/m2

Tabelul 2.

12

Fire de aducţiune

Diametrul aducţiunii Dad

[mm]

Lungimea aducţiunii Lad

[m]

PL-MHC L 700 3300

Schema 2. Secţiune tip amplasare conductă sub ampriza drumului

3. Microhidrocentrala:

Centrala MHC L :

Centrala MHC L este situată pe malul drept al râului Lăpuşna, între drum şi albie, având cota 817 mdMN. Aceasta va prelua debitul de la priza PL având o cădere brută de 105m.

Caracteristici MHC L :

debit instalat: 0,700 m3/s număr turbine: 1 buc puterea instalată: 544 MW Energia medie anuală: 1,638 MW*hr Durata medie de utilizare 2978 ore/an Tip agregat: Pelton

Tabelul 3. Dimensiuni:

Drum

Râul Lăpuşna

13

Pentru determinarea nivelului de calcul şi asigurarea la debitul maxim cu probabilitatea de 1% (Q1%=89 mc/s) în zona centralei şi la debitul maxim cu probabilitatea de 5% (Q5%=33,6 mc/s) în zona prizei de apă, s-a utilizat programul de calcul hidraulic HEC-RAS, soft care modeleleaza hidraulica debitului de apă prin râuri naturale cât şi canale, dezvoltat de către Departamentul American al Apărării, Armata Corpului de Ingineri pentru gestionarea râurilor, porturilor, precum şi alte lucrări publice de sub jurisdicţia acestora.

Modul de Funcţionare AHE Lăpuşna:

Debitul de apă este captat prin intermediul prizei de apă PL (de tip Tirolez) care este situată pe râul Lăpuşna, la cota 922 mdMN. În funcţie de debitul instalat, este dimensionat grătarul prizei prin care apa intră în galeria colectoare, iar prin intermediul canalului colector se realizează trecerea în deznisipator.

În secţiunea prizei PL debitul instalat este de 0,700 m3/s. Priza este dotată cu canal bypass care este dimensionat pentru debitul de servitute (0,08 m3/s). În cazul viiturilor debitul excedent trece peste grătarul şi pragul deversor al prizei.

Manevrele se realizează automat, priza de apă fiind dotată cu echipamente hidraulice automatizate. În cazul în care apare o problemă la aducţiune sau la echipamentele hidraulice de la camera de încărcare, debitul din deznisipator este evacuat prin preaplinul acestuia.

Din deznisipator apa trece în camera de încărcare, unde se realizează umplerea conductei de aducţiune DN 700 şi menţinerea acesteia cu apă. Aceasta va fi amplasată pe marginea drumului, pozată la adâncimea de 1 m, pe o distanţă de 3300m, rezultând o cădere de 105 m.

Centrala MHC L este amplasată pe malul drept al râului Lăpuşna la cota 817 mdMN. În camera de încărcare există senzori de nivel şi presiune care vor coordona închiderea sau deschiderea vanei de pe aducţiune care va transporta apa până la centrala hidroenergetică. Aceştia vor coordona de asemenea şi vana de acces a apei la turbină. Semnalele senzorilor vor fi transmise prin mai multe cabluri din patul de cabluri poziţionat deasupra aducţiunii.

Centrala hidroenergetică MHC L este automatizată; pornirea şi oprirea acesteia se va face în mod automat. Centrala începe să funcţioneze la minim 10% din debitul instalat, astfel că pe râu ar trebui să se înregistreze un debit minim de 0,169m3/s, pentru ca turbina să pornească. Pentru pornirea hidroagregatelor (turbină, generatoare) este necesară asigurarea cu energie electrică din reţeaua SEN.

Înălţimea Lungimea Lăţimea

U.M. h [m] L [m] l [m]

Sala maşinilor 4,50 8,00 7,80

Bazin de liniştire 1,50 10,00 2,00

Canal de racord cu albia 1,50 25,00 2,00

14

Automatizarea din centrală va comanda atât vanele de la priza de apă PL cât şi vana fluture situată în imediata vecinătate a turbinei de la MHC L, deschiderea şi închiderea acestora în funcţie de nivelul apei din camera de încărcare, nivel care va fi în funcţie de debitul acumulat în amonte de prag sau de gradul de înfundare a grătarului, detectate prin intermediul senzorilor de nivel/presiune din camera de încărcare de la priza de apă care vor fi transmise şi într-un dispecerat de monitorizare a datelor.

Energia produsă de centrala MHC L este preluată de instalaţiile electrice printr-un transformator de ridicare de la 0,4 kV la 20kV şi condusă la punctul de injecţie, transportată la o tensiune de 20 kV pentru a putea fi transportată în reţeaua de medie tensiune (20kV) a SEN sau prin reţeaua privată la punctul de injecţie în SEN unde se va face monitorizarea producţiei de energie de către MHC L .

Pe baza citirilor la contorul de energie se va factura energia produsă şi injectată în SEN. Apa rezultată din procesul de producţie a energiei electrice a centralei MHC L este debuşată din turbină într-un bazin de liniştire, acesta fiind racordat cu albia naturală a râului prin intermediul unui canal de evacuare

Schema 3.

Alimentarea cu energie electrică se va realiza după cum urmează: din tablourile electrice ale generatoarelor (tablouri ce se vor livra odată cu celelalte echipamente), se va alimenta tabloul electric de servicii proprii. La cererea beneficiarului, alimentarea se va realiza pe două căi (una activă şi una de rezervă). Cablurile se vor alimenta din tablourile generatoarelor şi vor fi protejate prin intermediul a două întrerupătoare automate tripolare de 63A (întrerupătoare montate într-un cofret metalic). Trecerea de pe sursa activă pe sursa de rezervă se va realiza prin intermediul unui tablou AAR (declanşare automată a rezervei). Din acest tablou va pleca un singur cablu de cupru CYY 4x25+16mmp până la tabloul electric de servicii proprii.

Pentru cazul în care utilajele vor fi oprite şi nu va mai exista o sursă de energie electrică, s-a prevăzut un grup electrogen mobil de 15KVA (funcţionare pe motorină) care va alimenta tabloul electric de servicii proprii.

15

Tabloul electric de servicii proprii va fi echipat cu întrerupătoare automate magneto–termice, dispozitive de proiecţie diferenţială şi contactoare cu relee termice. Protecţia tabloului electric va fi realizată prin intermediul unui întrerupător automat tripolar de 63A. Din acest tablou, pe circuite separate, se vor alimenta circuitele de iluminat şi prize. Circuitele de iluminat interior se vor realiza cu cabluri de cupru CYY 3x1,5mmp, amplasate în canal de cablu. Comanda iluminatului se va realiza local cu întrerupătoare impermeabile, montate aparent.

Iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat fluorescent tip FIPAD având ca surse de lumină tuburi fluorescente 2x36W prevăzute cu aparataj pentru iluminatul de siguranţă şi acumulatori cu autonomie de 3 ore. La amplasarea corpurilor de iluminat se va ţine seama de dispunerea echipamentelor mecanice şi electrice, a configuraţiei elementelor de construcţie şi a celorlalte instalaţii precum şi de soluţia de finisaje interioare. Pentru încălzire (care se realizează cu aeroterme) şi pentru intervenţii au fost prevăzute circuite de prize monofazate(230V) şi prize trifazate(400V) montate aparent, impermeabile, cu contact de protecţie. De asemenea, s-au prevăzut prize de curent continuu la tensiunea de 24V.

Prizele se vor monta la înălţimea de h=1,5m de la pardoseală. Circuitele de priză se vor realiza cu cabluri de cupru CYY montate aparent sau în canal de cablu. Conform normativului I–7, tipul de iluminat de siguranţă este 2. Astfel, se vor prevedea corpuri de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului în spaţii tehnologice vitale şi pentru evacuare.

Iluminatul de siguranţă pentru evacuare se va realiza cu un luminobloc tip CISA prevăzut cu acumulatori cu autonomie de 1,5 ore montat deasupra uşii de acces. Circuitele pentru iluminatul de siguranţă se vor conecta înaintea întrerupătorului general. Pentru protecţia împotriva descărcărilor atmosferice a clădirii se va prevedea o instalaţie de paratrăsnet care să îndeplinească condiţiile din Normativ I–20–02 – Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului.

După montarea aparatajului se execută legarea acestuia la instalaţia de legare la pământ. Se vor lega la pământ toate elementele metalice sau echipamentele care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care în mod accidental pot veni în contact cu părţile sub tensiune.

Se realizează o instalaţie de legare la pământ folosită în comun pentru partea de medie tensiune, conform prevederilor standardului STAS 12604/4-89. Întotdeauna când se foloseşte în comun instalaţia de legare la pământ, trebuie să se aibă în vedere că tensiunile de atingere şi de pas la instalaţiile şi echipamentele legate la conductorul de nul de protecţie să nu depăşească valorile minime admise conform STAS 2612-87, atât pentru cazul unui defect pe partea de medie tensiune, cât şi pentru cazul unui defect pe partea de joasă tensiune.

Pentru asigurarea unei legături electrice cât mai eficientă cu solul, electrozii orizontali trebuie îngropaţi într-un sol bun conducător, fără pietre, bătându-se cu grijă; pământul uscat necoeziv se udă şi apoi se bate. Dacă electrozii verticali se introduc în găuri forate, pământul de umplutură trebuie de asemenea, bătut eventual cu adaos de apă.

16

La executarea instalaţiei de legare la pământ vor fi aplicate prevederile fişelor tehnologice FS-4-82 reavizate în 1995 şi Îndreptarul de proiectare şi execuţie a instalaţiei de legare la pământ 1 RE - Ip-30/2004.

În interiorul clădirii centralei se va realiza centura interioară de legare la pământ la care sunt racordate următoarele elemente:

• părţile metalice ale celulelor medie tensiune;

• învelişurile metalice ale cablurilor;

• părţile metalice ale tabloului de joasă tensiune;

• orice alte elemente conducătoare care nu fac parte din circuitele de lucru (îngrădiri de protecţie, uşi de acces, suporţi de fixare etc.).

Instalaţia exterioară de legare la pământ se va realiza astfel:

Clădirea centralei hidroelectrice a fost prevăzută cu o instalaţie de paratrăsnet. Aceasta se va realiza cu conductor de captare din Ol–Zn 25x4mmp montat pe suporţi metalici şi două tije de captare. Pentru coborâri se vor utiliza conductoare de coborâre din platbandă de Ol–Zn 25x4mmp.

Conductoarele de coborâre se execută dintr-o singură bucată, cu cât mai puţine îmbinări. Piesele de separaţie, de tip eclisă, se prevăd pe coborâri la înălţimea de 1,5m faţă de sol. Între piesa de separaţie şi centura de împământare, legătura se va realiza cu platbandă Ol–Zn 40x4mm. Conductele de coborâre se vor proteja cu oţel cornier cu aripi egale de 30x30x4 mm de la înălţimea de 2 m.

La conductoarele de captare se vor lega şi scările metalice aflate pe acoperiş.

La exterior se va realiza o priză de pământ îngropată realizată cu platbandă Ol–Zn 40x4mm şi electrozi verticali din ţeavă Ol-Zn cu diametrul 2 ½"; l=3m, al căror număr se va suplimenta, în caz de necesitate, până se va atinge o valoare a rezistenţei de dispersie a prizei de pământ sub 1 ohm.

În proiectul propus se va instala o microhidrocentrală administrată individual prin sistemul expert de telegestiune, cu intercondiţionare parţială prin regimul de funcţionare.

17

Schema 4. Instalaţiile electrice de evacuare a puterii au două componente majore:

- postul de transformare ridicător 0,4/20 kV amplasat pe platforma împrejmuită a centralei

- linia electrică aeriana de medie tensiune prin care amenajarea hidroenergetică este racordată la sistemul energetic naţional.

Dotările PSI vor fi în conformitate cu normativul PE 009/93 “Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice”.

Stingerea incendiilor se va realiza cu ajutorul dotărilor PSI de primă intervenţie. Conform PE–009–93, s-au prevăzut următoarele dotări:

18

Tabelul 4. Dotări PSI

Stingător portativ cu spumă chimică 4 bucăţi

Stingător portativ cu CO2 4 bucăţi

Stingător portativ cu praf şi CO2 2 bucăţi

Ladă cu nisip de 0,5 m3 1 bucată

Panou incendiu exterior 1 bucată.

Amplasarea dotărilor trebuie să se facă în locuri uşor accesibile intervenţiei. Se va avea în vedere posibilitatea amplasării şi utilizării în comun a mijloacelor iniţiale de stingere.

Stingătoarele manuale, lăzile de nisip, vor fi menţinute în stare de utilizare de către personalul de exploatare. După fiecare întrebuinţare, mijloacele iniţiale vor fi curăţate şi reaşezate la locurile lor.

În afara dotărilor de primă intervenţie au fost prevăzute şi materiale de rezervă. Este obligatorie instruirea personalului privind modul de folosire a fiecărui material, de condiţiile în care acestea trebuie păstrate şi recondiţionate după utilizare.

În depozitul clădirii se vor găsi în permanenţă mijloace şi piese de rezervă pentru înlocuire, respectiv remedierea defecţiunilor.

Încercările şi controalele periodice stabilite pentru fiecare instalaţie, utilaje sau materiale din dotare sunt cele indicate în nomenclatorul PE 009/93, anexa 3. Ele au drept scop asigurarea întreţinerii şi a bunei funcţionări a tuturor instalaţiilor şi utilajelor de stingere a incendiilor. Nomenclatorul stabileşte pentru fiecare instalaţie volumul de verificări şi probe cu caracter obligatoriu. Verificările şi probele profilactice trebuie să fie efectuate în condiţii de securitate deplină pentru personal şi de siguranţă în exploatare.

Pe timp de iarnă când este ger, stingătoarele de incendiu ale căror încărcături nu corespund condiţiilor de îngheţ, vor fi înlocuite cu încărcătură de iarnă, sau stingătoarele vor fi păstrate în cea mai apropiată încăpere încălzită.

Se vor afişa indicatoare de informare referitoare la amplasarea şi destinaţia fiecărui stingător.

Lucrări de apărări de maluri şi amenajare a albiei

Pentru menţinerea echilibrului cursului de apă şi reducerea costurilor lucrărilor de apărări de mal, se va avea în vedere diversificarea tipurilor de soluţii constructive, în funcţie de caracteristicile geomorfologice ale albiei, ale regimului hidrologic al cursului de apă, de cerinţele de mediu şi de încadrare în peisagistica zonei, avându-se în vedere folosirea cu precădere a soluţiilor elastice şi a materialelor naturale.

19

La alegerea tipului de consolidari s-au luat în considerare recomandările Ordinului 1163/2007 privind aprobarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea soluţiilor tehnice de proiectare şi de realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare şi reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor. Astfel a fost aleasă soluţia prism de anrocamente. Materialul folosit pentru apărările de mal este piatra naturală provenită din roci: eruptive (granit, diorit, andezit, bazalt) sau sedimentare (gresii, calcare, marnă). Piatra întrebuinţată poate să fie piatră de râu caracterizată prin muchii mai mult sau mai puţin rotunjite sau blocuri extrase din carieră cu muchii şi feţe neregulate sau anrocamente.

Având în vedere că lucrările proiectate se află într-o zonă montană, soluţia propusă se încadrează în schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic.

Aceste tipuri de lucrări, de consolidare a malurilor, sunt recomandate pe râuri de munte, cu viteze mai mari de 4m/s, alcătuite din piatră brută cu greutatea minimă de 1030kg/bucată, reducându-se riscul erodării sau afuierii albiei. Prin procurarea materialelor necesare, piatra brută fiind foarte uşor de procurat, fie direct de la faţa locului, fie din zonele apropiate; se reduc atât costurile cu transportul cât şi cu manipularea, prismele de anrocamente fiind elemente de construcţii foarte simple şi eficiente, având o bună rezistenţă la îngheţ-dezgheţ, fiind lucrări elastice care oferă protecţie şi împotriva plutitorilor din timpul viiturilor. Totodată printr-o intervenţie rapidă la faţa locului şi o soluţie ieftină, deoarece materialele nu se pierd, se poate realiza întreţinerea acestora în cel mai simplu mod, prin rearanjarea pietrelor componente.

Materialele utilizate în componenţa prismelor de anrocamente se integrează foarte bine în mediu, păstrând aspectul natural al zonei.

Greutatea pietrei a fost stabilită în funcţie de viteza apei, astfel ca să nu aibă loc antrenarea ei de curent.

Înălţimea prismului de anrocamente este dimensionată pentru debitul cu asigurarea de Q5% pentru protecţiile de mal şi prag captare, iar pentru microhidrocentrală este calculat pentru debitul de verificare de Q1%.

Amplasarea consolidărilor: amonte şi aval prag captare şi în zona microhidrocentralei.

Lungimile consolidărilor în zona amonte prag captare rezultă din realizarea unei incinte la nivelul debitului cu asigurarea de Q5% la care se adaugă lungimea curbei de remuu transmisă amonte. În zona pragului şi a rizbermei, pentru realizarea încastrărilor în mal şi pentru evitarea erodării malurilor consolidările se vor amplasa pe toată lungimea construcţiei, de asemenea în zona microhidrocentralei, în cazul în care se realizează umplutura pentru ridicarea cotei malului necesar nivelului de Q1%.

20

Q1%

C.T.

,70

1,50

Piatra bruta

1,00

G >1030 kg /buc

Prism de anrocamente

,70

1:1.25

1:1

Sectiune tip

Schema 5.

Planşa 2. Exemplu de lucrare de apărare a malurilor cu prism de anrocamente

21

NOTĂ PRIVIND SUPRAFEŢELE :

Tabelul 5. Suprafete afectate de proiect:

Nr. crt Descriere Situatia juridica a terenului Suprafata U.M.I 1531 mp1 Priza de apa PL Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 480 mp1.1 - Teren amenajat Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 345 mp1.2 - Incastrari Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 21 mp1.3 - Prag deversor A.N. Apele Romane 20 mp1.4 - Canal racord deznisipator Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 16 mp1.5 - Deznisipator Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 58 mp1.6 - Camera de incarcare Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 20 mp2 Canal bypass A.N. Apele Romane 21 mp3 Protectii de mal la PL A.N. Apele Romane 225 mp4 Acumulare apa la PL A.N. Apele Romane 280 mp5 Centrala MHC L Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 300 mp5.1 - Teren amenajat Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 200 mp5.2 - Cladire centrala MHC L Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 100 mp6 Protectii de mal la MHC L A.N. Apele Romane 225 mpII 8747 mp

1.1 - cu organizarea de santier Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 400 mp1.2 - cu depozitarea tuburilor pentru aductiune Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 500 mp1.3 - Aductiunea Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu 7847 mp

Suprafata de teren ocupata definitiv

Suprafata de teren ocupata temporar:

AHE LAPUSNA

Durata realizării proiectului şi calendarul activităţilor:

Nu se cunoaşte calendarul activităţilor în momentul realizării studiului. Se preconizează un termen de execuţie de 18 luni de la începerea lucrărilor.

1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza

Producţia realizată şi consumul de resurse sunt descrise în secţiunile de mai sus. Pe scurt, se va produce energie hidroelectrică prin captarea de apă pe râul Lăpuşna şi utilizarea acesteia cu ajutorul unei microhidrocentrale. Principalele caracteristici ale amenajării sunt următoarele:

Captare: H=922 mdM Cădere brută: ∆h=105 m Aductiune: L=3300 m lungime, diametru 700 mm Putere: P=544 kW MHC L se va situa la cota 922 mdMN, la o distanţă de 3300 m faţă de priza PL,

având următoarele caracteristici energetice: cădere brută: 105 m, debit instalat: 0,700 mc/s, puterea instalată: 0.544 MW, agregat tip Pelton – 1 buc. Energia medie anuală produsă de MHC L este de 1638 MW*hr, în condiţiile unei durate medii de utilizare de 2978 ore/an.

Pentru producerea energiei electrice se va folosi apa captată din pârâul Lăpuşna. Apele captate şi turbinate se vor reda cursului natural al pârâului în aval de microhidrocentrală, după ce vor trece într-un bazin de liniştire. Între prag şi turbină, debitul pârâului se va micşora la debite variabile conform utilizării microhidrocentralei, păstrându-se însă un debit de servitute (impus de către

22

autorităţile competente) de minim 0,080 mc/s; astfel se vor schimba unii parametrii ai râului Lăpuşna între captare şi microhidrocentrala.

1.5. Informaţii despre materiile prime

În etapa de realizare a construcţiilor, se vor folosi resurse şi materiale achiziţionate de către Beneficiar, detaliate în documentaţia tehnică.

În etapa de exploatare a investiţiei nu se vor utiliza materii prime. Apele captate şi turbinate se vor reda cursului râului în aval de microhidrocentrală.

1.6. Localizarea proiectului

Administrativ, investiţia este localizată în valea Râul Lăpuşna, Cod cadastral: IV-1.54.1 afluent de dreapta al râului Gurghiu, Judeţul: Mureş. Localităţile din apropiere sunt Lăpuşna, com. Ibăneşti. Din punctul de vedere al ariilor protejate şi biodiversităţii, amplasamentul este situat în interiorul ariei protejate de interes comunitar ROSCI0019 Călimani – Gurghiu, respectiv în apropierea limitei nordice a ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului.

Din punct de vedere al vecinătăţilor, amintim vegetaţia forestieră ce mărgineşte ambele laturi ale văii unde va fi făcută investiţia. Traseul conductei de aducţiune urmăreşte drumul. Amplasamentul este prezentat şi în hărţile din Anexa acestui studiu.

Statutul juridic al terenului: Din punct de vedere juridic, suprafeţele afectate se află în patrimoniul administrat

de A.N. Apele Române respectiv în patrimoniul Directia Silvica Mures - Ocolul Silvic Gurghiu

Tabelul 6. Coordonate in proiecţia naţională Stereo 70

Longitudine (E) Latitudine (N)

Captarea

518411.19 588005.00 Coordonate Stereo 70

Microhidrocentrala 516845.87 585362.02

Accesul se va face pe drumul judeţean DJ153C din Reghin spre Remetea (judeţul Harghita), urmând drumul forestier de pe valea Lăpuşna.

23

1.7. Modificările fizice ce decurg din proiect în diferitele etape de implementare

În urma realizării investiţiei, se vor aduce modificari permanente (prin realizarea construcţiilor permanente şi prin captarea şi uzinarea apei pârâului) şi temporare (prin lucrările de amenajare şi montarea subterană a conductei de aducţiune).

În etapa de construcţie se vor realiza elementele proiectului descrise în capitolul tehnic. Acestea vor râmâne în mod permanent pe amplasament, până la dezafectarea investiţiei.

Captarea va fi construita pentru a bara cursul pârâului şi a face posibilă devierea cantităţii de apă care va fi utilizată pentru producerea energiei electrice. Elementele captării sunt construcţii realizate din beton armat şi gratare metalice şi vor ocupa 480 mp. În urma intervenţiilor se va crea acumulare de apă în amonte de captare, pe o suprafaţă de 280mp, situat în albia minoră şi majoră a pârâului.

Amenajarea canalului bypass se va face printr-o deviere prin partea stângă a pragului. Sunt prevazute trepte de migraţie a faunei acvatice, alcătuite din bolovani şi anrocamente din albia râului. Canalul bypass va fi amenajat între protecţii de mal şi va ocupa circa 21 mp. Se vor amenaja apărări de mal din prism de anrocamente în amonte şi aval de captare, pe o suprafaţă de 225 mp. Se notează faptul că pentru realizarea captării şi a canalului bypass se vor face intervenţii hidrotehnice şi se va curăţa albia majoră de arbori pe secţiunea afectată. Suprafeţele afectate vor fi compensate conform legii.

Clădirea centralei MHC L se va construi într-o zonă lângă drum, utilizându-se o suprafaţă împădurită de 300 mp, la care se adaugă protecţii de mal împotriva viiturilor de 225 mp.

Suprafetele de teren ocupata temporar cu organizarea de santier pe 400 mp nu vor suferi modificari permanente. Organizarea de şantier constă în amenajarea unor platforme, conform prevederilor caietului de sarcini pentru terasamente, şi cuprinde următoarele:

- Căile de acces; - Sursa de energie (tablou electric); - Sursa apă potabilă şi menajeră; - WC ecologic; - Dotări pentru servit masa; - Vestiare, apă potabilă şi grup sanitar; - Spaţiul necesar cazării muncitorilor şi a paznicilor cu dotările necesare

(paturi, lenjerie, duşuri, etc.); - Dotări pentru a servi masa (aragaz, butelir, veselă, etc.); - Spaţiul necesar depozitării temporare a materialelor uzate, până la

evacuarea acestora de pe şantier în spaţii special amenajate, - Magazia de scule, materiale, mijloace, dispozitive, utilaje şi echipamente

necesare: Scule, materiale şi dispozitive:

24

- cazmale - lopeţi - târnacoape - roabă - topor mare - topoare mici - ciocane medii - cleşti) - fierăstrău dulgher - cozi lemn rezervă - foarfecă tăiat fier beton - mănuşi construcţie - nivelă lungă - colţar cu unghi de 90 grade - rulete profesionale - furtun

Scule electrice:

- maşină de găurit - flex pentru lemn şi metal - aparat de sudură

Utilaje:

- buldoexcavator - excavator şenile

Echipamente:

- Casca, ochelari, salopetă şi alte echipamente de protecţie. Depozitul pentru materiale:

- fier - cherestea - nisip - balast - gard

Astfel, se va ocupa temporar suprafaţa totală de 400m2, necesară organizării de şantier, pe terenul din amonte de secţiunea prizei de apă PL cu 50m şi respectiv pe terenul din aval de centrala MHC L cu 50m, unde vor fi amplasate barăcile necesare desfăşurării procesului de execuţie, iar la accesul în incinta beneficiarului se va amplasa un panou cu toate datele de recunoaştere ale obiectivului, durata de execuţie, etc.

Pe langa acestea, se vor depozita temporar tuburile pentru aductiune pe o suprafaţă de circa 500 mp.

La nivelul montării conductei de aducţiune sub ampriza drumului forestier existent, pe unele secţiune va fi afectat temporar învelişul de sol şi vegetaţia de la

25

marginea drumului. În total, intervenţiile vor avea loc pe o suprafaţă de 7847 mp, ocupată de drumul forestier existent. Solul excavat va fi folosit pentru acoperirea şanţului. Excesul de sol va fi transportat şi depozitat într-o locaţie special amenajată, aflat în grija Beneficiarului.

Etapa de funcţionare Pe lângă existenţa construcţiilor şi amenajărilor investiţiei, singura modificare ce

va surveni în urma funcţionării microhidrocentralei va fi schimbarea debitului pârâului Lăpuşna între captare şi microhidrocentrală. Se vor capta volume de apă în funcţie de debitul pârâului, cu asigurarea permanentă a debitului de servitute. Captarea se va intreţine periodic, asigurând decolmatarea acestuia, iar la debuşare, în aval de microhidrocentrală, apele turbinate vor trece printr-un bazin de liniştire. Nu se vor produce inundaţii în afară de albia majoră a pârâului.

Etapa de dezafectare

După expirarea duratei de existenţă a lucrărilor de construcţii hidrotehnice se va pune în aplicare un ansamblu de măsuri şi lucrări de refacere a resurselor naturale, care să asigure noua funcţionalitate în condiţii de siguranţă a acestora şi de protecţie a populaţiei din zonă, de asigurarea migrării faunei acvatice, de ameliorare a calităţii apei, în conformitate cu Ordinul nr. 119/2003 şi Ordonanţa 195/2005.

După terminarea activităţii se va avea în vedere şi executarea altor lucrări specifice de refacere a mediului:

- retragerea utilajelor, echipamentelor şi a altor construcţii/materiale cu caracter temporar necesare organizării de santier;

- refacerea ecologică a amplasamentului.

În caz de încetare înainte de termen a activităţii, indiferent de motivele ce o determină operatorul va prezenta la Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş o documentaţie care să prevadă lucrări specifice pentru redarea în circuitul economic a suprafeţelor de teren afectate în timpul desfăşurării activităţii şi va executa aceste lucrări de refacere.

Îndeplinirea obligaţiilor referitoare la executarea lucrărilor de refacere a mediului va fi adusă la cunostinţa MMGA – APM Mureş.

Se va respecta programul de monitorizare postînchidere a factorilor de mediu.

1.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului

Singura resursă naturală folosită va fi apa din pârâul Lăpuşna. Între captarea de la cota 922 mdM şi MHC la cota 817 mdMN sunt circa 3300 m. Pe această secţiune, în

26

timpul funcţionării microhidrocentralei debitul pârâului va fi modificat, păstrându-se debitul de servitude de de minim 0,080 mc/s.

1.9. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Apele turbinate se vor reda cursului natural al râului Lăpuşna, prin urmare nu putem vorbi de resurse naturale exploatate.

1.10. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora

Soluţiile tehnice şi constructive vor fi armonizate cu cadrul natural existent şi vor respecta toate normativele şi legislaţia în vigoare – Directiva 85/377 CEC privind evaluarea mediului a proiectelor de investiţii, implementată prin Ord. 1213/2006.

Controlul calităţii lucrărilor de construcţii executate se va face de către specialişti din cadrul Inspectoratului în Construcţii pe baza unui program elaborat de proiectant în colaborare cu beneficiarul şi constructorul şi prezentat spre avizare conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii.

Măsurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacuării directe sau indirecte în resursele de apă a substanţelor din familiile şi grupele de substanţe periculoase:

- Amenajarea hidroenergetică nu se încadrează în Domeniul de aplicare a programului din 21/04/2005 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 428 din 20/05/2005 (HG 351);

- Nu se utilizează substanţe periculoase din listele I şi II prioritare/prioritar periculoase (HG 351 din 21/04/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 428 din 20/05/2005-Anexa A; Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării- Anexa 2)

- Domeniul de activitate al amenajării nu se încadrează în Lista sectoarelor/proceselor industriale vizate de substanţele din Lista I (HG 351 din 21/04/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 428 din 20/05/2005-Anexa C)

Încă din faza de proiectare a obiectivului au fost luate în considerare aspecte care să reducă poluarea la încetarea activităţii:

- Utilizarea pe cât posibil a tehnologiilor ecologice;

27

- Materialele folosite sunt reciclabile;

- Lucrările hidrotehnice prevăzute a se executa pe cursurile de apă vor conţine în faza PT –DE:

• Canal bypass pentru asigurarea circuitului din lanţul trofic;

• Asigurarea debitului ecologic pe cursul de apă;

• Restituţie integrală a apei fără modificarea calităţii ei din secţiunea de prelevare.

• Perioada de execuţie a săpăturilor şi terasamentelor ce afectează albia minoră, având ca rezultat creşterea turbidităţilor, va fi redusă la minimul posibil;

• Materialele de construcţii utilizate (beton, oţel, lemn) şi conducta de aducţiune (Pafsin) nu sunt poluanţi de natură majoră (clasa mare de nocivitate sau perioada îndelungată de biodegradabilitate);

• Pragul de captare este prevăzut cu posibilitatea păstrării permanenţei debitului de servitute în vederea protejării faunei salmonicole;

• Fluxul de apă utilizat în centrală nu va avea posibilitatea intrării în contact cu substanţe poluante;

• Debitul captat va fi refulat în întregime şi la un grad superior de curăţire (prin trecerea debitelor prin grătarele de priza);

• Nu se vor genera schimbări ale cursului de apă.

Surse potenţiale de poluare a apelor de suprafaţă. Protecţia calităţii apelor

În procesul tehnologic al producţiei de energie electrică prin conversia potentialului dinamic al apei nu intervin procesări auxiliare ce ar utiliza substante poluante. Turbina hidraulică, cea care uzinează debitele, precum şi tubulatura de conexiune este etanşă pe tot traseul hidraulic, de la admisie până la punctul de efluenţă.

Puţinele componente care utilizează derivaţii petroliere (lagăre, multiplicatorul de turaţie, acţionarea hidraulică) nu au şi nu pot avea prin construcţie, în regim normal, contact direct cu fluxul de apă (în conformitate cu HG 351/2005).

În regimurile de revizii, reparaţii programate sau accidentale, lucrările se vor efectua de către şi sub supravegherea personalului instruit în vederea evitării incidentelor cu rezultat poluant. Fiabilitatea mare a echipamentelor micşorează şi mai mult riscurile producerii acestor incidente.

28

Trebuie să menţionăm că centrala nu are depozit local de lubrifianţi, cantitatea mică utilizată neimpunând acest lucru. Ambalajele acestor produse, după utilizare vor fi colectate centralizat.

Centrala funcţionează în regim automat, cu supraveghere unitar-centralizată, fară posibilitatea intervenţiilor incidental-umane neprogramate, în fluxul tehnologic, efluentul evacuat neputând fi influenţat calitativ.

Surse potenţiale de poluare a solului şi subsolului. Protecţia solului şi subsolului

Protecţia solului

Prin execuţia lucrărilor proiectate se va afecta solul prin săpături pentru montajul conductelor. După execuţia lucrărilor terenul va fi adus la starea iniţială inclusiv cu refacerea stratului fertil afectat. Conducta PAFSIN – GRP proiectată va fi pozată sub ampriza drumului forestier existent, sub cota de îngheţ.

Săparea şanţurilor pentru execuţia conductelor se va face manual şi cu utilaje din dotarea Beneficiarului, începând cu decopertarea stratului vegetal ce se va depozita de o parte a şanţului. În continuare, se sapă şanţul până la adâncimea menţionată prin îndepărtarea stratului steril ce se va depozita separat de cel fertil. Efectele negative asupra solului, posibile datorită coroziunii interioare şi exterioare sunt minimizate datorită tipului de conductă ales de Beneficiar, şi anume PAFSIN – GRP, garantat pentru 80 de ani, şi cu un coeficient de coroziune redus.

După montarea conductelor, refacerea terenului se va face prin aşezarea stratului steril si apoi a stratului fertil (în cazul în care va fi afectat). În proiect se prevăd lucrări de refacere a cadrului vegetal astfel încât la terminarea execuţiei lucrărilor, terenul să se aducă la profilul iniţial.

În ceea ce priveşte poluarea solului, se subliniază faptul că, în procesul tehnologic al producţiei de energie electrică prin conversia potentialului dinamic al apei nu intervin procesări auxiliare ce ar utiliza substante poluante. Turbina hidraulică, cea care uzinează debitele, precum şi tubulatura de conexiune este etanşă pe tot traseul hidraulic, de la admisie până la punctul de efluenţă.

Puţinele componente care utilizează derivaţii petroliere (lagăre, multiplicatorul de turaţie, acţionarea hidraulică) nu au şi nu pot avea prin construcţie, în regim normal, contact direct cu fluxul de apă (în conformitate cu HG 351/2005). Astfel, pericolul poluării solului prin infiltraţia produselor petroliere este practic, inexistent.

În regimurile de revizii, reparaţii programate sau accidentale, lucrările se vor efectua de către şi sub supravegherea personalului instruit în vederea evitării incidentelor cu rezultat poluant. Fiabilitatea mare a echipamentelor micşorează şi mai mult riscurile producerii acestor incidente.

29

Trebuie să menţionăm că centrala nu are depozit local de lubrifianţi, cantitatea mică utilizată neimpunând acest lucru. Ambalajele acestor produse, după utilizare vor fi colectate centralizat.

Protecţia subsolului

Prin execuţia instalaţiilor propuse nu se produc dezechilibre în subsol prin afectarea stratului de apă freatică.

Protecţia aerului

La execuţia lucrărilor propuse se impune funcţionarea motoarelor termice. Cantităţile de gaze arse care se degajă în atmosferă de la eşapamentele motoarelor conţin CO2 şi CO. Constructorul şi subantreprenorii au obligaţia să asigure funcţionarea motoarelor termice (mijloace de transport, utilaje) la parametrii optimi, astfel încât emisiile de noxe să se încadreze in valorile prevăzute de lege.

Utilajele folosite la execuţia lucrărilor vor corespunde din punct de vedere al emisiilor de gaze de eşapament, normativelor RAR. La transportul utilajelor, materialelor şi persoanelor necesare realizării lucrărilor, constructorul va folosi numai mijloace de transport a căror emisii de noxe se încadrează în limitele admise de actele normative în vigoare.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Principalele surse de zgomot şi vibraţii în timpul execuţiei lucrărilor rezultă de la mijloacele de transport şi de la utilajele terasiere. Având în vedere că utilajele folosite la execuţia lucrărilor sunt omologate, nivelul zgomotelor produse se încadrează în limitele legale admisibile.

Nivelul de zgomot dat de fişa tehnică furnizată de producătorii centralei hidroelectrice prevăzută cu o turbină Pelton ce funcţionează în condiţii de debite mari, se situează în domeniul 40-60 dB. Pentru diminuarea impactului generat în mediul ambiental de funcţionarea simultană a turbinelor, fiecare construcţie va fi proiectată ţinându-se cont de prevederile indicativului P 122-89 ce conţine instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri tehnico-administrative.

Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu este cazul.

30

Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Investiţia se află în afara zonelor locuite. Cea mai apropiată localitate este Lăpuşna (Comuna Ibăneşti), la circa 350 m în linie dreaptă, în aval de la locaţia microhidrocentralei. Din punct de vedere al riscurilor, investiţia se conformează cu legislaţia în vigoare:

Cerinţa A – Rezistenţă şi stabilitate – s-au efectuat calcule de rezistenţă şi stabilitate, conform STAS 10107/0-90-calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat; STAS 10108/0,1-78 calculul elementelor din oţel; P100-2006-cod de proiectare antiseismică; etc

Cerinţa B – Securitatea la incendiu – În proiect au fost respectate prevederile din OG 60/1997 (aprobată şi modificată prin Legea 212/1997) şi OG 114/2000 (aprobată prin Legea 26/2001) privind apărarea împotriva incendiilor, din HGR 448/2002 şi din normativul P-118/1999 privind siguranţa la foc a construcţiilor. Clădirea centralei şi Staţia de filtre au categoria de pericol de incendiu “D” şi gradul de rezistenţă la foc a construcţiilor este estimat la III.

Cerinţa C:

a. Igiena şi sănătatea oamenilor – La elaborarea soluţiilor s-au respectat Normelor de avizare sanitară a proiectelor, obiectivelor, STAS 6472 privind microclimatul, NP 008 privind puritatea aerului–toate încăperile au fost prevăzute cu ferestre cu ochiuri mobile ce permit aerisirea spaţiilor, STAS 6221 şi STAS 6646 privind iluminarea naturală şi artificială-toate încăperile au fost prevăzute cu suprafeţe vitrate către exterior şi dotate cu corpuri de iluminat dimensionate conform normelor.

b. Refacerea şi protecţia mediului – La întocmirea studiului de fezabilitate şi în proiectul tehnic se ţine cont de prevederile şi reglementările impuse de: OUG 195 / 2005 aprobată prin Legea 265/2006 privind protecţia mediului, Legea 107/1996 a apelor cu modificările şi completările aduse de Legea 310/2004, HG 188/2002 privind norme de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, Ord. 27/2007 pentru modificarea şi completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu, OUG 860/2002 aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi a acordului de mediu, OG 243/2000 privind protecţia atmosferei, Ord. 68 / 2007 privind prevenirea şi repararea prejudiciului de mediu aprobat prin Legea 19/2008 privind repararea prejudiciilor de mediu, Ord. MAPPM 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei, Ord. MAPPM 756/1997 privind Reglementarea evaluării poluării mediului şi Legea 46/2008 Codul silvic. Costrucţiile prevăzute în proiect nu generează noxe sau poluanţi în mediul înconjurător. Deşeurile menajere şi cele de construcţie se vor colecta în europubele în spaţii special amenajate, iar beneficiarul va încheia contract cu o firmă specializată pentru ridicarea acestora.

Cerinţa D – Siguranţă în exploatare – în proiect s-au respectat cerinţele din normativul NO 068/2002 privind siguranţa în exploatare, STAS 6131 privind dimensionarea parapeţilor şi balustradelor; parapeţii ferestrelor şi balustradele au o înălţime de 90 de cm, fiind realizate din montanţi verticali cu panouri din plasă; Conform STAS 2965 privind dimensionarea scărilor şi treptelor, treptele şi

31

contratreptele sunt dimensionate conform normelor. Interiorul s-a prevăzut cu pardoseli antiderapante la interior, iar la exterior pardoseli antiderapante şi antigelive.

Ca măsură antiefracţie, s-a prevăzut împrejmuirea incintei cu un gard neescaladabil cu o înălţime de 2,00 m, incinta este păzită de un angajat permanent, uşile de acces în clădiri vor fi prevăzute cu sisteme de autoînchidere; toate uşile (atât cele exterioare, cât şi cele interioare) nu sunt prevăzute cu praguri, pentru a asigura o suprafaţă de călcare fără denivelări.

Cerinţa E – protecţie împotriva zgomotului - Nivelul de zgomot dat de fişa tehnică furnizată de producătorii centralei hidroelectrice prevăzută cu o turbină Pelton ce funcţionează în condiţii de debite mari, se situează în domeniul 40-60 dB. Pentru diminuarea impactului generat în mediul ambiental de funcţionarea simultană a turbinelor, fiecare construcţie va fi proiectată ţinându-se cont de prevederile indicativului P 122-89 ce conţine instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri tehnico-administrative.

Cerinţa F – economia de energie şi izolarea termică - Practic obiectivul maximizării energiei se reduce la maximizarea parametrilor de proces care intră în formarea energiei, parametri ce sunt optimizaţi în cadrul proiectului tehnic. Obiectivele hidroenergetice vor fi exploatate în regim de telegestiune, printr-un sistem expert, capabil să asigure monitorizarea parametrilor pe fiecare obiectiv şi pe ansamblul sistemului, achiziţii de date privind parametrii externi (temperatură, precipitaţii, hidraulicităţi), cât şi la parametrii tehnici ai echipamentelor, analiza continuă a datelor de intrare şi optimizare în timp real a parametrilor de sistem, comandă automată a funcţionării agregatelor dintr-un dispecerat situat în Căpeţi, asigurarea securităţii instalaţiilor prin monitorizarea senzorilor de autoefracţie amplasaţi la fiecare obiectiv.

Gospodărirea deşeurilor

Tipuri de deşeuri rezultate pe faze de activitate

În faza de amenajare a centralei hidroenergetice:

• Materialul mineral, solul, rezultat din procesul de amenajare al amplasamentului microhidrocentralei

• Materialul metalic • Deşeurile menajere din procesul efectiv de producţie : • Piese metalice care rezultă ca urmare a unor eventuale reparaţii a instalaţiilor

de producţie • Uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere din activitatea de transport şi

ungerea utilajelor • Deşeuri menajere

Din activitatea desfăsurată nu rezultă deşeuri tehnologice.

32

Deşeurile menajere care se vor genera pe amplasament vor fi colectate în pubele şi transportate la groapa de gunoi autorizată cea mai apropiată sau se va încheia contract cu firme autorizate.

Cantitatea de deşeuri rezultată în cadrul obiectivului este dependentă de numărul de angajaţi, clienţi şi de programul de funcţionare al investiţiei. Pentru a prezenta o situaţie apropiată de realitate, a modului de producere a deşeurilor vom utiliza conform metodologiei de calcul a volumului de deşeuri produse următoarea formulă:

Qmed zi = N x Imed x 0,001 t/zi

în care:

• Qmed zi – cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere; • Imed – indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kg/cap/zi); • pentru personalul permanent Imed = 0,6 kg/cap/zi; • pentru personalul ocazional Imed = 0,3 kg/cap/zi; • N = numărul de salariaţi sau clienţi • Pentru personalul permanent din perioada de execuţie : • Qmed zi = 60 x 0,6 = 36,0 kg /zi;

Aceştia vor lucra circa 18 luni la amenajarea MHC- urilor.

• Pentru personalul permanent, angajat, rezultă:

Qmed zi = 5 x 0,6 = 3,0 kg/zi;

• Pentru clienţii aflaţi în tranzit:

Qmed zi = 3 x 0,3 = 0,9 kg/zi.

Rezultă că, zilnic, în cazul în care ocazional persoanele din cadrul investiţiei sunt în medie de 8, cantitatea maximă de deşeuri rezultată ar fi de cca. 3,9 kg/zi => 1423,5 kg / an = 1,42 to/ an.

Deşeurile menajere vor fi colectate în containere corespunzătoare, care vor fi golite periodic.

Compoziţia acestui tip de deşeu este specific menajeră, nefiind considerat deşeu cu compoziţie toxică sau care ar prezenta vreun pericol, deci acesta nu necesită un program special de gospodărire.

Ţinând cont de datele prezentate, nu considerăm că sunt probleme legate de producerea şi modul de eliminare a deşeurilor menajere.

Managementul deşeurilor

Principiile unei gestionări corespunzătoare a deşeurilor vizează în special maximizarea randamentelor de utilizare a energiei, indiferent de forma în care se află

33

şi minimizarea cantităţilor de reziduuri rezultate. Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor urmăreşte pe cât posibil neutralizarea, reciclarea acestora şi minimizarea cantităţilor depozitate pe rampe. Aceste metode au în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător, ca urmare a producerii şi eliminării deşeurilor specifice din industrie.

Modul de gospodărire a deşeurilor se prezintă în felul următor (vezi şi Tabelul 6):

• Deşeuri menajere – colectarea se va face pe bază de contract în pubele metalice amplasate pe platforme special amenajate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deşeuri sau la staţiile de transfer ale localităţilor. Vor fi păstrate evidenţe cu cantităţile predate în conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

• Deşeuri metalice – colectarea se va face pe platforme special amenajate şi valorificate pe bază de contract cu autorităţile specializate. Vor fi păstrate evidenţe cu cantităţile valorificate în conformitate cu prevederile OUG nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industrial reciclate, aprobată prin Legea nr. 456/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

• Deşeuri materiale de construcţii – colectarea pe platforme speciale şi valorificarea prin utilizarea la infrastructura drumului.

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

Nu este cazul.

1.11. Utilizarea terenului

În momentul de faţă în zona implementării proiectului utilizarea terenului este de pădure (supusă amenajamentelor silvice), teren inundabil în albia majoră a pârâului cu vegetaţie tipică condiţiilor umede şi mici suprafeţe de pajişte (cosită sau păşunată).

34

Tabelul 7. Deseuri produse si eliminarea acestora:

35

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului

2.1. Date generale privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona afectată de proiect

Sub aspectul biodiversităţii aria de analiză se află în bioregiunea alpină, în zona văilor montane, în care condiţiile bioclimatice au determinat un circuit biologic moderat. Zona proiectului se află în etajul nemoral, vegetaţia naturală zonală este reprezentată de păduri mixte de fag cu molid şi brad (la intrarea în vale), respectiv păduri de molid şi brad (în majoritatea văii şi a ariei de implementare a proiectului).

Amplasamentul studiat face parte din aria protejată de interes comunitar situl de importanţă comunitară ROSCI0019 Călimani – Gurghiu şi se află la limita nordică a sitului ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului, în afara acestuia (situri incluse în reţeaua europeană Natura 2000). Investiţia are loc în zona biogeografică alpină.

Fig. 1. Localizarea investiţiei şi regiunile biogeografice

36

Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” (ROSCI0019)

Situl acoperă cea mai mare parte a celor două masive vulcanice – Munţii Călimani şi Munţii Gurghiului. Aici morfologia variată a reliefului coroborat cu aspectele pedo-climatice au favorizat menţinerea unei biodiversităţi valoroase, reprezentative pentru munţii vulcanici din Carpaţi. La acest lucru a contribuit şi existenţa pădurilor natural-fundamentale compacte pe mari întinderi (peste 100 000 ha), arealul acestora nefiind alterat semnificativ de activitatea antropică, păstrându-se varietatea habitatelor şi a speciilor. În acest spaţiu procentul habitatelor de interes european depăşeşte, conform Manualului Habitatelor, 95% din suprafaţă, clasele dominante fiind pajiştile seminaturale umede, preerii mezofile – 5%, pajiştile alpine şi subalpine – 3%, pădurile caducifoliate – 16%, pădurile de conifere – 34% şi pădurile mixte – 39%. De asemenea în această regiune există una dintre între cele mai numeroase populaţii evaluate şi totodată un important centru genetic pentru carnivore din Carpaţi: urs brun (Ursus arctos) – peste 400 exemplare, lup (Canis lupus) – 100-120 exemplare şi râs (Lynx lynx) – 70-80 exemplare. Un esenţial factor de favorabilitate în menţinerea valorii biodiversităţii l-a constituit lipsa aşezărilor umane pe tot acest teritoriu vast, exceptând defileul Mureşului unde există însă o serie de culoare ecologice bine individualizate.

Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanta deosebită (Directiva Habitate), 18 specii de pasari, 9 specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (iclusiv Rosalia alpina) si 8 specii de plante.

Vulnerabilităţile la care este supus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” sunt:

o Faptul că există o presiune semnificativă asupra pădurilor datorită retrocedării terenurilor foştilor proprietari.

o Amenajamentele silvice nu respectă întocmai normele silvice în vigoare privind tratamentele de regenerare prevăzute pentru condiţii de pante mari, ducând la distrugerea unei părţi însemnate a structurii pădurilor naturale, unele cvasivirgine, virgine.

Nu s-a eliminat în munţii Gurghiului păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra speciilor de faună sălbatică. Braconajul este sub control, dar schimbarea proprietarilor de păduri poate prezenta premise noi reapariţiei acestui fenomen. Dezvoltarea turismului fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ regiunea. Situl Natura2000 va putea fi instrument eficicient de conservare a naturii pe suprafete mari.

Lista habitatelor pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” (ROSCI0019)

4060 - Tufărişuri alpine şi boreale 4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;

37

6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6520 - Fâneţe montane; 7240* - Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase; 8310 – Peşteri în care accesul publicului este interzis; 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9160 - Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli; 9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 9420 - Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană

Lista speciilor pentru care a fost propus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu” (ROSCI0019)

1138 Barbus meridionalis - Mreană vânătă 1163 Cottus gobio - Zglăvoc 1146 Sabanejewia aurata - Dunariţă 9903 Eudontomyzon danfordi - Chişcar 1122 Gobio uranoscopus - Petroc 1105 Hucho hucho - Lostriţă 1060 Lycaena dispar - 1083 Lucanus cervus - Rădaşca 4012 Carabus hampei - Carab 1052 Euphydryas maturna 1086 Cucujus cinnaberinus 1087 Rosalia alpine - Croitor de fag 1193 Bombina variegata - Buhai de baltă cu burta galbenă 1166 Triturus cristatus -Triton cu creastă 2001 Triturus montandoni - Triton carpatic 1308 Barbastella barbastellus - Liliac cârn 1352* Canis lupus - Lup 1355 Lutra lutra - Vidra 1361 Lynx lynx - Râs 1310 Miniopterus schreibersi - Liliac cu aripi lungi 1307 Myotis blythii - Liliac comun mic 1324 Myotis myotis - Liliac comun 1354 Ursus arctos - Ursul brun

38

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1393 Drepanocladus vernicosus 1428 Marsilea quadrifolia 1617 Angelica palustris 1758 Ligularia sibirica 1902 Cypripedium calceolus 4070 Campanula serrata 4097 Iris aphylla ssp. hungarica 4116 Tozzia carpathica

Cacteristici generale ale sitului

Habitate Corine LandCover:

Tufişuri, tufărişuri 3 N08 322 Pajişti naturale, stepe 2 N09 321 Păşuni 7 N14 231 Păduri de foioase 19 N16 311 Păduri de conifere 20 N17 312 Păduri de amestec 41 N19 313 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 8 N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Clase de habitat (pondere în %): Pajişti seminaturale umede, preerii mezofile (5%) Pajişti alpine şi subalpine (3%) Păduri caducifoliate (16%) Păduri de conifere (34%) Păduri mixte (39%) Stâncării interioare, grohotişuri, dune interioare, zone cu zăpezi şi gheţuri veşnice (<1%) Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) 1%)

Munţii Călimani şi Gurghiu sunt munţi de origine vulcanică având pante mari (media peste 30 grade), relief extrem de variat şi frământat, cu aglomerate vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alături de caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei biodiversităţi deosebit de valoroase

Situl de Importanţă Comunitară ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului

Situl cuprinde depresiunea Giurgeului în întregime şi o parte din pădurile de molid înconjurătoare piemontane. Depresiunea cuprinde mai multe tipuri de habitate

39

caracteristice, pe lunca răului Mureş. Majoritatea terenurilor sunt utilizate ca păşuni, făneţe, dar şi pentru culturi agricole.

Habitate Corine LandCover:

Pajişti naturale, stepe 2 N09 321 Culturi (teren arabil) 6 N12 211 – 213 Păşuni 20 N14 231 Alte terenuri arabile 6 N15 242, 243 Păduri de foioase 6 N16 311 Păduri de conifere 40 N17 312 Păduri de amestec 8 N19 313 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 12 N26 324

Calitate şi importanţă:

Prioritate nr. 3 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)

C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 8 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), barză albă (Ciconia ciconia), ieruncă (Bonasa bonasia), cocoş de munte (Tetrao urogallus), cristelul de câmp (Crex crex), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) şi ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus).

Zona propusă constă din două părţi: pajiştile semi-naturale şi naturale din depresiune şi pădurile de molid şi în mică parte de fag, din partea adiacentă a Munţilor Gurghiului incluzând şi vârful Saca. În aceste păduri găsim efective importante din două specii de bufniţe, o ciocănitoare, cocoşul de munte şi ierunca. Pe pajiştile din depresiune cuibăreşte o populaţie semnificativă pe plan global al cristelului de câmp, atingând una din cele mai mari densităţi din ţară. Acest tip de habitat este folosit ca loc de hrănire de către berze şi multe specii de păsări răpitoare. Pe lângă speciile sus menţionate, mai este important prezenţa şerparului (Circaetus gallicus), muscarului gulerat (Ficedula albicollis) şi sfrânciocului roşiatic (Lanius collurio).

Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi 1. mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 5. cositul în perioada de cuibărire 6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)

40

8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 11. folosirea pesticidelor 12. reglarea cursurilor râurilor 13. electrocutare si coliziune in linii electrice 14. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 15. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 16. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 17. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 18. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 19. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 20. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 21. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 22. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) 23. industrializare şi creşterea zonelor urbane 24. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

Specii de păsări de interes comunitar enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A031 Ciconia ciconia A072 Pernis apivorus A122 Crex crex A089 Aquila pomarina A091 Aquila chrysaetos A223 Aegolius funereus A217 Glaucidium passerinum A241 Picoides tridactylus A338 Lanius collurio A246 Lullula arborea A081 Circus aeruginosus A082 Circus cyaneus A104 Bonasa bonasia A215 Bubo bubo A220 Strix uralensis A222 Asio flammeus A224 Caprimulgus europaeus A239 Dendrocopos leucotos A236 Dryocopus martius A321 Ficedula albicollis A320 Ficedula parva A103 Falco peregrinus A108 Tetrao urogallus

41

2.2. Specii şi habitate comunitare prezente pe amplasament şi în vecinătatea acestuia

Vegetaţia zonală constă în păduri de molid şi brad, aceasta acoperind şi partea majoră a proiectului, situată de-a lungul a trei crengi de pârâu. Drumul forestier se află în valea cursurilor de ape, la o distanţă de 10-50 m de acestea. Suprafaţa dintre pâraie şi drumul forestier este acoperit în mare parte de pădurea de molid (Picea abies) amestecat cu fag (Fagus sylvatica), iar în zonele aproape orizontale de pe malul apelor se află pâlcuri de vegetaţie ierboasă higrofilă caracterizată de Filipendula ulmaria, Lythrum salicaria, Deschampsia caespitosa, Rumex sp.; pe unele locuri se găsesc tufişuri de salcie (Salix sp.) şi câteva exemplare de arin (Alnus glutinosa). În toată zonă a proiectului se poate observa o anumită degradare datorită lucrărilor forestiere şi turismului, mai ales în imediata vecinătate a drumurilor şi ale altor construcţii.

În urma vizitelor efectuate în teren au fost identificate următoarele tipuri de

habitate: 1. Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul

montan până în cel alpin (cod Natura2000: 6430), reprezentat prin comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus (R3707), şi comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum (R3714).

2. Păduri acidofile de molid (Picea abies) din etajul montan până în cel alpin

(Vaccinio-Piceetea) (cod Natura2000: 9410), reprezentat prin păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella (R4205) şi păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica (R4208).

3. Comunităţi ruderale sud-est carpatice cu Poa supina (R8707, fără cod

Natura2000) şi cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium şi Atropa belladonna (R8706, fără cod Natura2000).

42

Tabelul 8. Prezenţa tipurilor de habitate de interes comunitar în perimetrul proiectului:

Nume habitat Prezenţa în perimetrul de impact

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

Absent

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii Absent 7240* Formaţiuni pioniere alpine din Caricion

bicoloris-atrofuscae Absent

9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

Absent

4060 Tufărişuri alpine şi boreale Absent 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron

myrtifolium Absent

6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios Absent 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii

pe substraturi silicioase Absent

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

Prezent

6520 Fâneţe montane Absent 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică

pe roci silicioase Absent

8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis Absent 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Absent 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Absent 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Absent

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Absent 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea

montana (Vaccinio-Piceetea) Prezent

9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană

Absent

9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli

Absent

În locul în care va fi amplasată microhidrocentrala, la o intersecţie de drumuri forestiere, vegetaţia este alcătuită dintr-un amestec de exemplare de fag (Fagus sylvatica) şi molid (Pices abies), respectiv din comunităţi de lizieră cu ierburi înalte, într-o proporţie de 50-50%. Din cauza efectelor antropogene (lucrări forestiere şi turism) se poate observa o degradare, răspândirea speciilor ruderale precum Urtica dioica, Epilobium angustifolium. În locul prizei de ape acoperirea vegetaţiei de lizieră este mică, sub 5%, vegetaţia este alcătuită în cea mai mare parte din arbuşti de Corylus avellana, Salix caprea, şi cîteva exemplare mature de molid (Picea abies).

43

Au fost identificate următoarele specii din cadrul celor enumerate în fişa standard a sitului ROSCI0019 şi ROSPA0033:

Tabelul 9. Specii de interes comunitar identificate in perimetrul proiectului

COD NATURA

2000

NUME SPECIE

Absent /Prezent pe suprafata

de desfasurare a lucrarilor

Prezent / absent in

vecinatatea zonei de

desfasurare a lucrarilor

1163 Cottus gobio P P

9903 Eudontomyzon danfordi P P

1193 Bombina variegata P P

1166 Triturus montandoni A P

1355 Lutra lutra P P

1361 Lynx lynx A P

1352* Canis lupus A P

1354 Ursus arctos A P

A236 Dryocopus martius P P

A241 Picoides tridactylus A P

A104 Bonasa bonasia A P

A108 Tetrao urogallus A P

Din punctul de vedere al faunei piscicole cursul de apă vizat se încadrează în zona păstrăvului. Această zonă corespunde râurilor şi pâraielor de munte. Limita superioară se situează uşor sub limita superioară a pădurilor. Limita inferioară variează în funcţie de relief, în situaţia dată limita inferioară a acestei zone piscicole situânduse la o altitudine de aprox. 500 m deasupra mării (BĂNĂRESCU, 1964). Apele de pe acest tronson de râu sunt caracterizate printr-un regim termic cu tempreaturi scăzute ale apei, care rareori depăşesc 16-18˚C, dar care nu prezintă fluctuaţii mai mari de temperatură de 7-8˚C. Din punct de vedere hidrologic aceste râuri prezintă un curent rapid, cu cascade şi un substrat bolovănos-pietros. Dat fiind caracterul curentului, aceste ape sunt puternic oxigenate, iar îngheţul lor este limitat.

44

Dat fiind conformaţia hidromorfologică a cursului de apă mai sus prezentat şi consultând literatura de specialitate, fauna piscicolă istorică pe acest curs prezenta o faună diversă cu specii autohtone ca păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), zglăvoc (Cottus gobio) etc (Tabelul 10).

Tabelul 10. Compoziţia faunei piscicole al pârâului Lăpuşna:

Specia Nr.Crt Denumirea populară Denumirea ştiinţifică

1. Păstrăv indigen Salmo trutta fario 2. Zglăvoc Cottus gobio 3. Boiştean Phoxinus phoxinus 4. Chişcar Eudontomyzon danfordi

Adiţional la aceste specii tipice tronsonului vizat, mai pot fi de interes speciile de peşti din zonele din aval. Aceste specii sunt lipanul (Thymallus thymallus), grindelul (Barbatula barbatula), moioaga (Barbus meridionalis (petenyi)) şi beldiţa (Alburnoides bipunctatus).

Tronsonul de apă studiat prezintă habitate acvatice neafectate sau cu impact antropic scăzut. Prezintă condiții optime de viaţă speciilor de peşti tipice acestui tronson de râu, precum şi condiţii potrivite de reproducere pentru păstrăvul indigen (Salmo trutta fario) care urcă din tronsonul din aval.

Fauna piscicolă prezintă toate speciile tipice zonei, amintite mai sus.

2.3. Specii şi habitate afectate de implementarea proiectului

Habitate

În locul în care va fi amplasat priza de apă, vegetaţia de pe malul apei va fi eliminată, vegetaţia lemnoasă va fi tăiată, iar comunităţile de lizieră vor fi eliminate. În aceste locuri potenţialul de regenerare spontană a vegetaţiei este redusă, şi există o posibilitate ridicată de răspândirie a unor specii ruderale sau chiar alohtone (de exemplu Impatiens glandulifera).

Microhidrocentrala va fi situată pe o suprafaţă relativ mică, însă şi aici se va elimina atât vegetaţia lemnoasă, cât şi comunităţile de lizieră

45

Tabelul 11. Impactul asupra habitatelor prezente în perimetrul proiectului: 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase

(Molinion caeruleae) -

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii - 7240* Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae - 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene - 4060 Tufărişuri alpine şi boreale - 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium - 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios - 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi

silicioase -

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

impact negativ/ eliminare

6520 Fâneţe montane - 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase - 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis - 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum - 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum - 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae) -

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) - 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-

Piceetea) impact negativ

9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană

-

9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli

Comunităţi sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium şi Atropa belladonna

impact pozitiv

Comunităţi sud-est carpatice cu Poa supina impact pozitiv

Descrierea habitatelor de interes comunitar prezente în zona amplasamentului

1. Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin (cod Natura2000: 6430), reprezentat prin comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus (R3707), şi comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum (R3714).

Această comunitate higrofilă este răspândită pe malul pâraielor din etajul montan şi nemoral. Se poate caracteriza cu abundenţa mare a dicotiledonatelor de talie înaltă precum Telekia speciosa, Filipendula ulmaria, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Angelica sylvestris. Aspectul de primăvară este dominată de Petasites albus şi Petasites hybridus în înflorire. Alte specii însoţitoare sunt: Cardamine amara,

46

Caltha palustris, Lythrum salicaria, Epilobium hirsutum, Cirsium rivulare, Heracleum sphondylium, Scirpus sylvaticus. În perimetrul proiectului acest tip de habitat este prezent în forma fâşiilor de 5-10 m de lăţime de-a lungul pâraielor şi pe alocuri acoperă suprafeţe mai întinse în părţile mai deschise şi aproape orizontale. În cazul disturbării antropogene al acestui tip de habitat se ridică semnificativ posibilitatea de a fi invadat de specii ruderale precum Urtica dioica sau de neofite invazive (în cazul acestui regiuni mai ales Impatiens glandulifera sau Helianthus tuberosus).

2. Păduri acidofile de molid (Picea abies) din etajul montan până în cel alpin

(Vaccinio-Piceetea) (cod Natura2000: 9410), reprezentat prin păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella (R4205) şi păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica (R4208).

În cazul acestui tip de habitat stratul arborilor este compus aproape exclusiv din molid (Picea abies), cu exemplare rare de brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), sau paltin (Acer pseudoplatanus). Stratul arbuştiv este sărac, pe lângă exemplare tinere de molid se găsesc Sorbus aucuparia, Spiraea chamaedryfolia, Lonicera nigra, Ribes sp., Daphne mezereum. Stratul ierbos pe solul cu caracter acid din cauza litierei de conifere de asemenea este sărac, se regăsesc specii acidofrecvente precum Vaccinium myrtillis, Oxalis acetosella, Maianthemum bifolium. Alte specii caracteristice din stratul ierbos sunt: Orthilia secunda, Mycelis muralis, Luzula sylvatica, Luzula alba, Homogyne alpina, Gentiana asclepidea, Dryopteris filix-mas, Matteuccia struthiopteris, Lamium galeobdolon, Dentaria glandulosa. În perimetrul proiectului acest habitat este tipul cel mai răspândit, acoperă suprafeţe mari pe versanţii vălor. În urma răritului dar mai ales al defrişării pe suprafeţele care au devenit deschise se ridică abundenţa unor specii de talie mare caracteristice terenurilor despădurite precum Epilobium angustifolium, Senecio fuchsii, Rubus sp.

Descrierea speciilor de interes comunitar prezente în zona amplasamentului

Mamifere

1355 Lutra lutra - Vidra

Carnivor acvatic nocturn cu trupul alungit (până la 1 m lungime), coada lungă, picioare scurte în raport cu corpul, câte 5 degete unite prin membrană de înot.

Habitat: Strâns legată de hrana de bază, peştele. Preferă ţărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare, fie ele de munte sau de şes. Apare şi în zonele de lagună sau lacuri cu apă salmastră, la malul mărilor, fiorduri, dar are nevoie de apă dulce pentru a-şi curăţa blana. În afara hranei, mai are nevoie de vegetaţie deasă la ţărm pentru a se ascunde şi odihni, rădăcini şi sol moale pentru a-şi construi un adăpost.

Ecologie: Masculii trăiesc singuratici în afara sezonului de reproducere, femelele deseori împreună cu juvenilii. Au un teritoriu bine definit de circa 7 km diametru, pe

47

care îl marchează cu ajutorul ghearelor şi olfactiv. Vânează noaptea, parcurgând chiar 10 km într-o singură noapte. Îşi ţin respiraţia până la 4 minute, vânează peşti şi crustacee. Sunt rapizi şi manevrează foarte uşor în apă. Nu hibernează, în iernle grele se odihnesc însă mult la adăpost, pe care îl sapă ei, având o intrare subacvatică şi o deschizătură de aerisire. Deşi peştele este principala sursă de hrană, consumă şi crabi, mamifere mai mici, dar şi şobolani, păsări de apă şi diferite nevertebrate. Peştii de dimensiuni medii (20-30 cm) sunt prinşi cel mai des. Împerecherea are loc de regulă la sfârşitul iernii, cu toate că poate avea loc şi în tot cursul anului. Gestaţia ţine 62 zile, femela naşte 2-3 pui, care sunt alăptaţi 10 săptămâni, după care ies din adăpost. Sunt învăţaţi să înnoate de către femelă, şi rămân cu femela toată iarna. Vidrele ating maturitatea la 2 ani şi trăiesc circa 15 ani.

Distribuţie: Răspândită în Eurasia la nord până la Cercul Polar, din Irlanda la Peninsula Kamchatka, la sud până în nordul Africii, Sri Lanka şi Indonesia. La noi, localizată în deltă şi pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi. Periclitat de poluarea apelor din industrie şi agricultură, vânătoare şi conflict direct cu omul în zonele unde peştele este o sursă de venit. În Europa Centrală specia a suferit un regres important datorită pierderii habitatelor de-alungul cursurilor de apă.

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Scăderea debitului apei între captare şi microhidrocentrală va avea un impact negativ asupra vidrei datorită împuţinării hranei. Considerând că teritoriul unui individ este mult mai mare (în mod curent 4-25 km, mai mare în zona de munte) decât lungimea de râu afectată (aproximativ 3 km), putem spune că va exista un impact uşor negativ. Putem presupune că animalele vor frecventa mai puţin aceste secţiuni de râu. Totodată existenţa captărilor, unde apa va fi mai adâncă, se constituie într-un impact uşor pozitiv datorită faptului că se vor creea habitate favorabile vidrei.

1352 Canis lupus - Lupul

Descriere: Are o lungime de pana la 120-140 cm şi o greutate de 35-50 kg. Masculii adulti pot atinge 20-60 kg. Culoarea variaza în functie de anotimp şi altitudine. Se imperecheaza prin lunile decembrie - februarie, iar dupa doua luni naste în zone ferite, rape, 4 - 6 pui.

Habitat: Lupul este un animal al pădurilor de deal şi munte. Rar apare la câmpie, prin migraţiile din timpul iernilor grele. Îi întâlnim în toată ţara, din Deltă (pe plauri şi în stuf), până în golul alpin. Vara, lupii trăiesc singuratici, cel mult în perechi, în desişul pădurii. Nu poate trăi în locuri cu zăpadă adâncă şi moale sau prăfuită, deoarece intră adânc cu picioarele în ea şi nu se poate deplasa. La nevoie poate să înoate, ca şi câinele.

Ecologie şi comportament: Lupii sunt animale carnivore, vaneaza în haita şi ucid în general capriori, cerbi, capre negre, mistreti, oi, vite, cai şi caini. Ocazional consuma şi carcase de animale moarte care au fost fanate de alte specii, iar atunci cand sunt infometati pot consuma insecte, viermi de pamant, afine mure şi alte vegetale.

48

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Având în vedere suprafaţa vastă a habitatului acestei specii în acest spaţiu, impactul proiectului asupra speciei este nesemnificativ, fiind rezumat doar la posibila deranjare a unor exemplare aflate în zona de implementare în perioad de construcţie. Totuşi, se impune restricţionarea accesului cu câini de companie, în aria de implementare a proiectului. Prin dezvoltarea acestui proiect, se atinge limita maxima de deranj în zonă. Având în vedere importanţa populaţiilor de lupi din zonă, cât şi mişcările acestora, considerăm că în viitor trebuie instituit o interdicţie de construcţii într-un cerc cu rază de 2 km în jurul elementelor majore ale investiţiei.

1354 Ursus arctos - Ursul brun

Descriere: deşi este considerat de unii ca vânat prădător (răpitor, chiar dăunător), el reprezintă podoaba pădurilor noastre montane, fiind cel mai mare animal intâlnit în zonă

Habitat: Biotopul îl constituie păduriie intinse şi liniştite, căt mai puţin umblate de om. Preferă terenurile cu sol profund şi reavăn, în apropiere de locuri accidentate inconjurate de stâncării şi nu prea indepărtate de sursele de apă.

Ecologie şi comportament: Factorii climatici au o importantă apreciabilă asupra comportamentului speciei. Îi displac căldura şi uscăciunea manifestate în alte anotimpuri decat primăvara şi toamna. Temperaturile scăzute din timpul iernii şi zăpezile abundente nu îl lasă indiferent, îl afectează mai ales că în acest anotimp, în majoritatea lor, urşii hibernează în bârloguri amenajate din timp. Bârlogul constă dintr-o adâncitură în stâncă sau pământ (în coasta muntelui), o scorbură mai mare sau o îngrămădire de arbori doborăţi. Dacă nu este deranjat, ursul păstrează bârlogul în stare de curăţenie şi siguranţă mai multe ierni. Masculul intră în bârlog mai târziu sau deloc, acest din urmă aspect în situaţia în care dispune de hrană suficientă şi stratul de zăpadă este mic. Vara este întâlnit, mai ales în zona superioară şi grou accesibilă a pădurii. La aparitia primului ger se retrage în pădurile de foioase, uneori în preajma localităţilor (livezilor), în căutarea hranei. Este un animal omnivor, dar în hrana lui predornină elementele vegetale. Primăvara, posibilităiile de hrănire fiind reduse, animalul caută iarbă, preferănd poienile cu plante bulbifere, suculente, cum ar fi brănduşele de prirnăvară. Datorită sărăciei în hrană, primăvara ursul cojeşte o parte din arborii tineri de răşinoase, hrănindu-se cu mâzgă dulce, suculentă. Vara hrana de bază o constituie fructele de pădure - zmeura, murele afinele, în timp ce toamna consumă ghindă, jir, mere şi pere sălbatice de pe p'ăşuni şi fructe din livezi. Fructele de scoruş constituie un component important al hranei. Toamna se deplasează mult, departe de locul obişnuit de trai, spre lanurile de porumb realizându-se uneori, în preajma livezilor întinse şi a arbuştilor, concentrări de urşi impresionante, atât ca număr cât şi ca regularitate de manifestare.

Distribuţie: Răspândită în Eurasia la nord până la Cercul Polar, din Europa centrală până la Peninsula Kamchatka, la sud până în Balcani şi India. O popolaţie numeroasă trăieşte în zona de vest a Americii de Nord. La noi, localizată în zona colinară şi de munte în păduri de foioase şi conifere. În România se găseşte cea mai

49

importantă populaţie a speciei din Europa. Periclitat de disturbanţă, fragmentarea habitatelor, obstrucţionarea migraţiilor şi mişcărilor sezoniere si de braconaj.

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Având în vedere suprafaţa vastă a habitatului acestei specii în acest spaţiu, impactul proiectului asupra speciei este nesemnificativ, fiind rezumat doar la posibila deranjare a unor exemplare aflate în zona de implementare în perioad de construcţie. Totuşi, se impune restricţionarea accesului cu câini de companie, în aria de implementare a proiectului. Prin dezvoltarea acestui proiect, se atinge limita maxima de deranj în zonă. Având în vedere importanţa populaţiilor de urşi din zonă, cât şi mişcările acestora, considerăm că în viitor trebuie instituit o interdicţie de construcţii într-un cerc cu rază de 2 km în jurul elementelor majore ale investiţiei.

1361 Lynx lynx - Râs

Descriere: Rasul eurasiatic sau rasul carpatin este un animal de prada vazut din ce in ce mai rar in padurile noastre. Are o constitutie robusta, atletica, seamana cu o pisica dar de dimensiuni mai mari. Piciorele sunt lungi si musculoase, labele sunt mari si sunt prevazute cu ghiare retractile. Coada este scurta si prezinta spre varf o pata de culoare neagra. Urechile sunt continuate cu 2 smocuri de par de culoare neagra. Rasul poate ajunge la o lungime de 1,5 m si o greutate medie de 30kg. In czauri rare au fost semnalati rasi cu o greutate de 50-55 kg. Are tote simturile foarte bine dezvoltate.

Ecologie şi comportament: Reuseste sa vaneze si prazi mari pentru greutatea lui, cum ar fi caprioarele. Un adult are nevoie de circa 2,5kg de carne pe zi. Restul prazii o acopera cu pamant ,iarba si frunze si revine a doua zi pentru a se hrani.

Perioada de imperechere a rasului este in lunile martie si aprilie. Femela naste pana la 4 pui pe care ii creste singura, fara ajutorul masculului. Puii sunt alaptati aproape sase luni si raman alaturi de mama pana la varsta de 2 ani.

Distribuţie: Se estimeaza ca in Romania mai traiesc in momentul de fata aproximativ 2000 de exemplare. In toata Europa si Asia se estimeaza o populatie de 55 000 de exemplare, majoritatea traieste in Rusia. In prezent se fac incercari de reintroducerea lui in cateva tari Europene.

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Având în vedere suprafaţa vastă a habitatului acestei specii în acest spaţiu, impactul proiectului asupra speciei este nesemnificativ, fiind rezumat doar la posibila deranjare a unor exemplare aflate în zona de implementare în perioad de construcţie. Totuşi, se impune restricţionarea accesului cu câini de companie, în aria de implementare a proiectului. Prin dezvoltarea acestui proiect, se atinge limita maxima de deranj în zonă. Având în vedere importanţa populaţiilor de râşi din zonă, cât şi mişcările acestora, considerăm că în viitor trebuie instituit o interdicţie de construcţii într-un cerc cu rază de 2 km în jurul elementelor majore ale investiţiei.

50

Amfibieni

1193 Bombina variegata - Buhai de baltă cu burta galbenă

Descriere: Specie din familia Discoglossidae, de 4-5 cm lungime, corpul este aplatizat, capul mare, mai lat decât lung, botul rotunjit. Pupila triunghiulară sau în formă de inimă. Cuta gulară slab conturată. Negii de pe partea dorsală, la masculi, au un spin cornos negru puternic, înconjurat de numeroşi spini mici şi ascuţiţi. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Pielea pe abdomen aproape netedă. Pori mici, izolaţi, răspândiţi şi pe partea inferioară a membrelor şi foarte numeroşi pe talpa piciorului. Secreţia glandulară este extrem de toxică. Spatele cafeniu-pământiu sau cenuşiu, gălbui sau măsliniu mai mult sau mai puţin amestecat cu negru. Partea ventrală este netedă, de culoare galbenă sau roşie stridentă, cu pete negrii sau gri. Mormolocii au abdomenul cenuşiu-albăstrui, împestriţat cu puncte mari, negre-albăstrui.

Habitat: Ocupă orice ochi de apă, preponderent bălţi temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conţin un litru de apă, rezistent la apele puţin poluate şi murdare. Se stabileşte în orice băltoacă sau lac mai mic, în zona de şes, deal şi munte, până la 1500-2000 m, evită însă apele curgătoare. De regulă nu o găsim în acelaşi habitat cu Bombina bombina, care preferă mai mult zonele de şes şi este mai puţin tolerantă la condiţii neoptime.

Ecologie: Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, euritropă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Activi mai ales seara şi dimineaţa, în timpul zilei se odihnesc plutind în apă. Prin octombrie - noiembrie se ascund în nămol sau se îngroapă în pământ, pentru iernare, de unde apar din nou în martie-aprilei. Imediat caută o baltă încă necolonizată de amfibieni. Masculii cântă mult şi monoton, îşi semnalează prezenţa lor şi prin crearea unor mici valuri la suprafaţa apei. Femelele se ghidează astfel, şi gsesc locul de împerechere. Reproducerea are loc de mai multe ori, din aprilie până în iunie; la fiecare pontă, femela depune circa 100 de ouă, destul de mari, izolat sau în pachete ce cad la fundul apei, unde se lipesc de plante. Uneori când condiţiile de mediu şi hrană sunt favorabile, femela depune ouă de mai multe ori în cursul unei săptămâni. Capacitatea de a depune doar câteva ouă odată îi permite să valorifice pentru reproducere orice ochi de apă, fără ca un eventual eşec să fie prea costisitor din punct de vedere al efortului reproductiv. În anii ploioşi, favorabili reproducerii, o pereche poate depune sute de ouă, diseminate în timp şi spaţiu, asigurând astfel condiţii bune de supravieţuire pentru larve şi limitând mult impactul prădătorismului. Hrana constă din insecte, viermi, moluşte mici, terestre şi acvatice.

Este o specie rezistentă şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri, etc.) unde se formează bălţi temporare.

Distribuţie: Răspândită în vestul şi centru Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia,

51

vestul Ucrainei, România, Bulgaria şi Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zona de deal şi munte.

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Specia este foarte rezistentă şi are un potenţial mare de regenerare. Folosind pentru reproducere habitate temporare, putem spune că nu există impact direct, însă putem presupune că va exista un deranj asupra speciei în perioada de construcţie. De aceea, se vor evita lucrările care au ca şi consecinţe drenarea bălţilor temporare aflate în zonele din apropierea drumului în perioada martie – iunie. Nu se vor depozita materiale de construcţii în zone umede.

2001 Triturus montandoni - Triton carpatic

Descriere: Triton mai mic şi mai robust, masculul 17 cm, femela 10 cm. Capul foarte turtit dorso-ventral, mai lung decât lat. Botul rotunjit cu trei şanţuri longitudinale. Irisul cafeniu închis, pătat cu galben-auriu şi roşu-arămiu Degetele scurte şi turtite, la mascul cele posterioare cu câte un tiv de piele mai mult sau mai puţin îngust. Coada puternic comprimată, terminându-se printr-un vârf filiform. Coada este mai lungă decât corpul. Orificiul cloacal la mascul longitudinal, la femelă conic şi circular, cu aspect de rozetă. Spatele neted sau cu rugozităţi fine. Ventral neted. Culoarea, primăvara, la mascul, pe spate verzuie-galbenă-pământie, mai târziu gălbui-cafenie, pe laturile capului, trunchiului şi cozii cu câte o dungă longitudinală cafenie închis, ventral gălbuie deschis fără pete. Femela cu dungile laterale cafenii şi mai late decât la mascul. Către sfârşitul lunii iunie, adulţii părăsesc apa şi capătă o coloraţie roşiatică sau galbenă-cafenie deschis, iar dungile laterale ies bine în evidenţă.

Habitat: Este o specie montană, nepretenţioasă pentru reproducere la calitatea apei, dar puţin rezistentă la căldură. Tolerează relativ bine ape poluate, deşi preferă ape limpezi, reci, cu pH acid. Preferă zonele împădurite. Trăieşte la altitudini cuprinse între 200 (la limita nordică de răspândire) şi până la 2000 m, frecvent între 500-1500 m. Foloseşte orice ochi de apă stătătoare pentru reproducere, de la şanţuri la marginea drumului până la lacuri.

Ecologie: Adulţii sunt preponderent tereştrii. Hibernează pe uscat, rareori în apă. Spre sfârşitul lunii martie, prin mlaştinile mici din regiunile muntoase ies mai întâi masculii; apoi peste 3 - 4 săptămâni, apar femelele şi are loc reproducerea. După depunerea ouălor părăsesc apa şi se retrag pe sub pietre, sub muşchi, sub trunchiuri putrezite. Către sfârşitul lunii august, larvele sunt complet dezvoltate. Datorită condiţiilor de iernare, care influenţează coloritul, larvele au nuanţe mai deschise iarna decât vara. Se hrănesc cu diverse nevertebrate mici.

Distribuţie: Răspândit doar în Munţii Carpaţi, pe ambele versante la vest de valea Ialomiţei, până în munţii Tatra (sudul Poloniei, estul Cehiei şi Slovacia). Zona cea mai vestică din România unde a fost găsit este valea Mâra din Munţii Iezer. Prezent în vestul extrem al Ucrainei, în Carpaţi. Colonizat în câteva localităţi din vestul Europei, în special în Bavaria. Având un areal relativ limitat specia este vulnerabilă, în special datorită diverselor activităţi umane care duc la distrugerea habitatelor naturale. În general populaţiile sunt mari dar competiţia cu Triturus alpestris poate limita mult

52

efectivele în zonele unde coexistă. Nu se cunoaşte impactul datorat hibridizării cu Triturus vulgaris, o specie euritropă, indivizii putând reprezenta până la 60% din populaţie.

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Specia fiind larg răspândită în zonă şi fiind dependentă de habitatele de reproducere în perioada de primăvară-vară, considerăm că impactul va fi minim. Totuşi, se presupune un deranj asupra speciei în perioada de construcţie. Se vor evita lucrările care au ca şi consecinţe drenarea bălţilor temporare aflate în zonele din apropierea drumului în perioada martie – iunie. Nu se vor depozita materiale de construcţii în zone umede.

Descrierea speciilor de peşti prezente în secţiunea de râu studiată

Specii de interes comunitar

1163 Cottus gobio - Zglăvoc

Descriere: Este un cotid de talie mică, cu o lungime totală de 10 cm (excepţional ajungînd şi la o lungime de 18 cm). Din punctul de vedere al conformaţiei corporale seamană cu guvizii (genul Neogobius), dar de care îl diferenţiează în primul rând habitatul ei, precum şi faptul că pectoralele acestei specii nu formează ventuze ca în cazul guvizilor. Prezintă un corp aplatizat în partea anterioară şi fusiform înspre caudală, botul este scurt şi turtit. Ochii sunt poziţionaţi apical şi privesc în sus. Partea dorsală este maronie, iar pe flancuri prezintă dungi mai mari întunechate, dar îşi schimbă uşor coloraţia în funcţie de substrat.

Habitat: Este o specie reofilă, bentonică, care trăieşte pe cursul superior al râurilor, în zona păstrăvului şi cea a lipanului. Preferă pietros-bolovănos cu repezişurile. Hrana constă în mare parte nevertebrate bentonice, mai ales crustacee şi insecte.

Ecologia speciei: Ajunge la maturitate sexuală la vârsta de 2 ani. Perioada de reproducere este între lunile martie-mai. Icrele sunt depuse, lipite de bolovani.

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Zglăvocul, fiind o specie mai puţin mobilă, poate fi afectat de fragmentarea populaţiei din cauza obstacolului creat de priza tiroleză. Pentru a contracara degradarea genetică cauzată de întreruperea conectivităţii râului, s-a propus realizarea canalului de bypass, care poate fi utlizată şi de către zglăvoci şi de alte specii de peşti şi elemente ale faunei de macronevertebrate.

9903 Eudontomyzon danfordi – Chişcar Descriere: Este o specie ecto-parazita, cu un corp cilindric, lipsit de inotatoartele

perechi, gura circulara pravazuta cu 2 lamele foarte ascutite. Adultii ajung la 17,6-30 cm, larvele 15,6-18 cm; în jumătatea anterioară, corpul este turtit lateral. Adulţii sunt

53

în general cenuşii. Spatele albastru-cenuşiu sau cenuşiu-cafeniu închis. Laturile cenuşii-gălbui. Ventral, galben deschis sau albicios. Larvele sunt roşii-vinete.

Habitat: Prefera zonele caracteristice scobarului si mrenei. Prin specificul de

hrana este animal de prada; ataca de preferinta pestii cu solzi mici (zglavoci, grindei, mrene vinete, pastravi), sugându-le sângele si carnea. Se reproduce prin aprilie-mai. Larvele au formă vermoidă şi trăiesc îngropate în nămol, ca şi adulţii, hrănindu-se cu animale mici şî resturi organice. Stadiul de larva durează circa 3-5 ani, după care urmează metamorfoza (de regulă începe în luna iulie şi durează câteva luni). Adulţii migrează amonte în perioada reproducerii speciilor pradă. Adulţii trăiesc 1-2 ani, o femelă produce 2-3 mii de icre după care moare.

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Poate fi afectat de fragmentarea populaţiei din cauza obstacolului creat de priza tiroleză. Pentru a contracara degradarea genetică cauzată de întreruperea conectivităţii râului, s-a propus realizarea canalului de bypass, care poate fi utlizată de către chişcari, dar şi de alte specii de peşti respectiv de alte elemente a faunei acvatice.

Alte specii de peşti

Salmo trutta fario - Păstrăvul indigen

O specie de talie mijjlocie, în mod obişnuit cu o lungime de 20-30 cm şi o greutate de 200-600 g, dar şi cu exemplare care ajung la 40 cm lungime si 800 g, rar la o greutate peste 1kg.

Corpul este fusiform, uşor comprimat lateral. Caracterul distinctiv este prezenţa înotătoarei adipoase (caracteristică salmonidelor şi ictaluridelor din fauna noastră piscicolă), precum şi prezenţa petelor negre şi roşii, care sunt înconjurate de o margine albă îngustă.

Este o specie care preferă apele reci, curate şi bine oxigenate.

Reproducerea are loc din octombrie până decembrie, rar până în ianuarie.

Se hrăneşte predominant cu insecte aeriene, cât şi cu larve acvatice de insecte, dar prezintă şi comportament ihtiofag, prădează zglăvoc (Cottus gobio), boiştean (Phoxinus phoxinus), grindel (Barbatula barbatula) precum şi puiet din propria specie.

Phoxinus phoxinus - Boişteanul

Este o specie de talie mică, care în mod obişnuit ajunge la o lungime de 8-9 cm.

Corpul este alungit, aproape perfect cilindric. Botul este turtit.

54

Este o specie care preferă apele reci, curate şi bine oxigenate, dar care spre deosebire de păstrăv, această specie preferă zonele cu curent mai domol. Trăieşte în cârduri.

Reproducerea are loc în perioada aprilie-iunie, iar în această perioadă exemplarele mature prezintă dimorfism sexual accentuat, care se manifestă în coloraţie.

Se hrăneşte predominant cu larve acvatice de insecte.

Constituie harana păstrăvilor de talie mare.

Specii de păsări

A236 Dryocopus martius - Ciocănitoarea neagră

Habitat: Cuibăreşte în păduri de foioase cu copaci bătrâni, dar şi în păduri de amestec sau în păduri de conifere, la diverse altitudini. Până nu de mult putea fi întâlnită doar în zonele de munte şi de deal acoperite cu păduri, însă specia şi-a extins distribuţia în ultimele decenii în toate tipurile de pădure, astfel o putem gasi de la pădurile de luncă până la limita superioară a pădurilor, cca 1700 m.

Ecologie: Hrana, ca la mai toate speciile de ciocănitori, constă în insecte şi larve arboricole. Pasăre sedentară. Îşi construieşte scorbura la 8-20 m de sol, cu un diametru de 10-12 cm. Femela depune 4 ouă începând de la mijlocul lunii aprile. Ouăle sunt clocite 12 zile de ambele sexe, care fac shimbul la câteva ore. Puii rămân circa 24 zile în scorbură, dar vor fi hrăniţi în continuare timp de câteva zile şi după ce părăsesc cuibul.

Distribuţie: Prezent în Europa, Scandinavia, nordul şi centrul Asiei. În România, până nu de mult ciocănitoarea neagră putea fi întâlnită doar în zonele de munte şi de deal acoperite cu păduri, însă în ultimele decenii specia a apărut în toate tipurile de păduri. În afara zonelor neîmpădurite, astăzi o putem găsi în nenumărate zone ale ţării, de la pădurile de luncă până la limita superioară a pădurilor, la cca. 1700 m.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 40.000 - 60.000 de perechi (23% din populaţia UE).

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Nu există impact direct sau indirect asupra speciei, având în vedere că specia utilizează zone împădurite, evitând în timpul verii zonele deschise (iarna specia poate utiliza muşuroaiele chiar şi din zone adiacente fondului forestier). Totuşi, menţionăm că speciile de ciocănitori depind în oarecare măsură de existenţa arborilor bătrâni, tăierea acestora în scopul investiţiei poate afecta pe termen lung efectivul speciei. Locaţia care va fi defrişată fiind o pădure de molid fără arbori seculari, considerăm că impactul este minim.

55

A241 Ciocănitoare de munte Picoides tridactylus

Habitat: preferă pădurile vechi de molid, apare şi în pădurile de amestec.

Ecologie: Sedentară. Bate darabana puternic, pe o perioadă mai lungă de timp (1-3 secunde) în perioada februarie –mai. Îşi face scorbura la înălţimi mici, adesea în trunchiuri uscate. Depune o pontă de 3-5 ouă în mai, cloceşte 12 – 14 zile. Puii părăsesc scorbura la vârsta de 20 – 23 zile. Se hrăneşte cu gândaci şi larvele acestora, de asemenea cu sevă, în jurul trunchiului coniferelor mari, unde face găuri circulare.

Distribuţie: circumpolara, în taiga. Câteva populaţii izolate sunt prezente şi în pădurile din zona muntoasă din centrul, estul şi sud-estul Europei.

Populaţia din România: estimată între 15000-20000 de perechi.

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Nu există impact direct sau indirect asupra speciei, având în vedere că specia utilizează păduri cu arbori seculari. Se va evita tăierea arborilor seculari. Locaţia care va fi defrişată fiind o pădure de molid fără arbori seculari, considerăm că impactul este minim.

A104 Ieruncă - Bonasa bonasia

Habitat: Este o specie sedentară al pădurilor conifere în amestec cu fag, arţar, mesteacăn. Preferă habitatele mai umede, şi este deranjată de defrişări.

Ecologie: Cocoşul de ieruncă este foarte teritorial, alungă masculii din teritoriul ocupat. Perioada principală de împerechere este aprilie. Femela depune cele 10 ouă la sfârşitul lunii, iar puii se nasc după 25 zile de clocit. Familia devine foarte mobilă, adulţii umblând atenţi printre pui. La început puii caută insectele pe plante şi frunze, apoi pe sol. Puii de doar 10 zile pot zbura sus în copaci. Se hrăneşte cu frunze, fructe de pădure, puii mănâncă mai multe insecte. Iarna supravieţuieşte mâncând muguri.

Distribuţie: Palearcticul de Vest şi Asia, până la Pacific şi Nordul Chinei.

Populaţia din România: estimată între 10000-13000 de perechi.

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Singurul impact (nesemnificativ de altfel) este legat de prezenţa umană prin deranj temporar cauzat în perioada de construcţie. Totuşi, se impune restricţionarea accesului cu câini de companie, respectiv o interdicţie totală la accesul pisicilor domestice în aria de implementare a proiectului. Prin dezvoltarea acestui proiect, se atinge limita maxima de deranj în zonă. Considerăm că în viitor trebuie instituit o interdicţie de construcţii într-un cerc cu rază de 2 km în jurul elementelor majore ale investiţiei.

56

A108 Cocoşul de munte Tetrao urogallus

Habitat: Pădurile întinse dar nu foarte dense de molid, cu un bogat substrat ierbos şi de arbuşti cât mai puţin umblate de om şi mai puţin folosite pentru păşunat. Are nevoie de luminişuri, fructe de pădure şi muşuroi de furnici pentru a avea condiţii optime. În Carpaţi peste 800 m şi până la limita vegetaţiei forestiere.

Ecologie: Sedentară. Primăvara are loc „bătaia cocoşilor" sau „ rotititul" în locaţii bine alese unde se concentrează, în număr mai mare sau mai mic, în vederea împerecherii. În timpul rotitului, cocoşii cântă două fraze muzicale: prima seamănă cu bătaia de toacă, cea de a doua cu sunetul produs de o tocilă. în scurta pauză dintre ele se aude uneori un sunet sec. Prin deschiderea tare a ciocului nu aude, astupandui-se canalul auditiv, moment când este vulnerabil la prădători. Începutul ritualului are loc dimineaţa în copaci, apoi rand pe rând coboară pe zăpadă unde îşi continuă mersul infoiat, şi asteaptă găinile cu care se împerechează. Uneori după coborârea lor din arbori, în preajma găinilor se adună doi - trei cocoşi de munte, care se vor bate până când cei mai slabi se retrag. După împerechere femela işi face cuibul pe jos, într-o adâncitura depunând 6-10 ouă. Incubaţia durează 24-26 de zile. Puii se hrănesc singur foarte repede, şi sunt capabili să zboare defectuos deja la 3 săptămâni. Vor creşte până la vârsta de 3 luni. Cocoşul de munte se hrăneşte cu insecte, larve, fructe de pădure, ierburi, seminţe de buruieni, muguri şi răşinoase. Iarna hrana principală este formată din ace de conifere, iar toamna din frunze de plop de munte.

Distribuţie: În Europa în zonele de munte, ţările Scandinave şi Scoţia, iar în Siberia până la 120 grade E.

Populaţia din România: estimată între 4500-5200 de perechi.

Impactul investiţiei şi măsuri de conservare: Singurul impact (nesemnificativ de altfel) este legat de prezenţa umană prin deranj temporar cauzat în perioada de construcţie. Totuşi, se impune restricţionarea accesului cu câini de companie, respectiv o interdicţie totală la accesul pisicilor domestice în aria de implementare a proiectului. Prin dezvoltarea acestui proiect, se atinge limita maxima de deranj în zonă. Având în vedere importanţa populaţiilor de carnivore mari din zonă, cât şi mişcările acestora, considerăm că în viitor trebuie instituit o interdicţie de construcţii într-un cerc cu rază de 2 km în jurul elementelor majore ale investiţiei.

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Este foarte greu de apreciat statutul de conservare a speciilor şi habitatelor identificate fie în perimetrul propus dezvoltării fie în zonele adiacente. Indicatori obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii sau al unui habitat într-o anumită zonă este mărimea populaţiei, schimbările populaţionale (dinamica), respectiv suprafaţa fizică acoperită de habitat şi schimbările de suprafaţă survenite în acest perimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele unei investiţii, trebuiesc monitorizate aceste schimbări şi pentru a reduce efectele negative trebuie contracarate posibilele efecte a investiţiei care pot cauza schimbări negative la nivelul indicatorilor menţionaţi.

57

Pentru a putea face estimări despre statutul de conservare, sunt necesare date privind distribuţia, dinamica şi mărimea populaţiilor şi habitatelor de pe întreg teritoriul sitului, date care se obţin doar după efectuarea unor observaţii îndelungate, a căror rezultate sunt apoi evaluate statistic şi cu ajutorul aplicaţiilor GIS. Scopul acestui studiu nu a fost o evaluare generală a ariei protejate la nivel comunitar, ci mai degrabă, o analiză detaliată în zonele direct afectate de investiţie.

Tronsonul de apă studiat prezintă habitate acvatice neafectate sau cu impact antropic scăzut. Prezintă condiţii optime de viaţă speciilor de peşti tipice acestui tronson de râu (cum ar fi zglăvocul – Cottus gobio), precum şi condiţii potrivite de reproducere pentru păstrăvul indigen (Salmo trutta fario) care urca din tronsonul din aval. Aşadar, fauna piscicolă prezintă toate speciile tipice zonei (amintite anterior în Tabelul 10)

Conform fişei standard a sitului ROSPA0033, elaborată în anul 2007, speciile prezente au stare de consevare medie spre bună, inclusiv în zona de implementare a proiectului.

De asemenea şi speciile enumerate în fişa standard a ROSCI0019 au o stare de conservare relativ bună. Bineînţeles că statutul de conservare favorabilă a unei populaţii se apreciază după un şir de studii şi observaţii efectuate într-o perioadă de mai mulţi ani, metodă care nu a putut fi aplicată în cazul realizării prezentului studiu.

Nu există studii mai recente în zona de implementare a proiectului care să reevalueze starea actuală de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Având în vedere faptul constatat în urma vizitei la amplasament, şi anume că în zona învecinată habitatele se găsesc într-o stare relativ bună de conservare, considerăm că acest lucru nu s-a schimbat semnificativ de la elaborarea fişelor standard a siturilor în discuţie.

Pe viitor, în procesul de dezvoltare a planurilor de management a siturilor, se vor efectua cercetări complexe care vor evidenţia starea de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare, şi managamentul necesar pentru păstrarea sau îmbunătăţirea gradului de conservare. Din aceste motive, se recomandă o monitorizare anuală a speciilor şi habitatelor comunitare semnalate sau posibil prezente, iar datele obţinute vor putea fi utilizate în dezvoltarea planului de management al ariilor protejate la nivel comunitar (vezi cap. 4.2.).

2.5. Evoluţia probabilă a populaţiilor afectate de proiect

Având în vedere că speciile de interes comunitar identificate în jurul amplasamentului din cadrul sitului ROSPA0033 nu vor fi afectate în mod direct de implementarea proiectului, situaţia populaţiilor nu se va schimba în urma implementării proiectului.

Datorită prezenţei unor specii de păsări de interes comunitar în apropierea locaţiei proiectului, cum ar fi A241 Picoides tridactylus, A104 Bonasa bonasia, A236 Dryocopus martius, A108 Tetrao urogallus, care cuibăresc şi se hrănesc în vecinătatea

58

amplasamentului, putem spune că va exista un deranj temporar în perioada de efectuare a lucrărilor. De aceea, pentru reducerea impactului propunem in planificarea actiunilor evitarea perioadei mai – iulie. Totodată considerăm important instituirea unei interdicţii privind accesul câinilor şi pisicilor în zona amplasamentului, având în vedere sensibilitatea speciilor de tetraonidae.

În ceea ce priveşte situl ROSCI0019, în cazul în care nu se vor aplica măsuri de remediere şi de reducere a impactului asupra mediului acvatic (cum ar fi canalul bypass), fauna piscicolă va fi grav afectată. Speciile cu mobilitate accentuată, precum păstrăvul (Salmo trutta fario), nu vor mai putea urca în amonte pentru reproducere. Astfel nu numai populaţia de păstrăv de pe pârâul Lăpuşna va suferi un declin, dar şi întregul bazin hidrografic Gurghiu. Declinul efectivelor de păstrăv de pe pârâul Lăpuşna va fi probabil primul semn al impactului asupra mediului exercitat de MHC Lăpuşna, urmat de un impact mai puţin vizibil şi mai greu de cuantificat asupra restul speciilor de peşti, prin fragmentarea populaţiilor şi degradarea materialului genetic.

Menţionăm că păstrăvul indigen (Salmo trutta fario) nu este o specie de interes comunitar, în consecinţă nu face obiectul acestui studiu de evaluare adecvată în mod direct. Astfel, analiza impactului proiectului asupra populaţiei de păstrăv este utilizat doar ca şi un indicator pentru identificarea impacurilor pe termen lung asupra tronsonului de pârâu studiat, mai puţin vizibile pe termen scurt.

În cazul obstrucţionării conectivităţii longitudinale populaţiile speciilor de talie mică (de ex. zglăvocul -Cottus gobio) sunt de asemenea afectate, dar acest impact se va desfăşura mai lent şi mai puţin vizibil decât în cazul păstrăvului. Fragmentarea habitatului le permite reproducerea, însă populaţiile rămân izolate, fapt care va duce la degradarea genetică, şi implicit la scăderea efectivelor. Pentru a contracara degradarea genetică cauzată de întreruperea conectivităţii râului, s-a propus realizarea canalului bypass, care poate fi utlizată şi de către zglăvoci (Cottus gobio), dar şi de păstrăvi. De ştiut este faptul că puietul de păstrăv constituie o importantă sursă de hrană pentru zglăvoci.

În ceea ce priveşte habitatele comunitare afectate, considerăm că datorită suprafeţelor mici pe care acestea vor fi deranjate nu există nici un risc asupra integritatăţii sitului în ceea ce priveşte acele habitate. Regenerarea naturală poate fi întârziată de apariţia speciilor alohtone, care trebuiesc monitorizate şi eliminate. Impactul asupra speciilor şi habitatelor, precum şi măsurile de reducere a impacturilor sunt prezentate la capitolul III. şi IV.

2.6. Integritatea ariei protejate de interes comunitar

În zona implementării proiectului integritatea sitului nu este afectată de lucrări sau planuri curente. Un pericol asupra integrităţii ariei îl reprezintă exploatările forestiere (fără însă nici o legătură cu proiectul în discuţie), abandonarea pajiştilor şi construcţiile ilegale.

În cazul investiţiei care face obiectul acestui studiu, integritatea sitului ROSCI0019 poate fi afectată datorită impactului cumulativ datorat investiţiilor

59

preconizate pe pârâul Creanga Albă şi pe Secuş. Captările acestor MHC-uri pot afecta zona de reproducere a faunei piscicole din bazinul hidrografic al râului Gurghiu. Totodată, realizarea unor proiecte similare în alte bazine hidrografice din cadrul sitului ROSCI0019 pot periclita integritatea sitului, şi pot crea un impact cumulativ la nivelul sitului.

Detaliile acestui aspect vor fi prezentate la capitolul 3.3.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei protejate de interes comunitar identificate în planul de management

Până în prezent, aria de interes comunitar în cadrul căreia se va implementa proiectul în discuţie nu are un plan de management elaborat, aprobat sau în implementare. Totuşi, dată fiind natura investiţiei, acesta nu are prevăzută nici o acţiune care ar putea contribui la implementarea eventualelor obiective de management în direcţia conservării biodiversităţii.

Considerăm că pe viitor, speciile de peşti de interes comunitar vor trebui monitorizate în amonte de captare şi în aval de MHC, pentru a se interveni în cazul în care se observă un declin. Detalii privind monitorizarea sunt prezentate la capitolul IV.

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor protejate de interes comunitar

Conform fişei standard, habitatele şi speciile pentru care siturile au fost desemnate se află într-o stare de conservare relativ bună. Totuşi, nu există studii recente la nivel de sit care să reevalueze starea de conservare a habitatelor.

Cu excepţia câtorva zone afectate de activităţile antropice – în special pajiştile seminaturale şi vegetaţia forestieră, în general habitatele au o stare de conservare bună.

2.9. Alte aspecte relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar

În zona studiată există mai multe presiuni antropice asupra ariilor de interes comunitar, care nu fac obiectul de studiu al lucrării de faţă – cum ar fi construcţii în zone extravilane, abandonarea lucrărilor agricole în zone de pajişti şi exploatarea forestieră. Totuşi, aceste lucrări ar putea avea efect asupra habitatelor şi speciilor descrise, aflate în preajma locaţiei de implementare a proiectului.

60

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe termen scurt şi lung cauzate de implementarea planului

Impacturi asupra habitatelor terestre din zona investiţiei

În zona unde va fi amplasat priza de captare, vegetaţia lemnoasă precum şi comunităţile de lizieră cu ierburi înalte vor fi eliminate. Din cauza deranjului, pe malul acestora creşte posibilitatea de colonizare de către comunităţi ruderale (cu specii ca Epilobium angustifolium, Cirsium arvense, Urtica dioica, Tussilago farfara, Salix capraea, Rubus idaeus), sau chiar răspândirea unor specii alohtone (precum Impatiens glandulifera, Solidago canadensis sau Solidago gigantea). În cazul conductelor care vor fi situate sub ampriza drumului forestier, impactul negativ asupra vegetaţiei constă în disturbare în timpul construcţiilor, care implică degradarea sau de multe ori chiar eliminarea comunităţilor de lizieră pe locurile în care cursul apei se află în imediata vecinătate a drumului forestier (circa 20% din lungimea drumului), totodată va creşte abundenţa speciilor ruderale amintite mai sus. Din cauza acestor disturbări va creşte posibilitatea de răspândire şi a unor specii alohtone invazive.

Eliminarea unei cantităţi semnificative de apă din cursul pâraielor poate duce la uscarea zonelor cu vegetaţie higrofilă de-a lungul malului acestora, astfel suprafaţa ocupată de comunităţile de lizieră se va micşora; vegetaţia va fi alternată spre una cu caracter mezofil.

În zona microhidrocentralei vegetaţia lemnoasă va fi eliminată de pe suprafaţa respectivă.. Ca şi în cazurile mai sus descrise creşte posibilitatea de apariţie a speciilor ruderale şi alohtone (cu specii ca Epilobium angustifolium, Cirsium arvense, Urtica dioica, Tussilago farfara, Salix capraea, Rubus idaeus), sau chiar a unor specii alohtone (în cazul acestei regiuni cel mai frecvent Impatiens glandulifera, Solidago canadensis sau Solidago gigantea).

Tabelul 12. Impactul asupra habitatelor prezente în perimetrul proiectului: 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase

(Molinion caeruleae) -

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii - 7240* Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae - 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene - 4060 Tufărişuri alpine şi boreale - 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium - 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios - 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase - 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,

până la cel montan şi alpin impact negativ

6520 Fâneţe montane - 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase - 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis - 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum - 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum -

61

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

-

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) - 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-

Piceetea) impact negativ

9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană - 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din

Carpinion betuli

Comunităţi sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium şi Atropa belladonna

impact pozitiv

Comunităţi sud-est carpatice cu Poa supina impact pozitiv

Tabelul 13. Estimarea impactului asupra habitatelor de interes comunitar:

Suprafaţa sitului ROSCI0019 Călimani-Gurghiu 136657 ha

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin 1% 1366,57 ha Suprafaţa prizei de apă PL 0,048 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 50% 0,024 ha Suprafaţă MHC L 0,030 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 5% 0,0015 ha Suprafaţă canal bypass 0,0021 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 0% 0 ha Suprafaţă protecţii de mal PL 0,0225 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 50% 0,01125 ha Suprafaţă protecţii de mal MHC L 0,0225 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 100% 0,0225 ha Suprafaţă acumulare de apă 0,0280 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 50% 0,0140 ha

Suprafaţă afectată în timpul construcţiilor (teren ocupat temporar)

0,8747 ha din care 0,09 ha afectat în cazul în care aducţiunea va fi situată sub ampriza drumului forestier

Procentul suprafeţei afectate raportată la suprafaţa terenului afectat temporar 20% 0,018 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa habitatului respectiv din cadrul sitului 0,00667% 0,09125 ha 9410 Păduri acidofile de molid (Picea abies) din etajul montan până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea) 20% 27331,4 ha Suprafaţa prizei de apă PL 0,048 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 50% 0,024 ha

62

Suprafaţă MHC L 0,030 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 0% 0 ha Suprafaţă canal bypass 0,0021 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 100% 0,0021 ha Suprafaţă protecţii de mal PL 0,0225 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 50% 0,01125 ha Suprafaţă protecţii de mal MHC L 0,0225 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 0% 0 ha Suprafaţă acumulare de apă 0,0280 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa amenajamentului 50% 0,0140 ha

Suprafaţă afectată în timpul construcţiilor (teren ocupat temporar)

0,8747 ha din care 0,09 ha afectat în cazul în care aducţiunea va fi situată sub ampriza drumului forestier

Procentul suprafeţei afectate raportată la suprafaţa terenului afectat temporar 60% 0,054 ha Procentul suprafeţei afectate raportat la suprafaţa habitatului respectiv din cadrul sitului 0,000385% 0,10535 ha

Impacturi asupra habitatelor acvatice şi speciilor de peşti

În faza de executare a lucrărilor de construcţie a prizei, a canalului bypass şi a MHC Lăpuşna ne putem aştepta la următoarele forme de impact asupra mediului: angrenarea de suspensii solide în masa apei, pericolul de poluare cu produse petroliere, schimbarea parametrilor hidromorfologici, perturbarea şi distrugerea unor habitate acvatice.

1. Angrenarea suspensiilor solide în masa apei poate avea efecte negative însemnate asupra faunei şi florei acvatice. Aceste suspensii pun în pericol procesul de respiraţie în cazul peştilor, acţionând ca o forţă abrazivă asupra branchiilor, sau provoacă efectiv colmatarea branchiilor. Aceste fenomen apare şi în cazul faunei de nevertebrate bentice. Pe lângă faună, suspensiile afectează şi flora algală, atât cea planctonică, cât şi cea bentică. Suspensiile blochează pătrunderea razelor solare în apă, astfel inhibând fotosinteza algală, inhibând deci producţia primară din apă. În cazul speciilor de peşti din acest tronson, angrenarea suspensiilor solide în masa apei poate avea consecinţe grave, având în vedere faptul că toate speciile din zona păstrăvului sunt specii care preferă ape cu concentraţie ridicată de oxigen dizolvat.

2. Poluarea cu produse petroliere se poate produce cu carburanţi, lubrifianţi etc. de la utilajele folosite la contrucţie.

3. Schimbare parametrilor hidromorfologici este urmarea inevitabilă a amenajărilor hidrotehnice. În cazul de faţă lucrările de amenajare presupun intervenţii în albia minoră, fapt care va duce la mişcări ale substratului, deci perturbarea

63

biocenozelor bentice. Biocenozele din masa apei vor fi afectate la rândul lor, prin schimbările în viteza de curegere a apei.

4. Schimbarea parametrilor hidromorfologici are ca finalitate dispariţia unor habitate acvatice. În unele zone curentul se va accelara pe parcursul lucrărilor de construcţie, alte zone vor rămâne efectiv fără apă. Aceste schimbări vor avea repercursiuni asupra florei şi faunei acvatice.

După finalizarea lucrarilor de construcţiei efectele negative ale acestor lucrări se vor remedia pe cale naturală: angrenarea de suspensii în masa apei va înceta, riscul poluării cu produse petroliere se va diminua (numărul utilajelor va scade), iar organismele acvatice treptat se vor acomoda la noile condiţii hidromorfologice create.

Impactul de mediu major al MHC Lăpuşna în faza de exploatare este intreruperea conectivităţii longitudinale al râului. Pragul de captare constituie o barieră artificială în calea migrărilor naturale de mai scurtă sau mai lungă distanţă intreprinse de organismele acvatice.

Acest fenomen este deobicei abordat numai din punctul de vedere al faunei pisciole, deoarece din fauna acvatică peştii sunt organismele care prezintă o mobilitate accentuată. Conectivitatea longitudinală a cursurilor de apă este importantă nu numai din punctul de vedere al speciilor, care intreprind migraţii de reproducere, dar şi a speciilor cu o mobilitate mai redusă. Obstacolele naturale sau artificiale duc la izolarea populaţiilor şi la dispariţia speciilor, prin degaradarea materialului genetic, în cazul în care populaţia izolată este mică. Astfel obstrucţionarea conectivităţii longitudinale va afecta nu numai speciile cu mobilitate accentuată, dar şi speciile ”sedentare”, precum zglăvocul (Cottus gobio).

Astfel, efectul pe termen scurt al obstrucţionării conectivităţii longitudinale este declinul tuturor populaţiilor de peşti, mai ales a acelor specii care intreprind migraţii reproductive (de ex. păstrăvul).

Pe termen lung impactul se manifestă prin declinul populaţiilor speciilor sedentare, care poate duce la degenerare genetică şi dispariţia completă a acestora din ecosistem.

Impactul asupra restul speciilor

Impactul lucrărilor asupra carnivorelor (lup, urs şi râs) se limitează la perioada de execuţie a lucrărilor, prin deranjul cauzat de prezenţa umană – zgomot, utilaje, muncitori prezenţi în zona investiţiei. Datorită arealului vast, aceste specii vor putea ocoli investiţia, deoarece nu se crează efect de barieră.

În ceea ce priveşte vidra, impactul asupra speciei este greu de cuantificat, deoarece specia ocupă un teritoriu foarte mare, care se întinde pe mai mulţi km de râu în zona studiată. Prezenţa vidrei a fost documentată în zona confluenţei cu râul Creanga Albă. Scăderea volumului de apă din râu între captare şi hidrocentrală (3720 m) va avea un impact negativ asupra speciei, prin faptul că se împuţinează astfel sursa

64

principală de hrană, peştele. Totodată, bazinul de acumulare creat în amonte de captare va oferi un habitat cu apă mai adâncă, preferat de specie. Impactul pe termen lung poate fi cuantificat doar în urma unui studiu care prevede monitorizarea populaţiei din întreg bazinul hidrografic al Gurghiului, pe o perioadă de 5-10 ani. Un astfel de studiu nu a putut fi întreprins şi nu a făcut obiectul prezentei lucrări.

Impactul asupra amfibienilor este de asemenea greu de cuantificat. Impactul se manifestă nu atât prin pierderi de habitat, cât prin deranjul cauzat asupra bălţilor temporare sau permanente, în care aceste specii se reproduc. Cu toate că prin natura investiţiei nu se prevăd drenaje sau distrugeri de zone umede, extragerea apei între captare şi hidrocentrală ar putea cauza dispariţia unor astfel de bălţi temporare. Acest lucru ar avea ca rezultat scăderi ale efectivelor de tritoni carpatici (Triturus montandoni) şi buhai de baltă (Bombina variegata), sau chiar dispariţia acestora din zona afectată (doar în cazul tritonului). Specia Bombina variegata este totuşi foarte răspândită la nivelul SCI-ului, şi impactul asupra speciei va fi unul scăzut, aceasta nefiind vulnerabilă. Asupra speciei Triturus montandoni va fi impact semnificativ doar dacă se vor pierde bălţi mai mari, care sunt alimentate de mici izvoare. Cum astfel de habitate nu s-au identificat în zona captării sau în zona unde se va construi hidrocentrala (zonele cu cel mai mare impact), protecţia speciei se va putea realiza în urma monitorizării atente a acestor potenţiale habitate de reproducere.

Impactul asupra speciilor de păsări prezente în zona amplasamentului se rezumă la un deranj temporar în timpul execuţiei lucrărilor. Datorită faptului că nu va exista modificare directă a habitatului de repreoducere sau hrănire a acestora considerăm că nu se vor diminua populaţiile speciilor de păsări de interes comunitar în urma proiectului.

3.2. Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe perioada de construcţie, operare şi dezafectare

Prin natura sa, investiţia analizată în prezentul studiu este bine definit atât prin elementele ei (captare, aducţiune şi microhidrocentrală) cât şi privind termenul de execuţie, operare şi dezafectare. Practic, impacurile pe termen scurt sunt identice cu cele din perioada de construcţie şi perioada imediat următoare (primii 2-3 ani). Impacturile pe termen lung sunt cele din timpul operării (circa 25 ani). Impactul dezafectării lucrărilor nu face obiectul analizei, deoarece nu se cunosc detaliile tehnice. Totuşi, se poate anticipa faptul că, prin dezafectarea lucrărilor, albia pârâului se va renatura, debitul de apă va reveni la valorile naturale, iar suprafeţele vor fi ocupate de habitatele naturale identificate în cadrul evaluărilor.

Mai jos sunt prezentate câteva concluzii generale:

Pe perioada de construcţie impactul asupra organismelor acvatice va fi cauzat în special de antrenarea de către cursul de apă a materialului rezultat (creşterea turbidităţii) dar şi de către posibila distrugere a habitatelor temporare folosite de amfibieni. Impactul asupra celorlate specii care nu depind de mediul acvatic (mamifere şi păsări) va fi cauzat în special de prezenţa umană, a utilajelor şi efectul (mai ales zgomot) creeat de acestea. Efectul pe termen scurt al obstrucţionării

65

conectivităţii longitudinale este reprezentat de declinul tuturor populaţiilor de peşti, mai ales a acelor specii care intreprind migraţii reproductive (ex. păstrăvul).

În perioada de operare, impactul se manifestă prin declinul populaţiilor speciilor sedentare de peşti, care poate duce la degenerare genetică şi dispariţia completă a acestora din ecosistem. În ceea ce priveşte speciile şi habitatele terestre, impactul este unul extrem de redus (habitate edificate de specii higrofile şi mezofile) sau inexistent (specii de păsări şi mamifere, cu excepţia vidrei, care a fost tratată separat). Impacturile sunt detaliate la capitoulul 3.1.

În perioada de dezafectare impactul va fi neglijabil în cazul în care se va pune accent pe restaurarea naturală a cursului pârâului, fără a se lăsa praguri înalte sau alte structuri care să pericliteze conectivitatea longitudinală a cursului de apă.

3.3. Evaluarea impactului cumulativ

Având în vedere că în zona studiată se preconizează realizarea a unui întreg sistem de microhidrocentrale, în total pe 3 văi (Lăpuşna, Creanga Albă şi Secuş), pe 3 cursuri de apă ale căror confluenţă este aproape de locaţia aleasă pentru microhidrocentrala Lăpuşna, impactul cumulativ s-a analizat ţinând cont de toate aceste proiecte, analiza luând în calcul cele trei văi.

În cazul implementării celor trei proiecte conexe, impactul lucrării analizate în acest studiu va cumula cu impacturile celorlalte investiţii, contribuind la un posibil impact cumulativ, deoarece se va întrerupe conectivitatea longitudinală a trei pârâuri confluente din bazinul superior al Gurghiului.

În momentul uzinării prizei, problema întreruperii conectivitatăţii longitudinale se va adresa prin realizarea canalului bypass, proiectat astfel încât să asigure un set de parametrii hidromorfologici necesari pentru a facilita tranzitul tuturor speciilor existente în cursul de râu studiat.

Totodată, pe lângă obstacolul creat de priză, conectivitatea longitudinală va suferi şi din cauza scăderii cantităţii apei dintre captare şi microhidrocentrală. Debitul de servitute, deşi asigură supravieţuirea habitatelor şi tranzitul speciilor acvatice, nu asigură toţi parametrii habitatului existent, din cauza scăderii debitului pe acest tronson de râu. Odată cu scoaterea şi uzinarea apei, se va modifica albia pârâului prin următorii parametrii:

- debitul mediu lunar/anual - viteza de scurgere - adâncimea apei - lăţimea albiei

La nivelul evaluării adecvate a celor trei proiecte (MHC Lăpuşna, Creanga Albă şi

Secuş) s-au impus o serie de măsuri de reducere a impactului, astfel reducându-se considerabil şi impactul cumulativ. Totuşi, subliniem că prin aceste trei proiecte realizate la distanţe relativ mici, şi într-un bazin hidrografic comun (practic se va

66

altera zona superioara a bazinului hidrografic al Gurghiului) se va periclita reproducerea mai multor specii de peşti. Cel mai tare va suferi păstrăvul (Salmo trutta fario), care, deşi nu este o specie protejată la nivel comunitar, reprezintă un indicator al calităţii ecologice ale acestor pârâuri.

Luând în considerare cele de mai sus, se recomandă ca la nivelul sitului ROSCI0019, toate investiţiile priectate în viitor, care periclitează conectivitatea cursurilor de apă să se supună unei reglementări severe, luându-se în calcul impacturile cumulative asupra speciilor şi habitatelor acvatice la nivelul sitului. Recomandăm ca pe o rază de 10 km din jurul MHC Lăpuşna să existe o zonă de interdicţie pentru realizarea de investiţii similare (microhidrocentrale, păstrăvării, etc) care prin natura lor periclitează conectivitatea longitudinală şi/sau contribuie la o scădere a debitului pârâurilor. Recomandăm de asemenea, ca prin planul de management al sitului să se analizeze posibilitatea dezafectării tuturor pragurilor artificiale de pe cursurile de apă (cu excepţia celor care servesc un rol de apărare împotriva inundaţiilor).

În final, recomandăm, ca în cele 3 văi afectate, fauna piscicolă să fie atent monitorizată în vederea urmăririi statutului actual al populaţiilor de macronevertebrate acvatice, alge bentice şi peşti, şi să constituie studiul de referinţă pentru studiile de monitorizare. Scopul este de a urmări efectul investiţiilor asupra faunei acvatice. Planul de monitorizare este descris la capitolul 4.2.

67

Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pentru componentele afectate de implementarea proiectului

Specii şi habitate acvatice

În conformitate cu impactul potenţial estimat în stadiul de construcţie şi de operare al MHC Lăpuşna aducem câteva precizări privind măsurile de reducere al acestui impact sumarizate în Tabelul 14.

Tabelul 14. Impactul asupra mediului şi măsurile recomandate în cazul MHC Lăpuşna

Faza de lucru Impact asupra mediului Măsuri recomandate

Angrenarea de suspensii solide în masa apei

Canal de deviere în amonte de executarea lucrărilor de construcţie a pragului de captare

Poluare cu produse petroliere

Atenţie sporită în manipularea utilajelor, a combustibililor şi a lubrifianţilor

Schimbarea parametrilor hidromorfologici

Reabilitarea naturală a unui canal bypass

Faza de construcţie

Distrugerea unor habitate acvatice

Reabilitarea naturală a unui canal bypass

Intreruperea conectivităţii longitudinale

Reabilitarea naturală a unui canal bypass

Faza de exploatare Angrenarea de suspensii solide în masa apei

Lucrări de decolmatare pe perioada debitelor minime şi dirijarea apei pe timpul lucrărilor pe canalul bypass, depozitarea materialului solid rezultat din decolmatare în locuri portivite, departe de cursul de apă

Un impact deosebit de important, prezentat amănunţit în prealabil, este angrenarea de suspensii solide în masa apei. Acest pericol poate fi prezent atât în faza de construcţie cât şi în momentul exploatării MHC Lăpuşna, mai exact pe parcursul lucrărilor de intreţinere. Acumularea formată în amonte de pragurile de captare urmează să se colmateze pe parcursul exploatării. Lucrările de decolmatare prezintă un real pericol de angrenare de suspensii solide în masa apei în cantităţi mari, fapt ce poate duce la distrugerea faunei şi florei acvatice din aval. Este deosebit de important ca pe parcursul lucrărilor de decolmatare să se evite acest lucru. În acest scop recomandăm ca lucrările de decolmatare să se desfăşoare pe perioada secetoasă, cu debite mici şi apa să fie dirijată premergător lucrărilor de decolmatare pe canalul de bypass. Perioada secetoasă se recomandă, ca apa dirijată pe canal să nu producă efecte de viitură. Materia solidă rezultată de pe urma decolmatării nu trebuie să ajungă în albia minoră, trebuie transportată şi depozitată într-un loc potrivit, departe de cursul de apă.

68

O soluţie de prevenire al angrenării masive de suspensii solide atât în faza de construcţie cât şi în faza de mentenanţă, dar care constituie şi măsura optimă de contracarare a impactului negativ asupra conectivităţii longitudinale este utilizarea unui canal bypass.

Este vorba de fapt de o reconstrucţie a cursului natural în cazul râurilor barate, despre un canal care este menit să păstreze pe cât posibil parametrii hidromorfologici ale cursului natural (panta, viteza curentului, substratul) şi care să ocolească partea afectată de către obstrucţionarea cursului natural. Prin astfel de amenajări hidrotehnice se asigură conectivtatea longitudinală nu numai în cazul faunei piscicole, dar şi pentru restul organismelor acvatice.

În cazul barajelor de mici dimensiuni, cum este şi cazul pragului de captare de la MHC Lăpuşna, construcţia unui bypass mai sus amintit este măsura ideală de contracarare a obstrucţionării conectivităţii longitudinale.

Din punct de vedere tehnic se recomandă construcţia unui canal de ocolire a lacului de acumulare create de pragul de captare în aşa fel ca să se asigure în aceste canale următoarele condiţii:

• O adâncime a apei de minim 0,20 m

• O lăţime a canalului de 0,80 m

• O viteză maximă de curgere de 1m/s

• Ca material de construcţie recomandăm materiale din albia naturală a râului (în nici un caz beton)

• De asemenea se recomandă ca aceste canale să se despartă de cursul principal amonte de coada lacurilor de acumulare

Pe lângă considerentele de minimalizare al impactului de mediu, există şi consideraţii practice pentru această opţiune, şi anume: lucrările de construcţie a pragurilor de captare presupun canalizarea apei din albia minoră într-un canal de ocolire, ca lucrările de construcţie a pragurilor să poată să decurgă în condiţii optime.

Un inconvenient ar fi lungimea mai mare ale acestor canale de dirijare, dar care pe lângă faptul că pot fi transformate în bypass după finalizarea lucrărilor de construcţie, aceste canale de dirijare minimalizează şi angajarea de suspensii solide în masa apei pe parcursul lucrărilor de construcţie. De asemenea aceste canale se pot dovedi utile pe timpul de decolmatare a lacului de acumulare. Prin dirijarea apei pe canalul de bypass pe timpul lucrărilor de decolmatare se previne angrenarea de suspensii solide în masa apei.

Pentru a fixa conformaţia malurilor şi parametrii hidromorfologici în aceste canale se recomandă utilizarea traverselor de fixare a cotei talvegului, iar pentru a prevenii o lungime excesivă a canalelor în scopul asigurării criteriilor recomandate (debit, viteza curentului, lăţimea canalului), aceste traverse pot avea conformaţia de trepte, dar nu mai înalte de 30 cm.

69

Menţionăm faptul că această măsură, respectiv realizarea unui canal bypass a fost dezvoltat împreună cu investitorul, iar proiectarea canalului s-a făcut ţinând cont de parametrii prezentaţi mai sus.

Specii şi habitate terestre

Pentru ameliorarea procesului de colonizare cu plante ruderale sau alohtone se recomandă cosirea vegetaţiei ierboase şi eliminarea biomasei vegetale (toamna) din vecinătatea captării. Totodată se recomandă monitorizarea, pentru a evita apariţia ori răspândirea speciilor alohtone. În cazul depistării acestora, se vor elimina prin metode specifice (cosit, smuls, săpat), recomandate de un specialist botanist.

Totodată se recomandă monitorizarea tuturor zonelor afectate de construcţii pentru a evita apariţia speciilor alohtone, iar în zonele unde este inevitabilă afectarea vegetaţiei dintre drum şi cursul apei, se recomandă de asemenea cosirea vegetaţiei o dată pe an (toamna) pentru a ameliora procesul de ruderalizare.

În cazul locaţiei microhidrocentralei, se recomandă, ca pe lângă monitorizare, să se efectueze şi cositul vegetaţiei în jurul construcţiilor finalizate pentru a favoriza regenerarea pâlcurilor rămase de pajişte şi pentru a evita răspândirea speciilor ruderale şi alohtone. Totodată, se interzice plantarea cu scop ornamental sau cu scopul restaurării covorului vegetal a unor specii alohtone cum ar fi Impatiens glandulifera, Helianthus tuberosus, Robinia pseudoacacia, Reynoutria japonica, Solidago gigantea, Solidago canadensis, Helianthus tuberosus, Rudbeckia laciniata, Amorpha fruticosa, care pot deveni invazive.

În cazul în care după finalizarea construcţiilor disturbarea antropogenă se va diminua, aceste suprafeţe vor fi recolonizate parţial prin succesiune naturală, însă este necesar monitorizarea zonelor.

Se vor respecta, de asemenea, următoarele recomandări generale:

- efectuarea decopertărilor necesare doar în blocuri a solului fertil (în blocuri cu grosime de 20 cm, pe toată lăţimea suprafeţei de lucru) care să fie reaşezate după finalizarea lucrărilor;

- Evitarea distrugerii arborilor, pajiştilor, tufişurilor şi arbuştilor din perimetrul şi din jurul perimetrului de montare a conductei;

- în vederea protejării speciilor de păsări cuibăritoare este necesară evitarea lucrărilor de şantier în lunile mai-iulie;

- reparaţiile utilajelor şi mijloacelor de transport în afara incintelor specializate legale va fi interzisă;

- evitarea drenării pajiştilor umede

70

- evitarea drenării bălţilor temporare din apropierea drumului ca urmare a intervenţiei utilajelor în perioada de construcţie

- se impune restricţionarea accesului cu câini de companie, respectiv o interdicţie totală la accesul pisicilor domestice, în aria de implementare a proiectului.

- Prin dezvoltarea acestui proiect, se atinge limita maxima de deranj în zonă. Având în vedere importanţa populaţiilor de carnivore mari (urs, lup şi râs) din zonă, cât şi mişcările acestora, considerăm că în viitor trebuie instituit o interdicţie de construcţii într-un cerc cu rază de 2 km în jurul elementelor majore ale investiţiei.

4.2. Măsurile de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului

În acest scop propunem o campanie de monitorizare integrală a faunei acvatice amonte şi aval de priza de captare, care se va demara înaintea începerii lucrărilor de construcţie. Acest studiu este menit să urmărească statutul actual al populaţiilor de macronevertebrate acvatice, alge bentice şi peşti, şi să constituie studiul de referinţă pentru studiile de monitorizare.

Ca măsuri de monitorizare propunem studii integrale a faunei acvatice (macronevertebrate acvatice, alge bentice şi peşti), atât aval şi amonte de captare, cât şi pe canalul bypass. Monitorizarea va începe după primirea avizului/acordului de mediu, şi înainte de începerea lucrărilor cu efectuarea studiului de referinţă pentru monitorizare. Acest studiu va cuprinde datele şi indicatorii utilizaţi pentru monitorizarea post investiţie, şi se va realiza într-o perioadă de minim 6 luni. După finalizarea investiţiei se va efectua monitorizarea anuală/sezonieră. Frecvenţa acestor analize este recomandta a fi sezonier (primăvara, vara, toamna şi iarna) în primii 3 ani după finalizarea lucrărilor de construcţie, respectiv anual, vara, în anul al patrulea şi anul al cincelea după finalizarea investiţeiei.

Ca şi metode şi indicatori, propunem indexul saprob Pantle - Buck, respectiv European Fish Index.

În cazul în care tendinţa de declin a populaţiilor acvatice încă persistă la finele monitorizării de 5 ani, apare necesitatea unui studiu detaliat şi reconsiderarea măsurilor de reducere a impactului prevăzute şi aplicate până la momentul dat.

În cazul habitatelor, Beneficiarul va asigura monitorizarea întregii secţiuni dintre captare şi centrală în vederea identificării şi eliminării speciilor alohtone precum Impatiens glandulifera, Rudbeckia laciniata, Robinia pseudoacacia, Helianthus tuberosus, Reynoutria japonica etc. Monitorizarea se va efectua paralel cu demararea lucrărilor (în timpul lucrărilor existând cel mai mare risc) şi va continua timp de trei ani după finalizarea investiţiei.

71

Anual se va evalua efectivul vidrei (Lutra lutra) şi a tritonului carpatin (Triturus montandoni). Frecvenţa monitorizării acestor specii este anual, timp de patru ani de la începerea lucrărilor, şi va cuprinde cel puţin două sezoane de vegetaţie după finalizarea investiţiei. Astfel, dacă investiţia se va finaliza în doi ani calendaristici, monitorizarea va cuprinde aceşti doi ani şi încă doi ani calendaristic, timp în care investiţia va intra în funcţiune (pentru a cuprinde atât impactul construcţiilor cât şi impactul funcţionării normale). După efectuarea monitorizării timp de patru ani în şir, se recomandă repetarea acestuia la fiecare interval de 5ani, în perioada mai-iunie.

4.3. Măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare

În cazul în care studiul de monitorizare a speciilor şi habitatelor acvatice nu scoate în evidenţă stabilizarea sau ameliorarea stării ecologice pe tronsonul de pârâu afectat (amonte şi aval de priză) considerăm necesare următoarle măsuri:

1. În funcţie de rezultatul studiul de monitorizare, măsuri de repopulare cu specii de peşti a căror populaţii au avut de suferit de pe urma implementării proiectului.

2. Remedierea condiţiilor hidromorfologice pe tronsonul dintre captarea de apă şi punctul de redare a debitului. Această intervenţie este menită să asigure condiţiile prevăzute pentru canalul bypass pe toată lungimea privată de debitul natural.

În ceea ce priveşte restul speciilor monitorizate, se recomandă următoarele: Specii de plante alohtone: În cazul în care stabilirea speciilor alohtone nu a putut fi împiedicat, recomandăm

consultarea unui specialist botanist în vederea elaborării unor măsuri de eliminare a acestor specii.

Specii de interes comunitar: În cazul în care în urma celor 4 ani de monitorizare se constată o scădere a

efectivelor, se recomandă evaluarea unui set de măsuri pentru facilitarea tendinţei de creştere a populaţiilor.

72

Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

5.1. Metodologia folosită pentru culegerea informaţiilor

Pentru habitate:

În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.

1. Etapa de documentare. Au fost consultate toate materialele bibliografice disponibile care conţin informaţii specifice legate de distribuţia habitatelor ţintă la nivelul ariei studiate.

2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.

3. Etapa de ieşire pe teren pentru evaluarea habitatelor. În cadrul acestei etape, colectarea datelor s-a făcut prin parcurgerea zonei amplasamentului, dar şi a zonelor învecinate din situl Natura 2000 studiat, în funcţie de caracteristicile şi distribuţia fiecărui tip de habitat. Numărul, forma şi mărimea eşantioanelor de vegetaţie necesare pentru fiecare habitat s-a stabilit în concordanţă cu caracteristicile structurale (variabilitatea) habitatelor studiate.

4. Etapa de prelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate. Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.

Pentru ichtiofauna şi habitate acvatice:

Munca de teren a constat în investigarea habitatelor acvatice şi a zonelor din amonte şi din aval de locaţiile de interes. Pe baza parametrilor hidromorfologici a fost identificat zonarea pisciolă a tronsonului vizat, iar pe baza datelor din literatura de specialitate a fost întocmită lista de specii. Această lista de specii a cuprins toate speciile de peşti, care în condiţiile abiotice date de habitat pot fi teoretic prezente. Această listă teoretică a fost confruntată cu cele mai recente date faunistice din literatura de specialitate, precum şi cu observaţiile din teren.

Pentru vidră:

Metoda cea mai eficientă a fost identificarea excrementelor şi marcajelor teritoriale de pe cursul de râu studiat. Sa folosit pargurgerea pe jos a paraului si al afluentilor cu vizite succesive in locuri des folosite de vidra (pietre mai mari din albie, trunchiuri cazute pe mal, sub poduri, etc.).

Pentru carnivore mari:

73

Metoda transectelor a fost adaptată zonei studiate (văi lungi montane) prin parcurgerea văi şi observarea urmelor şi marcajului teritorial.

Pentru speciile de păsări existente pe suprafaţa amplasamentului:

În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.

1. Etapa de documentare. În această etapă au fost compilate toate informaţiile existente despre locaţia studiată. Pe de o parte s-au adunat informaţiile anterioare existente despre speciile de haepetofaună şi păsări înregistrate în zonă. Pe de altă parte s-au adunat informaţiile despre habitate necesare studiului propus (varietatea habitatelor, distribuţia lor, asocierea speciilor ţintă cu habitatele folosite etc.).

2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.

3. Etapa de ieşire pe teren (colectarea datelor) a fost una dintre cele mai importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe teren depind rezultatele studiilor şi implicit şi atingerea obiectivelor propuse.

Colectarea datelor s-a facut organizat pe grupuri de specii, bazat pe tipurile de monitoring specifice fiecărui grup conform literaturii de specialitate, prin metodele: acoperire totală – FC, observaţii din puncte fixe – PC, sau transecte – LT pentru speciile de păsări cuibăritoare.

Acoperire totală (FC). Pentru unele specii este posibilă acoperirea completă a habitatului ocupat de acestea şi implicit evaluarea precisă a numărului de perechi cuibăritoare. Astfel este cazul la Crex crex – unde în pajiştile folosite pentru cuibărit numărul masculilor cântători se poate evalua în întregime sau la Ciconia cionia – specie la care cuiburile active se pot număra în totalitate într-o zonă dată. Această metodă a fost preferată datorită suprafeţei mici a investiţiei. La fel este cazul şi pentru amfibieni.

Observaţii din puncte fixe (PC). Este cazul, în general, al răpitoarelor mari care pot fi evaluate din puncte fixe bine alese. În funcţie de comportamentul specie studiate, se alege o locaţiile de observare, distribuite spaţial corect pentru acoperirea zonei.

Transecte (LT). Pentru restul speciilor se fac transecte în care se înregistrează speciile într-o bandă continuă de lăţime standard prestabilită, de-o parte si de alta a transectului. Transectele sunt astfel distribuite încât să asigure pe de o parte o reprezentare echitabilă a tuturor habitatelor şi pe de altă parte să satisfacă cerinţele unei analize statistice ulterioare a datelor colectate.

Observaţiile din puncte fixe şi transectele au fost folosite pentru evaluarea suprafeţelor din imediata vecinătate a terenului ocupat de investiţie.

4. Etapa de pelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate. Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către

74

beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.

5.2. Descrierea dificultăţilor

Pe parcursul realizării studiului a fost dificilă accesarea informaţiei privind biodiverisitatea în zona studiată. Sursele recent publicate sunt extreme de rare iar evaluări recente – care să reconfirme sau să modifice starea de conservare a speciilor şi a habitatelor de interes comunitar – nu au fost făcute. Ca urmare, informaţiile folosite în cadrul acestui studiu provin din surse mai vechi, oficiale şi din studiile recente efectuate cu ocazia vizitelor în teren pentru prezentul proiect.

Colectivul de evaluare a constat din: expert evaluator de mediu Sándor Attila biolog Lészai István ecolog Domşa Cristian biolog Falka István biolog Havadtői Krisztina

75

CURRICULUM VITAE 1. Nume: Sandor

2. Prenume: Attila D.

3. Data si locul nasterii: 17.11.1973, Sovata 4. Nationalitate: română, etnie maghiară

5. Starea civila: căsătorit

6. Educatie:

Institutie (Data)

Data: 2000-2003

De la (luna / an)

Pana la (luna / an)

Calificare sau Diploma obtinuta

Universitatea din Debrecen, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii , Departamentul de Evoluţie şi de Biologie Umană / programul de doctorat

Institutie (Data)

Data: 1998 - 1999

De la (luna / an) 1998

Pana la (luna / an) 1999

Calificare sau Diploma obtinuta

Central European University, Budapest, Ungaria. Master’s degree in Environmental Sciences and Policy / diplomă Msc

Institutie (Data)

Data: 1994 – 1998

De la (luna / an) 1994

Pana la (luna / an) 1998

Calificare sau Diploma obtinuta

Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie, specializarea Biologie

7. Limbi straine: (Apreciati pe o scara de la1 la 5: de la 1 = Excelent la 5 = De baza)

Limba Citit Vorbit Scris

Engleză 1 1 1

Maghiară 1 1 1 Franceză 3 5 5 Franceză 3 5 5

8. Membru al unor corpuri/asociatii profesionale: Society for Conservation Biology, Raptor Research Foundation, Magyar Madártani Egyesület, European Ornithologists’ Union

76

9. Alte aptitudini (calculator, etc): MS Word, Excel, Access, Outlook, PowerPoint, Internet, SPSS, Route, etc. 10. Pozitia profesionala actuala: consilier probleme de mediu 11. Vechimea la locul actual de muncă: 2 ani 12. Calificări relevante pentru proiect: - avizare, evaluarea cererilor de avize de mediu - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - directive UE - planuri de dezvoltare locală, verificarea acestora, consiliere - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - aptitudini manageriale şi financiare - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate - prezenţă în diverse foruri ştiinţifice 13. Experienţa specifică în regiune:

Tara Data (de la.. pana la) Numele si descrierea pe scurt a proiectului

14. Experienta profesionala :

Perioada Locatia Compania Pozitia Descrierea atributiilor 2009 - prezent

Căpuşu Mare, jud. Cluj

Expert independent

Evaluator de mediu

Redactare studii de evaluare a impactului şi evaluări adecvate pentru planuri şi programe

2007 – august 2009

Târgu Mureş

APM Mureş consilier - avizare, evaluarea cererilor de avize de mediu, reglementări, controale pe teren, evaluări, studii de impact, - energie, sol, resurse naturale, păduri şi minerit - poluări, epurarea apelor (evaluare impact şi consiliere) - elaborare şi verificare proiecte normative - raportare - directive UE - planuri de dezvoltare locală, verificarea acestora, consiliere - elaborare propuneri de proiecte şi managementul proiectelor

77

Perioada Locatia Compania Pozitia Descrierea atributiilor 2003 - 2006

Cluj - Napoca

Societatea Ornitologică Română

Director conservare

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE, INTERREG) - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - aptitudini manageriale şi financiare - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate - prezenţă în diverse foruri ştiinţifice - reprezentant din partea României la diverse întâlniri şi grupuri de lucru la nivelul UE

2001 - 2003

Cluj - Napoca

Societatea Ornitologică Română

Coordonator proiecte

- coordonatorul Monitorizării Păsărilor Comune - reprezentantul român al programului Păsări ca şi indicatori biologici

2000 - 2001

Deva Parcul Naţional Retezat

Biolog, expert biodiversitate

- evaluări de bază şi monitoring - reglementări - planuri de monitoring şi de management

15. Alte informatii relevante:

- coautor (2 cărţi), co-editor (2 cărţi), autor (2 capitole, 25 articole ştiinţifice, 52 prezentări la conferinţe

78

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Lészai / István László Adresă(e) Nr. 5/24, Aleea Padiş, 400452, Cluj-Napoca, România

Telefon(oane) Mobil: +4 0742 462 765 E-mail(uri) leszaiistvan@gmail.com

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 27.05.1981

Sex M

Domeniul ocupaţional Ecologie / Conservarea biodiversităţii

Experienţa profesională

Perioada 2007 – prezent Funcţia sau postul ocupat biolog, consultant de mediu Activităţi şi responsabilităţi

principale - evaluări de specialitate în cadrul ariilor protejate din reţeaua Natura 2000, capitole biodiversitate pentru diverse investiţii în situri natura 2000, elaborare studii de impact şi evaluări adecvate - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor

(PHARE; LIFE, POS Mediu) - activităţi de traducere, organizatorice şi de secretariat

Numele şi adresa angajatorului SC NaturalNet SRL Tipul activităţii sau sectorul de

activitate Consultanţă în protecţia mediului

Perioada 2005 - 2007

Funcţia sau postul ocupat Coordonator proiecte Activităţi şi responsabilităţi

principale - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE, POS Mediu, AFM, GEF, Defra, etc) - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română Tipul activităţii sau sectorul de

activitate Conservarea biodiversităţii

Perioada 2004 - prezent

Funcţia sau postul ocupat Coordonator proiecte, voluntar

79

Activităţi şi responsabilităţi principale

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (AFM, GEF, Fundaţia ptr. Parteneriat, etc) - activităţi legate de custodia unei arii protejate (Fânaţele Clujului) - activităţi manageriale - campanii de mediu, strângeri de semnături, etc

Numele şi adresa angajatorului Asociaţia Transilvania Verde Tipul activităţii sau sectorul de

activitate ONG de mediu, voluntariat, conservarea biodiversităţii

Educaţie şi formare

Perioada 2004 - 2005 Calificarea / diploma obţinută diplomă Msc în ştiinţele mediului şi politici de mediu

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

ştiinţele mediului, politici de mediu, economia mediului, dezvoltare durabilă

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Central European University, Budapest, Ungaria

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Master în ştiinţele mediului, Msc

Perioada 2000 - 2004 Calificarea / diploma obţinută diplomă de licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

zoologie, morfologia plantelor şi a animalelor, citologie, anatomie, botanică, genetică, ecologie, etc.

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Licenţiat, Bsc

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Maghiară – limba maternă, Română – limba vorbită la nivel de limbă maternă

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

Engleză C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat

Germană B2 Utilizator independent B1 Utilizator

independent B1 Utilizator independent A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale • excelentă capacitate de comunicare, adaptare cu uşurinţă la diverse situaţii şi medii multiculturale – calitate dobândită în cadrul experienţei de muncă în Statele Unite ale Americii şi în cadrul programului de masterat, desfăşurat într-un mediu internaţional la Facultatea Central Europeană de la Budapesta

• spirit de echipă

80

Competenţe şi aptitudini organizatorice

• capacitate de coordonore a unor proiecte care implică mai multe componente şi o echipă eterogenă

• capacitate de comunicare cu diverşi factori interesaţi pentru obţinerea unui obiectiv comun

• capacitate de sinteză • capacitate de a lucra într-un mediu multidisciplinar

Competenţe şi aptitudini tehnice

Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare medie/ medium qualification) Fotografie / realizare şi tehnoredactare a imaginilor pentru diferite scopuri comerciale, ştiinţifice sau artistice

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Microsoft Office / Open Office Adobe Photoshop, Adobe Lightroom şi programe afiliate

Informaţii suplimentare Proiecte

Conservarea biodiversitatii prin promovarea turismului rural in microregiunea Sanpaul - Badeni, sit potential Natura 2000 (Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare potenţial ecoturistic, promovare (turistică) a unei microregiuni, înfiinţare arii protejate, conservarea biodiversităţii, promovare şi management arii protejate Investigarea prezenţei dropiei în România (Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare efectiv dropii în România, cooperare cu parteneri din Ungaria şi Serbia pentru conservarea speciei Estimarea populaţiei cuibăritoare de dumbrăveancă (Coracias garrulus) în România(Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare la nivel naţional a populaţiei, mediatizare Fânaţele Clujului: reluarea activităţilor de management al unei rezervaţii neglijate Biodiversitatea la Fânaţele Clujului: implicare şi mediatizare (Asociaţia Transilvania Verde) Activităţi: management arii protejate Protecţia florei valoroase din Rezervaţia Naturală Fânaţele Clujului (Asociaţia Transilvania Verde) Activităţi: evaluare habitate şi specii, dezvoltarea unor activităţi de management, mediatizare

Competenţe şi aptitudini artistice

Realizarea fotografiilor şi prelucrarea acestora în scop artistic

Permis(e) de conducere Categoria B şi C, obţinute în anul 1999 Lista publicaţiilor Vizauer T.-Cs., Hegyeli Zs., Leszai I., Kovacs Z. Cs. & I. Boros (2008) Fanaţele Clujului / Kolozsvari Szenafuvek nature reserve and their management – 9. Biology Days, Babeş-Bolyai University, Biology – Hungarian Line of Study – Apathy Istvan Association, Cluj-Napoca, 25-26 April 2008, pp. 42. Attila D. Sándor, István Lészai and Cristian Domşa (2009) - Are special protected areas (SPA) enough for the conservation of Romania’s forest birds?, 2nd European Congress of Conservation Biology, 1-5 Septembrie, Praga, Cehia (Poster)

81

Europass Curriculum Vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume Domşa / Cristian Adresă(e) Str. Şomcutului Nr. 286, 405200 Dej, CJ, România

Telefon(oane) 004 0364 113 677 Mobil 004 0740 242 978 Fax(uri) 004 0364 113 677

E-mail(uri) cristidomsa@yahoo.com

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 1978 Aprilie 09

Sex Masculin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Ecologie / Conservarea biodiversităţii

Experienţa profesională

Perioada Octombrie 2009 - Prezent Funcţia sau postul ocupat Studii Doctorale Activităţi şi responsabilităţi

principale Cercetare în domeniul distribuţiilor populaţionale la păsări pentru teza de doctorat

Numele şi adresa angajatorului Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Cercetare

Perioada Martie 2007 – Septembrie 2008

Funcţia sau postul ocupat Forest Officer Activităţi şi responsabilităţi

principale Coordonarea proiectului Bulgaro– Român de cartare a pădurilor (pentru Romania)

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română Tipul activităţii sau sectorul de

activitate Conservare

Perioada Decembrie 2004 – Martie 2007

Funcţia sau postul ocupat GIS and Database Manager Activităţi şi responsabilităţi

principale Lucru la desemnarea ariilor protejate (Reţeaua Natura 2000), analiza datelor spaţiale, dezvoltarea bazelor de date GIS

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română Tipul activităţii sau sectorul de Conservare

82

activitate

Perioada Octombrie 2003 – Decembrie 2004 Funcţia sau postul ocupat Coordonator de proiect Activităţi şi responsabilităţi

principale Coordonarea proiectului de conservare pentru „Rezervaţia Naturală Lacul Ştiucii”, finanţat de EEconet şi Stichting DOEN Olanda

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română Tipul activităţii sau sectorul de

activitate Conservare

Educaţie şi formare

Perioada Octombrie 2008 – Iunie 2011 Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie (în curs de obţinere)

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Distribuţia spaţială a speciilor de păsări bazată pe programul român de monitorizare a speciilor comune de păsari

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Doctor în Biologie / PhD

Perioada Decembrie 2004 Calificarea / diploma obţinută Operator GIS (nivel avansat)

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Curs GIS

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

ESRI România

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Nu are

Perioada Octombrie 2002 – Iunie 2003

Calificarea / diploma obţinută Masterat în Ecologie Disciplinele principale studiate /

competenţe profesionale dobândite

Ecologie sistemică şi conservarea biodiversităţii

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Master / MSc

Perioada Octombrie 1998 – Iunie 2002 Calificarea / diploma obţinută Licenţă

Disciplinele principale studiate / Ecologie şi protecţia mediului

83

competenţe profesionale dobândite

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Licenţiat / BSc

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Română ă

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

Engleză Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1

Franceză Independent user B1 Independent

user B1 Independent user B1 Independent

user B1 Independent user B1

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Bun organizator şi aptitudine pentru lucrul în echipă

Competenţe şi aptitudini tehnice

Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare înaltă / high qualification) Identificarea speciilor de plante şi a habitatelor (calificare medie / medium qualification)

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Utilizator IT (avansat) Suită Office (Microsoft, OpenOffice) Baze de date (Acces, Filemaker, OppenOffice Base) GIS (ArcGIS) Photoshop, GIMP

Permis(e) de conducere Categoria B

84

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Havadtői Krisztina Emese Adresă(e) str. Borsos Tamás nr. 5, Târgu-Mureş, 520065

Adresă temporară str. B. P. Haşdeu nr. 45, Cluj-Napoca Telefon(oane) Mobil: 0747812741

E-mail(uri) havadtoikrisztina@gmail.com Naţionalitate(-tăţi) maghiară

Data naşterii 20.12.1986. Sex F

Experienţa profesională

Perioada iulie – septembrie 2010. Funcţia sau postul ocupat voluntar în evaluarea a zece arii protejate din Munţii Trascău Activităţi şi responsabilităţi

principale evaluarea tipurilor de habitate, întocmirea unor liste de specii

Numele angajatorului SC NaturalNet SRL Sectorul de activitate protecţia mediului

Perioada iunie – august 2010. Funcţia sau postul ocupat voluntar în evaluarea habitatelor din zona proiectului RMGC Activităţi şi responsabilităţi

principale evaluarea tipurilor de habitate, întocmirea unor liste de specii

Numele angajatorului Călin Hodor Sectorul de activitate protecţia mediului

Educaţie şi formare

Perioada 2010- Calificarea / diploma obţinută -

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie şi Geologie, Secţia Utilizarea şi protecţia resurselor biologice

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

MSc

Perioada 2005-2008 Calificarea / diploma obţinută absolvent

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie şi Geologie, Secţia Biologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

BSc

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) maghiară

85

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

Limba română B1 Independent user B1 Independent

user B1 Independent user B1 Independent

user B1 Independent user

Limba engleză B1 Independent user B1 Independent

user B1 Independent user B1 Independent

user B1 Independent user

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale cooperare în grupuri multidisciplinare, coordonarea grupurilor mici de studenţi

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

MS Office, internet, STATISTICA 6.0 for Windows

Permis(e) de conducere cat. B

Informaţii suplimentare 2010 – Bursa Milvus: Sugár Szilárd, Havadtői Krisztina: Preferinţa de habitate pe scară mare a orbeţilor (Spalx sp.) pe Câmpia Transilvaniei şi Dealurile Clujului 28.06.2010. – 08.07.2010. – coordonarea grupurilor de studenţi pe parcursul practicii de teren de ecologie la Turulung-Vii 07.08.2010. – participare la simpozionul de protecţia mediului în cadrul programului Expo Târnava la Sângeorgiu de Pădure: „Sumar despre pajiştile xeromezofile din Câmpia Transilvaniei”

86

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Falka István Adresă(e) Nr.41, Str. Garii, Miercurea Nirajului, Romania

Telefon(oane) - Mobil: +40 745100510 Fax(uri) -

E-mail(uri) falkai@yahoo.com

Naţionalitate(-tăţi) Romana

Data naşterii 28.04.1978

Sex Masculin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Biolog

Experienţa profesională

Perioada Septembrie 2006 – prezent Funcţia sau postul ocupat Biolog Activităţi şi responsabilităţi

principale Monitorizarea calitatii apelor pe baza indicatorilor biologici Membru echipa nationala de pescuit stiintific

Numele şi adresa angajatorului Administratia Bazinala de Apa Mures, Str. Koteles Samuel, nr. 33, cod postal 540057, Targu Mures

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Laborator Calitatea Apelor

Perioada 2008-2010

Funcţia sau postul ocupat Membrul echiep nationale in cadrul intercalibrarii intenationale privind metodologia de evaluare a calitatii apei pe baza faunei piscicole

Activităţi şi responsabilităţi principale

Munca de teren si centralizarea datelor

Numele şi adresa angajatorului ANAR Tipul activităţii sau sectorul de

activitate Cercetare

Perioada Septembrie-Octombrie 2007

Funcţia sau postul ocupat Membrul echipei nationale de pescuit stiintific Activităţi şi responsabilităţi

principale Efectuare de prelevari de probe, pescuit stiintific pin electronarcoza

Numele şi adresa angajatorului ANAR, MInisterul Mediului Tipul activităţii sau sectorul de

activitate Cercetare

87

Perioada Octombrie 2002 – iulie 2004 Funcţia sau postul ocupat Asistent Activităţi şi responsabilităţi

principale Elaborare material didactic Predare material didactic Coordonare activitate didactica practica

Numele şi adresa angajatorului Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Biologie-Geologie, Str. Clinicilor, nr. 5-7, Cluj-Napoca

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Invatamant superior – Materia Zoologia Vertebratelor Invatamant superior – Materia Anatomia Comparata a Vertebratelor

Perioada Septembrie 2000 – iulie 2004

Funcţia sau postul ocupat Profesor de biologie Activităţi şi responsabilităţi

principale Predare biolgie in clasele V-XII

Numele şi adresa angajatorului Liceul Waldorf Cluj-Napoca, Str. G. Coposu, nr. 21, Cluj-Napoca Tipul activităţii sau sectorul de

activitate Invatamant preuniversitar

Educaţie şi formare

Perioada Octombrie 2002 – iulie 2003 Calificarea / diploma obţinută Master in Ecologie Sistemica si Conservarea Biodiversitatii

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Hidrobiolgie, Biostatistica,

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Biologie-Geologie, Str. Clinicilor, nr. 5-7, Cluj-Napoca

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

MSc

Perioada 1998 2002

Calificarea / diploma obţinută Licentiat in Biologie Disciplinele principale studiate /

competenţe profesionale dobândite

Zoologia Vertebratelor, Zoologie Nevertebratelor, Anatomie, Histologie, Microbiologie, Biochimie, Biofizica, Botanica, Satistica, Ecologie, Hidrobiologie, Genetica

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Biologie-Geologie, Str. Clinicilor, nr. 5-7, Cluj-Napoca

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

BSc

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) maghiara

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

88

Romana C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat

Engleza C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat

Germana B2 Utilizator independent B1 Utilizator

experimentat B1 Utilizator experimentat B1 Utilizator

experimentat B1 Utilizator experimentat

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale O buna capacitate de comunicare, rezultat al activitatii din invatamant Capacitate de adaptare la medii multiculturale, rezultate al stagiilor de pregatire din strainatate Spirit de echipa, rezultat al muncii de cercetare in echipa

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Bun organizator, rezultat al activitatii din invatamant si cercetare Experienta in logistica, rezultat al activitatilor de teren din campaniile de monitorizare a calitatii apelor Experienta in domeniul managmentului, rezultat din experienta de director de proiect de cercetare

Competenţe şi aptitudini tehnice

O buna cunoastere a tehniciilor de prelevare de probe biologice, rezultat al campaniilor de teren din cadul Apelor Romane si a numeroaselor cursuri organizate in acest cadru O buna cunoastere a metodelor de pescuit stiintific, rezultat atat al activitatii de cercetare, cat si al activitatii curente din cadrul Apelor Romane, precum si prin urmare a participarii in echipa nationala de pescuit in cadrul Expeditiei Joint Danube Survey 2

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

O buna stapanire a instrumentelor Microsoft Office, utilizare elementare de grafica pe calculator (Photoshop) si prelucrare video (Pinnacle Studio), precum si ARCGIS, ca urmare a preocuparilor profesionale

Competenţe şi aptitudini artistice

Grafica, rezultat al pregatirii preuniversitare

Alte competenţe şi aptitudini Sporturi nautice (rafting, caiac-canoe si ambarcatiuni cu motor), ca urmare a preocuparilor profesionale si a preocuparilor din timpul liber Parapantism, ca urmare a preocuparilor din timpul liber, pilot licentiat Alpinism, ca urmare a preocuparilor din timpul liber Speologie, ca urmare a preocuparilor din timpul liber, licentiat in tehnica speologica alpina -sef echipa

Permis(e) de conducere Permis conducere auto categoria B Permis conducere deambarcatiuni de agrement categoria D Licenta pilot categoria aeronave ultrausoare fara motor

Informaţii suplimentare In prezent doctorand la fara frecventa in faza finala al elaborarii tezei de doctorat Membru fondator al Societatii de Ichtiologie din Romania Membru al Federatiei Romane de Speologie Membru al echipei de cercetare in cadrul proiectului de cercetare CNCSIS nr. 832/2005 Director de proiect la proiectului de cercetare CNCSIS nr. 371/ 2006 Colaborator al proiectului de cercetare NATO Collaborative Linkage Grant nr. LST.CLG. 979499 Membru al echipei nationale de pescuit stiintific Reprezentant al Romaniei in programul de intercalibrare a metodologiei de evaluare a calitatii apei pe baza faunei piscicole

Anexe Anexa I lista de publicatii

89

Lista de publicaţii Gozlan R. E., Falka, I., et al, 2010. Pan-continental invasion of Pseudorasbora parva: towards a better

understanding of freshwater fish invasions, Fish and Fisheries, Wiley-Blackwell Publ. ISSN 1467-2960

Sloboda M, Mihalca AD, Falka I, Petrželková KJ, Carlsson M, Ghira I, Modrý D, 2010: Are gobiid fish more susceptible to predation if parasitized by Eustrongylides excisus? An answer from robbed snakes. Ecological Research 25, 469–473.

Záhorská, E., Kováč, V., Falka, I., Beyer, K., Katina, S., Copp, G.H., Gozlan, R.E., 2009: Morphological variability of the Asiatic cyprinid, topmouth gudgeon Pseudorasbora parva, in its introduced European range. Journal of Fish Biology 74: 167 – 185

Gavriloaie I.-C., Falka I., Bucur C., 2008 The most important Romanian researches on species Pseudorasbora parva (Temminck & Schlegel, 1846) (Teleostei, Cyprinidae). AACL Bioflux 1(2):117-122.

Falka I., Mérai K. E., Ferencz B., 2007 Origin of introduced Pseudorasbora parva populations in Romania, based on genetic markers (16S rRNA). Univ Bacău Stud Cerc Biol, Biol Anim , Vol. XIII.

Gavriloaie I. C., Falka I., 2006 Considerations concerning the present distribution of topmouth gudgeon Pseudorasbora parva (Temminck & Schlegel, 1846) (Pisces,Cyprinidae, Gobioninae) in Europe. Bruk Acta Musei 1(3):145-151.

Gavriloaie I. C, Meșter L. Falka I., 2006. Romanian researches on the species Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758) (Pisces, Centrarchidae), Acta Ichtiologica Romanica, vol I, 103-110.

Falka I., Bud I., Gavriloaie I. C. 2006. An alternative methodology in fish morphometry, Acta Ichtiologica Romanica, vol I, 83-93

Falka I., Bud I., 2006. Contributions to the morphology and phenotypic variability of Ictalurus nebulosus and its possible impacts on native fish species, 41st Croatian & 1st International Symposium on Agriculture, 519-520, ISBN. 953-6331-39-X

Dombi I., Bud I., Falka I., 2006. Morphometric differences among brown trout (Salmo trutta fario) populations in Transylvania, 41st Croatian & 1st International Symposium on Agriculture, 515-516, ISBN. 953-6331-39-X.

Gavriloaie I. C., Falka I. 2005. Romanian researches on species Ictalurus nebulosus (Le Sueur, 1819) (Pisces, Ictaluridae) Sibiu Studii si cercetări- Seria Ştiinţele Naturii, vol. 30

Gavriloaie I. C., Falka I. 2005. Un istoric al cercetărilor româneşti asupra speciei Pseudorasbora parva (Temnick&Schlegel, 1846) (Pisces, Cyprinidae), Drobeta-Seria Ştiinţele Naturii, 84-91, ISSN 1841-7086

G. H. Copp, P. G. Bianco, N. G. Bogutskaya, T. Erős, I. Falka, M. T. Ferreira, M. G. Fox, J. Freyhof, R. E. Gozlan, J. Grabowska, V. Kováč, R. Moreno-Amich, A. M. Naseka, M. Peňáz, M. Povž, M. Przybylski, M. Robillard, I. C. Russell, S. Stakėnas, S. Šumer, and A. Vila-Gispert, C. Wiesner 2005. To be, or not ot be, a non native freshwater fish?, J. Appl. Ichthyol. 21 (2005), 242–262

Falka, I. 2004. Assessment of the invasive potential in case of the African Sharphtooth catfish (Clarias gariepinus) in Romanian freshwaters., Studia Universitatis Vasile Goldiş Arad, Vol.14/2004., Vasile Goldiş University Press 2004

Falka, I. 2003. An uninvited guest, the topmouth gudgeon. Erdélyi Nimbród 5, 3. (în maghiară) Postere şi prezentări orale: Falka, I. 2002. How does the topmouth gudgeon feel in our waters? (A growth and variability

study). Prezentare orală: Zilele Biologiei Clujene, 12-14 Apr. 2002, Cluj-Napoca Falka, I., Dombi I., 2004. Assesment of the invasive potential in case of the African sharphtooth

catfish (Clarias gariepinus) in Romanian freshwaters. Prezentare orală: Primul Simpozion Naţional de Ichtiologie, 17-19 Sept. 2004, Arad.

Dombi, I., Bud, I., Falka, I. & Vladau, V. 2004. The present status of the fish fauna in Transylvania. Prezentare poster: Prospects for the 3rd Millenium Agriculture, Simpozion Internaţional, Cluj-Napoca, 20-23 Oct. 2004.

Falka, I., Bud, I., & Mag-Muresan, I.V. 2004. Comparative study of growth and morphometric variability of the topmouth gudgeon (Pseudorasbora parva). Prezentare poster: Prospects for the 3rd Millenium Agriculture, Simpozion Internaţional, Cluj-Napoca, 20-23 Oct. 2004.

Mag-Muresan, I.V., Bud, I., & Falka, I. 2004. Biotechnology for obtaining of supermales (YY) in Poecilia reticulata species. Prezentare poster: Prospects for the 3rd Millenium Agriculture, Simpozion Internaţional, Cluj-Napoca, 20-23 Oct. 2004.

90

Vladau, V., Bud, I., Boaru, A. & Falka, I.. 2004. A short review of closed recirculant systems in aquaculture. Prezentare poster: Prospects for the 3rd Millenium Agriculture Simpozion Internaţional, Cluj-Napoca, 20-23 Oct. 2004.

Falka, I. & Gavriloaie I. C. 2005. Specii noi în ihtiofauna din apele dulci al României şi unele aspecte legate de introducerea de specii. Prezentare orală. Neobiota în România şi Implicaţiile lor asupra Ecosistemelor, Arcalia, jud. Bistriţa, 2-3 Apr. 2005,

Pop, S. & Falka, I. 2005. Somnul african (Clarias gariepinus), o specie nouă în apele României. Prezentare orală. Neobiota în România şi Implicaţiile lor asupra Ecosistemelor, Arcalia, jud. Bistriţa, 2-3 Apr. 2005,

Falka I., Mérai Katalin, Alenyuk Renáta. 2005. Morfometria la peşti, formaldehidă şi morman de date? Prezentare orală, Zilele Biologie Clujenei, 22-23 Apr. 2005 Cluj-Napoca,

Gavriloaie I. C., Falka I. 2005. Un istoric al cercetărilor româneşti asupra speciei Pseudorasbora parva (Temnick&Schlegel, 1846) (Pisces, Cyprinidae). Prezentare orală, Simpozionul Mediul – Cercetare, Conservare, Valorificare, Drobeta Turnu Severin, 3-4 iunie, 2005.

Gavriloaie I. C., Lotus Meşter, Falka, I. 2005. Cercetări româneşti asupra speciei Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758) (Pisces, Centrarchidae). Prezentare orală, Simpozionul Naţional de Ichtiologie, Satu Mare, 16 septembrie

Falka I ., Bud I., Gavriloaie I. C., 2005. O abordare alternativă în morfometria peştilor. Prezentare orală, Simpozionul Naţional de Ichtiologie, Satu Mare, 16 septembrie

Falka I., Bud I., 2005. Studiul comparativ al rezultatelor morfometice obţinute prin metoda manuală şi metoda computerizată la peşti. Prezentare orală, Ecologia şi Protecţia Ecosistemelor, Bacău, 4-5 noiembrie,

Bud I., Falka I ., 2005. Caracterizarea morfologică şi variabilitatea fenotipică a bibanului soare (Lepomis gibbosus) înfuncţie de bazinele de exploatare. Prezentare orală, Ecologia şi Protecţia Ecosistemelor, Bacău, 4-5 noiembrie,

Dombi I., Bud I., Falka I., 2006. Morphometric differences among brown trout (Salmo trutta fario) populations in Transylvania. Prezentare orală, 41st Croatian & 1st International Symposium on Agriculture, Opatija, Croatia, 13-17 Feb.

Falka I., Bud I., 2006. Contributions to the morphology and phenotypic variability of Ictalurus nebulosus and its possible impacts on native fish species. Prezentare orală, 41st Croatian & 1st International Symposium on Agriculture, Opatija, Croatia, 13-17 Feb.

91

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

***, 2007, Formularul standard Natura 2000 a situlurilor ROSPA0033 şi ROSCI0019

Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A.,

2005: Habitatele României. Editura Technică Silvică. Bucureşti. Gafta, D., Mountford, O. eds., 2008: Manual de interpretare a habitatelor

Natura 2000 din România. Risoprint. Cluj-Napoca. Bănărescu P., 1964: Fauna Republicii Populare Romîne, Pisces-Osteichthyes,

volumul XIII., Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti Schmetterling A. David, Ronald W. Pierce, and Bradley W. Liermann, 2002:

Efficacity of Three Denil Fish Ladders for Low-Flow Fish Passage in Two Tributaries to the Blackfoot River, Montana, North American Journal of Fisheries Management 22: 929-933

S. Siligato and J. Böhmer, 2002: Evaluation of biological integrity of a small

urban stream system by investigating longitudinal variability of the fish assemblage, Chemosphere, Volume 47, Issue 7, May 2002, Pages 777-788

Zitek, S. Schmutz, M. Jungwirth, 2008: Assessing the efficiency of

connectivity measures with regard to the EU-Water Framework Directive in a Danube-tributary system, Hydrobiologia 609:139–161

Stastna, G., Kabelkova, I., Stransky, D., 2005: Ecological Status of the Botic

Stream - Effect of Longitudinal Connectivity Disturbance by a Reservoir on Benthic Community Structure, American Geophysical Union, Spring Meeting 2005

Manley, P.N.; Van Horne, B.; Roth, J.K.; Zielinski, W.J.; McKenzie, M.M.; Weller, T.J.; Weckerly, F.W.; Vojta, C. 2006. Multiple species inventory and monitoring technical guide. Gen. Tech. Rep. WO-73. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Washington Office. 204 p.

Bibby C.J., Burgess N.D. et Hill D.A., 2000: Bird Census Techniques. - Academic Press, London, 2nd edition.

Bibby C., Jones M., Marsden S., 1998: Expedition Field Techniques. - Bird Surveys. Expedition Advisory Centre, Royal Geographical Society, London.

Buckland S.T., Anderson D.R., Burnham K.P., Laake J.L. et Borchers D.L., 2001: Introduction to Distance sampling: estimating abundance of biological populations. - Oxford University Press, Oxford.

Diaz, M., J. C. Illera, D. Hedo 2001. Strategic Environmental Assessment of Plans and Programs: A methodology for estimating effects on biodiversity. Environmental Management 28 2: 267–279.

92

Gibbons D.W. et Gregory R.D., 2005: Birds. In: Sutherland W.J. [ed.]: Ecological Census techniques: a handbook. - Cambridge University Press, Cambridge, 2nd edition.

Gilbert G., Gibbons D.W. et Evans J., 1998: Bird Monitoring Methods - a manual of techniques for key UK species. - RSPB, Sandy.

Seiler, A., G. Veenbaas 1999. Landscape fragmentation due to Infrastructure. Presentation, IALE World Congress 1999, Snowmass, Colorado

Treweek, J. 1999. Ecological Impact Assessment. Blackwell Publishing Ltd., Oxford.

Underhill L. et Gibbons D., 2002: Mapping and monitoring bird populations; their conservation uses. In: Norris K. et Pain D. [eds.]: Conserving bird biodiversity; general principles and their application. - Cambridge University Press, Cambridge: 34-60.

93

ANEXA I. - Hărţi* (hărţile din acest studiu sunt oferite cu titlu gratuit)

Harta 1. Localizarea investiţiei în raport cu aria naturală protejată

Harta 2. Harta topografică a zonei investiţiei

94

Harta 3. Harta satelitară a zonei investiţiei

ANEXA II. – Fotografii

Foto 1. Zona captării

95

Foto 2. Zona clădirii MHC

Foto 3. Excrementele dovedesc prezenţa vidrei (Lutra lutra) în zona studiată