!================================================================================================

E D I T A T D E E L E V I I C O L I I NR.1 – HANGU„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„,,,,,,,,,,,,,,,

PLANETA LA CONTROL:Dac vrei s sari peste materialul urm tor, te rug m s te mai gânde ti.

Schimb rile suferite de aceast minunat planet pe care noi o numim Terra ne afecteaz pe to i. Nu te gândi c tu po i fi excep ia.

PLANETA NOASTR – O RE EA DE SISTEME VITALEPlaneta noastr a c tat înf area pe care o tim de-a lungul a milioane de ani. De multe ori r mânemuimi i de varietatea priveli tilor: ghe ari, locuri s cioase, stepe i pustiuri, dar i biotopuri fertile iteritorii cu vegeta ie luxuriant .Fiecare dintre aceste biotipuri se caracterizeaz prin anumite tr turi, f îns s fie sisteme izolate,închise. Ele sunt legate printr-o multitudine de cicluri interdependente în spa iul vital general : P mântul.Protec ia mediului înconjur tor nu presupune protejarea câtorva biotopuri, ci men inerea diversit iimecanismelor naturale ale întregului sistem : Terra.

PERICOL CA ATMOSFERA NOASTR S DEVIN O SER

Prezen a bioxidului de carbon, a vaporilor de ap , a metanului, a ozonului i a oxizilor de azot înatmosfer permite p trunderea radia iilor solare de lungime de und scurt la suprafa a p mântului. Eleîmpiedic reflexia unei p i a radia iilor termice i astfel se realizeaz o temperatur medie de 15° C. Activit ile umane conduc la o cre tere a acestor „gaze de ser ” naturale, a c ror acumulare înatmosfer reprezint un real pericol pentru omenire. Dac nu se vor întreprinde ac iuni globale deprotec ie a atmosferei, climatologii estimeaz o cre tere a temperaturii medii cu 1-4° C în urm torii cinciani. Urmarea: inundarea regiunilor de coast aflate sub nivelul m rii, cicloane i o extindere a zoneide ertice. Cea mai important contribu ie la cre terea efectului de ser o are bioxidul de carbon. Acest gazrezult inevitabil prin arderea combustibililor. Cea mai important m sur împotriva amplific rii efectuluide ser o reprezint economisirea i valorificarea superioar a energiei.

NATURA NU ESTE PRIMIT DE LA STR MO I, CI NE ESTE DATCU ÎNPRUMUT DE C TRE COPII NO TRI PENTRU A AVEA GRIJ DE EA !

Fondat înanul

2003 de

profesorGHEORGHE

DRUG

REVIST DE CULTUR I EDUCA IE ANUL V, NR. 9, NOIEMBRIE, 2007

IZVORA UL pagina 2

PENTRU S TATEA NOASTR : „SIDA – UN COMPLEX DE BOLI”

CUM SE TRANSMITE HIV ? CUM NU SE TRANSMITE HIV ?

În organismele infectate virusul HIV îl g sim în : sânge, lapte matern, sperm , secre iivaginale, urin , scaune.Virusul nu este rezistent în afara organismului uman, în condi iile mediuluiambiant. În seringi virusul poate rezista 10 zile.

SIGLA „SIDA” provine din ini ialele a patru cuvinte de origine francez :sindrom – ansamblul simptomelor care carecterizeaz o boalimuno – ceea ce ine de imunitatedeficien – sl birea capacit ii de ap rare a organismuluiacquise – dobândit în cursul vie ii

SIGLA „HIV” reprezint ini ialele cuvintelor din limba englez care definesc virusul:Human Immunodeficiensy Virus (Virusul Imunodeficien iei Umane)

o prin simpla convie uireo printr-o strângere de mâno printr-o îmbr areo prin transpira ie, saliv , lacrimio prin s rut, str nut, tuseo prin alimente, lenjerie, vesel folosit în

comuno prin în ep turi de ân ari sau alte insecte

o prin contact sexual neprotejato prin folosirea aceleia i seringio pe cale vertical ( de la mam la f t)o prin transfuzia de sânge, grefe depiele, organeo prin instrumentar medicalnesterilizat

Discriminarea doaremai mult decâtboala.

SIDA începe cu un sindrom de adenopatie generalizat persistent i cu oprirea în dezvoltare.Dup câteva luni apar forme minore ale infec iei HIV 1 i 2: febr persistent ( peste 3-4 s pt mâni),sc dere ponderal (peste 10% din greutate), diaree persistent (peste o lun ). La acestea, variabil, sepot ad uga astenie, transpira ii nocturne, adenopatie, spleno-megalie, cefalee. Simptomele bolii se potconfunda cu cele ale gripei sau mononucleozei infec ioz .

HIV+

,, Exist lucruri în via care trebuie ( sau a a credem ) inute ascunse. Îns povestea mea trebuie împ rt it tuturor, pentru a combate discriminarea celor infecta icu HIV ( virusul imunodeficien ei umane ). Am aflat c sunt seropozitiv dintr-o întâmplare :Mergeam cu o prieten s î i fac testul, deoarece avusese un contact sexual neprotejat, i pentru a-iar ta c sunt al turi de ea, am hot rât s îl facem amândou . Testul ei a ie it negativ, dar, spredurerea mea, pe fi a mea scria POZITIV. În acel moment am sim it c întreaga mea lume se pr bu te, iar persoana care mi-a redatsiguran a de sine i speran a a fost prietena mea, care m-a în eles i m-a sprijinit, poate tocmai pentrufaptul c ea îns i putea fi cea infectat , i ,,a tr it” aceast experien cumplit . Mesajul meu pentru voi, ceilal i, care nu trebuie s suferi i în urma discrimin rii, este catunci când întâlne ti un om seropozitiv, s te gânde ti mai întâi c e OM ca i tine, i apoi s încerci

te pui în situa ia sa. ” Alexa, 16 ani

IZVORA UL pagina 3

MESAJUL DIN STICL ...

rubric realizat de eleva Munteanu Oana-Cosmina,clasa a VIII-a A

Era odat o insul , unde tr iautoate sentimentele i valorile umane: BunaDispozi ie, Triste ea, În elepciunea… i cato i ceilal i, Iubirea. Într-o zi sentimentele fur anun ate

insula st s se scufunde, i î i preg tirnavele i plecar . Doar Iubirea r masepân în ultimul moment. Când insula fupe punctul s se scufunde, Iubirea decise

cear ajutor. Boga ia trecu pe lângIubire cu o barc luxoas i Iubirea îi zise:

- Bog ie, m po i lua cu tine? - Nu te pot lua, c ci e mult aur i argint în barca mea i nu am loc pentru tine. Iubirea atunci se hot rî s cear ajutorul Orgoliului care trecea pe-acoloîntr-o superb nav :- Orgoliu, te rog, m po i lua cu tine?- Nu te pot ajuta, Iubire…, r spunse Orgoliul, aici e totul perfect, mi-ai puteastrica nava. Atunci Iubirea întreb Triste ea, care trecea pe lâng ea:- Triste e, te rog, las -m s vin cu tine.- Oh, Iubire, r spunse Triste ea, sunt atât de trist încât trebuie s stau singur . Chiar i Buna Dispozi ie trecu pe lâng Iubire, dar era atât de mul umitîncât nu auzi c o striga. Dintr-o dat o voce spuse:- Vino Iubire, te iau cu mine. Era un b trân cel care vorbise. Iubirea se sim i atât de recunosc toare iplin de bucurie încât uit s îl întrebe pe b trân cum îl cheam . Când sosir pe

rm, b trânul plec . Iubirea î i d du seama cât de mult îi datora i întrebCunoa terea:- Cunoa tere, îmi po i spune cine m-a ajutat?- Era Timpul! r spunse Cunoa terea.- Timpul? se întreb Iubirea. Dar de ce tocmai Timpul m-a ajutat? Cunoa terea, plin de în elepciune, îi r spunse:- Pentru c numai Timpul e capabil s în eleag cât de important e Dragostea învia .

IZVORA UL pagina 4

Fil de istorie: LEGENDA HANGULUI I A CET II ALTANULUI

B trânii spun c demult, pe locul actualei comune, un mo ier pe numele Gu avea unmare han, la care lucrau foarte mul i sclavi. Acest Gu avea o avere numeroas , constând înaur, vite, p mânt i p duri, întregul inut al Hangului. De la numele lui, dup spusele

trânilor, se trage i numele de Hangu, sau Hanul lui Gu. Pe vremea lui, popoarele migratoare ajunseser în Moldova, i auzind de bog iile pecare le posed , t tarii, hunii i turcii atacau hanul pentru a-l pr da. De frica lor, Gu i-a pussclavii s sape un drum din satul Audia pân la Altan, fiind muntele cel mai înalt dinlocalitate.Începând a-l s pa de pe coasta muncelului, muncitorii au întâlnit rupturi, blebanuri, i odatterminat, ei au zidit în interiorul muntelui cetate. Aici Gu i-a adus aurul i a pus pe o masla intrare o solomârd din aur, care îi speria , unii spun c îi mânca, pe to i cei careîndr zneau s intre în cetate. Nu se mai tie dac aurul se mai afl acolo, în timp, pe locul cet ii s-a împ durit,acum putându-se vedea doar ni te s turi, ca o biut orientat nord-sud. Pe vremearegimului comunist, un grup organizat a încercat s g seasc comoara, îns se spune cnoaptea a venit o furtun puternic , p mântul s-a despicat, u ile cet ii s-au deschis i eiau fost înghi i de solomârd .

legend adaptat dup povestirile lui Mihai Catrinoiu

IZVORA UL pagina 5

INFO:

De la Eminescu citire...

- Mircea cel B trân st la un discurs cu Baiazid. Acesta îl prime te cu obr znicie i-l face întot felul ca pe o albie de porci. - În poezia «Fream t de codru», Mihai Eminescu folose te strofe cu versuri în rameîncruci ate. - Cea de-a doua faz a crea iei lui Eminescu s-a deosebit de prima i a urmat dup aceasta. - Codrul i Eminescu sunt prieteni, de aceea î i permit s se tutuiasc cu diminutive. - Din cauza condi iilor grele, Eminescu a murit de foame toat via a. - ...Sinteza este o compara ie. La tez nu scriem c la Eminescu g sim... la Co buc g sim nutiu ce. Sau c la Eminescu g sim vara i la la altceva. Nu a a se face o sintez . Principalul e nu fie gre eli de ortografie.

- Eminescu arat c fonfii, flecarii i gu ii se adunau în sfatul rii s i satisfac nevoile. - În codru, acolo unde românul i-a aflat totdeauna un sprijin, î i va g si i tân ra fat fragiii c unile ei.

- Romantismul apare într-o epoc de fr mânt ri cataclizmice în care omul, cel mai nobilanimal, este ridicat în slavi. - La începutul fiec rei poezii eminesciene st plantat câte un tei mai gros sau mai sub ire înfunc ie de câte strofe are poezia.

IZVORA UL pagina 5

INFO INFO INFO INFO INFO INFO INFO

MODERNIZARE

Anul acesta, la coala Hangu, s-au produs o serie de modific ri. S-a începutrenovarea cl dirii, prin schimbarea ferestrelor cu unele gen termopan i amenajareaunor b i în cadrul institu iei. Deasemeni s-a continuat programul început anulprecedent, cel de a asigura c ldur datorit unei centrale termice. Datorit acestormodific ri, cabinetul domnului director a fost mutat în înc perea ce servea cabibliotec , care la rândul ei a fost transferat în fosta sal de sport.

PROFESORI NOI

EDITORIAL În octombrie anul curent, domnul profesor Gheorghe Drug a lansat la edituraCetatea Doamnei cartea intitulat Istoria Hangului . Redac ia v-o recomand cu drag

inim , în ea putându-se g si multe informa ii folositoare i instructive, pentru c , precumdomnul profesor precizeaz în cartea sa, cunoa terea activit ilor înainta ilor, a idealurilorsau a suferin elor lor, pot constitui suportul moral al actelor i faptelor noastre... .

INVESTITII Administra ia local a demarat lucr rile privind infrastructura zonei, lucr riconstând, pentru început în asfaltarea a 300 de metri de drum, pentru ca mai apoi sînceap ridicarea sediului unei noi prim rii, care conform proiectului va deveni una dintrecele mai moderne institu ii de pe Valea Muntelui. Lucr rile privind modernizarea str zii din centru comunal au demarat în aceastvar . Va fi turnat covor asfaltic, vor fi construite patru pode e, vor fi betonate an urile ivor fi executate rigole de scurgere. Firma din Bucure ti, care a câ tigat licita ia pentruconstruc ia noului sediu al Prim riei, a venit în zon cu o parte din utilaje, a demaratlucrarea, dar a fost sistat deoarece firma are de finalizat o alt investi ie. Construc ia se va face pe baza fondurilor de la bugetul local, etapizat pe parcursul a2-3 ani, în func ie de sumele disponibile.

REDACTIA IZVORASULUI

Unele dintre modific ri s-au produs i în rândul profesorilor. Ne exprim mregretul pentru faptul c d-na Nichiforiuc Valentina, d-na Cortez Ana-Maria, d-naOlariu Iulia , d-nul Avarvarei Gheorghe nu se vor mai afla la catedra colii Hanguanul aceasta. Ur m bun venit d-nei Ple ca Ioana, d-nei Pintilie Mihaiela, d-nului

sc lescu Cristian. Deasemenea îi ur m revenire pl cut d-nei Papuc Mariana.

IZVORA UL pagina 6

Admiterea la liceu ... tezele cu subiect unic

Anul precedent elevii clasei a VII-a au sus inut pe semestrul al II-lea dou teze cusubiect unic, la limba român i la matematic . Anul acesta Ministerul Educa iei a hot râtca elevii de clasa a VII i a VIII s sus ie, în acest an colar, teze cu subiect unic care sînlocuiasc Testele Na ionale. Aceste teze vor fi evaluate în centre speciale, fiecare lucrare fiind corectat de doiprofesori, al ii decât cei din unit ile de înv mânt de unde provin tezele. Subiectele vorfi elaborate în cadrul Centrului Na ional pentru Curriculum i Evalure în Înv mântPreuniversitar, conform programei colare parcurse pân la data desf ur rii tezei. Dinmomentul primirii subiectelor, elevii au dou are pentru rezolvarea subiectelor. Eleviisurprin i fraudând teza primesc nota unu i trei puncte sc zute la purtare, iar profesoriicare furnizeaz r spunsuri sunt sanc ionate disciplinar, iar dup caz, li se poate întocmidosar penal.

Baremele unice de evaluare i notare vor fi postate pe site-ul MECT dupdesf urarea tezelor. Activitatea de evaluare va dura maxim trei zile i se va face pe bazaunui punctaj de la 1 la 100 (90 puncte pentru r spunsurile corecte i complete, 10 punctedin oficiu). Metodologia prevede existen a unui interval de 5 zile dup afi area notelor, încare profesorul are obliga ia de a analiza împreun cu elevii , lucr rile i notele ob inute. Admiterea la liceu a elevilor de clasa a VIII-a se face pe baza mediei de admitere ia op iunilor. Astfel media aritmetic a mediilor generale din clasa a V-a, a VI-a, a VII-a i aVIII-a constituie 50 la sut din media total . Cealalt jum tate este reprezentat demedia tezelor cu subiect unic. Despre admiterea elevilor din clasa a VII-a se presupune cse va face i pe baza notelor ob inute la aceste teze, sus inute în clasele a VII-a, a VIII-ai a IX-a, ceea ce presupune includerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial.

Redac ia revistei Izvora ul ureaz succes tuturor celor care vor sus ineteze cu subiect unic anul acesta!

În semestrul I, calendarul tezelor, comun penru ambele clase este urm torul:- 30 noiembrie 2007 : limba i literatura matern

- 5 decembrie 2007 : matematica- 11 decembrie 2007 : istorie ⁄ geografie (numai clasa a VIII-a)

- 4 decembrie 2007 : limba i literatura român- 11 ianuarie 2008 : depunerea contesta iilor

În semestrul al II-lea sunt programate urm toarele teze:- 6 mai 2008 : limba i literatura matern

- 9 mai 2008 : istorie ⁄ geografie (numai clasa a VIII-a)- 13 mai 2008 : limba i literatura român

- 16 mai 2008 : matematic- 29 mai 2008 : depunerea contesta iilor

IZVORA UL pagina 7

Fil de istorie: Fosta biseric a Hangului(1951-1960)

Dup mul i ani au ap rut semne de întrebare, despre biserica Hangului. Iat un interviurealizat de Gruber Antoneta, elev în clasa a V-a, cu bunicul sau Ursu Constantin.

Reporter: Bun ziua! Dumneavoastr , îmi puteti oferi câteva informa ii referitoare la fosta biserica Hangului ce acum se afl sub lacul de acumulare Izvorul Muntelui?

Constantin Ursu: Desigur, mul i ar dori s cunoasc “misterele” trecutului.Rep: Cât a durat construc ia sfântului loca ?C.U: Din câte tiu, s-a lucrat aproximativ 40 de ani. Bunica mea Casandra, d dea haine i

porumb muncitorilor, iar David Ursu, str -str bunicul a donat o parte de teren, pentru biseric icimitir. Leon Sava a ajutat i el, la pictarea sfântului loca , împreun cu preotul Coroama Mihai.Locuitorii au reu it s construiasc cea mai mare biseric de pe Valea Bistri ei.

Rep: În ce an a avut loc sfin irea?C.U: Nu îmi amintesc prea bine, dar în anul 1951 au fost finalizate lucr rile. Hramul se inea la

În area Domnului.Rep: Ce îmi pute i spune despre m iestria sa?C.U: Aaa…multe! Avea trei turnuri mai mici i unul mai mare. Era construit din beton armat,ine C.F.R. Cimitirul era lâng biseric . Eram copil de 8-9 ani i îmi stingeam setea, cu apa rece

dintr-o fântân , situat al turi de un stejar, de pe vremea lui tefan cel Mare. Avea aproximativ500 ani.

Rep: Se aflau icoane vechi, de pre ?C.U: Ce s spun, erau i noi, dar una dintre ele era veche, iar oamenii o considerau f toare de

minuni.Rep: Pute i determina estimativ dimensiunile loca ului?C.U: Lungimea era cam de 30m, la imea avea 15m, i în imea era cât un bloc cu patru etaje.Rep: V mul umesc foarte mult, pentru informa iile date!

A adar, acesta biseric a rezistat doar 9 ani. În anul 1960 s-a propus i executat demolarealoca ului. S-ar fi auzit c Mitropolia a primit desp gubiri importante. Femeile plângeau i spuneau

Dumnezeu le-au pedepsit, iar b rba ii î i vedeau munca ruinat . i ast zi b trânii î i amintesczilele de atunci.

informa ii culesede Gruber Antoneta,

clasa a VI-a

Legend

Se spune c înainte de demolarea bisericii, preotul luând totul în grab , a uitat pe mas ocandel aprins . Dup ce a fost executat demolarea loca ului, p rintele î i aminti de acea candel .Se presupune c unul dintre turlele bisericii a c zut peste ea, acoperind-o, ca apa s nu o poatstinge. Dup spusele oamenilor, candela arde neîncetat i acum, în zilele senine de var putând fiobservat .

♣ Verdi a fost respins la examenul de admitere la conservatoruldin Milano i a fost sf tuit de comisie s i aleag alt carier ;

♣ Pasteur a fost slab tocmai la materia în care mai târziu a avutcontribu ii deosebite, chimia;

♣ Newton era ultimul din clas .

I EI AU FOST ELEVI!

IZVORA UL pagina 8

ATEN ION RI

Aten ie la tatuaje! – Moda lor a cucerit întreg mapamondul, dar ce-i care seînfrumuse eaz cu ele nu au nici cea mai vag idee despre cât de d un toare sunt ele

ii. Tatuajele colorate con in mai mult de 60 de substan e chimice cancerigene,acelea i din care se fabric lacurile pentru ma ini, cerneala tipografic i vopselele textile.O dat ajunse în organism ele pot provoca cancer. Tatuajele în negru i albastru, la baza

rora st cerneala lavabil , sunt nontoxice.Aten ie cum privi i la televizor! – „Privitul unui ecran un timp mai îndelungat afecteazochii.” Cu to ii o tim, îns pu ini tiu de ce i cum pot evita iritarea. Majoritatea copiilordeschid ochii mai mult când se uit la televizor, ceea ce determin în jur de 7 clipiri peminut în loc de 23, cum ar fi normal. Deaceea, suprafa a ochiului se usuc , creând senza iade arsur i diminuând cu mult claritatea imaginii. Solu ie: de i incomod privitul din picioaree mult mai s tos. Pentru c trebuie s privi i în jos, ochii sunt pe jum tate închi i,suprafa a ce intr în contact cu aerul se diminueaz , iar lichidul care umeze te ochiul seevapor mai greu. Un alt avantaj este c stând în picioare obosi i mult mai u or, ceea cescurteaz timpul pe care îl petrece i în fa a televizorului.

O ALIMENTA IE RA IONAL

Hrana constituie nevoia fundamental a vie ii i este alc tuit din principiilefundamentale : proteinele sau albuminele (au rolul de a regenera esuturile i de a formanoi celule), lipidele sau gr simile (au rolul de a elibera energia), glucidele sau hidra ii decarbon (au rolul de eliberare a energiei imediat), substan ele minerale (f de careorganismul nu ar supravie ui), vitaminele (pe care le introducem o dat cu alimentele),apa (de i nu are valoare caloric , este indispensabil vie ii). Proteinele sau albuminele sunt de natur animal i vegetal . Ele trebuie s fieintroduse în alimenta ie în procent de circa 20-25% din valoarea caloric a alimenta ieiglobale zilnice, din care 50 % trebuie s fie de natur animal , cu valoare biologic mare. Glucidele sau hidra ii de carbon trebuie s alc tuiasc 40-50% din valoareacaloric total . Se vor prefera glucidele provenite din semin e, r cinoase, cereale imai pu in cele provenite din produse rafinate ca zah rul i dulciurile concentrate. Lipidele sau gr simile vor constitui 25-30 % din hrana obi nuit a omului. Ocantitate de 1/3 pân la ½ din totalul de gr simi este necesar s fie alc tuit din gr siminesaturate (uleiuri vegetale) ad ugate crude la mâncarea g tit . Restul vor putea figr simi animale (unt, gr simea din carne, din lapte, din brânz etc.).

Chestii de mare importan i mai ales de ... interes!!! Poema "Miori a" circula pe baz oral , adic nu a fost scris , din motive tehnice. Înbalada "Miori a" este vorba de trei ciobani care comploteaz împreun s -l omoare pe unuldintre ei. Ciobanul "Miori ei" a spus ca la cap s i se pun diverse categorii de fluiere.

Haiducii din doine, balade si idile erau liberi i ferici i ca p rile, animalele i pe tiicare zburd prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau în padure. Acoloei cântau, suflând din frunz i l sându-i pe boieri cu buza umflat .

UMOR

IZVORA UL pagina 9

21 DE SFATURI PENTRU NOTE DE 10 ...

1. Atingerea scopului pe care îl ave i în via este condi ionat de studiul individual. 2. Feri i-v s v face i munca neinteresant .

3. Planifica i-v pentru studiul individual un timp minim pe care ulterior s -l m ri iprogresiv.

4. Între orele 8-13 i 16.30-21.30 sunt perioadele optime de înv are dintr-o zi.5. Dup fiecare 40-50 minute de concentrare i înv are face i câte o pauz de 10-15

minute, în care s v relaxa i (întins cu ochii închi i pe un pat sau fotoliu, v plimba i,asculta i muzic , v juca i, face i gimnastic sau conversa ii, care s solicite i al i centrinervo i).

6. Dac sim i c nu v pute i concentra asupra unui subiect sau teme anumite, înv i-le pe p i mici.

7. Face i însemn ri, extrage i ideile esen iale din text i întocmi i un rezumat(însemn rile sunt folositoare la recapitulare i men in aten ia). 8. Disciplinele sau temele asem toare s fie încadrate în program succesiv (ex.matematic , fizic , chimie). M ri i pauzele dac orarul nu va permite acest lucru.

9. Nu trece i de la o tem la alta f ca întâi s nu fie bine însu it .10. Nu v aglomera i creierul cu informa ii curente, redundante, factuale sau pu in

semnificative (date, cifre, termeni, ani, adrese etc.) i care pot fi p strate în agende,carne ele .a. Fi i cât mai selectiv în re inerea informa iilor, iar când sunte i obligat smemora i ceva f rela ii logice între ele, apela i la sisteme memotehnice.

11. Repeta i a treia zi ceea ce a i înv at în prima.12. Nu înv i intensiv (cu 3 zile înainte de examen), ci extensiv (zilnic, permanent).

13. Înv area intensiv este eficient dac ciclurile de înv are sunt secondate de stagiiaplicative, care s solicite intens cuno tintele i deprinderile achizi ionate intensiv. 14. Faceti planul textului cât înv i, dac nu va trebui oricum s -l construi i improvizat,ad-hoc, pu in eficient, cât ve i fi examinat. 15. Ce nu în elege i bine i în profunzime materialul de înv at, confrunta i-v cu cât maimulte surse (manuale, dic ionare, enciclopedii etc.). 16. În preajma lucr rilor, dup înv are, supune i-v autoexamin rii, simula i situa ia delucrare, pune i pe cineva s v asculte i s v dea note, face i subiecte de lucrare, i

spunde i la cât mai multe.17. Feri i-v de e ecul ca "reac ie în lan ” în înv are i la lucrare.

18. Înv area pentru o anumit dat condi ioneaz uitarea dup data respectiv . 19. Înv area în condi ii u oare de stres i anexietate (precipitare, mobilizare) estesuperioar înv rii în condi ii de relaxare total . 20. Cunoa terea rezultatelor i a erorilor în înv are, mobilizeaz i orienteaz pe cel ceînva în asimilarea cuno tintelor. 21. Construi i-v tabele de specifica ie (liste cu cele mai importante no iuni, teze,principii, ipoteze, formule, scheme etc.) … de la ni te colegi care tiu ce spun.

IZVORA UL pagina 10

OMAGIU STR MO ILOR NO TRI:

Înc din timpurile str vechi, ara noastr s-aconfruntat cu multe necazuri, revolte i revolu ii. Toate acestea au adus rii noastremulte sacrificii umane, pre ul lor au fost jertfele tinerilor sau a copiilor. Mamele î iplângeau fiii iar so iile î i plângeau so ii i toate acestea doar pentru ca noi s tr im maibine, pentru ca România s fie un stat liber i independent. Via a lor s-a stins prea repede, dar r mân în amintirea noastr sacrificiul i eroismullor. Cinstind memoria lor d m dovada c nu au murit în zadar, fiindc efortul eroilor a fostde neuitat. Nu trebuie s uit m c toate acele r zboaie de la Rovine i multe alte locuri, aufost f cute pentru o via demn , pe atunci într-o ar asaltat . Eroismul acelor oameni a ridicat ara i poporul spre idealuri, greu de imaginat peatunci.Sperând în mai bine, nu se gândeau c vor muri i c nu vor mai prinde acele zile aleUnirii. S-au dus doar împin i de dorin a de a tr i într-o ar liber . Cinstind eroii acelor timpuri, ne cinstim pe noi în ine i suntem mândri c am avutasemenea str mo i.

Irimia Claudia-Elena, clasa a VI-a===================================================

E INCENDIU – CE S FAC? La coal ai înv at câteva ac iuni pe care trebuie s le urmezi în cazul în care te confrun i cu un incendiu.

i mai aminte ti cum trebuie s procedezi atunci când te afli într-o cladire în care s-a produs un incendiu ? Careeste num rul de telefon la care po i apela pompierii profesioni ti ? Când trebuie s suni la pompieriiprofesioni ti ? Cum anun i un incendiu la serviciul de pompieri ?

F : S recapitul m împreun - Dac te afli într-o cl dire incendiat , ie i imediat în aer liber.

- Dac e ti încuiat în cas , închide u a înc perii unde s-a produs incendiul. Intr într-o altcamer i dac po i suna la telefon, formeaz 981 i anun pompierii despre incendiu.

- Daca nu, deschide geamul i strig dupa ajutor, f s te apleci în afar .- In nici un caz s nu te ascunzi sub pat sau în dulap.- Nu folosi ascensorul.- Nu încerca s stingi tu însu i focul.- O dat ajuns afar , nu te mai întoarce în untru, chiar dac ai uitat acolo juc ria preferat .

rin ii î i vor cump ra alta. Via a ta este cea mai important .- Num rul de telefon la care pot fi apela i pompierii profesioni ti este :Num rul de telefon 981 / 112 este GRATUIT, fie c suni de la un telefon public sau privat.

La pompieri suni doar în caz de urgen : -incendii;accidente rutiere;alte situa ii.

i r spunzi la urm toarele întreb ri: Exemplificare

CINE ? Cine esti? numesc ...... i telefonez de la num rul .........CE ? Ce fel de accident anunti? La prietenul meu s-a produs unincendiu. El este

încuiat în cas împreuna cu fratele lui care are 2 ani.

UNDE ? Locul accidentului El locuie te pe strada ..., bl... apt... etaj.., sector ..Apoi a tep i telefonul pompierilor pentru a confirma apelul

N-AU MURIT ÎN ZADAR

981 / 112

AI GRIJ DE VIA A TA!

IZVORA UL pagina 11 EXPERIEN E NOI LA COALA HANGU:

Satul românesc, o cas a sufletului

Într-una dintre zilele c lduroase ale lui iunie, elevii claselor I-IV de la coala Hanguteapt cu ner bdare (în afara vacan ei de var ) un grup de elevi din jude ul Bac u.

Acest fapt a cauzat pe holurile colii mare zarv : cadre didactice i elevi pun lapunct ultimele detalii pentru a le face ederea cât mai pl cut . Pe fe ele tuturor se cite teemo ia, nelini tea i speran a ca programul nostru de parteneriat s deruleze a a cum afost planificat cu câteva s pt mâni în urm . Totul a pornit de la dorin a de a schimba experien e între elevii din mediul rural icel urban. Astfel s-a n scut proiectul nostru de colaborare, programul purtând denumirea„Satul românesc, o cas a sufletului”. Institu iile partenere sunt coala cu clasele I-VIII„George C linescu” One ti, jude ul Bac u i coala cu clasele I-VIII Hangu, jude ul Neam ,echipa de proiect fiind format din doamnele înv toare Pop Elena, Manolache Stelu a,Nacu Elena, Munteanu Carmen i Ropotoae Raluca. Musafirii nu s-au l sat mult a tepta i, ei sosind în comuna noastr în jurul amiezii.Dup ce s-au familiarizat cu peisajul satului, s-au putut bucura de aerul proasp t i s-auodihnit pe covorul de iarb din curtea colii. Fiind pofti i s viziteze s lile de clas , mare le-a fost mirarea când au descoperitlucr rile elevilor din orele de Educa ie plastic i Abilit i practice, expuse pe diversepanouri, constatând c exist preocup ri comune. Deoarece proiectul nostru poart unnume sugestiv, înv toarele au considerat c ar fi necesar s fie prezentat monografiaHangului. Au fost prezentate costume populare i diverse obiacte de care localnicii s-aufolosit în trecut. Întrucât emo iile au disp rut i pentru a se închega prietenii, elevii din cele doucoli au fost invita i la discoteca organizat într-una dintre s lile de clas .

Dup dou ore de dans i voie bun , musafirii no tri ne-au prezentat un scurtprogram format din cântece, dansuri moderne, glume. Replica noastr a fost prezentareaunei ez tori „Pe malul Bistri ei”, completat de dansurile populare specifice zonei. Finalul acestei zile a fost marcat de focul de tab aprins special pentru oaspe i peterenul de sport al colii. Grupa i în jurul lui, copii au cântat cântece despre var , copil riei vacan , practicând deasemenea i câteva jocuri.

A doua zi elevii s-au adunat în curtea colii pentru o nou experien , unic în via aunora, plimbarea cu vapora ul pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Departe de lumeazgomotoas a ora ului, fascina i de peisajul deosebit, copii din One ti au m rturisit c celedou zile petrecute în lumea satului au fost minunate, au înv at c via a la ar efrumoas , r mânând profund încânta i, ceea ce arat c proiectul i-a atins elul. La desp ire, elevii-gazd le-au d ruit cadouri confec ionate de ei i au f cutschimb de date pentru a putea comunica. Credem c aceste parteneriat a reprezentat o ocazie deosebit , benefic atâtelevilor cât i înv toarelor, i suntem ner bd tori „s întoarcem” vizita.

Rublic a fost realizat de d-na înv toare Munteanu tefania- Carmen

IZVORA UL pagina 12

NUMELE LUNILOR ANULUI

¯ IANUARIE vine de la zeul Ianus, fiul lui Apollo, care este prezentat de c tre romanicu dou fe e, privind cu una spre trecut i cu alta spre viitor.¯ FEBRUARIE vine de la Februa, porecla zei ei Junona, pe care romanii o serbau în

aceast lun .¯ MARTIE – dup zeul r zboiului, Marte. La Roma, sub domnia lui Romulus, anul începea

cu aceast lun .¯ APRILIE provine de la verbul “aprire” (a deschide ), fiindc în aceast lun natura se

deschide.¯ MAI aminte te de majores, nume dat de Romulus senatorilor romani.¯ IUNIE era luna dedicat tineretului ( junius ) .¯ IULIE îi datoreaz numele lui Iulius Cezar, care s-a n scut în aceast lun .¯ AUGUST vine de la Octavian August, primul împ rat roman. La început se numea

sextilis, adic luna a asea.¯ SEPTEMBRIE, OCTOMBRIE, NOIEMBRIE i DECEMBRIE sunt derivate de la

numerele de ordine ale lunilor, inând cont de faptul c anul începea din martie.

- În ce grup clasific m arpele cu ochelari?- În cea a animalelor cu vedere slab , r spunse promptun elev.

- Când vom înv a ceva desprecreier? întreab un elev.- Peste vreo dou luni! r spunseprofesoara. Acum avem altcevaîn cap. - De ce ai primit not mic la român ? întreab

dirigintele un elev.- Doamna profesoara mi-a cerut s conjung „a merge” idup ce apucai s spun: eu merg, tu mergi, el merge, aintervenit zicându-mi: Mai repede!- Ei, ce-i dac a spus asta?- P i, eu am continuat: noi alerg m, voi alerga i, eialearg .

La ora de religie: Profesorul: - Ionel tu vrei smergi în rai? Elevul: - Nu! Profesorul: - P i cum a a? Elevul: - Mama a spus c dupcoal s merg direct acas !

- Ce mai e nou pe la coal ? î i întreabun p rinte copilul care întârziasecâteva ore pe terenul de sport.- Mi-am prelungit contractul pentruclasa a IV-a pe înc un an.

Profesorulscrie pe tabl :2:2 i întreabun elev cesemnifica ieare.-Scor egal!

spundeacesta.

Profesorul: - Te stingere te vreoîntrebare?Elevul: - Nu. R spunsurile m camîncurc .

IZVORA UL pagina 13

Retrospectiv cu gândul spre viitor

Profesor, Gheorghe Drug Se vor împlini, la 13 februarie 2008, 550 de ani de la prima men iune a numelui de Hangu. A fostelaborat i emis acel act de cancelaria lui tefan cel Mare, domn al Moldovei, între anii 1457-1504. Înanul urm tor însc un rii sale, ca domn cre tin i ca ap tor al cre tin ii în fa a amenin rii crescânde aturcilor islamici, tefan în elegea s înt reasc rolul bisericii în stat i prin acordarea de p mânturi sausate m stirilor, acestea fiind cele care contribuiau la înt rirea credin ei cre tine a neamului românescortodox în fa a Semilunei. La data mai sus anun at , Hangu exista deja. Dar dac el apare în documente în 1458, spunem cde atunci exist documentar, adic de drept, fiindc de fapt era de mai mult vreme. Hanganilor care pre uiesc istoria li s-ar putea inculca un sentiment de mândrie c numelelocalit ii lor apare în documente înc de acum 550 de ani. Este i firesc. Numele de Hangu este mai vechidecât numele de Bucure ti, care apare documentar prin august 1459.Dar nu numai pentru aceasta ar trebui s fie mândri hanganii i când spun hangani m refer la to i ceicare sunt în jurul Ceahl ului, dinspre partea Bistri ei i de dincolo de Bistri a. O s întreba i: „ Dar de ce

fie mândri hanganii ?“. Bun întrebare i am s v r spund. Cum s nu fie mândri hanganii, dacteritoriul pe care locuiesc ei acum, a fost mam primitoare pentru oameni înc de acum 35.000 de ani,adic tocmai din paleoliticul superior, încât se poate spune c au existat locuitori ai acestei regiuni aHangului din copil ria omenirii. Aici s-au f cut descoperiri arheologice care au permis încadrareacronologic a celui mai vechi paleolitic din ar noastr - aurignacianul inferior. Aici s-au descoperiturmelel sate de primii oameni de pe teritoriul de ast zi al României care au folosit arcul i s geata. Totaici au tr it oameni i într-o epoc când se credea c , de regul ei ar trebui s tr iasc în zone de deal ide es. Este vorba despre epoca nou a pietrei, neoliticul. Poate fi demonstrat existen a popula iei tracice,apoi dacice prin vestitul trib al dacilor –carpii, precum i prezen a romanilor în zon , dup cum poate fidovedit i prezen a popula iei române ti în mileniul marilor migra ii. Deci, un alt motiv de satisfac iepentru cei ce pre uiesc istoria, este i faptul c se poate urm ri prezen a oamenilor pe acest teritoriu pe totparcursul dezvolt rii societ tii omene ti, din preistorie i pân ast zi. Câte localit i de pe valea Bistri ei,de la Piatra Neam spre Vatra Dornei,pot s aib o asemenea istorie? i ce este mai important este faptul

aceast istorie poate fi cunoscut de cei de ast zi, prin efortul unor mari arheologi i istorici, de taliena ional i interna ional , precum Nicolaescu –Plop or, M. Petrescu- Dâmbovi a, Constan in Cihodaruetc.,dar i de hangani, care au sintetizat aceste eforturi, dar au cercetat i ei i au adus la lumin fapteletrecutului, sau au consemnat tradi iile locului.

Se poate afirma , în momentul când redactez acest articol, c Hangu este un loc care „ muste te deistorie“. Muste te de istorie i a avut oameni care s scrie aceast istorie sau s culeag cântecele,legendele, povestirile i tradi iile locuitorilor i s le consemneze, spre a nu se pierde. De aceste fapte sefac „ vinova i“ un Constantin Matas , un Gheorghe Ungureanu, un Gavriil Galinescu, un ConstantinTurcu, un Teoctist Galinescu .a.

Este atât de bogat istoria Hangului încât a trezit i treze te i ast zi un mare interes pentrumijloacele de informare în mas . Ziari ti, redactori sau reporteri de la radio i televiziune sunt interesa i

fac reportaje în zon . Poate i pentru frumuse ile regiunii, poate i pentruc este aici un adev ratdepozit de informa ii care pot fi accesate direct de la surs , poate i pentru un destin tragic al a ez rilor,condamnate, din ra iuni de necesitate public , s dispar , pentru a face loc apelor z zuite de un barajridicat prin voin a oamenilor.

A tr it i tr ie te în Regiunea Hangului, o popula ie româneasc care este rezultatul unei simbiozeperfecte între elementele locale, care au tr it dintodteauna aici i a c rei continuitate este demonstrabil io popula ie venit din exteriorul Hangului, din alte p i ale Moldovei i din Ardeal.

continuare in pagina 14

IZVORA UL pagina 14

continuare din pagina 13

Evident c o asemenea existen îndelungat , pe un teritoriu favorabil existen ei umane, a dus ladezvoltarea unei culturi impresionante, cu variate domenii de manifestare, de la str vechi legende despremun i, locuri i fapte istorice, la cântece i tradi ii, din care unele sunt specifice zonei, putând constituielemente ale unei identit i bine conturate; s-a eviden iat aici o spiritualitate care surprinde prinprofunzime i ale c rei izvoare curg din timpurile dacice, daco-romane i se împletesc cu cele din eracre tin . Nu întâmpl tor regiunea Hangului apare ca un centru de cultur în istoria Evului Mediuromânesc, având în vedere numeroasele sih strii, schituri, m stiri întemeiate înc din vremeadesc lecatului Moldovei i continuate sau ctitorite în secolele urm toare. Ceahl ul a fost numit de unii un„ Athos românesc“ i nu cred c se exagereaz prea mult.

De la Drago , întemeietorul Moldovei i pân la regii României, Carol I i Ferdinand, Hangu afost martor i participant la numeroase momente din istoria medieval a Moldovei i din perioada de

urire a României moderne. A cunoscut Hangu i ororile celui de-al II-lea r zboi mondial.A suferit Hangu i perioade de restri te: n liri ale migratorilor, prezen e ale unor o tiri str ine i,

mai recent, str mutarea i ca urmare, pierderea multor elemente care îi defineau identitatea, n ruireamultor speran e i proiecte în devenire, dar, totodat i îmbog irea istoriei sale cu noi fapte i cu noielemente de identitate.

Acum, Hangu î i croie te i î i prefigureaz un nou viitor. Cred c în aceast prefigurare,cunoa terea istoriei , cultivarea tradi iilor i p strarea lor, trebuie s fie un pilon principal. Numai astfel seva putea con tientiza o identitate, care, cred eu, ar trebui s fie c utat i definit de fiecare localitate. Înaceast privin a hanganii au început de mult s ac ioneze i continu spre cunoa terea cât mai deplin aistoriei sale i descoperirea tuturor faptelor propriei identit i.

Hangu,8 septembrie,2007

E C O L O G I C sau NOI I NATURAtia i c …

Natura î i poart i singur de grij , f când cur enie in urma noastr , numai c timpul în careea face aceast cur enie este foarte mare. În tabelul de mai jos este dat durata în care unele materiale se biodegradeaz .

DIN REVISTA ECO

Materialul Durataig ri 3 luni

Hârtie 4 luniChibrituri 6 luniFiltrul de la ig ri 2 aniLemn 15 aniCutii de Al 10-100 aniPlastic 100-1000 aniSticl 4000 ani

IZVORA UL pagina 15INFO HANGU: Investi ii în comuna Hangu

Administra ia local a demarat lucr rile privind infrastructura zonei, lucr riconstând, pentru început în asfaltarea a 300 de metri de drum, pentru ca mai apoi sînceap ridicarea sediului unei noi prim rii, care conform proiectului va deveni una dintrecele mai moderne institu ii de pe Valea Muntelui. Lucr rile privind modernizarea str zii din centru comunal au demarat în aceastvar . Va fi turnat covor asfaltic, vor fi construite patru pode e, vor fi betonate an urile ivor fi executate rigole de scurgere. Firma din Bucure ti, care a câ tigat licita ia pentruconstruc ia noului sediu al Prim riei, a venit în zon cu o parte din utilaje, a demaratlucrarea, dar a fost sistat deoarece firma are de finalizat o alt investi ie. Construc ia se va face pe baza fondurilor de la bugetul local, etapizat pe parcursul a2-3 ani, în func ie de sumele disponibile.

SEMNALE DE ALARM :

Semnalul PREALARM AERIAN se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Semnalul ALARM AERIAN se compune din 15 sunete (impulsuri) a 4 secundefiecare, cu pauz de 4 secunde între ele. Semnalul ALARM LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cupauz de 10 secunde între ele. Semnalul ÎNCETAREA ALRMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceea iintensitate, timp de 2 minute.

Prim ria Hangu pune la dispozi ie trei NUMERE DE TELEFON la care pute i anun acazuri concrete de calamit i:

257501257524257712

CUM SE INSTALEAZ DEPENDEN A ?Înainte de a r spunde la aceast întrebare trebuie s precizez c alcoolul, tutunul sunt totdroguri. Dependen a de droguri este imprevizibil . Dac crezi c luând o singur dat tevei putea opri la prima încercare, te în eli. Vei încerca i a doua oar pentru a sim i înc odat efectul halucinant, „agreabil” al drogului, apoi vei continua s consumi, pentru clipsa lor provoac suferin fizic i psihic . Niciodat nu po i ti cum reac ioneaz corpul

u la astfel de substan e chimice. Chiar dac la prima încercare i se pare c totul este înregul , asta nu înseamn c a doua oar nu va fi mai grav, pentru c de i pe moment tu nurealizezi, organismul t u sufer .

IZVORA UL pagina 16Condeie de elev

VARA

Var luminoas PRIETENII ANIMALELOR Vii la noi în cas , Cu cercei ca focul Animalele sunt foarte bune

Tu aduci norocul. Nu le certa i, nu le r ni i.Ele v fac mult bine,

Pe câmpia aurie Trebuie s le ocroti i. ade o p rie, i ele sunt ni te fiin e, Grâul râde îng lbenit, Au un suflet ca i noi. De ru ine macul s-a înro it. Ave i grij deele,

i vor fi prietene cu voi.Mergem la sc ldat,

Ce bine ne-am distrat. Moro an Corina, clasa a VI-a Asta este vara, Încânt toat ara.

Gruber Antoneta, clasa a VI-a ÎMPREUN PUTEMSALVA PLANETA!

Se întâmpl deseori S-arunc m pe jos gunoi. Oare chiar nu ne gândim Cât avem de suferit?!

Cine crede- i c-ar putea S ne salveze planeta, Dac noi nu o p str m, Ca pe-un sfânt s-o vener m?

Dac ne vom str dui, i-mpreun vom munci, Vom salva a noastr lume De-a rezidurilor urme.

Oana Munteanu, clasa a VIII-aA

IZVORA UL pagina 17

ARTA CONVIE UIRII CIVILIZATE A tr i civilizat înseamn a respecta o gam larg de reguli ce in de bunul sim .

Oamenii au obiceiuri bune i rele. Cum obi nuin a este a doua noastr natur , acestea suntfoarte importante atât pentru noi, cât i pentru cei din jur. Dar bunele obiceiurirespectate cu stricte e ar face dintr-un om un sfânt i dintr-o societate real o lumeutopic . O form de polite e este salutul, dar i acesta se bazeaz pe reguli stricte. Cândîntâlne te o doamn , b rbatul salut primul. Dar dac o doamn mai tân , întâlne te ofemeie mai în vârst , aceasta trebuie s o salute. Deasemenea, superiorul salut primul, lafel i persoana care se al tur unui grup. Dac o femeie intr într-o înc pere, to i b rba iisunt nevoi i s se ridice, iar dac aceasta este mai înaintat în vârst , i femeile. B rbatulsalut prin s rutarea mâinii unei doamne, strângerea mâinii unui domn, sau doar printr-unsalut verbal. Doamna întotdeauna, r spunde la salut printr-un surâs sau o înclinare u oar acapului. Între femei se poate utiliza i salutul verbal. Ner spunderea la un salut este oofens grav adus persoanei respective, fiind un lucru stric interzis de bunele maniere. S râzi nu este numai firesc, ci i un semn de s tate. Dar trebuie manifestat cumodera ie, iar zâmbetul trebuie etalat permanent, altfel transformându-se în rictus sau înrânjet. Aceea i importan o constituie i gesturile. În societate NU trebuie s gesticul m,

batem nervos cu degetele pe o suprafa , s înfund m mâinile în buzunare sau s inemgenunchii cu ele, s trosnim degetele, s rotim podul palmei. A ap rut o interdic ie par ialeronat : s nu ar i nimic cu degetul. Se poate ar ta cu degetul orice în afara uneipersoane. Din cauza unui vocabular s rac, semn al lipsei de cultur , majoritatea oamenilor lasbalt o discu ie abia început , sau se refugiaz în expresii de o mare banalitate, cum ar fi:„E foarte adev rat”, „A a e via a”, „A a e lumea”. Pe de alt parte, trebuie s ne ferim sfolosim în permanen expresii ca:”Pe cuvânt de onoare!”, ”Pe cuvântul meu!”,„Fantastic!”,”Formidabil!”, „Nemaiauzit!”, crezând c ele dau greutate spuselor. Larg

spândite sunt i aceste ticuri verbale:”Nu tiu cum s i spun”, „Ce s i povestesc”,„Asta-i treaba”, „Adic ... n-am în eles”. S recunoa tem c ele au devenit reprezentativepentru o ampl categorie de oameni care, dac ar renun a la ele, ar constata c n-ar maiavea nimic de spus. Dar cel mai obositor este felul în care unii î i termin (sau î i încep)toate frazele cu: „Asta este”,”Nu-i a a?”,” tii...”, „Ce s -i faci?”, „M rog”, ”În sfâr it”,„Auzi?”, „În elegi?”, mai ales la telefon. Aceste formule sunt fie agresive, fie cer oaprobare, dar cel mai des nu au nici un sens, fiind vorbe goale. S recunoa tem c neplictise te de moarte o discu ie în care se abuzeaz de acest gen de expresii. La frontieradintre nepolite e i s cie mental se plaseaz r spunsurile stereotipe, i ele ticuriverbale, de genul: „Da, natural!”, „Este absolut clar!”, „Exact!”, „Corect!”, „Absolut nici oleg tur !” sau „Nu m intereseaz !”.

Continuare în pagina 19...

IZVORA UL pagina 18

TEST DE INTERPRETARE V rog ca pentru câteva minute s v deconecta i de tot ce v înconjoar i s citi icu aten ie:

COALA este:- primul izvor al cunoa terii- un r u necesar- etapa fundamental a inform rii i form rii pentru via- un loc ciudat în care atunci când e ti, a tep i s pleci mai repede, iar când termini îlregre i

FAMILIA este:- un cuib din care trebuie s zbori la timp- tiparul personalit ii viitoare- nu i-o alegi, asta e!- siguran a c e ti iubit i sprijinit în via

PRIETENIA este:- cel mai frumos sentiment- o surs de putere i încredere în via- o floare rar care trebuie mereu îngrijit

NATURA este:- casa noastr , a tuturor- lumea care trebuie cucerit i supus- o mam bun cu copiii r i, dar i când se va sup ra pe noi....- mediul firesc în care trebuie s te întorci din când în când ca s î i recape i for ele

REU ITA este:- r splata efortului depus- dep irea unor înfrângeri- o ans în via- norocul prostului Acum reciti i, i pe m sur ce parcurge i textul alege i o variant care s exprime

rerea voastr despre tema respectiv . Nota i r spunsurile. Poate v întreba i ce semnific acest test. Studiile au ar tat c omul percepe altfellucruri dup o mai lung sau o mai scurt perioad de timp, în diferite st ri emo ionale.

adar, nota i r spunsurile, i reface i testul la sfâr itul anului colar. Dac sunte i sincericu voi în iv , garantez c la refacerea testului, rezultatele vor fi diferite, ceea ce v vaar ta cât de mult v-a i schimbat percep ia cu privire la unele lucruri.

IRIMIA CLAUDIA-ELENA, clasa a VI-a

IZVORA UL pagina 19

\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

SPUNE I „ NU!“ VIOLEN EI ÎNCOAL

• Lupt pentru drepturile tale dar într-o manier non violent !

• Violen a este un act prin care r ne tisau po i fi r nit chiar tu!

• Nimic nu justific un act violent;adev ratele solu ii care aduc beneficii petermen lung, se nasc prin negociere!

CÂND DEVENIMVIOLEN I

Ø Când ne exprim m senti-mentele de mânie i frustare

Ø Când ni se pare c nu existsolutii la problemele noastre

Ø Când dorim s exercit m uncontrol asupra celorlal i

IA ATITUDINE ÎMPOTRIVAVIOLEN EI!

q NU ÎN CERCA S I FACI SINGURDREPTATE, MAI ALES ATUNCI CÂND

TI AMENIN AT!q EVIT SITUA IILE CONFLICTUALE;

SITUA IA POATE SC PA DE SUBCONTROL I P[OT AP REACONSECIN E DRAMATICE!

q NU L SA FURIA S I CONTROLEZEMINTEA!

q CAUT ÎN ELEGERE I PROTEC IELA DIRIGINTE, CONSILIER

COLAR,DIRECTOR SAU ALT

POLI IA V RECOMAND :

ü Lua i-v m suri de precau ie, mai ales la ore târzii, pe str zi necirculate sau cândtrece i prin locuri slab luminate!

ü Nu purta i în mod ostentativ bijuterii, podoabe sau obiecte de pret asupra voastr !Aceste bunuri tenteaz infractorii i pute i fi victima unor tâlh rii!

ü In cazul unei agresiuni, striga i i alerta i persoanele din zon !ü Incerca i s re ine i semnalmentele infractorilor, poreclele sau apelativele folosite

de ace tia! Sunt indicii importante pentru lucr torii din poli ie!ü Nu da i curs invita iilor provenite de la cuno tin e ocazionale!ü Nu frecventa i localurile unde se consum b uturi alcoolice!

IZVORA UL pagina 20... continuare din pagina 16

ARTA CONVIE UIRII CIVILIZATE Tot de bunul sim ine i vestimenta ia. Adev rata elegan se ob ine din acordulperfect între hain , împrejurare i personalitatea celui care o poart . Un aforism demn dere inut în acest domeniu sun astfel: „Mai degrab pu in mai simplu decât un pic preaînc rcat.”. Pentru femei exist o serie de reguli ce trebuie respectate. O femeie cu gust nupoart culori prea ip toare i ine cont de anumite legi estetice elementare. Dac ai tenulpalid, galbenul i verdele te vor face livid , dar dac ai ochii alba tri nu por i verde. Dacnu e ti prea zvelt , trebuie s evi i cre urile, cutele i s te fere ti de dungile orizontale,dup cum, dac e ti foarte înalt , trebuie s te fere ti de dungile verticale. Totu i , latinere e ne putem permite îndr zneli interzise la maturitate. O mare provocare a adolescen ilor este s curtezi o fat . Prima regul este s orespec i i s nu devii prea insistent. Prin natura lor, fetele sunt mai predispuse laconfesiuni. in un jurnal, scriu scrisori, î i m rturisesc fr mânt rile prietenului, prietenelorsau chiar p rin ilor. Sunt mai idealiste, mai romantice, mai vis toare. B ie ii, îns , sunt maipu in dispu i s i deschid sufletul, dar au mereu idei, vor s ac ioneze, lucru nuîntotdeauna pe placul fetelor. B ie ii prea insisten i sunt foarte sup tori. Ace tia suntori prost crescu i, ori obseda i! O poezie sau o floare d ruit din toat inima, are un efectmai mare asupra unei fete, decât un cadou scump, mai ales dac nu este o ocazie potrivit .Un cadou valoreaz de o mie de ori mai mult dac este oferit la timp.Ocaziile în care seofer cadouri unei fete sunt : Cr ciunul, 8 Martie, Aniversarea, Onomastica, sau pentrufelicitarea unor reu ite. Acestea sunt doar o mic parte din regulile ce trebuie respectate pentru a tr icivilizat.

STRUCTURA ANULUI COLAR 2007 – 2008

Cursurile noului an colar vor începe luni, 17 septembrie 2007, i se vor încheiavineri, 13 iunie 2008, însumând 35 de s pt mâni de coal (175 de zile lucr toare). Semestrul I începe luni, 17 iunie 2007, i se termin vineri, 1 februarie 2008, fiindîntrerupt de vacan a de iarn , care va ine de sâmb , 22 decembrie 2007, pân duminic ,6 ianuarie 2008. În primul semestru, în perioada 29 octombrie-4 noiembrie 2007, clasele dinînv mântul primar i grupele din înv mântul pre colar sunt în vacan , iar pentruintervalul 2-10 februarie 2008 este programat vacan a intersemestrial .

Semestrul II va începe luni, 11 februarie 2008, i se va încheia vineri, 13 iunie 2008.De sâmb , 26 aprilie 2008 i pân duminic , 4 mai 2008, elevii vor fi în vacan a deprim var .

Vacan a de va r începe vineri, 14 iunie, i se va termina duminic , 14 septembrie2008.

Pentru clasa a VIII-a ultima zi de cursuri este vineri, 6 iunie 2008, durata cursurilorfiind de 34 de s pt mâni. REDACTIA

IZVORA UL pagina 21

INTERAC IUNEA OMULUI CU ANIMALELE

De când omul a devenit specia dominant pe P mânt, entuaziasmat de acest succes, a început s -i modifice cu elan mediul vital, schimbând astfel i via a animalelor din acesta. Secole de-a rândul amiat copaci, ne-am aruncat gunoiul, am l sat gazele toxice s ajung în atmosfer , am vânat i am ucis

animalele s lbatice, am pescuit din oceane pân la epuizare, f s ne gândim ce consecin e vor aveaac iunile noastre, pe termen lung . Abia acum începem s în elegem înceti or, c dac distrugem

mântul, ne autodistrugem, dac vom continua aceste activit i în acea i m sur . Prin ardereaminereurilor combustibile, cum ar fi c rbunele, i prin distrugerea masiv a p durii, contribuim laînc lzirea global . i cea mai mic cre tere a temperaturii planetei poate conduce la extrememeteorologice foarte grave, caz în care datorit topirii maselor polare pot determina inunda ii severe. Artrebui s în elegem c tot ce arunc m nu dispare pur i simplu, fie c este vorba despre gunoiul dispersatîn mare sau despre gazele emise în atmosfer . Astfel se formeaz i alte substan e toxice, care perturbechilibru ecologic.

Consecin ele schimb rilor întreprinse în mediul nostru trebuie suportate i de plante i animale.Exist din p cate i lucruri mai rele decât acestea: am distrus i distrugem în continuare nenum rate speciide animale prin vânatul nes buit pentru a ob ine lucruri pe care le-am putea ob ine la fel de u or i prinalte metode, mai pu in invazive. Totodat , prin perturbarea habitatelor lor predispunem la eventualadispari ie.

Dac vrem s ne oprim din acest drum spre pierzanie, trebuie s ne schimb m radical atitudineafa de mediul înconjur tor i fa de ceilal i oameni.

Curiozit i despre animale

TIA I C ……

- Veninul scorpionului este asem nator cu cel al arpelui cobr ? 1 mg de venin omoar uncâine de 15- 20 kg.- Exist p ianjeni care nu es pânz pentru prinderea pr zii? Sunt p ianjeni alerg tori.- Exist i p ianjeni care fac sub ap un clopot din pânz pe care îl umplu cu aer? Ace ti

ianjeni tr iesc în ap , îns respira ia este aerian .- Firul de p ianjen este mai fin i mai rezistent decât firul produs de larvele fluturelui-de-

tase?- Un crab mic de 1 cm tr ie te în camera mantalei unor scoici?- Un fel de rac (pagurul), având abdomenul moale, se ad poste te în cochilia unui melc?- Urechile iepurelui au 12 – 17 cm lungime?- Saltul iepurelui poate atinge 3 m lungime ?- Exist diferite rase de iepuri: Angora, Chinchilla, Uria ul Belgian etc.?- Pisica tr ie te 15 – 20 de ani, iar câinele 12 – 18 ani?- Un purcel la na tere are o greutate de pân la 1200 g?- Exist cel pu in 200 de rase de câini?

IZVORA UL pagina 22

S F A T U R ICUM S PREVENIM UITAREA ?

v Ceea ce trebuie re inut este necesar s ne fixeze aten ia, s ne produc în minte oanumit fr mântare, anumite întreb ri.v Cunoa terea direct a lucrurilor ne ajut la adâncirea cuno tin elor i la fixarea lor în

memorie.v nu uit m c multe din cele ce înv m au o oarecare leg tur cu cele tr ite sauzute de noi.v Pentru a re ine cele înv ate cât mai corect i mai trainic e necesar s întregim

descrierile i explica iile din carte, pe cât posibil, cu cunoa terea nemijlocit a tuturoracestor lucruri.v Repeti iile sunt folositoare numai dac ele se cl desc pe temelia în elegirii i a

cercet rii active.v Trebuie repetate în mod special, fiecare în parte, de mai multe ori, denumirile noi i

unele date numerice.v E necesar înv area corect i exact de la început.v Putem dobândi cuno tin ele numai dac ele determin un efort din partea noastr .v Pentru a ne putea concentra toate eforturile min ii asupra obiectului înv rii, trebuie înv m în condi ii prielnice.v Alc tui i rezumate i scheme pentru a sistematiza mai bine i mai clar cuno tin ele.v Când te preg te ti la o materie, caut s revezi anumite lec ii dobândite în trecut, în

special cele care au leg tur cu lec ia respectiv .v Nu memora i mecanic, deoarece dup câteva zile ve i uita, memora i logic, pentru ca

cuno tin ele s r mân întip rite în minte.

Pentru a lua noti e:

- nu transcrie i cuvânt cu cuvânt ceeace se spune;- nota i esen ialul, principalul,generalul;- folosi i un mod propriu deexprimare, dar nota i corectexpresiile;- folosi i titluri, subtituluri, spa ii liberepentru complet ri etc.;- folosi i prescurt rile; nu înghesui ipagina cu cuvinte (l sa i destul spa iualb în jurul noti elor);- l sa i o margine larg pentrucomentarii i observa ii;- folosi i scheme, grafice, tabele în locde cuvinte...

În general, în urma unei activit i deînv are re inem:- 10% din ceea ce citim- 20% din ceea ce auzim- 30% din ceea ce vedem- 50% din ceea ce vedem i auzim în acela i timp- 80% din ceea ce spunem- 90% din ceea ce spunem i facem în acela i timp

- Care e adev rata cauz a aurorei boreale?întreab profesorul.- Am tiut, dar acum am un lapsus, se scuzelevul.- P cat. Ai fi fost singurul care s tie acestlucru.

UMOR

IZVORA UL pagina 23PE BISTRI A MOLDAV de Teoctist Galinescu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ORIZONTAL: 1 - activitate de transport bu teni conifere pe Bistri a Moldav . 2 -transport în aceea i localitate. – nume de fat provenit din cel mai pre ios metal. 3 -Vasile Savin. – local luxos de petrecere. 4 – r m runt de fân. – rumeg toracoperit cu lân . 5 – copaci care cresc pe malul apelor. – încheietura mâinii între brai antebra . 6 – bluz femeiasc la portul na ional. – bu teni de ap rare pe marginile

unui c tâi de plute. 7 – îi punem pe „t” în cap i afl m un cuvânt care îndiccon inutul unei lucr ri. – Ursu Anton. 8 – ap st toare pu in adânc (balt ). –agricol (prescurtat). 9 – tivitur ornamental cu nur de p r negru la sumanu cufalduri. – eu popular. 10 – în noaptea de Anul Nou felicit prietenii i rudele. –titulatura celui de-al II-lea gimnaziu din Hangu.

VERTICAL: 1 – a miza la un joc de c i. – îi punem un „l” în cap i afl m cu cesur m vinul. 2 – pe te r pitor mare din apele Bistri ei. 3 – Ursu Costic . –

diminutivul unit ii monetare din Capadocia. 4 – loc unde erau predate plutele debu teni la Piatra Neam . – Aurel Onu. 5 – Turciei i se mai spune ... – op rit. 6 – canalcare duce apa la moar . 7 – Ion Andrei. – o proprietate este împrejmuit cu ...(nearticulat). 8 – Toader Onu. – sunt ascu ite, au câte o ureche i ne folosesc la cusut.9 – barc îngust i u oar cu pânz sau cu lope i. – mai multe c i femeie tina ionale. 10 – limitele unui drum. – lovitura unui obiect sun tor cu ciocanul. Preluat din revista ara Hangului

¶¶

¶ ¶ ¶¶

¶¶ ¶

¶ ¶ ¶¶ ¶

¶ ¶¶ ¶

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

IZVORA UL pagina 24

CUPRINSü Planeta la control .......................................1ü Sida – un complex de boli ......................... 2ü Mesajul din sticl .......................................3ü Fil de istorie: Legenda Hangului i a cet ii Altanului …………………………….4ü Info ..............................................................5ü Admiterea la liceu.ü Tezele cu subiect unic……………………..6ü Fil de istorie:ü Fosta biseric a Hangului ……………… .7ü Aten ion ri. O alimenta ie s toas ........8ü 21 de sfaturi pentru note de 10 ................ 9ü Omagiu str mo ilor no tri:N-au murit în zadar ........................................10ü Experien e noi la coala Hangu ..............11ü Curiozit i. Umor .....................................12ü Hangu 550.Retrospectiv cugândul spre viitor………………………..13-14ü Info Hangu ................................................15ü Condeie de elev .........................................16ü Arta convie uirii civilizate I ....................17ü Test de interpretare .................................18ü Arta convie uirii civilizate II.ü Structura anului colar ............................19ü Interac iunea omului cu animalele.ü Curiozit i despre animale ......................20ü Interactiunea omului cu animalele……..21ü Cum s prevenim uitarea? ......................22ü Rebus: Pe Bistri a Moldav ......................23ü Cuprins. Redactia ……………………….24

RRREEEDDDAAACCC IIIAAA RRREEEVVVIIISSSTTTEEEIIIIIIZZZVVVOOORRRAAA UUULLL

NNNRRR...999///NNNOOOIIIEEEMMMBBBRRRIIIEEE 222000000777

ÎÎÎNNNDDDRRRUUUMMM TTTOOORRR:::PPPrrrooofff... GGGhhheeeooorrrggghhheee DDDrrruuuggg

RRREEEDDDAAACCCTTTOOORRR EEEFFF:::EEEllleeevvv ,,, CCCOOOSSSMMMIIINNNAAA OOOAAANNNAAAMMMUUUNNNTTTEEEAAANNNUUU

TTTEEEHHHNNNOOORRREEEDDDAAACCCTTTAAARRREEE:::EEEllleeevvviiiiii:::

OOOaaannnaaa MMMuuunnnttteeeaaannnuuu,,, AAAnnntttooonnneeetttaaa GGGrrruuubbbeeerrr,,,CCCooorrriiinnnaaa MMMooorrrooo aaannn,,, CCClllaaauuudddiiiaaa IIIrrriiimmmiiiaaa

CCCaaadddrrreeellleee dddiiidddaaaccctttiiiccceee:::GGGhhheeeooorrrggghhheee DDDrrruuuggg ,,, ttteeefffaaannniiiaaa MMMuuunnnttteeeaaannnuuu

PPPAAARRRTTTEEENNNEEERRRIII:::FFFuuunnndddaaa iiiaaa cccuuullltttuuurrraaalll „„„GGGaaavvvrrriiiiiilllGGGaaallliiinnneeessscccuuuBBBiiibbbllliiiooottteeecccaaa cccooollliiiiii HHHaaannnggguuuBBBiiibbbllliiiooottteeecccaaa CCCooommmuuunnnaaalllPPPaaarrrooohhhiiiaaa HHHaaannnggguuuPPPooossstttuuulll dddeee PPPooollliii iiieee HHHaaannnggguuuRRReeedddaaaccc iiiaaa rrreeevvviiisssttteeeiii „„„ aaarrraaaHHHaaannnggguuullluuuiii

IIIMMMPPPRRRIIIMMMAAARRREEEPPPrrrooofff... GGGhhheeeooorrrggghhheee DDDrrruuuggg ,,, cccoooaaalllaaa HHHaaannnggguuu...

AAADDDRRREEESSSAAAcccoooaaalllaaa HHHaaannnggguuu,,, cccooommm... HHHaaannnggguuu,,, jjjuuudddeee uuulll

NNNeeeaaammm ,,,RRRooommmââânnniiiaaa::: ttteeelll///fffaaaxxx 222555777666777444

IIISSSSSSNNN 111888444111---111666111444

RESOPNSABILITATEAPENTRU CON INUTULARTICOLELOR REVINE

AUTORILOR