E C L O G A.INTRU MAR IR EA

M Ă R I E I S A L E

PR.EA - LUM INATULUI SI PREA - Sa NTITULUI DO M N U D.

JOANU LEMÉNYIPRIN M- PRINCIP ATU al ARDEALULUI si

PARTILORU ÎMPREUNATE

EPISCOPULU FAGARASIULUÍ GRECO-CATHOLICU.

LA DIUA

1NSTALLATIEI SALE in DIECESU

II. July MDCCCXXXIII.

SUBTU

NUMELE CLERULUI TINERU DIN BLASIU•̂UsVpOI A4 IM» A» âiliAiv# *5 ? «wr*

O INCHINA

UMILITULU FIU SI CAPELANII

T IM O TH E U CIPslPJU AL S. THEOLOGIE DOGMATICE PROFESSORU ctc.

B L A S I U1833.

íjK• j£ X

L X L JL J .

ITT TTTTTTy 1 J a J >. k í .

}-. c /r o /r « / /a fo rtu n a agguaglia il merlo.

Buona e la gente , e non puö da piü dotta O da pin fo r te guida esser conduita.

E leggi im porre, ed introdur costume E d arti f. e cullo di vorace nume.'.J mJ-JlS. <-..j i, j. . \ j. .. > \ , ii

Gernsalemme liberata 1.

I m pr im a t u r .

Nagy Enyedini die 5 Juli i835.

UKAJ

• aJa. UilOÍ

A b e l R E II m. p:y - f r l f l T f Revi sor

^ M U Z E U M ♦ [T .« JA

Egg"***u i e a j a

•CCSi

E G L O G A .

PERS O 3í E L E,

jVám on , uri batranu orbii. P h ile ta s , ficiorulu lui. A le x is , C orydon , M e n a lc a s , M o p s u ,

'1 i t y r u , T h yrs is , SierbitoriU

D asion .

J sunt batranu, si rele si nevoi Am sufferitu mai multe dequatu v o i ;Si astadi sufferiu si nu este qüine Mai mul tu se semtia allulu dequatu mine. Cunoscu io lumea de-acum cumu se porta , Sciu cumu eră si quare - acurn’ai morta.Qui quandu-m i vinu quele de-acum aminte, Si le alattira qucloru dinainte, —O Domne sanie, cumu de -niai lasatu S’ ajungii alatea dile cu pecatu ! ‘

Credeţi pastori, quA nu vreu a ve spune M inciuni, sau p le v e , quáresu iirrciune,Pui adeverii, — in dilele batrane Omeni mai buni era, mai multa pane,Ern’a mai calda, ver’a mai sei’ina ,

i

4**

**

Câmpii de frupturi, butea de vinu plina. Tinerii nosti , si fetele mai b u n e ,Balranii noştri mai cu ’nlielepciune.Fost ’au atuncia, dar’ acum’a unde Suntu este tote, quine *— mi va respunde?

Trecut'au tem pulu, si cu sine tote Rapindu le şterge urm’a, — quatu nu pole Nici foeu , nici fierulu , nici alta p u tere , — Sublu braliulu lu i, quei tare, bunii lotu p iere , Sublu erba inorla bunetatea jace ;D e-a tunci nici bine ’n lume mii nici p ace , Pamentulu erba oiloru nu cresce ,Graulu se usca, ou se im pilesce,Ghiotra sau p io ea , sécei’o sau brum a Strica erbi, pom e, v ii le , legum’a ,Vit’a de boia p iere , de calbeza T urm ele, stupii tolu se ’mpucineza.

Estesu pedepsa preste noi trimesa Pentru pecate Dumnedieu o laşa;Moi mari aştepte quine nu se ’ndrepta Dela moniea ceriului quea drepta Que robda mullu: era, quandu mesur’a Trece pecolulu si aprinde ur’a ,Atunci qua norulu ru p tu , quandu se p o rn esce , Totu su rp a , ’n n eca , strica , prepadesce.

O mangoiose tem p u r i , o ferice D i l e , o vecii de áuru , fara price! —

Sore ft tale Juminose radiepuandu si ai miei ochi poteá sele vedia , —Unde suntu ástad!? cumu pulii se pera,Se treca, si se nuse nasca era ?O Ceriu î au dóra fara de lumina D e-a q u ea me laşi^ se nu vediu cumu plina Cerne de rele lum ea, si suspina :Da nu se ’ndrepta, qua se é ertare ,Si nu p r ic e p e , qua cu quatu mai tara puineva cade, si ran’ai mai mare.

P h il e t a s .

Laşa aqueste d iîe-acum batrane,]S7u sei q u e-aduce diua quea de mane. Tem pulu se schimba, după dile bune Rele urm eza, bune după rele:Rele de paliu io ásladi nui m inune,Mani va se patia allulu si mai grele; Puandu io me bdeuru , pote-a ltu lu suspina. Jo potesu r e u ; elu pole nui de vina.

Tote ’n natura necurmatu se muta, Mutarea place singura s i-a ju ta; p u e - a r fi de lu m e , anulu tolu căldură Se fie, sau totu p lo e , sau totu bura?In clipa tote-aru trebui se pera Totu que resuffla, om eni, p o m i, si fera. puatui de dulce borea , quandu recore Ver’a reversa queloru fripţi de sore :

Cal cl ur'a numai alunei folosesce,Ploea q ţi an du stémpera, que ea 'ncaldiesce. Tote ’n natura necurmatu se muta,Mutarea place singura si-ajuta.

Jo credu, ori qualu de tardiu nise parc, f)ua nu departei diua, quandu va ’ncepe fn loculu queştui ren que sta se crepeCursulu altu vecu nou plinu de desfetare.* ■■ 'veculu aquestu amarii que va se treca,Que tier’a tota nio facii seraca,Pedepsa chiaru au fostu pentru pecate;Inse aquel’a numai pe dreptate Pentru pecate trebue se palia ,Cui ale face nu iau cadiutu gretia,Perit’au quei’a quarii atitiaseDrept’a manie quelui que nu laşaPre quelu que calea legea se nulu bata.Si cui o tine se nui clee plata.Perit’o u jr e i i , cu ei voru se pera Pielele: vecu hunu va se vie era.Jo semtiu in m ine-un boldu, quare me face Se credu« qua dorulu nu va seine ’nsiele.

D iirox.

Tu ered i, P h i l e t a , eredi pcntruquaplace ,

Rine astepti Hindu satuin de rele :Si io dorescu, doruti se nu te 'nsielc.

Nime nu pote altulu dequalu mine Dori mai tare qua s’ajunga bine: f)ui binele qua s i -o pasere usiora, puand» vrei selu prinzi , elu fuge ’ns

s b o r a ,nsusu si' v.b-unA

Sbora si fuge ori unde te vede ,Si nu s’apropie mai múltú qua n u - l i crede.D e reu me temu , qua gemu suplu elu si geme Pan’âstadi satulu to-tu.

Sculaţi pastori, qua Domnulu nostru vine. Ferice quine-au pascutu turnva bine! Sculaţi se mérgemu Domnului ’nainte.

D om nului, bieţi se mergemu inainte:

Nu ve grăbiţi un picu: omulu cu minie Antaiu socole , que va se lu creze ,Apoi s* apuca, de vrea sei urm eze:Quine nu face, plânge - adese ori.Faceţi acum si voi asia pastori.

A l e x is .

Nute mai teme.

F hiletas , C o ridox e le .

B amon .u

Fim.ETES.

Amea sta gata, Cllata, judecata,

8**

**

De quare nu »vom plânge nici odata.Jo mergu la curtea Domnului in satu,Se vediu nu cumva faci’a s i -a u mutatu,Se vediu au frunteai s i-acu m totu serinaA Aqueleasi Gratii; vorb’a lui quea lina Si-acum sagela inimi si alina;Sei spuiu cu quata sete mul tu doresce. Inim’a m ea, — si turm’a q u e -o pazesce Si ea pre sine tota , — seio ’nchine.

Corydon.

Er’ io se vediu vr£u,cumui sta de bine In noa purpura que va s’o ’mbrace ;Crucea in drepl’a , verg’a ’n man’a stanga Cumu pre duşmanii sei va sei infranga,Si va se ’mparia turmei sale pace.Se vediu cunun’a quea imperatesca Crescetulu quelu santu cumu va selu maresca; Se vediu virtutea ’n tronu cumu stralucesce ,Se pociu alege din doi: o r e , quare Tronulu au D om nul, si-dau velfa mai m a r c , - Quelit que se ’naltia, au queîu que primésce. Si al mieu sufflelu , quatu de cu credtntia Este, ’naintei va se dovedesca;Turm’ami quea mica, ea marturisesca,Au nui portu grigea dup’ a mea putintia.

Menalcas cu oparte a Pasîoriloru.

Se m ergem u, b ieţi , vedeţi adi cumu resare

Sorele ’n tota pomp’a sa quea mare ,Ceriuln d e-a sale luminose radie Scantee, lumea tot’o desfeteza.Pare qua scie qu’au sositu a casa La dulcea sa Pasloriulu nostu miresa ,Si vrea si e lu , ori qua!ui de departe,In bucuriea nostra s’ aiba parle ,Si laolalta cu noi se serbeze.

M opsu cu q u e a lo l la .

Sal lati voi (urme ochesie si breze,Sal la li miei tineri, si voi mielusiele Tinere sugeti si ve alergaţi ;Acum de risnj tempnlp nu de ge le ,Acum e tempulu se ve bucuraţi.Si noi pastorii se saltamu si noi ,De noi grigesce Domnul u qua de oi.

T OTT.

Ceriulu de-asale ’ntraurite radie,Scantee, lumea tot’ o desfeteza.Saltati miei tineri si voi mielusiele:Acum de risui tem pulu, nu de gele.Si noi pastorii se saltamu si noi ,D e noi grigesce Domnulu qua de oi.

D A1V10N.

Merg oii voi tineri păstorei în pace.M ergeţi Pal nostru tineru D om nii pastori«

Spuneţi qua turrn’ai grasa si se face M are, da lana, lapte, miei cu sporiu :Si qua batranulu lenga turma jace.Aquisu nascutu, aqui vreo se si moriu : Orbu si hatrariu nu pocin veni n’ cetate ? De aici me’nchinu la drept’ai Bunetate.

• ţi- ' , , » | , •. s'. ,

T it y r u .

Cumu se remani tu, D a m o n , in pădure , Si in cetate se nu vii cu noi ;

r- » . • - 1

Dor a te temi de capre se nuli fure,Sau se nu intre lupulu intre oî,Suntu pecurari aicia se grigescaTúrnia de lu p i, — câni quarii se pazesca.

Da que si pote un haîranu se faca Singuru qua t in e , si fara vedere? în gur’a lupului numai sei placa,D e line pote oca totu se sbere :Nimicu n’ajutp, trebuie se pera,AUnlu de nui ’so scape dela fera.

PllILErAS.

Vino cu n o i, mai bine si pe bratia Te -oiu duce:, deqnalu se nu fii de lacia.Tu se graesci antaiu si pentru m ine, pua tu scii modrulu d e -a grai mai bine:Noi suntemu tineri , si fara de tine Simtemu qua tiirm’a fara de păstoria.

% 1* %

** 11 **

Tu esci batrqmi': un Kalranu omenie Are mai multa qua tineri o mie ;Elüli graesce qua depre charlie:Tineru’n vorba h’are nici un sporiu,

rt< Torr.; 1(,. ;■ .. , . !) -iS

Vino cu noi ba träne, si pe bratia T e-o m u d u ce , numai se iii lu de facia.

A i .ex is . ' 7

Stali, si-ascultaţi aicia que voiu spune: Pastoriulu nostru, pre quali man’asi p u n e , In data toti se vindeca.

ţ ’r ' •: 0 ■ . . : ■ t ■ _ .

T oţi.

O minune!

A l e x îs .

Crédetimi m ie , nu ve spuiu minciuna» Oriquati in curte sullcrindu s’adona ,Se ’ntorcu a casa fara de durere.Seraci vediut’am que amblâ a quere,Esindu cu faci’a de-aco lo serina ,Satui de pane si cu pung’a plina:Sverlindu desagii 'nquarii-si adunase Tané prin. satu quersindu din casa ’n casa.

12* * *

Bat’a sio tipa ’n laturi : dai intreba , Quaco o tipa , dicu : nu misu de Ireba.

T o n .

Dumnedieu dee qua este minuni &efie drepte după curmi le sp u n i!

A l e x is .

Vediut’am alti misiei cu lacremi crunte A siá , se misce quatu poteâ s i-u n munte, Esindu de-acolo cu atatâ pace ,D e -a r li polutu si marea se o’mpace.D e unde vi nu este fapte asia rare,Q ue-al nostu Pastorin nou face, de nu are Queva potere , quarea aitulu pole Au nu o are , au nu vrea de pole?

Menalkas cu toii.

Vino cu noi batrane, si pe bratia T e-otnu d u ce , numai qua se iii de facîa„ Quine atatea vindeca de multe ß o le , dar’ si pre noi va se n e -a sc u lte ,Qua s e - i i intorca ochiloru lum ina,Oue o perdusesi fora a’ ta vino.Pasloriulu quare face-a lat’a bine] \u va s e - s i uite d e -u n sicrbu bunu qua tine.

M opsu.

Sierbiloru, singuri remaneti Ia turma , P azili-o b in e , noi mergemu cu totii ;Voi aveli er ige , cânii nici o urma Se se departe: se nu vie chotii,Turm’a s’o fure, sau lupii s’o sporga ;Au se remae ele nepascute.D e-a q u i dar’ nime nici un pasiu se merga. (Juine va m erge, luisi se -s i impute.

Sie r b it o r ii .

Mergeţi in p a ce , Dumnedieu v’ajuteî Voi fericiţi, si fericitu ori quine Fecii lui pote a’stadi se se'ncbine.Ferice si noi de voinu p ă z i bine Turm'a: atunci poté-vom u si noi dice : Ferice turma, pecurari ferice!

P a st o r ii

ajungundu înaintea Domnului seu.

Multe s’ajungi veri D om ne fericite, Dilele tale fie strălucite!

: ; 'o . u t o í u y d u rn j j ü j j ?. ; a * : 'í c .a ; I

D ämon.

Postoriu p r e a -B u n e , ’n pompa ’mperatesca Cu Diodima santa ’ncununate,Marirea Ta din di in di se cresca,

* • , / %* ic* *

Plina de laude si cu bunetale.Erta p e -u n vechiu de dile se rostesca «Pentru a’ Tale binecuventate Tűrnie que pascu pe cosle si vali grase Cu fiori frumose 3 si cu erb’ä desa.

Turme frumose, multe si-asiá graseJNu-su se totu ambii qua tu vediq.ua a Tale: L^iva lo m mole qua si de metasa Pana ’n piciore spéndiura la vale.Laptelei miere; déqua-lu puni in vasa Toíui smentana, bunu de casiu - cavale.Oile feta quate dói odata,Totu dfila doüa impli o galeta.

Turm’a dei buna dela grigé v in e ,Fara de grige si quea buna piere :Pastorii Tei grigeseu de turme b in e ,In grigea loru -s i afla mangaere 1Toii quarii mai ’nainte-au fostu de Tine Pascut’au turm’a cu asia potere, pualu mise p a re , qua nu p o le -o r i quarePastoriu se aiba turma asia mare.

^ s J í s n a l snmoCX n e v ig o n ţ i . : î o J i j j l /Dapbnis Pastoriulu quélu fara de morte

Föst’au cunun’a buniloru Pastori :Pre elu rapitu de-lierîtliirat’a sorté Plansul’au tote valile cu flori;Plahsul’ali codri si vo i:, si - ati plânsu forte. Unde paâcuse elu dc multe ori,

t r - ■ •- i h V, í L . J l i i i - Vi i Í V

Crescut’au Daphnis turm’a fericita ,De cer iu , de om en i, turme pismuíta.

■ •: i (!)'.‘ii ■ . TOINumai prin stance si păduri ascunse

Pasceâ micuti’a turma qui frumosa , —•Prin pipi si locuri unde nu petruns»Sore a laie radie lum inose, — ;jNice pasiunea le era ajunsa, jSi totu crescu asia de numerosa.Păstoriri qua Daphnis nu se va mai pasce Altulu, qui numai quelu que - acum’a pasce.

Pascut’au Daphnis o viatia lunga,Sublu densulu fost’am si io sierbitoriu, Acum pascundn, acum m ulgunduin ştrunga, P'orte /o r ic e , qua ori que pasloriu. Suffletulu mieu doria numai s’ ajungă Asta di santa, si apoi se moriu.Ajuns’anr D om ne , suffletu’mii ’n paceSubtu un Pastoriu bunii, quare Ia toii place.

) ■In veci Pastoriule se cuşti p r e a -B u n e ,

N um ele vostru mise va uita. îCuprinde - aquest’ adanca plecăciune Quarea o punemu înaintea Ta.Suffletulu nostru pentru Ţ in e - a l pune Si pentru turmeti nu vomu pregetă. F er ice-or i quine pote se Te vedia !Ochii miei stinsi, si ininVami ofteza.

Pastorii.

Pastoriu, de bine inan’ati facatoreFa qua se semlia si aquestu balranu; D rep tV quea santa atingundu s’obore N egur’a ’n quare ochii lui se ţinu;Se vedia ’n frunteli resfrangundulu sore Cumu se reversa intr’al nostru sinu. A tinge, vindeca, si laolaltă lh im ’ali lega cu drepl’ati quea ’nalta.

(Damun sărută man’a Pastorului).

P h il e t a s a p o i .

M inune! o ceriu , pastori vedeţi minune!Man’a s’atinse, si Tatain mieu vede!

*D äm on .

Minunea - aquest’a ’n lume se va spune p u i lumea ’ntorsa pote nu va crede: pu i credeţi voi pastori, si Tu prea Bune Ochiloru Tei si manii Tale crede.Aquesta drepla qua dnmnedieesca Mai m ú ltom orbi di va se daruesca.

Cu Tine T ier’a de acum marelia ,Ijrjf TJ'fî'J £1 <4 Cf ffs

Si cu a Tale virluli va se fie;Din Tine turm’ali vă lua viatia N oua, potere sublu a’ Ta Domnie.Cumu noi se fimu éxem plulu Teu ne’nvetia

Er’ laud’a iota se cuvine Tie.Ea dela grigea Ta quea prea - ’ntielepta Marirea Ta si binelesi aştepta.

Anii Tei fie quati si - aquelui marePastoriu al nostru, si al T eu Părinte. Suffletulu L u i , si numele quelu ar» Ajuteti cugetele quele sânte:Potere ’nsuffleti si inima tare Asupra queloru rapitore gliinte. lntindeti man’a queloru que s’apasa,Si drept’a santa nu va se Te laşa.

Ah! Quace pentru a Ta bunetateN u sunt in stare dequatu cu cuvinte Aii spune qualu dorescu , prea-Luminate A Ta mărire: si quatu de ferbinte Inim’a-aqnest’a pentru Tine bale^Si va se bata si dequi ’nainte.Veniţi pastori si voi cu p lecăciune, Aquest’au fostu a mea închinăciune,

P h il e t a s .

Tineru sunt D om ne, si a mea vialia: —* A’ sei quei b ine, reu acum invetia: —Seracu sunt eu , si din copilărie Trud’a si lips’a miau fostu de socie; —- Se nu astepli inalte dar’ cuvinte Que numai vrest’a le - are quea cu minte::

i 8**

>’<r

Nici daruri scum pe, rare si aleseOue numai domnii dau si boerese.r

Si oh! aquesta inima doiosa Seli pota - aduce după cum voesce ,A du ce-ar tole quate mai frumose,Quatesu mai scum pe, quale le numesce Lumea si rare si multu p re t io se , —S i-ar dice : scu m pe-su , qui rI'u le primesce In daru din inim’a que preliuesce,D o m n e , mai multu virtutea Ta quea rara, Dequalu lolu aurulu dintr’ anoslra tiera !

Oui n’am . . nu pociu . . o tu amara sorté Oue me urmezi din leganu pan’la m orte ,Quaci nu te pleci si mie nendurata,Precum le pleci la loti, hátaru o data:Bátaru acum quandu legea si natur’a Calra aquestu de bine facatoriu , —• p u e -a c u m deschise ochii si faptur'a Tatalui rhieu quelui nevediatoriu, —- Demanda strinsu se fiu rnultiamitoriu;Singurii io suntu acum fara potere A multiami precum natur’a quere.

Singurii aquesl’ai tot’amea avere ,Aquesta linera de flori cununa,ţ)ue o am culesu prin vali si colţi de m unte,pua se ’ncununu cu ea o dulce frunte,S i-o drepta ínima fara minciuna.

Tie tio clau Pastoriule p rea -B u n e ,Sant’a Ta frunte se T i o ’ncunune :

Micii este daruin, con oscu , pentru Tine Oui d e-a i cunosce, quatu de strinsu se line Sufflelulu mieu de-aquesta mica flore, C redere-a i s ínguru , qua nime sub tu sore Pote se ’ncliine, •—- de si mai mul tu are Dequâtu un Crcsu , si Darie quelu m are, — D aru mai scum pu, sau din inima mai buna, Dequatu aquesta m ica-am ea cununa. Frunteali, que va s’ o ’ncinga - aquesta flore Fie qua dens’a ’nveci nemuritore !

A l e x is .

Mulţi ani se cuşti Pastorin prea - L um inate , Cumn au custatu si quelu fara de morte Daphnis pastoriulu, — si cu sanetale !

Datumiau fostu o turma mica forteJn tempuri r e le , ’n locu fara pasiune, Dicundu: “In pace Dumnedieu te porte:

Elu ne va da er’ tempuri si mai bune ,Numai tu pasce dup’a Ta potere B ine, s i - o cresce , s i - a i intielepciune ;

ţhiine se ’ncrede D om nului nu piere ,F iu le , D om nulu din ceriu seti ajute.’*O dulci cuvinte, — o dulce mangaere!

Pleeol’am tristu la codruri nesciute ,La rnic'a turma que cu nerăbdare

20* **

Doriá setosa se ajungu mai iute.Ajuns’am , D om ne, — si-acum mise pare

ţ)ua lociilu rota fuge ’ngiuru de m ine,A’ turmei preda-otatu erâ de mare! —

Oile d iece, de nu mai pucine,Quare ruiosa, quare fara lana ,Se ’ngretiosiâ vediundule ori quine.

IVici slaulu ern’a , nice vei ’̂a slana,IVlieii sbcrandu - qua laptele loru pute —■ Pacei, gandiam , de brendia si smentana,

M’apucu, ş i -aduim pre bredie, b a le , siute, T aiu , legu, si vendeeu, — si după siesa. Tömne cu trude ram peste siesa sule

Oi mari cu lapte , putrede de grase;JVliei qua v il ie i i , cu de auru lana;Unui berbece de tri lupi nui pasa.

Quandu pecurarii depre campu le mena Ser’a a casa, sele mulgă ’n .strunga ,Alal’a lapte dau quatu o fontana;

Casiulu quelu făcu de cade se ajungaPe omu, - i u sferma, qua un coltiu de

munte ;Banii pe brendia numi incapu in punga, (f

Si le lolu crescu; ba nici quele mărunte Nule belesen io , qui leiasu se cresca; Qu’acusi se pociu li bocolanu de frunte.

Pre munţii quei de tier’a romanesca

f) Queialalti a parle: Aquesl’a cliiarui o minciuna lunga.

IVu - su v a l i , nici co d r i , nice c o l ţ i , nicipuste,

Unde a mele turme se nu pasca.Éra pre Tine Dumnedieu Te coste I

Cuprinde - aquestu casiutiu de si nu mare , Qui forte bunu Mariea Ta selu guste.

IVumai de cale s’au facutu quam tareSi-am ruptu dinlr’insulu adi o bucalura, p u a se vediu bunui la gustu de mancare, Pui par’ quui miere déqua-lu duci in gura.

- CoRYDOÎ'T.

M are-au foslu fal’a, qui nentielepciune Dela Alexis tota minciuni a spune,Pue n im en e- alluluj nici elu nu le c r e d e , —• Si-a nu cunosce, quatu de reu se siede pua dup’o fala intr’atatu de mare Elu se s’ arele c’un daru que se pare, -a Spune qua minte sau ruşine n’are.Qui T u ne er ta , pre elu si pre m ine,Puandu se intempla de nu graimu bine.

Prin ripi si stance si prin vali afunde Radi’a culturii n’au potulu petrunde ,Cumu se reversa-preste siesuri, unde Sorele tota diua nu s’ascunde,Decumu resare pana quandu apune;La noi pan’ ser’a sta de dimineti’a,|Sici se redica , negur’a si celi'a,

Si face pururea ’nlunecaciune.

Veniţi pastori bun i, bun’a cuviintia Quere s’aduceimi bunului Părinte Si noi lolu omulu dup’ a sa polintia A sale daruri ; pe dequi ’nainte Erasi intrcga sei juramu credintia,Qua drept’a Lui bine se ne cuvinte,Si sene ’ntorcemu noi era Ia coste, T u rm ele-acum unde se pasca a nosle.

TJn mielu grasa, D om ne , despre a mea parte Ti ’nchina que supse pan’ acum la o e ,Si io anume l’am tinutu d e - o parte In casa noplea , si in di de p loe ,La largu dequi; si se naşe departe Semnui pusesem clopotu de cioc : Purtat’am grige qua grasatiu se cresca Vrednicu de mes’a Ta quea Pastoresca.

D i numai: <fOmulu quare milu aduse Inim’ avut’du credinciosa mie ,”Si resplatire voia a v é ,nespusa,Mai multa dequatu ori que avuţie.A Tai in ceriari resplatire pusa Quare nici p en ’a nao pote scrie ,Aici pole lim b’a omului a’ spune ,Daruin de susu que va se Te ncunune.

M i v a i .h AS.

Io o cosiarca de nuci si de m ere,

Si ti în stupina-u n fagurelu de miere Ti ’nchinu : aquesfai tol’ arnea avere.

•

M or sir.

Ciresie io dintr’ o gradina mica,Unde deqiialu cireşi alia nimicaTS'am, — qui 'nea rea li quatu mai se rumpu

pica.

T i T Viii'.

Er’ dela m in e , D om ne , T u primesce Fluerulu estu , cui sociu nuse gasesce ,De - su dreple quate Tal’a le graesce.

Mosiuîu cu limba iau lasotu de morte Grige se porte de elu buna forte,Qua se remae fluerulu moşie Si după mortesi intr’a sa frăţie :Tat’a acum’a mil’au lasatu m ie ,Era en -B om n e tilu inchinu adi Tie.Precum batranulu miau spusu Tatain mieii, Fluerulu est’ au fostu alui O rph eu ;

Cu densulu quandva ferile le trase,Facii se stee apele : se salte Pietr’a virtosa, si padurea desa,Facd se planga stâncile inalte ,Piodope, Enuilu, — după que remase D e Euridice, si mai multe alte

24*jyr ♦*

Minuni que ásfadi mai mullu nu le crede Lumea quea rea, nici tocm’a quandu le vede

Fluerui vechiu, qui si-acunVa sunaOualu par’ qua munţi i tremura de gele, Valiié par’ qua plangu asia resuna, Cantandu quandu amblu după mielusiele. Canla si Tu cu densulu si aduna Oile Tale quele maruntiele.Asia de dulce flueru la cantare Vrednicui d e -u n Pastorin asia de mare.

T hyrsis.

Ah! singuru vediu q u a -su , Domne indurate, Quare ’nainteti cu nimicu s’ arata,Qua s i - o unelta veche lapedata,Seracu s in lume fara direptate-

Gemme , si aurii din comori bogateN’am se - li aducu , •— qui numai o bieta Inima, quare Tie ti ’nchinata,D e si n’o vedi in sinulu mieii cumu bate*.

Tieti traesce ea , si Tieti m ore,Tu singurii esti a ei patronii in lume.Pe fagi, si cer i, pe pietra si pe flore

Scrieţi-voiu Domne laiidatulu nume:Qua se remae, pana quandu un sore Va fi pe ce r iu , si marea va se spumei

C oR U IA T PA ST O R I LORU

canta.

D o m n e ! p r e - a l nostu Paslorlu mare Tineiu cu al’ Tcu bratiu taré:Tineiu silu bine cuventa,D om ne , cu drept’ati quea sania.

D ile multe í'ericile Susu «lin ceriu Domnei trimíle;Dile multe si cu sporiu Versa p r e s le -a l noslu Pastoriu!

Turnra Ta quea însetata D e Pastorin sein ved ia-o dala —V ed e-acu m , — si multiamite Mangainduse - Ti trimite.

Legea Ta era lipsita D e - u n A t i c tu in grea ispita, —Tu iai datu, — si va supune Mincinos’a ’nsielaciune

Pe cararea la virtute INu era quine s’ajute, —E s te -a c u m , — si pre quea larga Mai pucini voru fi se merga.

Dintr’a museloru fonlana Limpedea secase vena , —Al tu Pegasu, — si er’ va cura Sanetos’a ’nvelialura.

Tinerimea que invetia Orbeca fara povatia, —- Tu iai ci a ii! . — numai potere Si sporiu de-acum Domne quere.

Ouei seroci fara părinte Se rogâ se-t i fie-aminte, —Tu Jeai ascultaţii Prea - Bune Umilit’a rogaciune.

Un p o p o m , pentru pecate Oue de sute de ani pale —Prin Pasloriulu aquestu mare Se roga de deslegare.

Tine D om ne, si da bine Si - Im peralului, silu line:Dai viatia se ajunga*Fericita multu si lunga!

Dile multe fericite P resle-a l nostu Pastoriu trimite; D ile multe si cu sporiu Versa preste-al nostu Pastoriu!

% 26 **

Prin Pastorii quarii canlaSarulanduti drcpl’a sania Sublu portarca Ta qnea blanda Clerulu tinerii se comenda.

Cu tipaviulu Collegiului Reformaţii din Aiuilu i853.