8/16/2019 Dzerjinski Cel Fericit Si Moartea

1/3

Dzerjinski cel Fericit şi moartea

Angelo Mitchievici

În cartea sa de călătorie, Ce que j’ai vu à Moscou, Herni Béraud istoriseşte un episod care nu are

nimic spectaculos dacă personajul său nu ar fi unul dintre marii criminali sovietici, Feli!"erjins#i$ %ri&inea sa era 'n parte polone"ă$ ( fost şeful C)*(, poli+ia secretă sovietică pe carea 'nfiin+ato şi din ordinul său au murit sute de mii de oameni$ În cele din urmă -talin a deciseliminarea lui$ % va face cu .a&oda, cu )jov şi se pre&ătea săi facă acelaşi lucru şi lui Beria$ /ua mai apucat$ Însă Hruşciov va fi cel carel va elimina pe Beria$ Cinstit şi incorupti0il, !"erjins#iapar+ine unei &alerii s1n&eroase a istoriei, nu ca un casap cu 0arda 'n m1nă, ci ca un func+ionar almor+ii, un 0irocrat uci&1nd din v1rful peni+ei$ 2anait .strati cu naivitatea 'ncă nespul0erată 'iaprecia devotamentul şi intrasi&en+a$

Béraud 'l 'nt1lneşte 'n salonul unei familii onora0ile, situată cumva deasupra mi"eriei&enerali"ate$ 3efu"ă să dea m1na cu el, 'nsă 'l studia"ă şil prinde 'ntrun portret memora0il$

4Bu"ele lui erau pline de 0unăvoin+ă tot ca şi +inuta lui 'ntrea&ă, pu+in 'nclinată5 avea, 'n priviri,limpe"imea aceea de copil care este proprie adevăratei cru"imi, fără plăcere şi fără milă,cru"imei aceleia a0stracte, cru"imei fanatice$ %c6ii ducelui de (l0a$ %ri ca ai der0edeilor parici"i pe cari 'i po+i vedea la Belle.sle$ (fară de asta, o +eastă turtită, lăsată p1nă la linia urec6ilordintro palmă5 ai fi "is că credin+ai comunistă şi "elul lui de călău iau că"ut peste cap ca niştecărămi"i şi i lau turtit$ !iscuta fără aprindere, fiind si&ur de credin+a sa$7 %mul cu cap teşit,reptilian, deformat de presiunea ideolo&iei, aşa cum şil aminteşte Béraud, vine dintrun lim0tra&ic peste care este stăp1n a0solut$ Însă !"erjins#i e 'n di"&ra+ie şi 'ndepărtat 'ncet din aparat,dar Béraud nu 'n+ele&e acele su0tile 4răceli8 care anun+ă sentin+a implaca0ilă$ France"ul este nudoar intri&at, ci şi revoltat că acest criminal este primit 'n casa unor oameni oneşti$ 9i nu e"ită săse interese"e de senina pre"en+ă a acestuia 'ntrun decor mic0ur&6e"$ (stfel află două lucruri şi

deşi nu o spune direct, am0ele 'l uluiesc$ În primul r1nd, aceşti oameni oneşti nu 'l socotesc uncriminal, şi 'n al doilea r1nd, motivul pentru care se află acolo este unul medical$ !"erjins#iapelea"ă la medic 'ntro c6estiune specială, pentru că nu despre o maladie propriu"isă estevor0a$

În timpul uneia din sumarele anc6ete care conduc invaria0il la condamnarea la moarte aduşmanilor poporului, !"erjins#i se confruntă cu o situa+ie specială$ Cea condamnată este ofemeie 'n v1rstă care 'i cade 'n &enunc6i, 'i sărută m1na şi 'l roa&ă pe atotputernicul comisar să ocru+e$ În :recia antică &estul suprem al implorării era să atin&i &enunc6ii celui de la care aşteptaicru+area, tu 'nsu+i fiind 'n &enunc6i$ .fi&enia 'l imploră astfel pe (&amemnon, tatăl ei, să nu o jertfească$ C1t de răscolitoare tre0uie să fi fost această ru&ăminte nu o putem şti, 'ndră"nim doar

să o 0ănuim$ )ste evident pentru oricine 'n afară de !"erjins#i că acea femeie nu are altă vinădec1t aceea de a proveni dintro clasă socială care prin uca" a devenit inde"ira0ilă şi tre0uiedecimată, ani6ilată$ Conştiin+a de clasă nui lasă comisarului nicio o urmă de 'ndoială asuprafelului 'n care tre0uie să procede"e$ Conştiin+a de clasă, spre deose0ire de conştiin+a propriu"isăeste ancorată 'n o0iectivitate, este, de fapt, epresia maimei o0iectivită+i$ Conştiin+a o0işnuităeste o epresie a 'ndoielii, a intero&a+iei, a unei necurmate nelinişti, a 'ncercărilor prin care trece$(ş putea spune că modul de a fi al conştiin+ei este neliniştea, că 'mpăcarea ei trece prin acestmoment capital al neliniştii, fără de care conştiin+a nu este vie$ .mpar+ială este doar conştiin+a de

http://www.lapunkt.ro/2014/01/14/dzerjinski-cel-fericit-si-moartea/http://www.lapunkt.ro/author/angelomit/http://www.lapunkt.ro/author/angelomit/http://www.lapunkt.ro/2014/01/14/dzerjinski-cel-fericit-si-moartea/

8/16/2019 Dzerjinski Cel Fericit Si Moartea

2/3

clasă, 0a"ată pe le&i imua0ile şi care nu admite 'ndoiala$ !"erjins#i nu se 'ndoieşte o clipă şi otrimite 'n fa+a plutonului de eecu+ie pe femeia care 'i implora mila$ 21nă aici povestea are do"ade atrocitate 4normală8 pentru noua ordine 0olşevică, 'nsă un element 'i conferă do"a de inefa0ilşi transformă situa+ia 'ntruna dostoievs#iană$

!"erjins#i constată că femeia seamănă tul0urător cu mama lui; Cea carel imploră săi cru+evia+a are c6ipul maternită+ii, c6ipul cel mai familiar şi mai intim, cel al mamei, cel 'n fa+a căruiacomisarul redevine copil indiferent de etate sau de func+ie$ !"erjins#i este 'nsă un 0olşevi#autentic, nu un improvi"at, şi acest detaliu nu 'l opreşte săşi facă datoria$ Femeia va fi eecutată$Mila şi conştiin+a de clasă nu pot fi conciliate$ În plus, tot un fapt o0iectiv, acea femeie nu estemama lui, ci doar seamănă cu ea$ Comisarul nu se poate 'mpiedica 'ntro aparen+ă$ 9i totuşi<

!ar 'n această 'nt1mplare eistă un rest neliniştitor, iar acest rest 'l aduce pe comisar 'ntrunsalon ele&ant ca virtual pacient$ În somn, c6ipul femeii revine, iar acest c6ip este i"0itor deasemănător cu cel al mamei$ Ca şi cum mama iar 'ntoarce c6ipul unei femei eecutate, ca şi cumea ar sta cu via+a a&ă+ată de un fir de păr pe care incorupti0ilul comisar 'l taie fără e"itare$ !e

fiecare dată$ 3evenirea, acest revenant nu provoacă spaime, remuşcări, 'n plus, ea o pre"en+ă carestăruie fără să condamne$ 2oate că femeia repetă 'n vis &estul implorării, cert este că ea'mprumută 'n mod perfid c6ipul mamei lui !"erjins#i$ Comisarul nu re&retă fapta, ea esteo0iectivă şi deasupra oricăror 'ndoieli$ 4 /u, sunt 0olnav, nam remuşcări5 dacă ar fi so faciarăşi, aş luao de la 'nceput$ !ar doctore, scapămă de această vedenie;7 spune el$ (ceastăconştiin+ă 0olşevică a datoriei 'mplinite ar tre0ui să fie &aran+ia materialistdialectică a cel maidulce somn$ Însă vedenia mamei nu vrea să asculte de comisarul 0olşevic$ 2ro0lema răm1ne şieste una te6nică$ Feli !"erjins#i nu mai poate dormi$

În acest sens, fostul comisar apelea"ă la serviciile medicului, ca acesta să &ăsească o modalitateo0iectivă de a şter&e acel c6ip matern carei 'ntrerupe somnul unei impertur0a0ile conştiin+e de

clasă$ =ules >afor&ue are o minunată poe"ie care numeşte >a c6anson de l’6?petrop6ique al căreirefren o0sesiv este acesta 4C’est maman qui m’apelle;8 Feli, comisarul sovietic, simte aceastăc6emare mai puternică dec1t orice ra+iune de stat, ceea ce e intolera0il, o trădare care amenin+ăde data aceasta din interior$

Faptul ma determinat să reflecte" la a0solutul a0sen+ei conştiin+ei ca fundament al edificării uneiconştiin+e de clasă, la acea disociere perfectă unde a0omina0ilul, spre eemplu matricidul, numai provoacă nicio tresărire$ 2avli# Moru"ov, erou al @niunii -ovietice 'şi denun+ă părin+ii pentru crima de a fi ascuns o parte dintre cerealele pe care ar fi tre0uit să le predea func+ionarilorsovietici$ Că acel rest de cereale nu servea unei prosperită+i liti&ioase, ci pro0a0il supravie+uiriifamiliei din care făcea parte şi 2avli#, este partea trecută su0 tăcere$ (ctul 4eroic8 al lui 2avli#,devenit model al precocită+ii 'n ce priveşte conştiin+a de clasă, revendică anularea completă aoricărei loialită+i, 'n favoarea loialită+ii supreme, aceea fa+ă de 2artid$ Mai mult dec1t at1t,ani6ilarea oricărei le&ături afective, iar cele mai puternice sunt cele din interiorul familiei$ Cu o perfectă conştiin+ă de clasă, 2avli# 'şi denun+a părin+ii condamn1ndui astfel la moarte$ Aăraniifurioşi 'l ucideau la r1ndul lor transform1ndul pe precocele delator 'ntrun martir al noiicredin+e$

8/16/2019 Dzerjinski Cel Fericit Si Moartea

3/3

Între 2avli# şi !"erjins#i se +ese la o privire mai atentă o dura0ilă le&ătură$ Comisarul 'şi ucide 'nefi&ie mama aşa cum 2avli#, indirect, 'şi ucide tatăl, nu dintrun conflict oedipian$ !i"olvareafamiliei o implică şi pe mamă deopotrivă atrasă 'n cercul vinovă+iei$ Copilăria are de partea eiinocen+a, a0sen+a unei conştiin+e şi prin aceasta a reali"ării diferen+ei fundamentale 'ntre 0ine şirău$ Ceea cel deose0eşte pe copilul 2avli# de al+i copii şi ceea cel face monstruos este tocmai

 precocitatea, pre"en+a conştiin+ei de clasă, o0iectivitatea ca formă a unui radicalism şi a uneiintransi&en+e ce nu cunoaşte mila sau 'ndoiala$ )istă aici o puritate deplină a actului atroce pecare !"erjins#i o 'mprumută inocen+ei$ Conştiin+a sa e de cristal, este precum cea a copilului2avli#, delatorul model, pătruns de corectitudinea actului său c6iar dacă aceasta 'i condamnă lamoarte părin+ii$ !e aceea, !"erjins#i se adresea"ă unui medic şi nu unui preot$ Comisarul caută ore"olvare te6nică la o pro0lemă pe care o socoteşte de natură evident medicală$ (pari+iainde"ira0ilă, formă a 01nturii şi neliniştii care marc6ea"ă eamenul dureros al unei conştiin+e'ncărcate este inadmisi0ilă, inaccepta0ilă pentru 0olşevicul eemplar care a lic6idat 'n el 'nsuşiultimele re"iduri 0ur&6e"e$ 3emuşcarea nu eistă, !"erjins#i se află la antipodul lui 3as#olni#ovşi la o distan+ă incomensura0ilă de mecanismul implaca0il din Crimă şi pedeapsă$ (colo,conştiin+a este cea care 'l denun+ă pe vinovat, poli+ia e neputincioasă, iar această conştiin+ă se

incarnea"ă temporar 'ntro prostituată an&elică, fapt al unei morale paradoale, cristice, pentrucare stă t1l6arul pocăit care va fi primul care va intra 'n 3ai alături de .sus$

Însă pro0lema lui !"erjins#i nu este crima, no+iunea 'i este străină ca şi sentimentul de vinovă+iecare decur&e din ea$ 2ro0lema lui !"erjins#i nu este nici măcar aceea că nu are o conştiin+ă, aeradicato odată pus cu trup şi suflet 'n sluj0a partidului$ 2ro0lema sa este acest rest mic0ur&6e",această infinite"imală carel desparte de perfec+iune, de inocen+a deplină, de o0iectivitateamaimă, de conştiin+a de clasă autentică$ !"erjins#i continuă să vise"e ca şi cum ar mai avea unrest de conştiin+ă, rest de care ia act o0iectiv şi căruia 'i caută un remediu tot o0iectiv$ Ce ironie, prenumele comisarului este Feli, adică cel fericit$ Fericitul !"erjins#i$ -au !"erjins#i celFericit$ Ceea cei lipseşte pentru asta este, se pare, foarte pu+in$ul0urarea lui este s1m0urele de

rău strecurat 'n paradisul 0olşevic al inocen+ei şi o0iectivită+ii a0solute şi anume că şi 'n nimiceistă totuşi ceva, o formă insidioasă şi insuporta0ilă de transcenden+ă$ Ceva iremedia0il$ Cevanevindeca0il$ -au cu versurile lui >afor&ue 4C’est d’un’ maladie d’ coeurDEu’est mort’, m’a ditl’ docteur,Dirlanlaire;DDMa pauv’ mre5D)t que j’irai là0as,DFair’ dodo "’avec elle$D=’entendsmon cGur qui 0at,DC’est maman qui m’appelle;8

http://www.lapunkt.ro/2014/01/14/dzerjinski-cel-fericit-si-moartea/

http://www.lapunkt.ro/2014/01/14/dzerjinski-cel-fericit-si-moartea/http://www.lapunkt.ro/2014/01/14/dzerjinski-cel-fericit-si-moartea/