. .

O Intestinul sub~ire

-reprezentatinimagine in legaturalui cu alte organe

digestive -umplemarea majoritate a

cavita~ii abdominale.Pere~ii celor 6 metride tub infa~urat sunt

forma~i din membra-ne intestinale ~i

doua straturi decelule musculare.

Duodenul, jejunul ~i ileonulformeazii instestinul sub tire.Aici sistemul digestivprime~te hrana de lastomac, o fragmenteazii ~io absoarbe in sdnge.

I ntestinul subtire este partea din tubuldigestiv care face legatura dintre stamac~i intestinul gras. Este un tub elastic ~i

maale de mu~chi ~i membrane intestinale,care sta strans rasucit in cavitatea abdami-nala ~i care, intins, ar putea ajunge la alungime de 6 metri.

O O sec,iune prinvilus arata re,eauade capilare sangvine

prin care trec

produ~ii proteici ~i

carbohidra,ii.

straturimusculare artera

65

INTESTINUL SUBTIRE

O O sec'iune de O Aceasta radio-'esut luat din intes- grafie arata convul-tinul sub,ire al unui siile intestinului~oarece arata o sin- sub,ire. Pacientulgura vilozitate marita suspectat de ode o mie de ori. tulburare digestiva.Suprafa'a exterioara ia sulfat de bariu.este impaturita pen- astfel incat intestinultru a mari suprafa'a poate fi vazut inde absorb,ie. detaliu.

aflati lntre ace~te doua segmente se contractade asemenea, lmpaqind tubul In segmentemai mici. Primul set de mu~chi se relaxeaza.Rezultatul este similar cu o actiune demaruntire, cunoscuta sub. numele de seg-mentare ritmica, care are loc de 12-16 ori peminut.

in acela~i timp mu~chiul longitudinal secontracta sau se dilata In ceea ce se nume~temi~care pendulara; rezultatul este un chimgastric amestecat cu sucul digestiv Inintestin. Amestecul este lmpins In intestinulsubtire de unda peristatica, un val de con-tractii care curge dinspre duoden Inspreileon. in conditii normale noi nu simtimintestinele lucrand, lnsa daca mancam o can-titate mai f!1are de alimente, putem avea osenzatie dureroasa, iar daca facem intoxi-catie alimentara, vom sufc;;ri spasme violente~i dureroase. Vomitatul ~i diareea sunt douasimptome principale ale intoxicatiei ali-mentare, amandoua fiind reactii ale iritariistomacului ~i intestinului cauzate de sub-stante toxice.

Chimul gastric care trece din stomac Induoden contine acid clorhidric ~i enzimenecesare pentru a fragmenta bolul alimentar;acestea sunt foarte acide. Aceasta aciditateeste neutralizata de secretiile intestinului sub-tire, care contin bicarbonati ~i substante alca-line. Cateva din aceste secretii provin dincelule speciale din peretii intestinului; alteleprovin din pancreas ~i bila. Toate acestea

in intestinur subtire se disting trei p~rti:duodenul, jejunul ~~i ileonul. Duodenul arefonna literei C ~i este a~ezat 1n spateleabdome:nului prin mu~chiul peritoneal (0membran~ ,care se sudeaz~ de pereteleabdorninal posterior), celelalte p~rti fiindacoperite de peritoneu numai pe fata lor ante-rioara, portiunea a dou~ fiind Incruci~ata departea principal~ a cavitatii abdominale.

Lubrifiat ~i mestecatAproape 90% din alimentele pe care le con-sum~m sunt asimilate In singe din intestinulsubt,ire. Acum, hrana ingerat~ este de nere-cunoscut fiind impregnata cu saliv~ ~i meste-cata In gura, apoi transferata In esofag ~i 1nstomac, unde lichidul gastric 0 transform~Intr-un lichid subtire numit chim gastric.Urmatorul stadiu al c~l~toriei acestui lichidsunt cele citeva ore petrecute 1n intestinulsubtire.

Odata ce chimul gastric a fost m~runtit ~iamestecat In stomac, el trece printr-un sfinc-ter piloric In duoden, unde este din nouamestecat prin contractiile peretilor muscu-lari. Cind bolul alimentar ajunge In intestin,mu~chii circulari se contract~ mai Intai ~i1mpart tubul in dou~ segmente. Alti mu~chi

lucreaz:l mai departe pentru a f:lcimita hranaIn particule minuscule care pot fi absorbiteprin peretii intestinului subtire.

Structura plicilor circulareFelul In care este construit intestinul subtireajut:l organismul pentru a absorbi eficientsubstantele nutritive. Cu toate c:l peretii suntsubtiri ei sunt lmp:lturiti aproape ca tubullncretit al aspiratorului, dand intestinului osuprafat:l interioar:l mare. jn aceast:l supra-fat:l interioar:l se g:lsesc plici circulare ~ivilozit:lti intestinale, care sunt lnfipte In intes-tin ~i arat:l aproape ca puful catifelei. Celuleleindividuale care aliniaz:l vilozit:ltile au ~i elevilozit:lti minuscule, numite microvilozit:lti,care fac de asemenea ca zona de absorbtie s:lcreasc:l. jn medie la un adult aceast:l zon:ldep:l~e~te 16,5 mp.

Moleculele mici produse prin fragmentareacarbohidratilor ~i proteinelor din mancare trecIn celule alinilnd vilozit:ltile. Apoi, aceste mol-ecule c:ll:ltoresc prin vase capilare sangvine,care aiung In vase mici de sange scurgandu-se In vase mai mari ~i eventualln vena portahepatic:l. Vena porta hepatic:l duce la ficatunde are loc urm:ltorul proces de frag-mentare, ~i abia apoi substantele nutritivesunt fumizate altor celule din corp.

Absorb'ia grasimilorAlimentele grase nu aiung direct 1n sange, cisunt absorbite de canale speciale In vilozit:ltinumite lactoze. Aceste lactoze formeaz:l oparte din sistemul limfatic, iar substantelenutritive trec din sistemullimfatic In circulatiasangvin:l f:lr:l a trece prin ficat pentru a fi frag-mentate.

Odat:l ce au fost absorbite In sange, sub-stantele nutritive sunt In sfar~it lntr-o fonmlcare poate fi folosit:l pentru a construi celemai complicate molecule de care avemnevoie pentru a r:lmane s:ln:lto~i ~i In via1;:l.De exemplu, cand sunt combinate cu oxigenpentru a forma ap:l, dioxid de carbon ~i nitro-gen continand de~euri, moleculele elibereaz:lenergia necesar:l pentru a ne misca ~i pentruregenerarea organismului ~i refacereacelulelor. R:lm:l~itele de care organismul nuare nevoie trec In intestinul gros de unde suntexcretate.

O "Colica" desenata in secolul al 19-1eade un caricaturist. Tulburarile digestiveau fost intotdeauna o sursa de durere ~isuferin,a, dar ~i un subiect de glumepentru cei suficient de noroco~i sa nu suferede a~a ceva.

66