Dumnezeu prin insasi Prezenta s-a in noi, a adus cerul si pamantul in superba Lui creatie – care tu esti, el, ei, noi toti cei ce avem viata, suflet si spirit. Comuniunea cu toate partile Dumnezeului Infinit, reface unitatea dintre creatie si Creator. A nesocoti una dintre parti, aduce destabilizare intr-o parte sau alta a fiintei. Fiecare inger lucreaza in mod direct dispre Creator spre creatie prin insasi renunostinta manifestata intre toate partile creatiei. Asta inseamna ca Dumnezeu lucreaza atunci cand egoul este retras, dinspre om spre om. Dinspre om spre planta, gaza, animal, taratoare, peste. Dinspre om spre pamant, apa, aer, foc. Dinspre om spre inaltul cerului si adancul pamantului si invers. Cat timp omul va nesocoti recunostinta, va simti un mare gol inlauntrul lui, avand impresia ca pasii il duc prin locuri aride si pustii si asa si este, fiindca ingerii se retrag de langa cel nerecunoscator, de langa omul caruia ii este greu sa respecte creatia, sa isi respecte semenul, sa ofere valoare, sa respecte Legea.

Exact ca radacinile arborelui ce patrund in pamant si isi obtin hrana lor, ca ramurile ce se intind catre cer, omul se inradacineaza profund in interiorul Mamei sale Pamantesti si sufletul sau se inalta catre stelele stralucitoare ale Tatalui Ceresc.

Prima comuniune ne uneste cu Ingerul Soarelui.

El vine in fiecare dimineata, asemenea unei logodnice care se trezeste

Si-si intinde pletele aurite asupra pamantului.

O, Inger al soarelui

Alergator nemuritor,

Stralucind de lumina

Fara tine nu exista nici caldura nici viata!

Frunzele verzi ale arborilor te canta cu toate culorile lor

Prin tine bobul de grau

Se transforma in rauri de ierburi aurite

Care onduleaza in bataia vantului

Prin tine florile tasnesc in strafundurile fiintei mele

Niciodata nu ma voi ascunde de tine

Inger al soarelui,

Sfint mesager al Mamei Pamintesti

Intra in locuinta mea

Si da-mi focul vietii.

 A doua comuniune ne uneste cu Ingerul apei.

El varsa ploaia

Pe campia arida

Si umple fantanile uscate.

Da, noi te veneram, apa, sursa a vietii

Din oceanul ceresc

Curg si susura

Torente inepuizabile

In sangele meu curg mii de izvoare pure,

Vapori si nori, si toate apele

Care se raspandesc asupra celor sapte regate

Sunt sacre.

Vocea Creatorului planeaza asupra apelor,

Domnul stapaneste asupra lor.

Inger al apei,sfant mesager al Mamei noastre Pamantesti,

Patrunde in sangele venelor mele,

Spala corpul meu in ploaia ta

Si da-mi apa, sursa vietii.

 A treia comuniune ne uneste cu Ingerul aerului.

El raspandeste parfumurile suave ale campurilor

Ale ierbii de primavara de dupa ploaie,

De bobocii de trandafir

Abia iviti.

Noi omagiem suflul sacru

Care face sa traiasca toate fiintele.

Spatiu luminos etern si suveran

Al nenumaratelor stele

Si de asemenea aerul pe care-l respiram

Toate misterele infinitului sunt ascunse

In clipa care separa inspiratia

De expiratie

Inger al aerului.

Sfant mesager al Mamei noastre Pamintesti,

Vino in mine

Ca rindunica ce coboara din cer,

Pentru ca eu sa cunosc secretele vantului

Si muzica stelelor.

 A patra comuniune ne uneste cu Ingerul pamantului.

El e cel care face sa tasneasca, din plenitudinea pamantului,

Vinul si strugurele.

El e cel care face copiii sa se nasca

Din interiorul femeii.

Celui care cultiva pamantul, semanand rabdator cu cele doua maini ale sale

El ii va acorda din abundenta

Fructe si grane

Spice aurite

Care primavara vin

Rasarind din pamant

Peste tot intinsul pamantului,

Peste tot unde curg apele,

Peste tot unde straluceste soarele,

Pentru a le da oamenilor hrana de toate zilele.

Omagiem imensitatea pamantului

Ale carui drumuri se desfasoara in lung,

Acest pamant bogat si fecund

Care e Mama ta, planeta sfanta.

Da, aduc omagiu pamantului

Pe care tu cresti

Al carui parfum e atat de dulce.

Cel care planteaza granele, planteaza Legea.

Recoltarea va fi abundenta

Si va ajunge la maturitate.

Pentru a-i rasplati pe cei care se supun Legii

Domnul le trimite Ingerul pamantului,

Sfant mesager al Mamei noastre Pamantesti,

Pentru ca plantele sa creasca,

Ca pantecele femeilor sa fie fertile

Si ca astfel pamantul sa nu inceteze a rasuna

De rasetele copiilor.

Sa-l adoram pe Domnul in el !

 A cincea comuniune ne uneste cu Ingerul vietii.

El da omului forta si vigoare

Daca ceara nu e pura,

Cum ar putea luminarea sa dea flacara constanta?

Mergi catre arborii cu coroana inalta,

Alege unul dintre ei

Pentru frumusetea sa, puterea sa si maiestatea sa

Si vorbeste-i :

„Te salut, arbore al vietii, Opera a Creatorului!”

Izvorul vietii va merge atunci

Intre tine si fratele tau, arborele.

Astfel tu vei avea  un corp sfant,

Piciorul sigur,

Auzul fin,

Bratele puternice

Si ochiul de acvila.

Aceasta e comuniunea cu Ingerul vietii,

Sfant mesager al Mamei noastre Pamantesti.

A sasea comuniune ne uneste cu Ingerul bucuriei.

El e cel care coboara pe pamant

Pentru a da frumusete tuturor oamenilor,

Caci Domnul nu poate fi venerat in tristete.

Nici cu strigate de disperare.

Abandonati-va plansetele si lamentatiile,

Adresati Domnului un cantec nou.

Fie ca tot pamantul sa cante,

Bucurie in ceruri

Si pe pamant.

Bucurie pe campuri,

Pe ape si pe coline.

Bucurie in fata Domnului.

Va veti naste in bucurie

Si veti creste in pace.

Auziti cantand

Muntii si colinele.

Inger al bucuriei,

Sfant mesager al Mamei noastre Pamantesti,

Eu iti promit sa cant pentru Domnul

Atata timp cat voi trai;

Eu voi lauda pe Dumnezeul meu

Pana la ultima mea suflare.

A saptea comuniune ne uneste cu Mama noastra Pamanteasca.

Ea este Cea care trimite Ingerii Sai

Pentru a ghida radacinile omului

Pana in adancul pamantului binecuvantat.

S-o invocam pe Mama noastra Pamanteasca,

Sfanta noastra gardiana,

Sprijinul nostru!

Ea este Cea care regenereaza lumea

Si pe toti cei ce o locuiesc.

Noi adoram Mama noastra Pamanteasca,

Atat de buna si de binefacatoare ,

Si toti Ingerii

Generosi, curajosi,

Plini de forta,

Izvor de bunastare si sanatate.

Prin Mama noastra Pamanteasca in stralucirea si Gloria Sa,

Plantele ies din sol,

Vanturile sufla,

Aducand norii catre cursurile de apa,

Si acestea nu seaca niciodata.

Mama Pamanteasca si eu suntem una.

Radacinile mele sunt in Ea

Si Ea-si gaseste in mine bucuria Sa,

Conform Sfintei Legi”

A urmat o lunga tacere. Toti meditau la cuvintele lui Iisus. Ei cunosteau o forta noua si sperantale luminau figurile. Apoi unul din ei zise: „Invatatorule, noi ardem de nerabdare sa incepem comuniunile noastre cu Ingerii Mamei Pamantesti care a plantat marea gradina a pamantului. Dar cum stau lucrurile cu Ingerii Tatalui Ceresc care guverneaza noaptea? Cum sa le vorbim odata ce ne sunt inaccesibili si invizibili ? Noi vedem razele soarelui, simtim prospetimea apei fluviului in care ne imbaiem si strugurii care se coloreaza-n purpuriu in vii si-s calzi sub degetele noastre,dar Ingerii Tatalui Ceresc nu pot fi nici vazuti, nici auziti, nici nu ne putem apropia de ei. Cum sa comunici cu ei si sa intri in Paradis ? Invatatorule, explica-ne ce trebuie sa facem?”

„Nu stiti ca pamantul si toti cei care-l populeaza nu sunt decat reflectarea regatului Tatalui Ceresc? Copii, voi sunteti alaptati si ingrijiti de mama voastra. Apoi, cand voi cresteti, va alaturati tatalui la camp. In acelasi mod, Ingerii Mamei Pamantesti va ghideaza pasii catre Cel care va e Tata si catre Ingerii Sai, pentru ca voi sa descoperiti adevarata voastra locuinta si sa deveniti veritabili fii ai luiDumnezeu.Copii fiind, noi vedem razele soarelui, nu si puterea care le-a creat; copii fiind, noi auzim muzica unui rau, dar ignoram dragostea care l-a creat; copii fiind, vedem stelele dar nu si mana care le-a presarat pe cer, ca un fermier semanandu-si granele.Prin comuniunile cu Ingerii Tatalui Ceresc voi invatati sa vedeti invizibilul, sa auziti inauzibilul si sa spuneti ceea ce nu e posibil de spus.

Prima comuniune ne uneste cu Ingerul Puterii.

El intretine caldura soarelui

Si ghideaza mana Omului

In toate muncile sale.

Tata Ceresc,

Tie-ti apartine puterea

Caci Tu ai daruit fiecaruia dintre noi ordinal

De a urma Gratia puterii Tale.

Eu avansez pe drumul Legii.

Gratie puterii Tale

Miinile mele infaptuiesc muncile Tale

Fie ca fluviul de aur al puterii

Sa curga vesnic de la Tine la mine,

Fie ca trupul meu sa se intoarca vesnic catre Tine

Ca floarea catre cer, caci toata puterea vine

De la Tatal Ceresc

Restul nu e decat un vis amagitor

Asemenea unui nor care mascheaza fata soarelui.

Omul nu are nici o putere asupra Spiritului.

Neputincios e deasemeni

In ziua mortii sale.

O, tu Inger al Puterii,sfant mesager al Tatalui Ceresc,

Calauzeste-ne muncile si actiunile !

 A doua comuniune ne uneste cu Ingerul Iubirii.

Apele sale binefacatoare

Curg intr-un flux neantrerupt

Venind din oceanul cosmic.

Sa ne iubim unii pe ceilalti,

Caci dragostea emana de la Tatal Ceresc.

Cel care iubeste

Apartine ordinului divin si cunoaste ingerii.

Fara dragoste inima omului se usuca

Precum fundul unei fantini secate,

Cuvintele sale sunt goale

Ca o fantana goala,

In timp ce cuvintele de iubire au pentru suflet

Dulceata mierii.

Pe buzele oamenilor, cuvintele oamenilor

Se aseamana cu apele adanci.

Fantana de dragoste curge

Ca un izvor viu.

Da, a fost spus din zorii timpurilor:

Iti vei iubi Tatal Ceresc Din toata inima ta

Din tot Spiritul tau,

In toate actiunile tale,

Si-ti vei iubi fratii

Ca pe tine insuti.

Tatal Ceresc e dragoste.

Cel care locuieste in dragoste

Sta alaturi de Tatal Ceresc

Si Tatal Ceresc e cu el.

Cel care nu iubeste e o pasare ratacitoare

Aruncata din cuib.

Iarba ii lipseste

Pentru el, apa are un gust amar

Daca cineva zice:

„Eu il iubesc pe Tatal Ceresc dar urasc pe fratele meu”,

Acela minte.

Caci daca el nu-si iubeste fratele care-i e aproape,

Cum ar  putea sa-L iubeasca pe Tatal Ceresc

Pe care nu L-a vazut nicicand?

Se recunosc copiii luminii

Care merg in compania Ingerului Dragostei,

Dupa dragostea lor pentru Tatal Ceresc

Dupa dragostea lor pentru fratii lor,

Dupa fidelitatea lor fata de Legea Sfanta.

Iubirea lor e mai puternica

Decat curentii apelor adanci.

Iubirea e mai puternica decat moartea.

 A treia comuniune ne uneste cu Ingerul Intelepciunii.

El il elibereaza pe om de frica,

Ii deschide inima si ii usureaza constiinta.

Sfinta Intelepciune,Intelegere infinita,

Tu te daruiesti noua ca un papirus sacru.

Si totusi nu ne apartii.

Toata intelepciunea vine de la Tatal Ceresc

Si salasluieste in El de-a pururi.

Cine poate Numara grauntele de nisip ale marii,

Picaturile de ploaie

Si zilele eternitatii.

Cine cunoaste inaltimea cerului

Si intinderea pamantului ?

Cine stie unde incepe intelepciunea ?

Intelepciunea a fost creata

Inainte de orice.

Cine daca nu cel care nu are intelepciune,

Ar vrea sa spuna padurii:

„Trezeste-te”,

si pietrei mute :”Scoala-te si vorbeste!”?

Aceste cuvinte sunt goale

Si aceste actiuni periculoase,

Ca aceea a unui copil care flutura sabia tatalui sau

Si nu cunoaste taisul lamei.

Coroana Intelepciunii, dimpotriva,

Face sa domneasca pacea si sa-nfloreasca sanatatea perfecta,

Ambele daruri de la Dumnezeu.

O, tu Ordin Ceresc,

O, tu Inger al Intelepciunii,

Te ador si te voi adora Tata Ceresc!

El permite raului de ganduri care e in noi

Sa curga catre oceanul cosmic.

A patra comuniune ne uneste cu Ingerul Vietii Eterne.

El aduce omului mesajul eternitatii

Caci cel care merge in compania ingerilor

Va invata sa se ridice deasupra norilor.

Isi va fixa locuinta in inima oceanului cosmic

Unde se afla arborele vietii.

Nu astepta ca moartea sa-ti reveleze marele mister.

Daca nu cunosti Tatal Ceresc

Atunci cand picioarele tale strabat pamantul prafuit

Nu vei gasi decat umbre in viata de apoi.

Doar aici si acum se ridica cortina.

Nu-ti fie frica omule!

Agata-te de aripile Ingerului Vietii Eterne,

Si ia-ti elanul catre stele,

Catre luna, soare

Si catre lumina eterna.

Participa la miscarea lor

In vecii vecilor!

Ia-ti zborul catre oceanul cosmic al Vietii Eterne.

A cincea comuniune ne uneste cu Ingerul Muncii.

El canta cu albina care bazaie

Fabricand fara odihna mierea aurita

Cu ciobanul care canta din fluier, veghind.

De teama ca turma sa nu se imprastie,

Cu fata tanara care fredoneaza

In timp ce mana sa manuieste fusul.

Daca voi credeti ca toate acestea

Nu sunt atat de placute lui Dumnezeu

Ca rugaciunea cea mai frumoasa

Ridicandu-se ca de la cel mai inalt dintre munti,

Va inselati.

Munca cinstita infaptuita umil,

E o rugaciune zilnica de recunostinta,

Si huruitul carutei produce o muzica placuta lui Dumnezeu.

Cel care mananca paine in trandavie

E condamnat sa moara de foame,

Caci un camp de pietre

Nu produce decat pietre.

Pentru el ziua e golita de sens,

Si noaptea e un trist cortegiu de cosmaruri.

Sufletele lenesilor sunt invadate de ierburile rele ale insatisfactiei;

Dar cel care merge in compania Ingerului Muncii

Are in el un camp mereu fertil,

Unde graul si strugurele,

Si mii de soiuri de ierburi si de flori parfumate

Cresc viguros.

Vei recolta ce-ai semanat.

Omul lui Dumnezeu care-si cunoaste sarcina

Nu va cere nicio alta favoare.

 A sasea comuniune ne uneste cu Ingerul Pacii.

Sarutul sau iradiaza calmul,

Figura sa e asemenea cu suprafata

Apelor nemiscate in care se reflecta luna.

Voi invoca pacea,

Al carui suflu e prietenesc

Si ale carui degete, netezeste ridurile grijilor.

Sub domnia pacii, nu exista nici foame, nici sete

Nici vant rece,

Nici vant cald.

Nici batranete, nici moarte.

Cel al carui suflet nu e locuit de pace

N-are nici un loc in interior unde sa construiasca Templul sfant.

Cum ar putea sa lucreze tamplarul in mijlocul uraganului?

Semintele semanate cu violenta nu vor da decat o recolta dezolanta,

Caci nimic viu nu poate creste pe un pamant secat.

Da, cautati Ingerul Pacii,

E ca luceafarul in mijlocul norilor,

Ca luna plina.

Ca un frumos maslin incarcat de fructe,

Ca soarele care straluceste deasupra templului Celui Preainalt.

Pacea rezida in sanul linistii.

Fii in pace, si sa stii ca sunt Dumnezeu.

 A saptea comuniune ne uneste cu Tatal Ceresc.

El este, El a fost si va fi vesnic.

O, Mare Creator, TU esti Cel care a creat Ingerii Ceresti

Si a descoperit legile imuabile!

Doamne, refugiul si fortareata mea,

Dintotdeauna din generatie in generatie

TU ai fost locuinta noastra.

Inainte de aparitia muntilor,

Inainte de formarea Pamantului

TU esti Dumnezeu.

Cine a creat apele si plantele ?

Cine a unit vantul cu norii in furtuna ?

Da. O, Mare Creator,

Esti in sufletele noastre

Sursa vietii eterne.

Cine a creat lumina si intunericul ?

Cine a creat somnul si insufletirea orelor zilei ?

Cine face sa alterneze amiaza cu miezul noptii ?

extras din cartea Eseniana