GRUPA DE SÂNGE O-I ªI VIAÞA INDIVIDUALÃ · 2 Virginia Ciocan VIRGINIA CIOCAN Nãscutã,...

GRUPA DE SÂNGE O-IªI

VIAÞA INDIVIDUALÃ

2 Virginia Ciocan

VIRGINIA CIOCAN

Nãscutã, Râmnicu-Sãrat, Liceul „Al.Vlahuþã”,licenþiatã în biologie,Universitatea Bucureºti,doctor în ºtiinþe biologice.

Activitate: biolog ºicercetãtor ºtiinþific la Cen-

trala Delta Dunãrii (Tulcea, Maliuc, Sulina),CCIT-Fãgãraº, IBNA-Baloteºti,Ilfov.

Experienþã: cercetare în domeniile: ecolo-gie generalã, pisciculturã, entomologie, protecþiaplantelor, botanicã , microbiologie.

Lucrãri ºtiinþifice: peste 500 articole înlimbile românã, englezã ºi francezã în reviste despecialitate, 5 brevete de invenþie OSIMBucureºti.

Cãrþi publicate:Grupa de sânge ºi viaþa individualã, 2007,

Ed. Ceres Bucureºti;Sãnãtate ºi frumuseþe prin aromaterapie ºi

masaj, 2010, Ed. ªtefan, Bucureºti.Plante etnobotanice din România, între

adevãr ºi pericol, 2011, Ed. Ceres, Bucureºti;Grupa de sânge O,A, B, AB ºi viaþa indi-

vidualã, Vol. I-IV, Ed. Universitarã, 2012,Bucureºti;

Previne ºi învinge boala cu plante medicinaleimunitare ºi adaptogene, 2012, Ed. Universitarã,Bucureºti

Medicamente verzi din farmacia naturii,2013, Ed. Universitarã, Bucureºti.

3Grupa de sânge O-I ºi viaþa individualã

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti, 2014

VIRGINIA CIOCANI

GRUPA DE SÂNGE O-IªI

VIAÞA INDIVIDUALÃ

Ediþia a II-a revizuitã ºi adãugitã

4 Virginia Ciocan

Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Ameluþa ViºanCoperta: Angelica MãlãescuCorector: Gheorghe Iovan

Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãriiªtiinþifice (C.N.C.S.) ºi inclusã de Consiliul Naþional deAtestare a Titlurilor, Diplomelor ºi CertificatelorUniversitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor deprestigiu recunoscut.

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate,nicio parte din aceastã lucrare nu poate fi copiatã fãrãacordul Editurii Universitare

Copyright © 2014Editura UniversitarãDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [email protected]

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 /0744 EDITOR / 07217 [email protected]. 15, C.P. 35, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiCIOCAN, VIRGINIA Grupa de sânge 0 ºi viaþa individualã / VirginiaCiocan. - Bucureºti : Editura Universitarã, 2014 ISBN 978-606-591-936-5

612.118

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786065919365


CUPRINS

Cuvânt înainte ...................................................... 7Introducere ........................................................... 11

Capitolul I. Sângele .............................................. 191.1. Descriere generalã. Compoziþie .................... 191.2. Funcþiile sângelui ........................................... 211.3. Limfa ºi sistemul circulator limfatic ............. 231.4. Grupa de sânge .............................................. 241.5. Antigenele specifice grupei de sânge ºi sistemul

imunitar .......................................................... 301.6. Aglutinogenii ºi alimentele ........................... 321.7. Grupa de sânge ºi modul individual de viaþã ... 341.8. Alte grupe de sânge recent descoperite ......... 39

Capitolul II. Alimentaþia sãnãtoasã la grupade sânge O-I .......................................................... 422.1. Bazele biochimice ale alimentaþiei în general 422.2. Alimentaþia sãnãtoasã la O sangvini ............. 612.3. Rolul suplimentelor nutritive ........................ 75

Capitolul III. Metabolismul la grupa de sângeO-I ........................................................................ 783.1. Consideraþii generale ..................................... 783.2. Asigurarea echilibrului metabolic ................. 803.3. Greutatea corporalã optimã ........................... 823.4. Sedentarism – activitate fizicã ....................... 853.5. Surmenaj, relaxare ºi rezistenþã la stres ........ 89

6 Virginia Ciocan

Capitolul IV. Sãnãtatea la grupa de sânge O-I 964.1. Consideraþii generale ..................................... 964.2. Predispoziþia la boli ....................................... 984.3. Plantele medicinale benefice ......................... 1034.4. Longevitatea ................................................... 107

Capitolul V. Comportamentul psihologic lagrupa de sânge O-I ............................................... 1145.1. Personalitatea individualã ............................. 1145.2. Dragostea ºi afinitãþile sentimentale cu restul

grupelor de sânge ........................................... 117

Epilog ..................................................................... 121

Capitolul VI. Exemple de cazuri cu aprecieriproprii .................................................................... 1246.1. Dr. Elena Vlad, medic primar de familie,

Otopeni, jud. Ilfov ......................................... 1246.2. Prof. Judo Nicolae Tivgã, Clubul copiilor,

Râmnicu-Sãrat, jud.Buzãu ............................. 125

Anexa 1. Index cu termeni medicali utilizaþi ........ 128Anexa 2. Index cu calorii consumate/minut îndiferite activitãþi ..................................................... 131Anexa 3. Index cu natura alimentelor (alcaline sauacide) ...................................................................... 133Anexa 4. Index cu natura alimentelor (constipante-laxative) .................................................................. 136Anexa 5. Tabel cu proprietãþile biochimice ºiterapeutice ale principalelor fructe din România ....... 137

Bibliografie selectivã ............................................ 139


CUVÂNT-ÎNAINTE

Nu este uºor sã scrii o carte care sã respecteºi sã prezinte adevãrul ºtiinþific într-o formã caresã fie înþeleasã ºi de cel care nu are neapãrat obazã ºtiinþificã referitoare la problemele tratate.

Acest lucru a reuºit cu succes dr. biologVirginia Ciocan scriind cartea „Grupa de sângeºi viaþa individualã“. Într-o primã ediþie carteatrateazã subiectul, pentru toate grupele sangvine,practic, întreaga lucrare se referã la relaþia întreuna dintre cele mai importante trãsãturi genetice– sistemul de grup sangvin ABO – ºi mediu.

La cererea cititorilor, autoarea reediteazãlucrarea, tratând acelaºi subiect separat, pentrufiecare grupã de sânge, cu speranþa cã va fi maiuºor difuzatã ºi înþeleasã în special de cãtre tineriºi adolescenþi, care, în mare parte, din nefericire,nici nu-ºi cunosc grupa de sânge, nemaifiindobligatorie.

Autoarea începe prin prezentarea generalã asângelui, compoziþie, funcþii, precum ºi a siste-mului de grup sangvin ABO, cel mai importantdintre multele sisteme de grup sangvin, atât pentru

8 Virginia Ciocan

identificarea individualã, cât ºi în medicinã.Continuã cu biochimia alimentaþiei, altfel spus,raportul între grupa de sânge a individului ºipreferinþele alimentare, determinate într-ooarecare mãsurã, de individualitatea geneticã(biochimicã) a fiecãruia dintre noi. În alt capitol,este descris raportul între sânge ºi metabolism,subliniind, încã o datã, unicitatea noastrãbiologicã. Dacã ar trebui sã definim, în acest stadiude dezvoltare a ºtiinþei, conceptul de unicitatebiologicã (individualitate geneticã saubiochimicã), atunci trebuie sã arãtãm cã unicitateasau individualitatea geneticã este datã deprogramul genetic al fiecãruia, program caredicteazã, la rândul sãu, reacþia unicã la condiþiiledate de mediu. Programul genetic face ca fiecaredintre noi sã reacþionãm diferit la aceleaºi condiþiide mediu. Vechiul aforism, nu existã boalã, cibolnavi, este demonstrat acum ºi la nivelmolecular, biochimic.

Nu trebuie uitat însã cã aceastã trãsãturãgeneticã – grupa de sânge – este doar una dinnumeroasele trãsãturi genetice care definesccomportamentul individului, un caracter complex,determinat de totalitatea genelor în interacþiunecu mediul.

Ediþia de faþã este revizuitã ºi adãugitã cuinformaþii noi despre grupele de sânge ºi mai alescu informaþii recente privind apariþia a încã douãgrupe de sânge, descoperire a unei echipe


internaþionale de cercetãtori de la UniversitateaVermont ºi de la Institutul Francez pentruTransfuzii Sangvine, condus de biologul BryanBallif ºi medicul Lionel Arnaud. La procesul deidentificare a noilor grupe sangvine au participatînsã ºi cercetãtori japonezi conduºi de YoshihikoTani de la Centrul Sangvin al Crucii Roºii dinHokaido.

Nu lipseºte din lucrare relaþia între sãnãtate,starea de boalã ºi grupa de sânge. De altfel, dupãmãrturisirea autoarei, a fost un punct de plecareºi o experienþã, din pãcate nefericitã, care adeterminat-o sã se documenteze ºi sã scrie aceastãcarte. Existã studii numeroase care demonstreazãºtiinþific sensibilitatea sau rezistenþa individuluila anumite boli, în anumite zone ale globuluipãmântesc, dar întotdeauna în raport cu condiþiilede mediu (climã, sol, radiaþii solare etc.)

Comportamentul individului însã, nu implicãdoar starea de sãnãtate sau de boalã, rezultatã dininteracþiunea gene-mediu, ci ºi de psihologiaindividului, în funcþie de grupa de sânge, problemãcare este tratatã cu umor ºi inteligenþã.

În sfârºit, anexele, 6 la numãr, completeazãfericit ºi demonstreazã încã o datã poziþia de pecare este scrisã lucrarea, poziþie de om de ºtiinþã,de cercetãtor a dr. Virginia Ciocan.

Sincer, la început, deºi o cunosc pe VirginiaCiocan ca fiind un cercetãtor serios, riguros chiar,judecând doar dupã titlul lucrãrii „Grupa de sânge

10 Virginia Ciocan

ºi viaþa individualã” mi-a fost teamã cã ar puteafi o tratare superficialã a problemei, cum întâlnimastãzi la tot pasul. Parcurgând cartea însã, m-amconvins cã nu este aºa, este frumos scrisã, cu multenoþiuni de culturã generalã, se citeºte uºor, seînþelege uºor, iar datele ºtiinþifice devin dintr-odatã necesare ºi utile.

Convingeþi-vã ºi Dumneavoastrã ºi îmi veþida dreptate!

Prof. Univ. dr. Veronica StoianCatedra de Geneticã ºi Biotehnologie

Universitatea din Bucureºti


INTRODUCERE

Am gândit, aceastã carte sã fie un fel de ghiddin care fiecare cititor sã culeagã ce i se potriveºteºi sã-l ajute la o mai bunã autocunoaºtere ºi la omai bunã colaborare cu medicii ºi cu lucrãtoriidin domeniul sanitar, în efortul comun de a obþineºi pãstra o stare bunã de sãnãtate.

Aºa cum unii dintre noi credem în caracte-risticile generale ale fiecãrui semn zodiacal, alþii,printre care ºi oameni de ºtiinþã sau intelectualidin toate domeniile biologiei ºi medicinii, au capreferinþe un criteriu de caracterizare individualãcel puþin la fel de bine argumentat ºtiinþific ºianume cel al sistemului de grup sangvin OAB.

Specialiºti americani ºi japonezi precumJames D’Adamo ( 1981) ºi Peter D’Adamo (1983),Mesahito Nomi (1995) ºi mulþi alþii considerã cãîntre grupa de sânge ºi mediu este o legãturãimprimatã în genomul fiecãrui om, fiind una dintrãsãturile genetice importante ºi care definescindividul în ceea ce priveºte sãnãtatea, alimentaþia,metabolismul ºi personalitatea.

Grupa de sânge O este consideratã cea maiveche din lume, fiind ºi cea mai des întâlnitã în

12 Virginia Ciocan

prezent pe Terra. Toate persoanele cu grupa O seaseamãnã în comportament, înfãþiºare saupersonalitate, câteva dintre aceste asemãnãri fiindfaptul cã sunt persoane „drãguþe”, fãrã o frumu-seþe stilatã sau sofisticatã, au putere de muncã,rezistenþã ºi intuiþie. Au putere de muncã deinvidiat, îºi traseazã þeluri clare, de la care rareorise abat ºi pe care le ºi finalizeazã. Sunt spiriteîntreprinzãtoare, buni organizatori ºi în generalîºi doresc sã devinã lideri în cadrul grupului lor,sau mãcar sã fie ascultaþi, riscând sã devinãautoritari.

Iatã numai câteva dintre caracteristicile carepot stârni curiozitatea românilor, pãrinþi ºi copii,cu aceastã grupã de sânge pentru a se informa,dar ºi pentru a încerca sã ºi aplice aceste date,numai în folosul fiecãruia.

Personal, m-am încadrat între specialiºtiibiologi care au ºi verificat pe propria piele ade-vãrul cã sângele ºi grupa de sânge îþi coordoneazãîntreaga viaþã, mai ales sãnãtatea! Plantelemedicinale ºi fitoterapia m-au preocupat încã dinanii studenþiei, specializându-mã în „protecþiaplantelor” la Universitatea Bucureºti, Facultateade Biologie.

Dar viaþa a fãcut sã profesez în alte domenii,în „ecologie generalã” în care m-am ºi specializatprin doctorat ºi în microbiologie aplicatã înbiotehnologie, sectoarele chimie ºi zootehnie. Ampracticat însã fitoterapia ca hobby, iar metodele


complementare de tratament au început sã mãpreocupe la modul serios, dupã anul 1990, înperioada când pãrinþii mei au trecut la cele veºnicerelativ tineri (71 de ani, tata ºi 73 de ani, mama),datoritã unor afecþiuni cardiovasculare ce ar fiputut fi tratate cu succes dacã erau descoperite latimp ºi dacã medicii din acea vreme ar fi folositpe lângã metode alopate de tratament ºi metodenaturale, complementare.

Cunoaºterea obiºnuinþelor alimentare alepãrinþilor mei, a grupelor sangvine, a bolilor ºi aevoluþiei acestora, a tratamentelor medica-mentoase ºi chirurgicale la care au fost supuºipentru a se vindeca ºi mai ales lupta disperatãpentru a-mi salva cele mai dragi fiinþe, m-audeterminat sã dedic o parte din anii mei de viaþãstudiului literaturii privind terapiile naturiste ºicercetãrilor proprii, în scopul descifrãrii unorsecrete pe care natura sau Creatorul Suprem lepãstreazã încã.

Notiþele mele ºi rezultatele cercetãrii proprii,acumulate pânã în anul 2003, poate ar fi rãmas cao literaturã ºtiinþificã de sertar, dacã nu mãîmbolnãveam eu însãmi de aterosclerozã,cardiopapie ischemicã ºi colesterolemie, boli ceau determinat în timp o stenozã de subclavie ce afost operatã prin by-pass carotido-axilar, îndecembrie 2003.

Dupã ce m-am refãcut, aplicând tot ce ºtiamdespre grupa de sânge ºi prevenirea ºi tratarea

14 Virginia Ciocan

bolilor cardiovasculare, dar ºi a secheleloracestora, pe propriul meu organism, am scris ºipublicat în anul 2007 cartea „Grupa de sânge ºiviaþa individualã”, pentru ca nimeni sã nu maipãþeascã ce am pãþit noi, eu ºi pãrinþii mei.

M-a provocat ºi faptul cã subiectul era multdiscutat ºi chiar rãstãlmãcit în presã, dar ºi latoate televiziunile, mai ales la cele particulare,pânã când aºa ziºi „specialiºti în nutriþie” au reuºitîn final sã discrediteze chiar conceptul de „grupãde sânge ºi alimentaþia corectã”.

Am reuºit prin cartea mea sã câºtig interesulmultor români, mai ales tineri, elevi ºi studenþineinfluenþaþi de televizor ºi care s-au regãsit încele scrise de mine. La sugestia acestora am tratatsubiectul separat pentru fiecare grupã de sânge ºiam scris patru lucrãri de sine stãtãtoare,cuprinzând informaþii utile pentru fiecare grupã.

Revenind la grupa de sânge O, aceasta estecea mai rãspânditã în lume, cam 46% dintreoameni de pe toate continentele, albi sau deculoare purtând amprenta geneticã a acestei grupe.În România grupa O–I este frecventã la opopulaþie de cam 34%, destul de mare ºi de aceeaconsider necesarã cunoaºterea calitãþilor, dar ºi adefectelor determinate de propriul sânge.

Întrucât grupa de sânge este determinatãgenetic în funcþie de grupele de sânge ale pãrinþilorºi se pãstreazã nemodificate toatã viaþa, este bineca pãrinþii sã determine grupa de sânge a copiilor


chiar de la naºtere. În România, grupa de sângese poate testa la orice laborator medical din clinicisau spitale, în probe de sânge.

Grupa de sânge se poate ºi estima dacã secunoaºte grupa de sânge a pãrinþilor ºi pentruaceasta este bine de ºtiut urmãtoarele date:

Grupã de sânge Grupã posibilã Grupã imposibilãla pãrinþi la copii la copii

A – A A, O B – ABA – B A, B, AB, O -A – AB A, B, AB OA – O A, O B, ABB – B B, O A, ABB – AB A, B, AB OB – O B, O A, ABAB – AB A, B, AB OAB – O A, B AB, OO – O O A, B, AB

Dupã cum se vede datele de mai sus nu oferãrezultate sigure ºi de aceea este necesarã testareala un laborator medical de specialitate.

Deoarece persoanele O sangvine au în specialprobleme de creºtere în greutate atunci când nurespectã dieta corespunzãtoare grupei de sângeproprie, îi sfãtuiesc sã urmeze dieta ºi restulrecomandãrilor pentru aceastã grupã sangvinã, celpuþin o lunã ºi atunci fiecare va constata pepropriul organism o creºtere de energie în paralelcu scãderea în greutate.

16 Virginia Ciocan

Dorinþa mea este sã împãrtãºesc cititorilorcunoºtinþele ºi experienþa mea de viaþã pentru a fiînþelese ºi aplicate în scopul pãstrãrii sãnãtãþii ºiadoptãrii unui stil de viaþã sãnãtos.

Informaþii recente din anul 2010 ºi care auajuns de curând ºi în România, semnaleazãapariþia a încã 2 grupe sangvine, fapt ce ar puteaaduce beneficii enorme pentru pacienþii cenecesitã transfuzii ºi care prezintã reacþii derespingere a sângelui din cele patru grupesangvine cunoscute, aceºtia fiind suspectaþi cã augrupe de sânge rare, încã necunoscute.

Cele douã grupe noi de sânge au fost desco-perite de un grup de cercetãtori de la UniversitateaVermont ºi de la Institutul Naþional de Transfuziedin Franþa, condus de Bryan Balliff ºi de LionelArnaud. Aceºtia au identificat o moleculãminusculã, neobservatã pânã la ei pe hematiiledin sângele unor oameni ºi pe care au denumit-oSMIM (small integral membrane protein).Analizând genomul a 70 pacienþi suspectaþi cã auuna dintre aceste grupe, au descoperit lipsa uneigene care permite celulelor sã sintetizezeproteinele respective.

Au denumit aceste grupe de sânge: „Junior”ºi „Langereis”. Se presupune cã mai bine de 50000 de japonezi au grupa Junior negativ, care auprobleme la transfuzii, iar la femei însãrcinate,fiind posibilã apariþia unei incompatibilitãþi întremamã ºi fãt.


Dupã aceºti cercetãtori, peste 200 000 deoameni din Europa ºi mai bine de 100 000 depersoane din America de Nord au sânge din acestegrupe rare, grupe ce au douã proteine denumiteABCB6 ºi ABCG2 ºi a cãror prezenþã este asociatãcelor douã grupe de sânge nou descoperite.

Aceste proteine se pare cã sunt asociate ºi curezistenþa la medicamentele împotriva cancerului,aºa cã descoperirea lor ar putea sã ajutespecialiºtilor la obþinerea unor noi medicamentemai eficiente în combaterea acestei maladiicauzatoare de moarte.

Specialiºtii de la Societatea Internaþionalã aTransfuziilor de Sânge, recunosc pe lângã cele 4grupe de sânge comune (A, B, AB, O ) încã 30 degrupe de sânge mai rare, cu nume interesanteprecum: Kidd, Diego sau Duffy.

Descoperirea în anul 2010 a încã 4 proteinespecifice asociate grupelor de sânge a fãcut ca întotal sã existe 32 grupe sangvine, ultimele fiindLangereis (Lan) ºi Junior (Jr).

Totul a pornit de la o transfuzie efectuatã înanul 1952 unei femei de 66 de ani din New York,bolnavã de cancer de colon, al cãrui nume defamilie era Vel. La transfuzia care i s-a fãcutDoamne Vel s-a declanºat o reacþie imunãneaºteptatã, foarte puternicã, determinatã de uncompus necunoscut din sângele transfuzat.Necunoscând acest compus au denumit noul tipde sânge Vel negativ.

18 Virginia Ciocan

Formula acestui tip de sânge a rãmas necu-noscutã, timp de 6o de ani, pânã în anul 2010,când cercetãtorii francezi, mai sus amintiþi, audescoperit misterul noului tip de sânge, pe carel-au denumit „Vel negativ”.

Au fost concepute teste pe bazã de ADN cepermit identificarea pacienþilor Vel-negativi, restuloamenilor fiind Vel-pozitivi, teste ce pot fi integrateuºor procedurilor cunoscute ºi practicate în prezentîn toate laboratoarele de analize medicale din lumeºi care se pot face în mai puþin de 2 ore. Incidenþapacienþilor cu astfel de sânge fiind de 1 la 2500 înEuropa, medicii îi vor putea salva ºi pe aceºtia încazul unor transfuzii de sânge.

Mã întreb retoric, când va fi posibil acestlucru ºi în România, pentru cã este foarte posibilsã existe ºi români cu aceste grupe rare de sânge?

Sãnãtatea este un bun pe care îl apreciem îngeneral dupã ce l-am pierdut! Dar, atunci cândsuntem tineri, plini de energie ºi vitalitate, nu negândim cã un mod de viaþã sãnãtos ne va facezilele mai frumoase în viitor. De aceea, cunoaº-terea grupei de sânge proprie, dar ºi a celor dinfamilie, devine foarte importantã pentru preve-nirea ºi tratarea bolilor, pentru adoptarea uneialimentaþii sãnãtoase, obþinerea unui psihicechilibrat, încetinirea procesului de îmbãtrânireºi în general, pentru asigurarea unui stil de viaþãcare sã determine o trãire optimã, cu satisfacþiidepline.

Dr. Biolog Virginia Ciocan


CAPITOLUL I

SÂNGELE

1.1. Descriere generalã. Compoziþie

Sângele, component alãturi de limfã ºi lichi-dul interstiþial, al mediului intern al organismuluieste un lichid de culoare roºie, cu miros caracte-ristic ºi gust sãrat. El reprezintã 8% din masacorpului uman, aproape 5,6 l pentru un adult de70 kg.

Sângele este alcãtuit, în principal, din plasmãºi din globule, albe ºi roºii.

Plasma, partea lichidã a sângelui, se compunedin 90% apã în care sunt dizolvate nutrimente,produºi toxici proveniþi din activitatea celularã,gaze, hormoni, vitamine ºi unele substanþeproteice speciale, cum ar fi fibrinogenul, cu rol încoagularea sângelui

Globulele roºii sau hematiile sunt celulemici de forma unor discuri, lipsite de nucleu, dincare cauzã nu se pot înmulþi ºi se menþin în numãrconstant, de 4-5 milioane într-un milimetru cubde sânge, la omul sãnãtos.

20 Virginia Ciocan

Ele sunt fabricate de mãduva roºie a oaselor,trãiesc 100 - 120 de zile ºi datoritã formei de discbiconcav realizeazã o suprafaþã mare, de aproape4000 mp. Dacã am aºeza globulele roºii dinsângele unei persoane într-un ºirag, s-ar formaun lanþ de aproape 200000 km, ce ar înconjura de4 ori Pãmântul ºi ar fi cam jumãtate din distanþade la Pãmânt la Lunã. Dacã cineva ar încerca sãnumere la microscop toate hematiile, i-ar trebui1500 de ani!

Hematiile au culoare roºie datoritã hemo-globinei, substanþã ce conþine fier ºi care areproprietatea de a se combina cu oxigenul ºi cubioxidul de carbon, formând compuºi instabili(oxihemoglobina ºi carbohemoglobina), dar ºi cuoxidul de carbon, gaz foarte toxic, provenit dinarderi incomplete, determinând formarea unuicompus stabil, carboxihemoglobina, responsabilde intoxicaþii grave ºi deces prin asfixiere.

Sângele este lichid numai in vasele de sânge.Scos din vase, se încheagã, coaguleazã, datoritãtransformãrii fibrinogenului dizolvat în plasmã,în fibrinã, compus insolubil.

Fibrina din sângele proaspãt recoltat,formeazã cam în 30 minute, o reþea de filamentevizibile cu ochiul liber, în care sunt prinseglobulele ca într-o plasã care este cheagul. Lasuprafaþã se ridicã un lichid transparent, uºorcolorat în galben ºi anume serul sangvin.


Globulele albe sau leucocitele sunt celule cunucleu mare, care îºi pot modifica forma emiþândprelungiri, ca ºi amiba, denumite pseudopode.

Cu ajutorul pseudopodelor globulele albe sedeplaseazã activ ºi pot pãrãsi capilarele de sângeprintr-un fenomen numit diapedeza, fiind atrasespre diferite focare de infecþie, unde înconjoarãºi „înghit“ microbii, printr-un fenomen numitfagocitozã.

Numãrul de globule albe, de 6000 - 8000într-un milimetru cub de sânge la adult se menþineconstant la omul sãnãtos, pentru cã pe mãsurã ceunele mor, altele le iau locul. Globulele albe seformeazã în mãduva roºie a oaselor ºi în ganglioniilimfatici.

Atunci când numãrul de globule albe creºte,poate însemna o infecþie puternicã în organism,iar când ajung la un numãr foarte mare, 500 000într-un milimetru cub de sânge, poate fi semnulunei boli grave, leucemia.

1.2. Funcþiile sângelui

Sângele are un rol important pentru viaþaomului, circulaþia acestuia în cele mai îndepãrtateorgane ale corpului, asigurând funcþionareanormalã, echilibratã a întregului organism.

Prin sânge ºi limfã se asigurã transportulsubstanþelor nutritive din alimente la celule, undesunt folosite la formarea de substanþã vie proprie

22 Virginia Ciocan

celulei sau la furnizarea energiei necesareproceselor metabolice din organism.

În urma activitãþii celulelor rezultã o serie desubstanþe nefolositoare, care tot pe calea acestorlichide sunt transportate la organele prin care seface eliminarea în mediul înconjurãtor (plãmâni,rinichi, glande sudoripare).

Sângele, cu ajutorul globulelor roºii, asigurãºi transportul oxigenului fixat in hematii dehemoglobinã, cãtre þesuturi. Oxihemoglobinaformatã se desface ºi oxigenul trece în celule, undeeste utilizat, iar hemoglobina devenind disponibilãia bioxidul de carbon de la nivelul celulelor, îltransformã în carbohemoglobinã, ºi îl transportãºi îl elibereazã la nivelul plãmânilor.

Globulele albe apãrã organismul de infecþii,distrugând prin fagocitozã, microbii pãtrunºi încazuri de infecþie. La locul afectat se formeazãpuroiul, care conþine leucocite moarte, microbimorþi ºi resturi de celule distruse.

Globulele albe contribuie la apãrarea orga-nismului ºi prin eliberarea de anticorpi, substanþecomplexe ce neutralizeazã toxinele microbilor,particularitate pe care se bazeazã fabricarea ºiutilizarea vaccinurilor.

Funcþiile sângelui sunt deosebit de importantepentru organism, asigurând condiþii de funcþionarenormalã, prin mecanisme complexe, la carecontribuie sistemul nervos, ficatul, rinichii,glandele cu secreþie internã etc.


De aceea, este foarte importantã analizareaperiodicã a sângelui pentru controlul stãrii desãnãtate ºi depistarea la timp a bolilor.

1.3. Limfa ºi sistemul circulator limfatic

La nivelul capilarelor arteriale, o parte dinplasma sângelui împreunã cu unele leucocite micitrec în spaþiile dintre celule, formând lichidulinterstiþial la nivelul cãruia au loc schimburile desubstanþe dintre sânge ºi celule. Din lichidulinterstiþial trec în celule substanþe nutritive ºioxigen, iar din celule trec in lichidul interstiþialproduºi rezultaþi din activitatea lor. O parte dinacest lichid se înapoiazã în capilarele venoase, iaraltã parte pãtrunde în vase speciale, formândlimfa. Provenind din sânge, limfa are o compoziþieasemãnãtoare, cu deosebirea cã are mai multã apã,95%, mai multe leucocite ºi îþi lipsesc hematiile,fapt ce face ca limfa sã fie incolorã („sângele alb“).

Limfa circulã prin vase asemãnãtoarevenelor, având însã pereþi mai subþiri ºi numai dela periferie spre centru. Limfa circulã mult maiîncet decât sângele ºi asta din cauzã cã nubeneficiazã de ajutorul inimii ºi se face numai princontracþia propriilor pereþi.

Pe traiectul vaselor limfatice se gãsescganglionii limfatici, mici umflãturi de consistenþãmoale, a cãror mãrime variazã de la mãrimeagãmãliei de ac, pânã la a unui bob de fasole. Se

24 Virginia Ciocan

gãsesc de obicei grupaþi în anumite zone alecorpului, cap, gât, sub braþ, torace ºi abdomen ºisunt organe producãtoare de globule albe. Deaceea, în caz de infecþii ganglionii limfatici devindureroºi ºi se mãresc.

Ganglionii limfatici produc ºi anticorpi,distrug microbi prin fagocitozã, curãþã limfa decorpuri strãine ºi în general, au rol de barierã înrãspândirea infecþiilor.

Circulând foarte încet, limfa are principalulrol în strângerea substanþelor toxice de la celuleºi þesuturi. Din aceastã cauzã starea de nemiºcarea corpului ºi implicit viaþa sedentarã pericliteazã,o datã cu circulaþia limfei ºi starea de sãnãtate aorganismului.

1.4. Grupa de sânge

O singurã picãturã de sânge conþine întregulcod genetic al unei fiinþe umane, amprenta ADNfiind replicatã în noi la nesfârºit, prin sânge.

ªtiinþa încã nu a descifrat în totalitate codurilememoriei genetice transmise de la strãmoºii noºtri,prin sânge. Aceste coduri genetice determinã ºigrupa noastrã de sânge.

Pe lângã cele patru grupe principale de sânge,O, A, B ºi AB, existã ºi alte clasificãri, însubgrupe. Astfel, dupã Rh, sunt douã subgrupe,pozitiv - 85% din oameni ºi negativ - l5% dinoameni.


Altã clasificare, se bazeazã pe locul unde estegãsit antigenul specific grupei de sânge. Dacãacesta se aflã în toate secreþiile organismului,salivã, spermã etc., se numeºte secretor ºi seîntâlneºte la 80% din oameni; dacã acest antigeneste gãsit numai în sânge, se numeºte nesecretorºi îl întâlnim la 20% din oameni.

Grupa de sânge a stat la baza supravieþuiriiumane, suferind schimbãri ºi adaptãri la condiþiinoi de mediu ºi hranã, nu doar cu mii de ani înurmã, dar ºi în prezent

Grupa sangvinã este mai veche decât rasa ºimai fundamentalã decât etnia, fiind un deter-minant al particularitãþilor individuale, mult maiimportant decât acestea. Deosebirile rasiale bazatepe culoarea pielii, pe practicile etnice, pe originigeografice sau pe culturã sunt moduri subiectivede diferenþiere a oamenilor. Dacã un african negruºi un european alb au grupa de sânge O, pot faceschimb de sânge ºi organe, au funcþii digestive ºistructuri imunitare similare, fapt ce nu s-arîntâmpla cu un alt individ din propria rasã ºi etnie,dar cu grupa de sânge A, de exemplu.

Caracterele genetice ale strãmoºilor noºtritrãiesc ºi astãzi în sângele nostru, membrii raseiumane având în comun mai multe decât putemnoi bãnui, deoarece toþi suntem potenþiali fraþi ºisurori, întru sânge.

Istoria umanitãþii este istoria supravieþuiriioamenilor! Este povestea deplasãrilor dupã hranãºi condiþii mai bune de viaþã!

26 Virginia Ciocan

Nu ºtim cu siguranþã când a început evoluþiaumanã, dar primii humanoizi, Neanderthalienii,au trãit cu 500 000 de ani în urmã, în Africa ºiaveau probabil o alimentaþie constând din hranãcrudã, plante sãlbatice, larve ºi resturi din hranaanimalelor de pradã.

În lanþul trofic, fiind mai mult pradã, omulprimitiv în concurenþã cu animalele sãlbatice ºi-adezvoltat viclenia, trãsãtura ce, mai târziu, aevoluat spre o gândire raþionalã.

Grupa de sânge O, cea mai veche, nu stimu-leazã sistemul imunitar deoarece oamenii din aceavreme beneficiau natural de anticorpi ce îi pro-tejau de paraziþi, viermi, cãpuºe ºi microorganismeinfecþioase.

Pe mãsurã ce rasa umanã a migrat ºi a fostobligatã sã-ºi adapteze alimentaþia la noi condiþiide mediu, s-au produs schimbãri la nivelultractului digestiv ºi al sistemului imunitar înfuncþie de habitat, modificãri ce s-au reflectat îndezvoltarea grupelor sangvine.

Astfel, schimbarea stilului de viaþã, de la celde vânãtor - culegãtor, deþinãtor al grupei sangvineO, la unul agrarian, mai domestic, a determinatapariþia grupei de sânge A, iar fuziunea ºi migrarearaselor din Africa spre Europa, Asia ºi cele douãAmerici au condus spre dezvoltarea grupei desânge B.

Procesul contemporan de amestec a popu-laþiilor cu grupe de sânge A ºi B au condus la


apariþia grupei sangvine AB, cea mai nouã, dar ºicea mai complexã ºi nesigurã.

Strãmoºii ne-au lãsat fiecãruia dintre noi omoºtenire specialã, imprimatã în grupa de sânge,zestre ce existã permanent în nucleul fiecãreicelule din corpul nostru.

Grupa de sânge O

Strãmoºii noºtri de Cro-Magnon au trãit camîn jurul anului 40 000 înainte de Hristos ºi erauvânãtori iscusiþi, hrãnindu-se în principal cu carne,proteinele din aceasta reprezentând sursa lorprincipalã de energie. Oamenii se simþeau binecu aceastã alimentaþie hiperproteicã ºi acest fapts-a imprimat în grupa de sânge.

În jurul anului 30 000 înainte de Hristosoameni vânãtori cu grupa O rãtãceau pe totcuprinsul Africii în cãutarea vânatului ºi atuncicând zonele de vânãtoare din Africa au devenitrare, s-au îndreptat spre Europa ºi Asia.

Aceastã migrare a fãcut ca populaþia de bazãcu grupa de sânge O sã se rãspândeascã pe toatãplaneta, din care cauzã ºi astãzi aceastã grupã desânge predominã.

În jurul anului 10 000 înainte de Hristosoamenii ocupau în întregime Tera, cu excepþiaAntarcticii. Migrarea spre nord a determinat,probabil datoritã climei reci, apariþia unor oameni

28 Virginia Ciocan

cu pielea mai deschisã, mai rezistenþi la degerãturiºi capabili sã metabolizeze vitamina D.

În timp, populaþia a crescut, hrana a devenitinsuficientã, oamenii din carnivori au devenitomnivori ºi datoritã concurenþei pentru hranã auînceput rãzboaiele ce, în final, au condus lamigraþii ulterioare.

Grupa de sânge A

Grupa sangvinã A a apãrut undeva în Asiasau Orientul Mijlociu, între anii 25 000 ºi l5 000înainte de Cristos, când oamenii au formatcomunitãþi permanente ºi se ocupau cu domes-ticirea animalelor ºi cultivarea plantelor.

Stilul de viaþã radical diferit, hrana constândîn principal din produse vegetale ºi condiþiile demediu mai blânde, au determinat o mutaþie lanivelul tubului digestiv ºi a sistemului imunitar.Gena pentru grupa sangvinã A a început sã sedezvolte cu o ratã foarte mare, explicatã prinsupravieþuirea într-o societate aglomeratã,conferind o rezistenþã mai mare la infecþii ºi boliprecum ciuma, holera sau variola.

Grupa sangvinã A, a fost rãspânditã pânã înEuropa de vest prin popoarele migratoare ºi adevenit dominantã în toatã Europa.

Se caracterizeazã prin toleranþã ºi semnificãun mod de viaþã agrarian.


Grupa de sânge B

Grupa sangvinã B s-a dezvoltat între aniil5 000 ºi 10 000 înainte de Hristos în zonapodiºului Himalaya, ca rãspuns la modificãrile declimã, în cadrul unor triburi caucaziene ºimongole. A devenit curând caracteristicã tribu-rilor nomade din stepele euro-asiatice, care aurãspândit gena grupei de sânge B, din China, Asiade Sud-Est, Japonia, India, pânã la Munþii Urali.

O parte din populaþia nomadã, rãzboinicã, s-adeplasat spre nord ºi vest, pãtrunzând adânc înEuropa de est. În acea perioadã, apele oceanuluiplanetar au crescut ºi au inundat puntea de uscatdintre Asia ºi America de Nord, fapt ce a împie-dicat rãspândirea grupei sangvine B pe continentulamerican.

Grupa de sânge B se caracterizeazã prinechilibru.

Grupa de sânge AB

Grupa sangvinã AB este cea mai nouã, avândmai puþin de o mie de ani vechime, dar ºi cea mairarã, fiind întâlnitã la 2 - 5% din populaþie.

Aceastã grupã de sânge a apãrut din ames-tecul populaþiilor albe cu grupa de sânge A ºi acelor mongole cu grupa B, moºtenind toleranþaambelor grupe. Astfel, sistemul imunitar al indi-

30 Virginia Ciocan

vizilor AB sangvini prezintã o capacitate crescutãde a produce anticorpi pentru infecþii microbiene.

Grupa de sânge AB preia un amalgam decaractere imunitare, prezentând o identitatemultilateralã ºi uneori surprinzãtoare.

Este perfectã pentru epoca modernã ºi secaracterizeazã în douã cuvinte: complexã ºinesigurã.

1.5. Antigenele specifice grupei de sângeºi sistemul imunitar

Antigenele sunt combinaþii între glucide ºiproteine, legate de hematii, specifice pentrufiecare grupã de sânge ºi care reprezintã unmarker chimic ce diferenþiazã o grupã sangvinã,de alta.

De fapt, orice formã de viaþã, de la cel maisimplu virus pânã la organismul uman, prezintãantigene unice, ce formeazã o parte din amprentachimicã proprie.

Grupa de sânge este denumitã dupã numeleantigenului sãu specific.

Astfel, grupa O nu are antigenã, deci este Oantigenã, de unde derivã ºi numele, de grupa O.

Grupa de sânge A prezintã antigena A(fucoza+N acetil-galactozaminã), grupa desânge B prezintã antigena B(fucoza+ D-galacto-zaminã), iar grupa de sânge AB prezintã atâtantigena A, cât ºi antigena B.


Când antigena specificã grupei de sângedintr-un organism simte cã în sânge a pãtruns unmicrob, deci o antigenã strãinã, formeazã anti-corpi pentru a distruge intrusul.

Celulele sistemului nostru imunitar producnumeroase feluri de anticorpi, ce duc în perma-nenþã o bãtãlie continuã cu microbii intruºi.

Cuvântul imun provine din latinesculimmunis, ce semnificã un oraº din ImperiulRoman care era scutit sã plãteascã taxe. Sistemulimunitar este un fel de gardian al organismului ceare rolul de a recunoaºte un musafir nepoftit sauunul cu invitaþie falsificatã ºi nu îi permite sã intre,mai mult chiar, îl înlãturã cu forþa!

Descoperirea biologului Karl Landsteiner cã,fiecare grupã de sânge produce anticorpi contraaltor grupe de sânge, a fãcut posibilã efectuareatransfuziilor de sânge fãrã riscuri. De aceea,oamenii cu grupa sangvinã O, ce formeazãanticorpi contra grupelor sangvine A,B ºi AB, nupot primi sânge, decât de la propria grupã desânge, dar pot dona celorlalte grupe sangvine(donatori universali). Indivizii AB sangvini potprimi sânge de la oricine pentru cã nu formeazãanticorpi, fiind receptori universali.

Recent s-a descoperit cã ºi alimentele reacþio-neazã la fel ca orice intrus la contactul cu antigenaspecificã grupei de sânge.

Astfel, alimentele aglutineazã celuleleanumitor grupe de sânge, dovedind o respingere

32 Virginia Ciocan

comparativ cu altele, de unde ºi fundamentareaºtiinþificã a corelaþiei dintre grupa de sânge ºialimentaþie.

Practic, pe baza acestei reacþii de coagulare,se poate stabili cã acelaºi aliment poate fi nocivpentru celulele unui organism cu o grupã de sânge,sau benefic la altã grupã de sânge.

Anticorpii de grupã sangvinã, ce se for-meazã în orice organism uman imediat dupãnaºtere, pânã la 4 luni, sunt cei mai puternicianticorpi ai sistemului imunitar, având proprie-tatea de a aglutina celulele sangvine ale altei grupede sânge.

Restul anticorpilor pe care îi posedã unorganism uman se formeazã numai dacã suntstimulaþi printr-o infecþie sau cu o vaccinare.

1.6. Aglutinogenii ºi alimentele

Recent s-a descoperit cã multe alimenteaglomereazã celulele anumitor grupe sangvine caºi cum le-ar respinge ºi nu reacþioneazã la fel faþãde alte grupe de sânge.

Practic, un aliment poate fi nociv pentrucelulele aparþinând unei grupe de sânge ºi beneficpentru celulele altei grupe. Cu alte cuvinte, sepoate afirma cã alimentele pot fi otravã, medi-cament sau simplu nutriment în funcþie de grupade sânge.


Aceastã descoperire a determinat pe uniispecialiºti, medici, biologi, biochimiºti ºinutriþioniºti sã cerceteze legãtura dintre grupa desânge ºi alimentaþie.

Fenomenul de aglutinare la contactul sângeluicu diverse alimente se datoreazã unor proteinecomplexe care se gãsesc în alimente ºi carereacþioneazã cu sângele, în funcþie de grupa desânge. De exemplu, glutenul, cea mai comunãaglutininã prezentã în grâu ºi alte cereale,afecteazã persoanele cu grupa de sânge O,aglomerând sângele, dar ºi celulele din mucoasaintestinului subþire, producând inflamaþie ºi iritaþiedureroasã.

O aglutininã foarte puternicã extrasã dinfructele de oþetar (Rhus toxicodendron) estericina, care în cantitãþi infinitezimale provoacãmoarte instantanee, prin precipitarea globulelorroºii din organism în cheaguri mari, careblocheazã vasele de sânge.

Sistemul nostru imunitar ne protejeazã însãde aglutininele pe care le ingerãm din alimente ºinumai o micã parte din ele trec în sânge, undereacþioneazã, distrugând hematiile ºi globulelealbe.

Foarte bogate în aglutinine sunt legumi-noasele, gramineele, vegetalele de tip solanic ºicarnea. Este dificil sã le ocolim în totalitate, darcunoscând acþiunea acestora, în funcþie de grupade sânge, le putem evita.

34 Virginia Ciocan

Surprinzãtor este însã faptul cã acum, înmileniul trei, sistemul nostru digestiv ºi celimunitar favorizeazã alimentele pe care leconsumau ºi strãmoºii noºtri cu aceeaºi grupã desânge!

1.7. Grupa de sânge ºi modul individualde viaþã

Trãim o perioadã în care organismul umanface tot mai greu faþã ritmului trepidant al vieþiisociale, exploziei informaþionale ºi mediuluiînconjurãtor, tot mai poluat, cãrora li s-au adãugatconsecinþele nefaste ale utilizãrii fãrã discer-nãmânt a medicamentelor sintetice, a razelor, aintervenþiilor chirurgicale etc.

Omenirea se confruntã cu pericolul de a-ºialtera sãnãtatea ºi datoritã faptului cã s-a înde-pãrtat tot mai mult de viaþa simplã, naturalã,însuºindu-ºi obiceiuri nesãnãtoase ºi chiar pericu-loase precum consumul inutil ºi exagerat de tutun,alcool, excitante, prin dezordine în muncã, dar ºiîn odihnã, prin poluarea necontrolatã a aerului,apei, solului ºi alimentelor.

Consecinþele acestora se pot concretiza princele trei mari deficienþe ce au primit numele de„cei trei S“: supraalimentaþia, sedentarismul ºisurmenajul.

Medicina ºtiinþificã, academicã, din ultimultimp, cu toate programele realizate, a dovedit


slãbiciuni ºi neputinþe, care au ajutat ca medicinatradiþionalã, popularã, sã câºtige teren, încet, darsigur.

Digestia, metabolismul, sistemul imunitar,rezistenþa la stres ºi probabil chiar tipul individualde personalitate, s-au imprimat în memoriageneticã a fiecãrei grupe de sânge ºi ne coordo-neazã viaþa, independent de voinþa noastrã. Nu leputem alege, aºa cum nu ne putem alege sexul,culoarea pãrului sau a ochilor!

Cercetãrile ºtiinþifice efectuate, pânã nu demult, s-au axat în principal pe caracterizareaalimentelor, a bolilor ºi a remediilor, omiþândcaracterele individuale ale oamenilor, din carecauzã nici un tratament ºi nici o dietã nu estegeneral valabilã.

Concepþia cã nu existã boalã, ci doar bolnav,capãtã tot mai mult interes ºi se reflectã ºi chiarargumenteazã teoria cã grupa de sânge determinãtoate procesele vitale din organismul uman. Princunoaºterea ºi aplicarea acestor informaþii, fiecaredintre noi, putem gãsi soluþii benefice pentru a neasigura un stil de viaþã sãnãtos!

Astfel, o alimentaþie corectã, de care depinde,în final, sãnãtatea organismului uman, ne-a fostpregãtitã cu mii de ani în urmã ºi s-a imprimat înmemoria geneticã a fiecãrei grupe de sânge.Numai cã,diversitatea umanã ºi forþele covâr-ºitoare ale tehnologiei, au intervenit ºi au împie-

36 Virginia Ciocan

dicat recepþionarea mesajelor instinctuale, ine-rente naturii noastre biologice.

Dacã primii indivizi umani cu grupa de sângeO erau vânãtori ºi culegãtori ºi se hrãneau cuanimale, insecte, boabe, rãdãcini ºi frunze, gamade opþiuni privind alimentaþia s-a extins cândoamenii au învãþat cum sã creascã animale pentrupropria lor folosinþã ºi cum sã cultive plante.

Alimentaþia agrarã, tradiþionalã a determinatapariþia grupelor sanguine A ºi B, iar mai recentgrupa de sânge AB. Substanþele nutritive dinplante ºi din lapte au reuºit sã evite malnutriþia ºiau susþinut numeroase populaþii pe întreagaplanetã.

Astãzi, este general acceptatã ideea cã nutriþiasau alimentele pe care le consumãm au un impactdirect asupra stãrii noastre de sãnãtate ºi confort.

Supraalimentaþia, a cãrei consecinþã directãeste obezitatea, a devenit una dintre cele mai mariprobleme ale societãþii actuale, societate rafinatãºi industrializatã. Scãderea în greutate ºi mai alesmenþinerea unei greutãþi optime a devenit unimportant atribut al stãrii de sãnãtate ºi de aceea,dieta stabilitã pe baza grupei de sânge conduce,fãrã greº, la rezultate foarte bune, spre deosebirede formulele recomandate la general, pentru toatãlumea.

Atunci când se respectã recomandãrile datede nutriþioniºti pentru fiecare grupã de sânge,alimentele considerate benefice acþioneazã camedicamente, alimentele considerate neutre


acþioneazã ca nutrienþi, iar cele de evitat acþio-neazã ca otrãvuri.

Din aceastã cauzã, dietele hiperproteice pebazã de carne sunt favorabile persoanelor O ºi Bsangvine, iar pentru indivizii cu grupa de sângeA sau AB, sunt recomandate alimente vegetale,precum: legume, orez, graminee integrale, fructeºi soia.

Activitatea fizicã în general este condiþio-natã tot de grupa sangvinã.

La persoanele cu grupa de sânge O, solici-tãrile mari ale vânãtor-culegãtorului primitiv audeterminat pãstrarea în memoria geneticã a grupei,un metabolism de tip cetonic. Aceasta înseamnãcã hrana bogatã în proteine ºi grãsimi animale,dar sãracã in zaharuri, este transformatã rapid încetone, substanþe ce înlocuiesc glucidele ºi suntfolosite de organism pentru menþinerea glicemieila un nivel stabil. Ele conferã organismului o starede alertã continuã, acesta fiind pregãtit în oricemoment pentru efort fizic. (cheia supravieþuiriirasei umane).

De aceea, persoanelor O sangvine li serecomandã ca antidot împotriva oboselii, adepresiei ºi a stresului, munca fizicã.

Persoanele cu grupa sangvinã A sunt maisensibile ºi nu rezistã la efort fizic prelungit, dincare cauzã le sunt recomandate plimbãri în aerliber, înotul sau ciclismul.

La efort prelungit ºi stres, persoanele cu grupade sânge A rãspund în plan mental prin anxietate

38 Virginia Ciocan

ºi iritabilitate. In final, stresul ºi efortul fizicprelungit produc slãbirea sistemului imunitar ºiafecteazã sistemul cardiovascular.

Ca antidot, pentru asemenea tulburãri, serecomandã exerciþii de calmare ºi relaxare, secre-tul reuºitei fiind angajarea mentalã în activitateafizicã.

Persoanele sangvine B sunt foarte echilibrateºi rãspund armonios atât la efort fizic, cât ºiintelectual, situându-se undeva între grupelesangvine O ºi A. Sunt rezistente la stres ºi seadapteazã uºor la situaþii dificile, fiind mai puþincombative decât persoanele O sangvine, dar mairezistente fizic decât persoanele A sangvine.

Indivizii cu grupa de sânge B se simt binecând practicã sporturi ce presupun efort moderat,precum: gimnastica aerobicã, excursii cu bicicleta,tenis, fotbal, baschet, volei..

Individul B sangvin reprezintã tipul depersoanã cu o viaþã armonioasã, care munceºte ºise hrãneºte echilibrat, ceea ce reprezintã esenþasupravieþuitorului.

Persoanele AB sangvine, cu însuºiri preluatedin grupele de sânge A ºi B sunt complexe ºienigmatice, fiind adesea mai puternice ºi maiactive decât cele cu grupa de sânge A, care suntmai sedentare. Aceasta pentru cã în memoria lorgeneticã sunt cuprinse reminiscenþe destul derecente de la strãmoºii lor B sangvini.


Persoanele AB sangvine rãspund la stres ºisurmenaj fizic în primã fazã mental, ca stadiu dealarmã. Dacã nu se iau mãsuri de calmare prindiferite metode de relaxare, semnalele suntpropulsate în sistemul imunitar, care reacþioneazãprin anxietate ºi iritabilitate ºi conduc la afecþiunicardiovasculare.

Persoanelor AB sangvine le sunt recoman-date exerciþii cu efort moderat precum plimbarea,înotul, ciclismul ºi exerciþii de calmare, cheia fiindtot ca la grupa de sânge A, angajarea mentalã înactivitatea fizicã.

1.8. Alte grupe de sânge recent descoperite

Specialiºtii de la Societatea Internaþionalã aTransfuziilor de Sânge considerã cã pe lângã cele4 grupe sangvine cunoscute (A, B, AB, O ) maiexistã încã 30 de grupe sangvine mai rare, pe carele-au întâlnit la diferite persoane ºi pe care le-audat nume interesante, precum: Kidd, Diego sauDuffy fãrã a le cunoaºte formula sau proteinaspecificã de pe membrana globulelor roºii.Descoperirea în anul 2010 a încã douã proteinespecifice, asociate grupelor de sânge, au ridicatnumãrul grupelor sangvine la 32, ultimele fiindLangereis (Lan) ºi Junior (Jr).

Acestea au fost de fapt descoperite cu 6o deani în urmã, în anul 1952, la o transfuzie de sângefãcute unei paciente de 66 de ani din New York,

40 Virginia Ciocan

bolnavã de cancer de colon, a cãrui nume defamilie era Vel. Reacþia imunã, neaºteptatã ºifoarte puternicã, determinatã de un compus dinsânge necunoscut, au motivat medicii sãdenumeascã acest tip de sânge Vel-negativ,considerând Vel-pozitivi restul oamenilor.

Misterul a fost descoperit de un colectiv decercetãtori francezi de la Universitatea Vermontºi de la Institutul Francez pentru TransfuziiSanguine, condus de biologul Bryan Ballif ºimedicul Lionel Arnaud. Proteinele specificedescoperite de aceºtia ºi anume ABCBG ºiABCG2 au ajutat la stabilirea formulei geneticeºi testarea pe bazã de ADN, fiind stabilitedenumirea ºi criteriile de identificare a pacienþilorcu aceste grupe de sânge rare: Lan (Langereis) ºiJr (Junior).

Astfel, s-a descoperit cã peste 50 000 dejaponezi au grupa Junior-negativ.

În Europa incidenþa acestor grupe de sângerare este de 1 la 2500 persoane, fiind suspectaþi aavea aceastã grupã peste 200 000 de oameni, iarîn America de Nord, peste 100 000 de oameni.

Analizând genomul a 70 de oameni cu acestegrupe sangvine s-a descoperit lipsa unei gene carepermite celulelor sã sintetizeze proteinelespecifice.

În afara reacþiilor de respingere a sâgelui latransfuziile de sânge, iar la femeile însãrcinate,apariþiei unei reacþii de incompatibilitate între


mamã ºi fãt, s-a descoperit cã aceste persoane suntrezistente la medicamentele antitumorale ºiprobabil cã ºi la altele.

Împreunã cu cercetãtorii japonezi de laCentrul Sangvin al Crucii Roºii din Hokaido,conduºi de Yoshihiko Tani s-au elaborat metodelede testare a pacienþilor cu aceste grupe rare,proceduri ce pot fi integrate uºor în testelehematologice din cadrul tuturor Laboratoarelormedicale ale lumii, teste ce dureazã mai puþin de2 ore.

Sigur cã în anii viitori beneficiile acestordescoperiri se vor materializa în salvarea multorvieþi, iar pacienþii cu aceste grupe rare vor aveaºanse de viaþã la fel ca cei cu grupe de sângecomune.

GRUPA DE SÂNGE O-I ªI VIAÞA INDIVIDUALÃ · 2 Virginia Ciocan VIRGINIA CIOCAN Nãscutã,...

Documents

Transcript of GRUPA DE SÂNGE O-I ªI VIAÞA INDIVIDUALÃ · 2 Virginia Ciocan VIRGINIA CIOCAN Nãscutã,...