Due 1-6

download Due 1-6

of 16

Transcript of Due 1-6

  • 7/21/2019 Due 1-6

    1/16

    DUE I PARTEA GENERALA

    1. Introducere

    a.

    Originile ideii de unitate la nivel european: contextul aparitieicomunitatilor europene/a uniunii europene, aparitia comunitatilor

    europene si a uniunii europene

    b. Dezvoltarea constructiei europene

    Dimensiunea calitativa (perfectionarea institutiilor comunitare si

    a constitutiei comunitare in general)

    Dimensiunea cantitativa (extinderea comunitatilor europene/a

    uniunii europene prin aderarea unor noi state)

    c. Caracteristicile comunitatilor europene/ale uniunii europene

    2. Ordinea juridica a uniunii europene

    a. Notiunea

    b. Principiile care guverneaza ordinea juridica a UE

    c. Izvoarele dreptului UE

    Izvoare primare

    Izvoarele derivate

    Acordurile internationale (externe) ale comunitatilor

    europene/ale uniunii europene Izvoare complementare

    Izvoare nescrise

    d. Aplicabilitatea dreptului uniunii europene in dreptul intern al statelor

    membre

    Aplicabilitatea directa

    Aplicabilitatea prioritara

    3.

    Sistemul institutional al uniunii europene

    a. Criteriile care diferentiaza institutiile UE de organele, oficiile si

    agentiile acesteia

    b. Principiile care guverneaza activitatea institutiilor UE

    c. Parlamentul european, consiliul european, comisia europeana,

    sistemul jurisdictional al uniunii europene (CJUE) curtea de

  • 7/21/2019 Due 1-6

    2/16

    justitie, tribunalul, tribunalele specializate (tribunalul functiei

    publice)

    d. Banca centrala europeana si curtea de conturi competenta,

    organizare, functionare

    e.

    Organele, oficiile si agentiile uniunii europene

    AUGUSTIN FUEREA MANUALUL UNIUNII EUROPENE, ED. A V-A, ED.

    UNIVERSUL JURIDIC, BUCURESTI 2011

    TRATATELE FUNDAMENTALE ALE UNIUNII EUROPENE

    COORDONATA AUGUSTIN FUEREA, ED. CHBECK, BUCURESTI 2013

  • 7/21/2019 Due 1-6

    3/16

    Introducere

    Ideea de unitate la nivel european

    In doctrina domeniului exista mai multe opinii cu privire la plasarea intimp a originilor unei astfel de idei.

    Istoricii se impart in 3 mari categorii conform lui Charles Zootbil

    (constructia europeana, trecut, prezent si viitor):

    1. Un prim curent situeaza originea unei astfel de idei in Antichitate.

    2. Un al doilea curent identifica unele evenimente care au avut loc in

    Europa occidentala chiar cu originile unei astfel de idei. Retinem campaniile lui

    Napoleon, care intre altele au urmarit si conotatii integratoare. De altfel,Napoleon, cu prilejul ultimei infrangeri (Waterloo 1815) spunea Europa statelor

    unite se va realiza, si asta nu oricum, ci prin forta imprejurarilor.

    3. Cel de-al treilea curent situeaza originea unei astfel de idei in prima

    jumatate a sec. XX, perioada care a fost esentialmente marcata de cele doua

    razboaie mondiale. La cel de-al treilea curent de opinie se raporteaza si juristii. In

    1923, contele austriac de Kalergi a propus infiintarea statelor unite ale Europei

    (SUA, reich-ul german si cantoanele elvetiene). In 1929 ministrul de externe

    francez, sprijinit de catre omologul sau german, in cadrul societatilor natiunilor a

    lansat idea realizarii unei Europe unite.

    Contributii ale romanilor Nicolae Titulescu a detinut de doua ori

    consecutiv presedintia natiunilor unite. Apelul esperando pornit din Romania in

    anul 1934, in 10 puncte fiind cu trimitere la Europa natiunilor unite. In 1942, o

    contributie a romanilor este data de lucrarea lui Petre Georgescu intitulata

    Omul de maine. Prin lucrarea sa, acesta opereaza cu certitudini.

    Contextul aparitiei comunitatilor europene/a Uniunii Europene

    Este dat de sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, cand pericolul unei

    a treia conflagratii mondiale era evident. Intr-un astfel de context, luand in calcul

    pierderile materiale si umane generate de cele 2 conflagratii, sefii de stat si de

  • 7/21/2019 Due 1-6

    4/16

    guvern din Europa occidentala au ajuns la concluzia potrivit careia obiective in

    comun pot fi realizate si altfel decat pe calea armelor, prin infiintarea

    organizatiilor internationale.

    Asa a fost posibila aparitia ONU pe fondul falimentului Societatii

    Natiunilor. Apar si alte organizatii internationale: Consiliul Europei (1949),

    NATO si tratatul de la Varsovia, apare in plan economic Uniunea Vamala a

    statelor membre ale beneluxului care a fost luata drept model si varianta de

    urmat pentru comunitatile europene.

  • 7/21/2019 Due 1-6

    5/16

    Aparitia comunitatilor europene

    In anul 1950, Jean Monnet a fundamentat teza realizarii controlului

    international asupra productiei de carbune si otel din Franta si Germania, statelecare influentau evolutia in materie. Prin realizarea controlului international se

    dorea conversia productiei de razboi intr-o productie de pace. In mod corelativ

    se intentiona inlaturarea dezastrelor de dupa cele 2 razboaie mondiale si

    realizarea bunastarii popoarelor statelor Europei occidentale.

    Ideea fundamentata de catre Jean Monnet a fost lansata public in acelasi an

    pe 9 mai de Robert Schuman care era ministrul afacerilor externe din Franta. O

    astfel de lansare publica s-a facut prin intermediul unei declaratii care continea

    planul privitor la infiintarea primei comunitati europene Comunitatea

    Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO/CECA). Declaratia este cunoscuta

    sub denumirea de declaratia Schuman, planul Schuman.

    Ziua de 9 mai a dobandit atunci tripla semnificatie istorica ziua Europei,

    ziua victoriei (capitularea Germaniei, 1945), 1877 ziua independentei de stat a

    Romaniei.

    Planul Schuman nu producea efecte juridice, acesta era numai de natura sa

    orienteze conduita subiectelor de drept carora li se adresa. Din aceste

    considerente, la plan adera pe langa Franta si Germania, alte 4 state: Italia si

    Benelux. Cele 6 state fondatoare au semnat la Paris in data de 18 aprilie 1951

    Tratatul de instituire a CECO. Tratatul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 1952

    pentru o perioada de 50 de ani, motiv pentru care la data de 23 iulie 2002 tratatul

    si-a incetat efectele si prima comunitate europeana si-a incetat eficienta.

    In anul 1956, politicianul belgian Paul Henry Spaak a elaborat raportul cu

    privire la infiintarea a inca 2 comunitati europene: Comunitatea Economica

    Europeana (CEEA) si EURATOM.

    Raportul Spaak, in mod similar planului Schuman nu producea efectejuridice, motiv pentru care aceleasi 6 state fondatoare CECA au semnat de data

    aceasta la Roma in 25 martie 1957 2 tratate: tratatul de instituire a CEA si tratatul

    de instituire EURATOM. Cele 2 trate au intrat in vigoare in ianuarie 1958 pentru

    o perioada nedeterminata, motiv pentru care si in prezent produc efecte, fiind

    succesiv modificate.

  • 7/21/2019 Due 1-6

    6/16

    Pentru a exista si pentru a functiona, cele 3 comunitati europene au

    infiintat institutii in 4 mari domenii:

    Domeniul decizional

    Domeniul executiv

    Domeniul controlului politic

    Domeniul jurisdictional

    Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul

    denumirii lor de institutiile infiintate prin tratatul de la Paris. Cele infiintate prin

    tratetele de la Roma se simplifica si se uniformizeaza.

    Din motive de coerenta si celeritate, innstitutiile similare din cadrul celor 3

    comunitati europene au fuzionat, dand nastere unor institutii unice comune

    pentru cele 3 comunitati europene. Institutiile nou rezultate duc la indeplinireatributii/competente inscrise in cele 3 tratate institutive. Fuziunea s-a realizat

    gradual incepand din anul 1958 cu institutiile jurisdictionale, a continuat in anul

    1960 cu institutiile controlului politic si s-a desavarsit in anul 1965 cu institutiile

    executive si decizionale prin tratatul de la Bruxelles, cunoscut sub denumirea de

    tratatul de fuziune.

    Dezvoltarea constructiei comunitare/europene

    Exista 2 dimensiuni: calitativa (perfectionarea institutiilor comunitare),

    cantitativa (extinderea comunitatilor europene/a UE prin aderarea unor noi

    state).

    Dimensiunea calitativa cunoaste 3 etape, dupa cum urmeaza:

    a. Crize si esecuri

    b. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii lor

    c.

    Texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta prevederileinitiale ale tratatelor institutive

    Crize si esecuri.

    In dezvoltarea constructiei europene au fost inregistrare mai multe crize si

    esecuri. Retine insa atentia criza provocata de politica scaunului gol practicata de

    Franta in perioada iulie 1965 ianuarie 1966, criza care a fost solutionata prin

  • 7/21/2019 Due 1-6

    7/16

    compromisul de la Luxemburg. Prin tratatele institutive, statele membre ale

    comunitatilor au decis ca in prima etapa a constructiei comunitare (pana in 1965),

    hotararile sa fie adoptate cu unanimitate de voturi.

    O astfel de decizie se intemeia pe caracterul eterogen al nivelurilor de

    dezvoltare economica, sociala din statele membre dupa cele 2 razboaie mondiale.

    Decidentii au apreciat ca pana in 1965 astfel de diferente ar fi fost posibile sa se

    diminueze si pe cale de consecinta sa se treaca la sistemul votului majoritar.

    Esecuri: comunitatea politica, militara.

    Compromisul pestelui Oslo, compromisul de la Ioanina ia sfarsit odata

    cu tratatul de la Nisa.

    Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor

    Au existat mai multe astfel de reflectii, pe masura crizelor inregistrate de

    comunitatile europene (au caracter abstract). Ele au rolul de a orienta conduita

    subiectelor de drept carora li se adreseaza. Dobandesc forma si continutul

    rapoartelor, sintezelor, textelor premergatoare adoptarii normelor cu forta

    juridica obligatorie.

    Texte de drept pozitiv

    Tratatul de la Bruxelles este prima norma de drept pozitiv

    modificatoare(1965).

    Tratatele bugetare 1970 (parlamentul a fost implicat in procedura

    bugetara), tratatul financiar 1975 (resursele comunitatii, curtea de conturi)

    Modificarile intervenite in materie financiara succesiv in anii 1970-1975

    (infiintarea institutiei delegatilor pentru conturi.

    Actul unic european (1986-7 s-a mentionat pentru prima data notiunea de

    cooperare politica), tratatul de le Maastricht (1992 a instituit Uniunea

    Europeana), tratatul de la Amsterdam (1997-1999), tratatul de la Nisa (2001

    reforma institutionala care punea capat compromisului de la Ioanina, pregatesteUE pt valurile de extindere), tratatul de la Lisabona (2007-2009), tratatele de

    aderare a statelor la comunitatile europene/UE.

  • 7/21/2019 Due 1-6

    8/16

    DIMENSIUNEA CANTITATIVA ADERAREA UNOR NOI STATE

    De la inceput au fost inregistrate doar cereri de aderare si nicio solicitare

    de renuntare la statutul de stat membru al CE/UE. Tratele institutive si cele

    modificatoare pana la lisabona nu au prevazut in continutul lor o astfel de

    situatie.

    Extinderea s-a realizat gradual, cele 6 state fondatoare 9 10 12 15

    25 27 28 de state. Celor 28 de state li se alatura statele candidate (Turcia,

    Islanda?). Se adauga si statele potential candidate (Bosnia Hertegovina,

    Muntenegru, Serbia), cu statut special Kosovo, Macedonia cu raportare la Grecia.

  • 7/21/2019 Due 1-6

    9/16

    CARACTERISTICILE COMUNITATILOR EUROPENE

    SI ALE UNIUNII EUROPENE

    -

    Asociatie economica integrata;- Organizatie internationala;

    - Structura institutionala proprie, originala.

    1. Asociatie economica integrata. In primul rand, argumentele de text

    denumirile tratatelor de instituire a comunitatilor europene (CECO, CEE etc).

    Obiectivul urmarit initial era conversia productiei de razboi intr-o productie de

    pace, care urmarea inlaturarea dezastrelor si realizarea bunastarii populatiei

    statelor membre.

    Comunitatile europene reprezinta rezultatul punerii in comun de catre

    statele membre a teritoriilor proprii, cat si a economiilor existente pe aceste

    teritorii. In fapt, reprezinta o arie geografica unica cunoscuta sub denumirea de

    piata interna, unica, formata din ariile geografice ale tuturor statelor membre.

    Numara peste 500 mil de locuitori.

    O astfel de piata a fost posibila prin adoptarea unor masuri de natura

    multipla, dintre care au dominat cele de natura administrativa, adaugandu-li-se

    si masuri de natura preponderent juridica cum ar fi:

    - inlaturarea barierelor vamale si a tarifelor adiacente acestora dintrestatele membre si inlocuirea lor cu tariful vamal comun (TVC) dintre statele

    membre si terti;

    - desfiintarea ajutoarelor de stat de orice fel acordate intreprinderilor

    neperformante, fapt care contribuie la sporirea spiritului concurential la nivelul

    statelor membre UE;

    - inlaturarea discriminarilor de natura publica sau privata intemeiate pe

    cetatenie/nationalitate care ar conduce la limitarea concurentei in cadrul UE

    (persoane fizice si persoane juridice libera circulatie).

    2. Organizatie internationala. Comunitatile europene au luat fiinta in

    temeiul acordului de vointa liber exprimat de catre statele membre prin

    intermediul reprezentantilor special desemnati sa participe la negocierea si

    incheierea tratatelor de instituire. Ca instrumente juridice, acestea sunt tratate

    multilaterale, dar din punctul de vedere al dreptului intern sunt acte

  • 7/21/2019 Due 1-6

    10/16

    fundamentale de tipul constitutiilor, acestea reprezentand ceea ce este Carta

    pentru ONU, pactul pentru NATO sau statutul pentru Consiliul Europei.

    Comunitatile europene/UE sunt organizatii internationale regionale

    europene, deschise posibilitatii aderarii tuturor statelor europene, avand

    caracter inchis si supranational.Organizatii regionale europene deschise posibilitatii tuturor statelor

    europene. In ce priveste Turcia, aceasta intra in statutul partii europene, motiv

    pentru care si partea turca din Cipru va dobandi un asemenea statut. Sunt

    deschise posibilitatii aderarii statelor europene sub conditia indeplinirii a 4

    categorii de cerinte:

    1. De natura politica

    2. De natura militara

    3. De natura juridica

    4.

    De natura economica

    Cerintele de natura politica. Existenta in statul candidat la aderare a unei

    democratii de tip pluripartid, respectarea drepturilor omului in statul candidat la

    aderare (inclusiv respectarea drepturilor minoritatilor nationale) + rezolvarea

    problemei copiilor institutionalizati. Aderarea Romaniei la Consiliul Europei in

    1993 si stat parte la CEDO in 1994 confirma indeplinirea de catre Romania a

    conditiilor politice.

    Cerintele de natura militara.Cuantificate in exigenta potrivit careia statul

    candidat la aderare trebuie sa fie un stat furnizor de securitate, iar nu numaiconsumator. Aderearea Romaniei la NATO in 2004 contribuie la consolidarea

    statutului de stat furnizor de securitate.

    Cerintele de natura juridica. Se exprima prin angajamentul asumat de

    statele candidate de a aplica direct, imediat si prioritar dreptul UE in dreptul

    intern. Acestea au fost indeplinite de Romania prin revizuirea Constitutiei din

    anul 2003 (in special art. 148, 149).

    Cerintele de natura economica. Aceste cerinte au fost indeplinit si

    confirmate in anul 2004 prin dobandirea de catre tara noastra prin raportul de

    tara a statutului de stat cu economie de piata functionala, capabil sa faca fata

    presiunilor determinate de concurenta existena la nivelul UE. Exista 4 cerinte

    (criterii de convergenta) pentru trecerea le EURO: inflatie (3% din PIB), deficit

    bugetar (3% din PIB), nivelul dobanzilor pentru creditele acordate (7-9% DAE),

    datoria statului catre populatie (60% din PIB).

  • 7/21/2019 Due 1-6

    11/16

    3. Structura institutionala proprie originala.

    Este una atipica nonclasica. La nivelul UE se face dinstinctie intre institutii,

    organe, oficii si agentii. Deosebirea se intemeiaza pe criteriul participarii la

    decizie. Astfel, institutiile participa direct la procesul decizional, in timp ce

    organele, oficiile si agentiile au un caracter tehnic, participand la:

    - Pregatirea procesului decizional

    - Asigurarea continuitatii activitatilor desfasurate de catre institutiile UE

    care nu au functionare permanenta (intre reuniuni/intre sesiuni cazul

    Parlamentului European, al Consiliului)

    - Participa la urmarirea (monitorizarea) aplicarii deciziilor adoptate de catre

    institutiile UE

    Institutiile sunt: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul [],

    Comisia Europeana, Banca Europeana etc. Organele au de regula denumirea de

    comitete (ex. comitetul reprezentantilor permanenti COREPER, comitetul

    regiunilor, comitetul economic si social ECOSOC mic).

    Unele organe tehnice auxiliare detin un astfel de statut numai tranzitoriu,

    in sensul ca in timp acestea dobandesc statutul de institutii ale UE. Ex Curtea

    de Conturi, care, ca si Banca Centrala Europeana au aparut pentru a indeplini un

    obiectiv formulat la nivelul UE prin tratatul de la Maastricht (1992-1993)

    realizarea uniunii economice si monetare. Prin acest tratat, Curtea de Conturi a

    trecut din categoria organelor tehnice in categoria institutiilor UE. Parteamonetara a obiectivului a impus ca in prima etapa a trecerii la moneda unica

    (1993-1995) sa se infiinteze Comitetul Monetar. In cea de-a doua etapa (1996-

    1998), CM si-a schimbat denumirea in Institutul Monetar European. Incepand cu

    1999 asistam la infiintarea BCE, odata cu trecerea la euro ca moneda scripturala.

    Agentii: agentia europeana a drepturilor omului etc.

    Ordinea juridica a UE, ca si institutiile UE imprumuta caracteristici pe care

    le intalnim atat la statele membre, cat si la organizatiile internationale,

    nesuprapunandu-se peste niciuna dintre ordinile juridice mai sus precizate.

    Caracterul atipic se concretizeaza in aplicarea imediata, directa si

    prioritara a dreptului UE in dreptul intern al statelor membre.

  • 7/21/2019 Due 1-6

    12/16

    ORDINEA JURIDICA A UE

    Notiune. Ordinea juridica a UE reprezinta acel ansamblu de norme care

    guverneaza raporturile stabilite intre CE/UE si:Statele membre. Romania a dobandit un astfel de statul la 1 ian 2007 prin

    intrarea in vigoare a tratului de aderare, ratificat prin legea 157/2005. Inainte de

    1 ianuarie 2007, Romania a avut statutul de stat in curs de aderare (incepand cu

    25 aprilie 2005). Inainte de aceasta data, statutul a fost acela de stat candidat (1

    ian 2000 17 decembrie 2004) declansat de inceperea negocierilor in vederea

    aderarii. Anterior, statutul a fost acela de stat asociat in baza acordului european

    instituind o asociere intre Romania si CE pe de o parte si statele membre ale

    acestora pe de alta parte, acord semnat in 1993 (1995) statut detinut intre 1995-

    1999. Raporturi intre UE si alte state, persoane fizice, juridice.

    Date fiind diversitatea si complexitatea normelor care compun ordinea

    juridica a UE, in doctrina si practica domeniului au fost cautate si identificate o

    serie de criterii de clasificare, respectiv de principii care sa guverneze ordinea

    juridica a UE.

    In ce priveste principiile, 2 sunt relevante:

    - Principiul incorporarii (asimilarii) dreptului UE de catre dreptul intern al

    statelor membre. Acesta isi gaseste concretizarea in aplicarea imediata sidirecta a dreptului UE in dreptul intern al statelor membre.

    - Principiul prioritatii (al preeminentei, al prevalentei) dreptului UE in raport

    cu dreptul intern al statelor membre.

    Referitor la clasificare, exista mai multe astfel de criterii de clasificare,

    ierarhizare, respectiv sistematizare a normelor ordinii juridice. Criteriul general

    acceptat este acela al fortei juridice a normelor de drept al UE. Potrivit acestuia,

    exista 5 mari categorii de izvoare:

    1.

    Izvoare primare (principale)

    *principiile generale de drept

    2. Izvoare derivate (secundare) cele mai numeroase

    3. Acordurile internationale/externe

    4. Izvoarele complementare

  • 7/21/2019 Due 1-6

    13/16

    5. Izvoarele nescrise

    Izvoarele primare, originare, dreptul primar

    Sunt edictate si adoptate de catre state ca subiecte de drept international intemeiul suveranitatii de care dispun. Acestea au forta juridica fundamentala,

    constitutionala, de la care nu se poate deroga decat prin intermediul unor norme

    cu forta juridica similara. Acestea se impart in 2 categorii:

    1. Tratele de instituire a CE:

    - tratatul de instituire a CECO, semnat de catre cele 6 state fondatoare

    (Franta, Germania, Italia, BENELUX) la Paris la 18 aprilie 1951, intrat in vigoare

    la 23 iulie 1952, pentru o perioada de 50 de ani, motiv pentru care la 23 iulie 2002,

    tratatul si-a incetat efectele si pe cale de consecinta si prima CE si-a incetat

    existenta.

    - tratatele de instituire a CEE si a Comunitatii Europene a Energiei

    Atomice (EURATOM) semnate de catre aceleasi 6 state fondatoare CECO la

    Roma la 25 martie 1957, intrate in vigoare in ianuarie 1958 pentru o perioada

    nedeterminata. Aceste tratate nu si-au incetat efectele, dar au fost permanent

    modificate.

    2. Tratele modificatoare:

    - tratatul de la Bruxelles din 1965;

    - tratatele instituind modificari bugetare 1970, financiare 1975 (crearea CC);

    - actul unic european 1986-1987 (consacra cooperarea politica intre statele

    membre, se oficializeaza institutia Consiliului European (uniunea sefilor de stat

    si de guvern), se instituie noi competente ale comunitatilor (politica de mediu,

    cercetare, sociala), se pun bazele Tribunalului de prima instanta);

    - tratatul de la Maastricht 1992-1993 (CJ devine Curtea Europeana deJustitie, se bun bazele BCE, PE este asociat la procedura legislativa alaturi de

    Consiliul, apar noi politici in materia educatiei, culturii, se instituie cetatenia

    europeana care confera drepturi cetatenilor statelor membre, se consacra

    Uniunea Economica si Monetara, se desavarseste realizarea pietei interne, se

    instituie Uniunea Europeana si CE structurata pe cei 3 piloni);

  • 7/21/2019 Due 1-6

    14/16

    - tratatul de la Amsterdam 1997-1999 (se instituie un spatiu de libertate,

    securitate si justitie, se comunitarizeaza domenii precum viza, azilul, imigratia,

    cooperarea in materie civila din pilonul al III-lea, acquisul Schengen se

    comunitarizeaza, e introdus in corpul tratatelor, devenind DUE, se instituie

    functia de inalt reprezentant pentru afaceri externe si politica de securitate,consacra principiul egalitatii intre femei si barbati pentru remunerare);

    - tratatul de la Nisa 2001-2003 (se eficientizeaza sistemul jurisdictional, se

    creeaza Tribunalul functiei publice, se realizeaza o ampla reforma a modului de

    organizare si functionare a institutiilor Uniunii, luandu-se in considerare ampla

    extindere din anul 2004, 1 comisar/stat membru, se extinde votul cu majoritate

    calificala la numeroase domenii);

    - tratatul de la Lisabona 2007-2009 (art. 13 TUE lista cu institutii, apare

    functia de presedinte al CE, art. 2-6 prevad o lista cu competente, UE cupersonalitate juridica, dispare impartirea pe piloni);

    - tratatele de aderare a statelor la CE/UE conexiune cu pct. 3;

    3. Tratatele de aderare extinderea UE

    4. Carta drepturilor fundamentale a UE

    Proiect lansat in iunie 1999 (Koln), proclamata in decembrie 2000,

    modificata in decembrie 2007, dobandeste aceeasi forta juridica cu cea a tratatelor

    institutive in 2009 (Lisabona).

  • 7/21/2019 Due 1-6

    15/16

    Izvoarele derivate

    Sunt edictate si adoptate de catre institutiile UE in existenta si functionarea

    lor. Sunt denumite si actele juridice ale UE. Caracterul derivat este dat de

    raportarea lor la izvoarele primare. Caracterul derivat obliga la conformitatea lor

    cu izvoarele primare. In cazul in care conformitatea nu exista, partile interesate

    pot ataca la CJ un astfel de act prin intermediul actiunii in anulare.

    Primul aspect referitor la obligativitatea normelor se refera la:

    1. Subiectele de drept intern carora li se adreseaza. Astfel, exista izvoare

    derivate obligatorii pentru subiectele de drept intern din toate statele membre,

    dar exista si izvoare derivate care sunt obligatorii pentru subiectele de drept din

    anumite state membre.

    2. Cat de mult obliga norma. Exista astfel norme de rezultat si mijloace sinorme de mijloace. Exista norme care obliga atat in ce priveste rezultatul de

    atins, dar obliga si in ce priveste mijloacele, dar exista si norme care obliga doar

    in ce priveste rezultatul, lasand la dispozitia statelor mijloacelor de folosit.

    3. Transpunerea/netranspunerea. Normele cu cea mai mare forta juridica

    (regulamente) nu se transpun, sunt de directa aplicare. Exista si norme care nu

    sunt de directa aplicare, trebuie transpuse (directiva) si obliga doar cu privire la

    rezultat.

    1 Competente exclusive ale UE2 Competente partajate intre UE si statele

    membre

    3 Competente de sprijin, coordoare si plm

    Regulamentul este similar legii din dreptul intern. Acesta opereaza prin

    generalizare. Orice aplicare incompleta este interzisa. Din primul punct de

    vedere, regulamentul este obligatoriu pentru subiectele de drept intern din toate

    statele membre. Regulamentul este de directa aplicare, adica acesta este si o

    norma de rezultat, si de mijloace. Pe cale de consecinta, regulamentul nu se

    transpune in ordinea juridica interna.

    Directiva urmeaza tehnica legii-cadru completata cu decretele de aplicare.

    Este o norma de aplicare in 2 trepte. Ca regula generala, directiva este obligatorie

    pentru subiectele de drept intern din anumite state membre. Pe cale de exceptie

  • 7/21/2019 Due 1-6

    16/16

    insa, directiva se poate adresa si subiectelor de drept intern din toate statele

    membre, dar cand se intampla acest lucru, specifica in continutul ei acest lucru.

    Din cel de-al doilea punct de vedere, spre deosebire de regulament, directiva este

    obligatorie numai cu privire la rezultatul de atins (norma de rezultat), adica

    obliga statele numai cu privire la scopul urmarit, iar nu si cu privire la mijloacelefolosite in acest sens. Pe cale de consecinta, directiva nu este de directa aplicare,

    ci se transpune in ordinea juridica interna a statelor membre.

    Directiva poate produce efecte directe cand sunt indeplinite 3 conditii:

    A expirat perioada de transpunere

    Unele reglementari pe care le contine directiva au ramas netranspuse

    Reglementarile ramase netranspuse contin drepturi/obligatii pentru

    particulari

    Decizia este obligatorie pentru destinatarii desemnati. Din primul punct

    de vedere, decizia, asemenator directivei (ca regula generala) si spre deosebire de

    regulament, este obligatorie numai pentru subiectele de drept intern din anumite

    state membre. Din cel de-al doilea punct de vedere, decizia asemantor

    regulamentului, spre deosebire de directiva, este obligatorie atat cu privire la

    rezultatul de atins, cat si in ce priveste mijloacele folosite in acest sens. In mod

    corelativ, decizia asemanator regulamentului, spre deosebire de directiva, este de

    directa aplicare, nu se transpune in ordinea juridica interna.

    Recomandarea si avizulnu sunt obligatorii (ca regula generala). In cazulin care recomandarea contine obligatii in sarcina partilor, aceasta le obliga si

    poate face obiectul actiunii in anulare. Uneori, acestea pot avea caracter prealabil

    adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie. Este cazul avizelor (facultative,

    consultative, conforme). Aviz conform cel dat de PE privitor la aderarea

    Romaniei la UE (13 aprilie 2005). Aviz consultativ in materie bugetara de la

    Curtea de Conturi.