ORGANIZAREA SISTEMELOR DE PENSII

1. sistemul public de pensii2. sistemele de pensii private obligatorii şi facultative.

Ca urmare a evoluţiei economice şi demografice din România, s-a ajuns in situaţia in care avem nevoie de pensii private pentru ca in timp ce numărul pensionarilor a crescut, numărul celor care contribuie la sistemul asigurărilor sociale a scăzut1. Sistemul public de pensii a devenit practic falimentar: conform statisticilor, în 2006, un salariat român contribuia lunar la sistemul de asigurări sociale pentru 1,24 pensionari.

Având în vedere problemele cu care se confruntă sistemul public, sistemul de pensii din România a fost reorganizat, în baza unui model promovat de Banca Mondială, prin delimitarea a 3 componente (piloni):

Pilonul I - reprezintă actualul sistem administrat de stat, bazat pe principiul solidarităţii sociale i.e. redistribuirea imediată a contribuţiilor impuse salariaţilor către pensionari. În acest sistem, contribuţiile nu se investesc în nici un fel, iar valoarea pensiei obţinute la retragerea din activitate nu are nici o legătură cu nivelul contribuţiilor plătite pe parcursul vieţii active.

Pilonul II - pensia privată cu contribuţie obligatorie va intra efectiv în funcţiune în ianuarie 2008.

În cadrul acestui sistem, o parte din contribuţia pe care fiecare angajat o plăteşte în prezent la asigurările sociale urmează să treacă în administrare privată. În primul an, 2008, cota de contribuţie în sistemul privat va fi de 2% (care se scad din contribuţia de 9,5% care este plătită în prezent în sistemul public). Procentul va creşte însă cu câte 0,5% în fiecare an, până la 6%, într-un interval de 8 ani. Această deducere va avea ca efect scăderea corespunzătoare a cotei de participare la sistemul de stat2 şi majorarea celei administrate privat.

În acest fel, contribuabilul va obţine două pensii la finalul stadiului de cotizare, una de la stat şi una din sistemul privat, iar valoarea cumulată a acestora va fi, în principiu, mai mare decât cea oferită de sistemul de tip redistributiv. Aceasta deoarece, în administrarea privată, banii contribuabililor nu vor fi folosiţi pentru plata pensiilor, ci vor fi investiţi în diferite tipuri de plasamente financiare, iar valoarea adăugată obţinută din investiţii va fi folosită în beneficiul viitorilor pensionari. În plus, în sistemul privat, fiecare contribuabil va avea un cont personal în care se vor regăsi atât contribuţiile personale, cât şi banii rezultaţi din investirea acestora. În orice moment, contribuabilul va putea afla valoarea contului şi va putea face estimări proprii privind pensia ce urmează să o obţină.

Pilonul III - cel al pensiilor facultative, intrat deja în vigoare (în mai 2006), se bazează pe aceleaşi principii ca şi pilonul pensiilor private obligatorii: administrare privată, conturi individuale, investiţii financiare ale contribuţiilor. Singura deosebire majoră se referă la caracterul facultativ al contribuţiilor. Sistemul se adresează în principal persoanelor care din cauza vârstei nu mai pot contribui la pilonul obligatoriu de pensii, dar sunt interesate de

1 Circa 19,2% din populaţia României are peste 60 de ani, iar în 2030, ponderea acestora va urca la 22%.  In prezent, vârsta de pensionare pentru femei este, in prezent, de 58 de ani si o luna, iar pentru bărbaţi, de 63 de ani si o luna. Vârstele de pensionare vor creste progresiv, astfel încât acestea vor ajunge, pana in martie 2015, la 60 si, respectiv, 65 de ani. De asemenea, legislaţia in vigoare prevede creşterea, pana in martie 2015, a limitei de vechime pentru pensionare cu drepturi depline la 30 de ani pentru femei si 35 de ani pentru bărbaţi. Legea pensiilor mai prevede ca minimul stagiului de cotizare la care sa se poată ieşi la pensie sa ajungă, pana in martie 2015, la 15 ani. In prezent, acesta este de 11 ani si doua luni, atât pentru femei, cat si pentru bărbaţi.2 Introducerea fondurilor de pensii din pilonul II va crea un deficit in bugetul asigurarilor sociale de stat de 0,1-0,2% din PIB in 2007, adica circa 150 de milioane de euro, în estimarea presedintelui Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

1

obţinerea unui venit mai mare la vârsta pensionării. El este de asemenea atractiv şi pentru cei care vor să obţină în plus, o a treia pensie, pe lângă pensia de stat şi cea obligatorie, administrata privat.

Orice cetăţean care obţine venituri dintr-o activitate prestată va putea contribui pe bază facultativă la obţinerea unei pensii private. Legea nu permite doar salariaţilor accesul în sistem, ci îşi extinde aria de adresabilitate şi asupra celor care au profesii liberale, lucrează în agricultură, sunt liber profesionişti, administratori, ziarişti etc.

Un alt aspect important vizează nivelul contribuţiei. Conform legii, contribuţia poate fi platită exclusiv de angajat sau poate fi impărţită împreună cu angajatorul. În plus, există şi posibilitatea ca angajatorul să plătească integral contribuţia angajatului, astfel că totul depinde de modul în care părţile se înteleg prin contractul de muncă. Sunt prevăzute şi restricţii privind nivelul contribuţiei. Acestea nu poate depăşi 15% din venitul brut lunar al angajatului, lucru valabil şi pentru partea de contribuţie pe care o suportă angajatorul. Nivelul deductibilităţii contribuţiilor pentru pensie este de 200 euro/an atât pentru angajat (calculat la venitul global), cât şi pentru angajator (calculat la impozitul pe profit).

O pensie privată facultativă poate fi obţinută numai după un stagiu minim de cotizare de 90 de luni şi odată cu împlinirea vârstei de 60 de ani de catre contribuabil. Dacă suma acumulată în contul participantului la sistem este prea mică pentru ca acesta să poată beneficia de o pensie pe tot restul vieţii, atunci el va primi intreagul capital acumulat într-o singură tranşă sau eşalonat pe maximum 5 ani.

În ce priveşte firmele care vor administra fondurile de pensii, acestea pot fi firme de asigurări, societăţi de administrare a investiţiilor sau societăţi de pensii nou infiinţate.

În sistemul pensiilor private opţionale, statul nu garantează nimic. Prin comparaţie, în sistemul pensiilor private obligatorii, printr-un mecanism specific, se garantează contribuabililor că la sfârşitul perioadei de cotizare vor beneficia cel puţin de banii depuşi actualizaţi cu inflaţia, minus comisionul firmei de administrare.

Legislaţia prevede că fondurile de pensii nu pot intra în faliment (insolvenţă); în acelaşi timp se instituie garanţii în ceea ce priveşte plata drepturilor de pensii în favoarea participanţilor sau a beneficiarilor acestora. Garanţiile vizează, pe de o parte, administrarea prudenţială a fondului de pensii. Astfel, în orice situaţie în care se constata o activitate care nu respectă o stare de garantare a dreptului la participare, Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private poate, legal, să intervină, putându-se ajunge la diverse măsuri, precum retragerea licenţei administratorului.

Dacă totuşi administratorul fondului ajunge în imposibilitate de asigurare a plăţii drepturilor, atunci, se vor face aceste plăţi din fondul de garantare: o entitate constituită la nivel naţional. În orice situaţie, participantul la fondul de pensie, va primi plata, fie de la fondul de pensii, în condiţii normale, fie de la acest fond de garantare.

SISTEMUL PUBLIC DE ASIGURĂRI SOCIALE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

L. 263/2010: Art. 2. - Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează având ca principii de bază: a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la sistem; b) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

2

c) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite; d) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege; e) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii; f) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege; g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii; h) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie; i) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial.

L. 292/2011: Art. 2. - (1) Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii, măsuri şi acţiuni prin care statul, reprezentat de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor. (2) Sistemul naţional de asistenţă socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale şi se compune din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale. (3) Asistenţa socială, prin măsurile şi acţiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială. (4) Măsurile şi acţiunile de asistenţă socială se realizează astfel încât: a) beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale să constituie un pachet unitar de măsuri corelate şi complementare; b) serviciile sociale să primeze faţă de beneficiile de asistenţă socială, în cazul în care costul acestora şi impactul asupra beneficiarilor este similar; c) să fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacităţii şi eficienţei lor pentru a fi permanent adaptate şi ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor; d) să contribuie la inserţia pe piaţa muncii a beneficiarilor; e) să prevină şi să limiteze orice formă de dependenţă faţă de ajutorul acordat de stat sau de comunitate. (5) Beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale sunt reglementate prin legi speciale. Art. 3. - (1) Responsabilitatea privind dezvoltarea propriilor capacităţi de integrare socială şi implicarea activă în soluţionarea situaţiilor de dificultate revine fiecărei persoane, precum şi familiei acesteia, autorităţile statului intervenind prin crearea de oportunităţi egale şi, în subsidiar, prin acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate. (2) Statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, îşi asumă responsabilitatea de realizare a măsurilor şi acţiunilor prevăzute în actele normative privind beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale. (3) Statul, prin politicile publice din domeniul serviciilor sociale, contribuie la promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor beneficiarilor la o viaţă independentă, împlinită şi demnă, precum şi la facilitarea participării acestora la viaţa socială, economică, politică şi culturală. (4) Autorităţile administraţiei publice centrale asigură elaborarea cadrului legislativ în domeniul asistenţei sociale, pentru susţinerea categoriilor defavorizate, combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, dezvoltarea politicilor de susţinere a familiei pe parcursul întregului ciclu de viaţă a membrilor acesteia, precum şi transferul către autorităţile

3

administraţiei publice locale şi societatea civilă, inclusiv către instituţiile de cult recunoscute de lege, a atribuţiilor şi mijloacelor financiare necesare acţiunilor de asistenţă socială, prevăzute prin legile speciale. Art. 5. - Sistemul naţional de asistenţă socială se întemeiază pe următoarele valori şi principii generale: a) solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie; b) subsidiaritatea, potrivit căreia, în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul; c) universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege; d) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic; e) abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului; f) parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile; g) participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile; h) transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor; i) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată; j) eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat; k) eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu; l) respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi; m) activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii persoanei, şi întărirea nucleului familial; n) caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenţă socială, potrivit căruia pentru aceeaşi nevoie sau situaţie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelaşi tip;

4

o) proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă; p) complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.; q) concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale; r) egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile de protecţie socială; s) confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află; t) echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale; u) focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane şi se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile acestora; v) dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi.

SISTEMUL FONDURILOR DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT

1. Aspecte introductive

Ab initio, se impune a sublinia distincţia între fondurile de pensii administrate privat („pensiile private obligatorii”) reglementate de Legea nr. 411/2004 şi fondurile de pensii facultative reglementate de Legea nr. 204/2006. Prin urmare, sistemul pensiilor private are două componente majore, destul de asemănătoare din perspectiva organizării şi funcţionării. În cele ce urmează avem în vedere sistemul pensiilor administrate privat (obligatorii).

Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private, distinctă şi care suplimentează pensia acordată de sistemul public, pe baza colectării şi investirii, în interesul participanţilor, a unei părţi din contribuţia individuală de asigurări sociale.

Prin crearea unui sistem de pensii echilibrat se urmăreşte eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale, stimularea creşterii economice prin investirea sumelor acumulate la fondurile de pensii, dezvoltare pieţei de capital (activele imobilizate cresc şi sprijină dezvoltarea unor proiecte mari), crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului etc.

Sistemului fondurilor de pensii administrate privat nu beneficiază de garanţiile directe pe care statul le oferă sistemului public de pensii. Pentru sistemul de pensii administrat privat sunt instituite prin lege garanţii specifice care, în principal, constau în:

1. crearea unei autorităţi administrative autonome specializate în autorizarea participanţilor la acest sistem şi supravegherea prudenţială a activităţii acestora (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private);

2. excluderea aplicării fondurilor de pensii a legislaţiei privind falimentul (insolvenţa) şi constituirea unui fond special de garantare a pensiilor.

5

Sistemul fondurilor de pensii private este construit pe principiul protecţiei contribuabililor („investitori”) şi presupune ca şi condiţii sine qua non transparenţa tuturor activităţilor şi prevenirea şi sancţionarea fraudelor.

2. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private   (C.S.S.P.P.)

C.S.S.P.P. este constituită ca autoritate administrativă autonomă de reglementare şi supraveghere prudenţială a sistemului de pensii administrate privat3 şi se află sub controlul direct al Parlamentului.

C.S.S.P.P. are două funcţii principale:- reglementarea, coordonarea, supravegherea şi controlul activităţii sistemului de pensii

private;- protejarea intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor, prin asigurarea unei funcţionări

eficiente a sistemului de pensii private şi informarea asupra acestuia.

Atribuţiile principale ale C.S.S.P.P. sunt:1. acordarea, suspendarea sau retragerea avizelor şi autorizaţiilor fondurilor de pensii,

administratorilor, depozitarilor şi auditorilor financiari;2. supravegherea prudenţială a sistemului de pensii private;3. controlul activităţii din sistemul de pensii private;4. controlul constituirii şi virării de către angajatori a contribuţiei la fondurile de pensii;5. adoptarea de norme privind sistemul de pensii private, elaborarea şi/sau avizarea

proiectelor de acte normative care privesc supravegherea pensiilor private, investiţiile fondurilor de pensii, participanţii la fonduri de pensii, lichidarea administratorilor fondurilor de pensii, provenienţa capitalului vărsat de fondatori, fondul de rezervă, activitatea de depozitare a activelor fondurilor de pensii, procedura de efectuare a controlului, procedura internă de soluţionare a sesizărilor şi contestaţiilor ş.a.

6. verificarea organizării, evidenţei şi administrării separate a activelor şi pasivelor fiecărui fond de pensii private de cele ale administratorului;

7. verificarea existenţei la fiecare administrator a unor proceduri administrative şi contabile clare, precum şi a unui mecanism corespunzător de control intern;

8. întocmirea şi actualizarea Registrului fondurilor de pensii private;9. instituirea procedurii de supraveghere specială pentru limitarea riscurilor şi asigurarea

redresării fondului de pensii şi desemnarea administratorului special în vederea protejării intereselor participanţilor şi beneficiarilor la fondurile de pensii private prin păstrarea valorii activelor fondurilor de pensii şi limitarea pierderilor;

10. informarea şi educarea populaţiei cu privire la sistemul de pensii private.

3. Fondul de pensii administrate privat şi administrarea acestuia

Un fond de pensii se constituie prin contract de societate civilă, iar denumirea sa trebuie să conţină sintagma „fond de pensii administrat privat”. Conţinutul contractului-cadru de societate civilă prin care se constituie un fond de pensii, precum şi modalităţile de modificare a acestuia sunt stabilite prin Norma C.S.S.P.P. nr. 4/2007 privind autorizarea fondului de pensii administrat privat.

Fondul de pensii nu se confundă cu administratorul acestuia (sau societatea de pensii)4. Administratorul fondului este, conform legii, o societate comercială pe acţiuni constituită în

3 C.S.S.P.P. a fost înfiinţată prin O.U.G nr. 50/2005, aprobată prin Legea nr. 313/2005.4 Confuzia poate fi generată de faptul că denumirea administratorului conţine sintagma „fond de pensii” şi de faptul că sediul

fondului de pensii este acelaşi cu cel al administratorului.

6

conformitate cu dispoziţiile legislaţiei speciale, denumită societate de pensii, care are ca obiect exclusiv de activitate administrarea fondurilor de pensii şi, opţional, furnizarea de pensii private5.

Un fond de pensii trebuie să aibă minimum 50.000 de participanţi (contribuabili)6 care au aceleaşi drepturi şi obligaţii aplicându-li-se un tratament nediscriminatoriu inclusiv în cazul schimbării locului de muncă, domiciliului sau reşedinţei într-o altă ţară, stat membru al Uniunii Europene ori stat aparţinând Spaţiului Economic European7. Calitatea de participant nu poate fi refuzată dacă persoana solicitantă este eligibilă.

Resursele financiare ale fondului de pensii se constituie din: a) contribuţiile nete convertite în unităţi de fond; b) drepturile cuvenite beneficiarilor şi nerevendicate în termenul general de prescripţie; c) dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente contribuţiilor nevirate în termen; d) sumele provenite din investirea veniturilor prevăzute la lit. a)-c). O regulă deosebit de importantă stipulată în art. 8 din Legea nr. 411/2004 privind

fondurile de pensii administrate privat este aceea că un fond de pensii nu poate fi declarat în stare de faliment.

3.1. Autorizarea administratorului, a prospectului schemei de pensii private şi a fondului de pensii.

Fondul de pensii trebuie autorizat de Comisie, după autorizarea administratorilor şi a prospectului schemei de pensii private.

Prospectul schemei de pensii private este documentul care cuprinde termenii contractului de administrare şi ai schemei de pensii.

Contractul de administrare este contractul încheiat între administrator şi participant, care are ca obiect administrarea fondului de pensii8.

Schema de pensii private reprezintă un sistem de termene, condiţii şi reguli pe baza cărora administratorul investeşte activele fondului de pensii în scopul dobândirii de către participanţi a unei pensii private9.

Autorizarea administratorilor este o procedură obligatorie şi complexă care presupune emiterea de către Comisie mai întâi unei autorizaţii de constituire (în baza căreia se realizează şi

5 Un administrator poate administra în România un singur fond de pensii. 6 În cazul în care se constată scăderea numărului de participanţi şi menţinerea acestuia sub minimul legal, timp de un trimestru,

Comisia retrage, prin decizie, autorizaţia unui fond de pensii.7 În cazul schimbării locului de muncă, domiciliului sau reşedinţei într-o altă ţară, participanţii pot opta între a plăti în

continuare contribuţiile la un fond de pensii din România sau a plăti contribuţii la un alt fond de pensii aflat pe teritoriul ţării respective, dacă aceasta nu contravine legislaţiei acestei ţări.

8 Modelul contractului-cadru de administrare conţine în mod obligatoriu următoarele elemente: a) părţile contractante; b) principiile schemei de pensii private; c) principalele drepturi şi obligaţii ale părţilor contractante şi modalitatea de aplicare; d) modul de administrare a fondului de pensii; e) modalităţile de control al administratorului, exercitate de către auditori; f) obligaţiile de informare ale administratorului faţă de participanţi şi autorităţi; g) evidenţele administratorului referitoare la participanţi, contribuţii, investiţii şi pensii private; h) modalităţile specifice de constatare, reclamare şi remediere a deficienţelor; i) răspunderea contractuală a părţilor, incluzând şi sancţiunile ce pot fi aplicate; j) durata contractului de administrare, modalităţile de modificare şi încetare a contractului de administrare; k) informaţii privind depozitarul fondului de pensii.

9 Conţinutul schemei de pensii private cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente: a) denumirea şi sediul administratorului; b) condiţiile de eligibilitate a participanţilor pentru aderarea la schema de pensii private; c) modalitatea de împărţire între participanţi a sumelor rezultate din investirea activelor; d) principiile investiţionale ale schemei de pensii private; e) riscurile financiare, tehnice şi de altă natură implicate de schema de pensii private; f) natura şi distribuţia acestor riscuri; g) dreptul exclusiv de proprietate al participanţilor la schema de pensii private asupra sumei existente în conturile individuale; h) condiţiile începerii şi plăţii prestaţiilor private; i) condiţiile de acordare a prestaţiilor private în caz de invaliditate; j) nivelurile maxime ale comisioanelor suportate de fondul de pensii, defalcate pe categorii de comisioane; k) periodicitatea şi procedura de raportare a informaţiilor către participanţi; l) condiţiile şi procedurile de încetare a participării şi de transfer la un alt fond de pensii administrat privat.

7

înmatricularea în Registrul Comerţului)10 şi apoi a unei autorizaţii de administrare11. Autorizaţia de constituire a unei societăţi de pensii nu garantează şi obţinerea autorizaţiei de administrare.

Autorizarea schemei de pensii private este, de asemenea, o condiţie prealabilă pentru autorizarea fondului de pensii. Prospectul schemei de pensii private este elaborat şi propus de administrator care trebuie să formuleze la Comisie cererea de autorizare a primului prospect al schemei de pensii private odată cu cererea de autorizare de administrare. Prin urmare, autorizarea primului prospect al schemei de pensii private se realizează odată cu autorizarea de administrare a fondului de pensii.

Administratorul poate face public prospectul schemei de pensii private numai după autorizarea acestuia (sub sancţiunea retragerii autorizaţiei de administrare). Acest aspect dă măsura importanţei autorizării care presupune şi verificarea respectării dispoziţiilor legale incidente.

Autorizaţia fondului se eliberează pe baza unei cereri formulate de administrator, la care trebuie anexate următoarele documente:

a) contractul de societate civilă de constituire a fondului de pensii; b) actele individuale de aderare la contractul de societate civilă prin care se înfiinţează

fondul de pensii şi la prospectul schemei de pensii private; c) alte documente şi informaţii potrivit cerinţelor prevăzute în normele Comisiei.

3.2. Administratorul După cum am arătat, administratorul este o societate comercială pe acţiuni care are ca

obiect exclusiv de activitate administrarea fondurilor de pensii şi, opţional, furnizarea de pensii private.

Acestui tip de societate comercială pe acţiuni îi sunt impuse, prin Legea nr. 411/2004, o serie de condiţii specifice, derogatorii de la dreptul comun în materie (Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale). Prin aceste derogări privind constituirea şi funcţionarea s-a urmărit asigurarea de garanţii pentru contribuabili prin capitalul social minim ridicat şi activele financiare proprii ale administratorilor, asigurarea transparenţei activităţii administratorilor

10 Cererea pentru autorizarea de constituire este însoţită de următoarele documente: a) proiectul actului constitutiv; b) dovada că fondatorii deţin resursele financiare necesare vărsării capitalului social, precum şi provenienţa acestora; c) cazierele judiciare şi cazierele fiscale ale fondatorilor; d) documente privind fondatorii, cu informaţii referitoare la statutul lor juridic, eventuala lor calitate de persoane afiliate, precum şi natura legăturilor dintre ei; e) documente din care să reiasă situaţia financiară a fondatorilor în ultimii 3 ani, auditate de un auditor financiar; f) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a candidaţilor pentru consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie, care să cuprindă toate deţinerile individuale şi deţinerile în legătură cu alte persoane implicate în orice societate comercială şi care reprezintă cel puţin 5% din capitalul social sau din drepturile de vot; g) documente privind candidaţii pentru consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie, după caz, curriculum vitae datat şi semnat, care să specifice calificarea şi experienţa profesională, copia actului de identitate, copia diplomei de studii, un plan organizatoric şi financiar pentru următorii 5 ani, documentaţia referitoare la depozitarul fondului de pensii; h) cazierele judiciare şi fiscale ale candidaţilor pentru consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie, dacă este cazul; i) proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a societăţii de pensii; j) dovada vărsării integrale şi în formă bănească a capitalului social; k) dovada plăţii taxei pentru cererea de autorizare de constituire.

Comisia aprobă cererea pentru autorizare de constituire dacă constată că sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii: a) proiectul actului constitutiv şi planul organizatoric şi financiar pentru următorii 5 ani garantează gestiunea corectă şi prudentă a fondului de pensii; b) fondatorii nu au datorii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale; c) calitatea acţionarilor şi a membrilor propuşi de consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie garantează gestiunea corectă şi prudentă a fondului de pensii; d) fondatorii, membrii propuşi pentru consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie nu sunt în procedură de reorganizare judiciară sau de faliment şi nu au contribuit, direct sau indirect, la falimentul unor persoane juridice, după caz, şi nu au fost implicaţi în niciun fel de scandaluri financiare; e) membrii propuşi pentru consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie au onorabilitatea, pregătirea şi experienţa profesională necesare funcţiei pe care urmează să o îndeplinească; f) denumirea administratorului nu este de natură să inducă în eroare participanţii, potenţialii participanţi sau alte persoane; g) fondatorii fac dovada vărsării integrale şi în formă bănească a capitalului social; h) se face dovada achitării taxei pentru cererea de autorizare de constituire.

11 În vederea obţinerii autorizaţiei de administrare, societatea de pensii depune la Comisie o cerere însoţită de următoarele documente: a) certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; b) dovada vărsării sau a reîntregirii capitalului social, după caz; c) proiectul contractului de depozitare; d) proiectul de contract de societate civilă; e) declaraţia privind politica de investiţii; f) planul de afaceri pe 3 ani; g) proiectul prospectului schemei de pensii; h) dovada plăţii taxei pentru cererea de autorizare de administrare; i) orice alte documente şi informaţii suplimentare prevăzute în normele Comisiei.

8

printr-un mod specific de organizare internă, evitarea conflictelor de interese şi prevenirea fraudelor, asigurarea supravegherii şi controlului Comisiei ş.a.

a) Condiţii privind constituirea administratorilor.Capitalul social al administratorului unui fond de pensii:- trebuie să fie de minim echivalentul în lei al sumei de 4 milioane de euro; - trebuie subscris şi vărsat integral, exclusiv în numerar, la momentul constituirii acestuia;- nu poate fi constituit şi nici majorat prin subscripţie publică;- nu poate proveni din împrumuturi sau credite şi nu poate fi grevat de sarcini. Acţiunile administratorului nu pot fi decât nominative (prin urmare nu pot fi transformate

în acţiuni la purtător) şi nu pot fi acţiuni preferenţiale. O persoană fizică sau juridică poate fi acţionar la un singur administrator. Participaţia cumulată a persoanelor fizice nu poate depăşi 5% din capitalul social al administratorului. Sub sancţiunea nulităţii, tranzacţiile cu acţiunile unui administrator sunt supuse aprobării prealabile a Comisiei.

În mod excepţional, un administrator poate dobândi o parte sau tot (?) capitalul social al altui administrator numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei şi cu respectarea legislaţiei din domeniul concurenţei.

Calitatea acţionarilor trebuie să răspundă nevoii garantării unei gestiuni prudente şi sănătoase a fondului de pensii şi să permită realizarea unei supravegheri eficiente, în scopul protejării intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor12.

b) Condiţii privind organizarea şi funcţionarea administratorilor.Consiliul de administraţie decide asupra politicii de investiţii şi asupra politicii financiare

a fondului de pensii, precum şi asupra oricăror alte atribuţii prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare avizat de Comisie şi prevăzut în legislaţia în vigoare privind societăţile comerciale.

Administratorii, directorii, respectiv membrii ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului, după caz, trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de legislaţia privind societăţile comerciale, precum şi următoarele condiţii: a) să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior13; b) să aibă experienţă profesională de cel puţin 3 ani în domeniul financiar, bancar sau de asigurări; c) să aibă onorabilitatea necesară pentru funcţia pe care urmează să o îndeplinească.

Totodată, administratorii, directorii, respectiv membrii ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului, după caz, trebuie să aibă conduită morală şi profesională corespunzătoare funcţiei pe care o deţin.14

Evitarea conflictelor de interese impune ca administratorii, directorii, respectiv membrii ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului, după caz, al unui administrator nu pot fi membri în consiliul de administraţie: a) al altor administratori sau persoanelor afiliate acestora; b) al depozitarului fondului sau persoanelor afiliate acestuia.

Administratorul trebuie să aibă în structura sa organizatorică o direcţie de audit intern şi o direcţie distinctă responsabilă cu analiza oportunităţilor investiţionale şi plasarea activelor în conformitate cu strategia stabilită de consiliul de administraţie.

12 Acţionarii administratorului trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii: a) să dispună de o situaţie financiară stabilă, aptă să susţină entitatea în caz de necesitate; b) să justifice în mod satisfăcător provenienţa fondurilor destinate participaţiei la capitalul social; c) să furnizeze toate informaţiile necesare pentru identificarea relaţiilor de afiliere cu alte persoane; d) să fi funcţionat, în cazul acţionarilor persoane juridice, minimum 3 ani, cu excepţia celor rezultate în urma fuziunii sau a divizării unei alte persoane juridice care, înainte de fuziune sau divizare, a funcţionat minimum 3 ani.

13 Cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie trebuie să fie licenţiaţi în ştiinţe economice sau juridice.

14 În acest sens se impune ca aceştia să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe: a) să nu fi fost sancţionaţi de către autorităţi române sau străine din domeniul financiar cu interdicţia de a desfăşura activităţi în sistemul financiar sau, la data depunerii cererii de autorizare, cu interdicţia temporară de a desfăşura astfel de activităţi; b) să nu fi deţinut funcţia de administrator al unei societăţi comerciale române sau străine, aflată în curs de reorganizare judiciară sau declarată în stare de faliment, în ultimii 2 ani anteriori declanşării procedurii falimentului; c) să nu fi făcut parte din conducerea unei societăţi care nu şi-a respectat obligaţiile materiale şi financiare faţă de terţi la momentul încetării activităţii societăţii respective; d) să nu aibă cazier judiciar şi fiscal.

9

c) Aspecte specifice privind activitatea administratorilor.Activitatea de administrare a unui fond de pensii cuprinde următoarele: a) administrarea şi investirea activelor fondului de pensii; b) convertirea contribuţiilor în unităţi de fond; c) plata drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor, conform legii; d) calculul zilnic al activului net al fondului de pensii şi al unităţii de fond; e) evidenţa conturilor individuale şi actualizarea acestora, precum şi furnizarea

documentelor privind participarea, notificarea, informarea periodică sau transferul; f) gestionarea operaţiunilor zilnice ale fondului de pensii; g) dispunerea efectuării plăţilor datorate entităţilor implicate şi Comisiei; h) mandatarea şi monitorizarea agenţilor de marketing ai fondului de pensii; i) gestionarea relaţiilor cu instituţiile implicate; j) elaborarea, prezentarea, depunerea, publicarea şi distribuirea către Comisie şi

participanţi a situaţiilor financiare şi a rapoartelor prevăzute de prezenta lege; k) gestionarea, păstrarea şi arhivarea documentelor privind fondul de pensii, participanţii

şi beneficiarii săi; l) alte activităţi prevăzute în normele Comisiei. Administratorul nu poate delega răspunderea privind administrarea fondului de pensii.

Încredinţarea executării anumitor obligaţii către un terţ nu îl exonerează de răspundere pe administrator.

Tot ca măsură de protecţie a potenţialilor creditori (poate chiar contribuabilii la fondul de pensii) se impune ca activele financiare proprii ale administratorului să nu poată fi utilizate pentru:

a) acordarea de împrumuturi sau garanţii; b) garantarea de împrumuturi sau credite, inclusiv emiterea de obligaţiuni care depăşesc

cumulat 10% din valoarea capitalului social; c) tranzacţionarea sau dobândirea în orice alt mod de acţiuni, de alte valori mobiliare sau

drepturi în orice altă entitate, cu excepţia situaţiei în care există aprobarea prealabilă a Comisiei. Activele şi pasivele fiecărui fond de pensii administrat privat trebuie să fie organizate,

evidenţiate şi administrate distinct, separat de celelalte fonduri de pensii facultative pe care le gestionează acelaşi administrator şi de contabilitatea proprie administratorului, fără posibilitatea transferului între fonduri sau între fonduri şi administrator.

În acelaşi timp, toate activele şi pasivele corespunzătoare activităţii de administrare a fondurilor de pensii trebuie să fie restricţionate, gestionate şi organizate separat de alte activităţi ale administratorului, fără posibilitate de transfer.

Administratorul reprezintă fondul de pensii în raporturile cu terţii, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti. Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti competente, în legătură cu administrarea fondului de pensii, sunt scutite de orice fel de taxe (oricare ar fi persoana reclamantului, nu numai în situaţia în care reclamant este administratorul).

4. Investiţiile fondului de pensii

Administratorul trebuie să elaboreze o declaraţie scrisă privind politica de investiţii care trebuie să cuprindă:

a) strategia de investire a activelor, în raport cu natura şi durata obligaţiilor; b) metodele de evaluare a riscurilor investiţionale; c) procedurile de management al riscului; d) metoda de revizuire a principiilor de investiţii;

10

e) persoanele responsabile de luarea deciziilor şi realizarea investiţiilor, precum şi procedurile pentru luarea deciziilor.

Activele unui fond de pensii administrat privat sunt constituite din instrumente financiare15, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi numerar, rezultate ca urmare a investirii activelor personale ale participanţilor16.

În funcţie de natura emitentului de instrumente financiare în care administratorul poate investi, procentele maxime admise sunt:

a) 5% din activele unui fond de pensii pot fi investite într-o singură societate comercială sau în fiecare categorie de active ale acesteia, fără a depăşi în total 5%;

b) 10% din activele unui fond de pensii pot fi investite în activele unui grup de emitenţi şi persoanele afiliate lor.

Administratorul exercită, în numele participanţilor, dreptul de vot în adunările generale ale acţionarilor societăţilor comerciale în al căror capital social au fost investite activele fondului de pensii. Votul trebuie să fie exercitat exclusiv în interesul participanţilor şi al beneficiarilor la fondul de pensii.

Activele fondului de pensii nu pot constitui garanţii şi nu pot fi utilizate pentru acordarea de credite, sub sancţiunea nulităţii absolute a actelor prin care se constituie garanţia sau se acordă creditul17.

5. Participanţii (contribuabilii), contribuţiile şi   conturile lor

a) Participanţii.

15 Prin instrumente financiare se înţelege: a) valori mobiliare; b) titluri de participare la organismele de plasament colectiv; c) instrumente ale pieţei monetare, inclusiv titluri de stat cu scadenţă mai mică de un an şi certificate de depozit; d) contracte futures financiare, inclusiv contracte similare cu decontare finală în fonduri; e) contracte forward pe rata dobânzii; f) swap-uri pe rata dobânzii, pe curs de schimb şi pe acţiuni; g) opţiuni pe orice instrument financiar prevăzut la lit. a)-d), inclusiv contracte similare cu decontare finală în fonduri; această categorie include şi opţiuni pe curs de schimb şi pe rata dobânzii; h) orice alt instrument admis la tranzacţionare pe o piaţă reglementată într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sau pentru care s-a făcut o cerere de admitere la tranzacţionare pe o astfel de piaţă.

16 Administratorul poate investi în instrumente financiare după cum urmează: a) instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă, persoană juridică română, sau la o sucursală a

unei instituţii de credit străine autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, fără să depăşească un procent mai mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

b) titluri de stat emise de Ministerul Economiei şi Finanţelor din România, de state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

c) obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale din România sau din statele membre ale Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 30% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

d) valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din România, statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

e) titluri de stat şi alte valori mobiliare, emise de state terţe, în procent de până la 15% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

f) obligaţiuni şi alte valori mobiliare, tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate, emise de autorităţile administraţiei publice locale din state terţe, în procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

g) obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate şi dacă îndeplinesc cerinţele de rating, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

h) titluri de participare, emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România sau din alte ţări, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

i) alte forme de investiţii prevăzute de normele Comisiei. 17 Legea nr. 411/2004 impune şi alte restricţii. Astfel, activele fondului de pensii nu pot fi investite în: a) active care, potrivit

legii, nu pot fi înstrăinate; b) active a căror evaluare este incertă, precum şi antichităţi, lucrări de artă, autovehicule şi altele asemenea; c) bunuri imobiliare; d) acţiuni, obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de administrator; e) orice alte active stabilite prin normele Comisiei.

De asemenea, activele fondului de pensii nu pot fi înstrăinate: a) administratorului sau auditorului; b) depozitarului; c) administratorului special; d) membrilor Consiliului Comisiei şi personalului Comisiei; e) persoanelor afiliate entităţilor prevăzute la lit. a)-d); f) oricăror alte persoane sau entităţi prevăzute prin normele Comisiei.

11

Participantul este persoana care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii şi care are un drept viitor la o pensie privată18.

Potrivit legii, persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, şi care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii. Totodată, persoanele în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate şi contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii.

O persoană nu poate fi participant, în acelaşi timp, la mai multe fonduri de pensii private obligatorii.

Participarea la un fond de pensii se realizează prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie iniţiativă sau în urma repartizării sale de către instituţia de evidenţă 19. Deci, actul individual de aderare este un înscris prin care o persoană îşi manifestă actul de voinţă de a fi parte la contractul de societate civilă şi la prospectul schemei de pensii private.

La semnarea actului de aderare participanţii trebuie informaţi asupra condiţiilor schemei de pensii private, mai ales în ceea ce priveşte: drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în schema de pensii private, riscurile financiare, tehnice şi de altă natură, precum şi despre natura şi distribuţia acestor riscuri. Este interzisă delegarea sau reprezentarea pentru semnarea actului de aderare.

După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată. Fac excepţie perioadele pentru care nu există obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale în sistemul public.

Drepturile participantului pot fi transferate în alte ţări în care acesta are domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

De la data pensionării de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii, definite potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, participantul poate obţine:

a) o plată unică sau, la cerere, plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, dacă activul său personal net, ca urmare a perioadei reduse de contribuţie, nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime20;

b) o pensie privată, dacă activul său personal net este suficient. În cazul decesului unui participant înainte de deschiderea dreptului la pensia privată,

beneficiarilor li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit participantul decedat, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia.

În situaţia în care un participant doreşte să adere la alt fond de pensii, acesta este obligat să îi notifice în scris administratorului fondului de pensii de la care se transferă, cu 30 de zile calendaristice înainte de aderarea efectivă la noul fond de pensii, şi să îi trimită acestuia o copie de pe noul act de aderare.

b) Contribuţia la fondul de pensii Contribuţia la fondul de pensii este parte din contribuţia individuală de asigurări sociale

datorată la sistemul public de pensii. Prin urmare, contribuţia se deduce din veniturile brute

18 Participantul (contribuabilul) nu se confundă cu plătitorul. Acesta din urmă este persoana fizică sau juridică care, după caz, reţine şi virează contribuţia individuală de asigurări sociale.

19 Instituţia de evidenţă este instituţia care are ca atribuţie legală evidenţa asiguraţilor din sistemul public de pensii, respectiv Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale. Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către instituţia de evidenţă. Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectuează direct proporţional cu numărul participanţilor unui fond de pensii la data efectuării repartizării.

20 Cuantumul pensiei private minime este stabilit prin normele Comisiei.

12

lunare care reprezintă bază de calcul pentru contribuţia individuală de asigurări sociale, împreună şi în aceeaşi modalitate de calcul cu contribuţia obligatorie datorată conform Legii nr. 19/2000.

Contribuţia la fondul de pensii se constituie şi se virează împreună şi în aceleaşi condiţii stabilite pentru contribuţia individuală de asigurări sociale prin Legea nr. 19/200021. De asemenea, baza de calcul, reţinerea şi termenele de plată a contribuţiei la fondul de pensii sunt aceleaşi cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale.

Din momentul începerii activităţii de colectare (2008), cota de contribuţie la fondul de pensii este de 2% din baza de calcul. În termen de 8 ani de la începerea activităţii de colectare, cota de contribuţie la fondul de pensii se majorează la 6%, cu o creştere de 0,5 puncte procentuale pe an, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an.

Lunar instituţia de evidenţă trebuie să vireze de la bugetul asigurărilor sociale de stat suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii, pentru fiecare fond de pensii în parte. Virarea contribuţiilor se realizează de către instituţia de evidenţă prin diminuarea conturilor de venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, pe baza informaţiilor cuprinse în listele nominale de viramente, întocmite separat, pentru fiecare fond de pensii.

În cazul neachitării la termen a contribuţiei de asigurări sociale, instituţia de colectare procedează la stabilirea cuantumului datorat şi la aplicarea modalităţilor de executare silită şi a celorlalte modalităţi de stingere a debitelor, conform dispoziţiilor legale privind colectarea creanţelor bugetare.

c) Conturile participanţilor Fiecare participant are un cont individual, personal. Contribuţiile şi transferurile de

disponibilităţi ale participantului, precum şi accesoriile aferente acestora se virează în acest cont. Participantul este proprietarul activului personal din contul său. Acest activ personal nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacţii, nu poate fi cesionat sau gajat, sub sancţiunea nulităţii actelor respective.

Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii trebuie convertite în unităţi de fond în maximum două zile lucrătoare de la data încasării acestora. În prima fază de aplicare a sistemului de pensii administrate privat, valoarea unităţii de fond este de 10 lei22.

Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii se calculează atât de către administrator, cât şi de depozitar în fiecare zi lucrătoare şi se comunică Comisiei (în aceeaşi zi)23. Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii private sunt supuse, anual, auditării de către un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor Financiari din România, avizat de Comisie, care nu poate fi persoană afiliată angajatorului, administratorului sau depozitarului.

Administratorul unui fond de pensii care a primit contribuţii pe o perioadă de cel puţin 24 de luni calculează, în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru, rata de rentabilitate a fondului de pensii pentru ultimele 24 de luni şi o comunică în aceeaşi zi Comisiei.

6. Pensia privată

Participantul are dreptul la o pensie privată de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public. Suma totală cuvenită pentru pensia privată

21 Participantul care a fost detaşat în altă ţară are dreptul la continuarea plăţii contribuţiilor la fondul de pensii din România, pe toată durata detaşării. În situaţia continuării plăţii contribuţiilor la un fond de pensii dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, lucrătorul detaşat în România şi angajatorul acestuia, după caz, vor fi exoneraţi de obligaţia de a contribui la un fond de pensii din România.

22 Valoarea unităţii de fond este raportul dintre valoarea activului net al fondului de pensii la o anumită dată şi numărul total de unităţi ale fondului la aceeaşi dată.

23 În situaţia în care există neconcordanţe între administrator şi depozitar privind valoarea activului net şi a unităţii de fond, valorile corecte sunt convenite de către administrator şi depozitar pe baza reglementărilor Comisiei.

13

nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite, diminuate cu penalităţile de transfer şi comisioanele legale.

Participantul alege furnizorul pensiei private. Furnizorul de pensii nu poate refuza o cerere de pensie privată dacă persoana îndeplineşte condiţiile legale.

Furnizorul de pensii stabileşte cuantumul pensiei private24 pe baza activului personal net aflat în contul participantului (activ ce nu poate fi folosit decât pentru achiziţionarea unei pensii private).

În cazul persoanelor al căror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea primi o pensie privată (eventual ca urmare a invalidităţii pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii) persoana îndreptăţită primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.

Pensia privată se plăteşte participantului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia. Cheltuielile ocazionate de plata pensiilor private se suportă de către participant.

În cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, participantul şi beneficiarul păstrează dreptul la pensia privată câştigată în cadrul schemelor de pensii private din România şi aceasta se plăteşte în acel stat, în cuantumul rămas după scăderea tuturor taxelor şi cheltuielilor aferente plăţii.

7. Fondul de garantare a pensiilor

Fondul de garantare a pensiilor este fondul înfiinţat din contribuţii ale administratorilor şi ale furnizorilor de pensii, având scopul de a proteja drepturile participanţilor şi ale beneficiarilor, după caz, dobândite în cadrul sistemului de pensii administrate privat, reglementat şi supravegheat de Comisie.

Fondul de garantare este destinat plăţii drepturilor participanţilor şi beneficiarilor fondurilor de pensii, în cazul imposibilităţii asigurării lor de către administratori sau furnizori de pensii, după caz.

Administrarea şi utilizarea Fondului de garantare se fac de către un comitet format din câte un reprezentant al administratorilor şi al furnizorilor de pensii facultative. Administrarea şi gestionarea Fondului de garantare se efectuează sub controlul şi monitorizarea Comisiei.

Disponibilităţile Fondului de garantare astfel constituit trebuie să fie plasate în instrumente financiare ale Trezoreriei Statului sau derulate prin aceasta, titluri de stat, depozite purtătoare de dobândă şi orice alte instrumente financiare stabilite de Comisie prin norme, în scopul unei cât mai bune valorificări a acestora.

Sumele depuse la Fondul de garantare nu pot fi urmărite silit.

8. Alţi participanţi la sistemul fondurilor de pensii administrate privat

a) DepozitarulDepozitarul este o instituţie de credit din România, autorizată de Banca Naţională a

României, în conformitate cu legislaţia bancară, ori o sucursală din România a unei instituţii de credit, autorizată într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, avizată de Comisie pentru activitatea de depozitare, potrivit legii, căreia îi sunt încredinţate spre păstrare, în condiţii de siguranţă, toate activele fiecărui fond de pensii administrat privat.

24 Utilizând o metodă specifică de calcul.

14

Administratorul trebuie să desemneze un singur depozitar, căruia îi încredinţează păstrarea activelor fondului de pensii, pe baza unui contract de depozitare, avizat în prealabil de Comisie. Contractul de depozitare este acea convenţie încheiată între administrator, ca reprezentant al fondului de pensii administrat privat în relaţiile cu terţii, şi depozitar, având ca obiect depozitarea activelor financiare ale fondului de pensii25.

Pentru desfăşurarea activităţii de depozitare, depozitarul trebuie să deţină un aviz valabil eliberat de Comisie.

În exercitarea atribuţiilor sale, depozitarul este obligat: a) să primească şi să păstreze în siguranţă înregistrările referitoare la toate activele

fondului de pensii; b) să păstreze înregistrările referitoare la valorile mobiliare în forma dematerializată care

constituie activele fondului de pensii; c) să calculeze şi să înştiinţeze, în fiecare zi lucrătoare, administratorul despre valoarea

netă a activelor fondului de pensii; d) să actualizeze înregistrările în conturi; e) să transmită administratorului informaţii privind activele fondurilor de pensii

administrate privat; f) să îndeplinească instrucţiunile administratorului, cu excepţia cazului în care acestea

sunt contrare legislaţiei în vigoare, ori actele constitutive ale acestuia; g) să transmită Comisiei informaţiile şi raportările privind activele fondului de pensii, în

condiţiile şi la termenele stabilite prin normele acesteia. Activele fondului de pensii nu pot face obiectul executării silite a depozitarului şi nici al

unei tranzacţii. Depozitarul este responsabil faţă de administrator, participanţi şi beneficiari în privinţa

oricărui prejudiciu suferit de aceştia ca rezultat al neîndeplinirii obligaţiilor sau al îndeplinirii necorespunzătoare a acestora. Depozitarul nu poate fi exonerat de răspundere şi răspunderea sa nu poate fi limitată prin încredinţarea obligaţiilor sale unei alte entităţi, sub sancţiunea nulităţii actelor juridice în cauză.

Depozitarul poate păstra activele mai multor fonduri de pensii, cu condiţia de a evidenţia operaţiunile şi înregistrările fiecărui fond de pensii separat de ale sale proprii şi de cele ale celorlalte fonduri de pensii.

b) Auditorul financiar Situaţiile financiar-contabile ale oricărei entităţi supuse autorizării, supravegherii şi

controlului Comisiei, conform prevederilor prezentei legi, trebuie să fie auditate de persoane fizice sau juridice, persoane active, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din România.

În exercitarea atribuţiilor sale, auditorul financiar întocmeşte un raport de audit financiar, în conformitate cu standardele de audit şi cu normele profesionale emise de Camera Auditorilor Financiari din România. Raportul de audit financiar al fondului de pensii nu poate fi întocmit de acelaşi auditor financiar mai mult de 5 ani consecutivi.

Auditorul financiar nu poate delega răspunderea privind activitatea specifică. Încredinţarea executării anumitor obligaţii către un terţ nu exonerează de răspundere auditorul financiar.

Cheltuielile privind activitatea de audit financiar a administratorului se suportă de către acesta, iar cele privind activitatea de audit financiar a fondului de pensii sunt cheltuieli de exploatare, care se suportă din fondul respectiv.

c) Agenţii de marketingActivitatea de marketing a fondului de pensii este condusă de administrator.

25 Pentru evitarea conflictelor de interese, depozitarul nu poate deţine acţiuni ale administratorului sau ale oricărei entităţi afiliate acestuia.

15

Obţinerea acordului de aderare se face direct de către administrator sau indirect, prin agenţi de marketing. Prin urmare, agentul de marketing al fondului de pensii este o persoană fizică sau juridică mandatată de administrator să obţină acordul de aderare a participanţilor. Deşi agentul de marketing îşi desfăşoară activitatea în temeiul autorizaţiei emisă de către Comisie (sau, după caz, avizului), administratorul este răspunzător pentru recrutarea, instruirea, monitorizarea şi plata agenţilor de marketing.

Agentul de marketing are următoarele atribuţii: a) prezintă potenţialului participant aspectele relevante ale fondului de pensii; b) obţine acordul de aderare a participantului la fondul de pensii; c) transmite administratorului actul de aderare semnat de participant, în original, în

termen de 5 zile calendaristice de la semnarea acestuia. Activitatea agentului de marketing se desfăşoară pe bază de comision suportat de

administrator. Administratorului, agenţilor de marketing şi persoanelor afiliate acestora le este interzis: a) să transmită informaţii false, înşelătoare sau care pot crea o impresie falsă despre

fondul de pensii şi administratorul acestuia; b) să facă afirmaţii sau previziuni despre evoluţia unui fond de pensii altfel decât în forma

şi modul prevăzute în normele Comisiei; c) să ofere beneficii colaterale26 în scopul de a convinge o persoană să adere la un fond de

pensii sau să rămână participant la acesta; d) să acorde foloase pentru facilitarea aderării potenţialilor participanţi.

ASPECTE SPECIFICE SISTEMULUI DE PENSII FACULTATIVE

Sistemul de pensii facultative este reglementat de Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative. Din perspectiva organizării şi funcţionării sistemului de pensii facultative se aplică, mutatis mutandis, aceleaşi principii şi reguli analizate la sistemul pensiilor administrate privat (obligatorii).

În cele ce urmează vom sublinia doar câteva din aspectele specifice sistemului de pensii facultative.

1. Participanţi şi contribuţii

Participantul la un fond de pensii facultative este angajatul, funcţionarul public sau persoana autorizată să desfăşoare o activitate independentă, potrivit legii, persoana care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, membrul unei societăţi cooperative potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, precum şi altă persoană care realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole, care aderă la un fond de pensii facultative şi care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii facultative şi are un drept viitor la o pensie facultativă.

Aderarea la un fond de pensii facultative este o opţiune individuală. Conform legii, actul individual de aderare este un contract scris, încheiat între persoana fizică şi administrator; acest contract relevă acordul persoanei la contractul de societate civilă şi la prospectul schemei de pensii facultative, precum şi faptul că această persoană a primit o copie a acestor documente şi a

26 Beneficii colaterale sunt orice avantaje, precum facilităţi băneşti sau cadouri, altele decât cele care rezultă din calitatea de participant sau de beneficiar al unei pensii private.

16

acceptat conţinutul acestora27. Administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare nici unei persoane care are dreptul de a participa la această schemă de pensii facultative.

Contribuţiile la un fond de pensii facultative se stabilesc conform regulilor acelei scheme de pensii facultative, se reţin şi se virează de către angajator sau, după caz, de către participant, odată cu contribuţiile de asigurări sociale obligatorii, în contul fondului de pensii specificat în actul individual de aderare.

Contribuţia la un fond de pensii facultative poate fi de până la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii facultative28. Această contribuţie poate fi împărţită între angajat şi angajator potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, pe baza unui protocol încheiat cu reprezentanţii angajaţilor.

Angajatorul constituie şi virează lunar contribuţia datorată de fiecare angajat care a aderat la un fond de pensii facultative, pe baza unui exemplar al actului individual de aderare la prospectul schemei de pensii facultative încheiat cu un administrator. În cazul nevirării la termen a contribuţiilor se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere. Acestea sunt calculate de administrator, în conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la obligaţiile bugetare. Administratorul este obligat să notifice angajatorului, Comisiei şi participantului neîndeplinirea obligaţiei faţă de fondul de pensii facultative.

Participanţii pot, în orice moment, să modifice, să suspende sau să înceteze contribuţiile la un fond de pensii facultative, înştiinţând în scris administratorul şi angajatorul, după caz, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data suspendării sau încetării contribuţiilor.

Dacă un participant încetează plata contribuţiei, acesta îşi păstrează drepturile, conform regulilor schemei de pensii facultative, cu excepţia cazului în care a solicitat un transfer de lichidităţi băneşti către alt fond de pensii facultative.

Participantul la un fond de pensii facultative din România, care a fost detaşat într-o altă ţară, are dreptul la continuarea plăţii contribuţiilor la acel fond pe durata detaşării sale. În cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European, participantul şi beneficiarul păstrează dreptul la pensia facultativă câştigată în cadrul schemelor de pensii facultative din România şi aceasta se plăteşte în acel stat, în cuantumul rămas după scăderea tuturor taxelor şi cheltuielilor aferente plăţii.

Participantul este proprietarul activului personal din contul său. Ca şi în cazul sistemului de pensii obligatorii, activul personal este insesizabil, neputând face obiectul nici unei măsuri de executare silită, nu poate fi gajat sau cesionat, şi nu poate fi folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite (sub sancţiunea nulităţii).

În mod similar sistemului de pensii private obligatorii, contribuţiile se colectează pe baza codului numeric personal în conturile individuale ale participanţilor. Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii facultative se convertesc în unităţi de fond în maximum două zile lucrătoare de la data încasării acestora. Valoarea iniţială a unei unităţi de fond este de 10 lei (RON).

2. Plata pensiilor facultative

27 Forma-cadru a actului individual de aderare este stabilită de Comisie prin norme. Forma actului de aderare este aceeaşi pentru toţi participanţii la acel fond de pensii facultative. Administratorul poate modifica acest act numai cu autorizaţia Comisiei.

28 Suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative este deductibilă pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro, într-un an fiscal. De asemenea, suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative ale unui angajator proporţional cu cota acestuia de participare este deductibilă, la calculul profitului impozabil, în limita unei sume reprezentând, pentru fiecare participant, echivalentul în lei a 200 euro, într-un an fiscal.

17

Activul personal poate fi folosit numai pentru obţinerea unei pensii facultative. Dreptul la pensia facultativă se deschide, la cererea participantului, cu îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative:

a) participantul a împlinit vârsta de 60 de ani; b) au fost plătite minimum 90 de contribuţii lunare; c) activul personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative

minime prevăzute prin normele adoptate de Comisie. Cu titlu de excepţie, dacă participantul nu a plătit minimum 90 de contribuţii lunare sau

activul personal nu este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime, atunci acesta va primi suma existentă în contul său ca plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la alegerea sa.

De asemenea, în cazul în care participantul beneficiază de pensie de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii, definite potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, acesta poate obţine:

1. suma existentă în contul său ca plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, dacă activul personal nu este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime;

2. o pensie facultativă ale cărei condiţii şi termene sunt stabilite prin lege specială privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor reglementate şi supravegheate de Comisie, dacă activul personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime;

O altă situaţie particulară care poate interveni este decesul participantului. În acest caz sunt reglementate mai multe situaţii:

a) dacă decesul participantului a survenit înainte de depunerea cererii pentru obţinerea unei pensii facultative, suma din cont se plăteşte beneficiarilor, în condiţiile şi în cuantumul stabilite prin actul individual de aderare şi prin actul de succesiune;

b) dacă decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia facultativă, sumele aferente se plătesc către persoana nominalizată;

c) dacă decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia facultativă şi acesta nu a ales un tip de pensie facultativă cu componenta de supravieţuitor, sumele aferente se plătesc beneficiarilor (moştenitorii participantului, determinaţi potrivit regulilor dreptului comun în materie - Codul civil).

18