Drogurile

CU FIECARE DOZĂ DE DROG PIERDEM LIBERTATEA DE A Fl NOI ÎNŞINE

Organizaţia Mondială a Sănătăţii

a formulat următoarele criterii privitoare la consumul/abuzulde droguri şi anume:

1.dorinţa nestăpânită de a utiliza şi obţine substanţa respectivă prin orice mijloace;2. nevoia de a creşte doza pentru a obţine efectul dorit;3. dependenţa fiziologică şi psihologică faţă de drog şi efectele sale;4. manifestarea efectelor nocive nu numai la nivelul individului, ci şi la nivelul comunităţii.

2


Realizatori:

Dr. Horia Ardelean - medic primar psihiatruDr. Zeno Munteanu - medic primar igienăAdina Lazăr - sociologCarmen Dinescu - biologllda Ana Jenei - asistent medical principalTibor Balogh - asistent medical principalPetru Lazăr - informatician

Această broşură se adresează tinerilor, părinţilor, profesorilor,tuturor celor interesaţi de problematica consumului de droguri.

Ea face parte din programul de educaţie privind prevenireaşi combaterea consumului de droguri al Serviciului Programede Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătatedin cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Bihor.

SE DISTRIBUIE GRATUIT

3


CUPRINS

CE SUNT DROGURILE? pag. 4

CLASIFICAREA DROGURILOR pag. 6

PSIHOLEPTICE pag. 8OpiaceeTranchilizante, anxiolitice - benzodiazepineBarbiturice - somnifereSolvenţiAlcool

PSIHOANALEPTICE pag. 16CocainaAmfetamineProduse pe bază de cofeină (cafea, ceai, coca-cola)Nicotina

PSIHODISLEPTICE (PSIHOEDELITICE) pag. 24Canabis (haşiş, marijuana)HalucinogeneAnticolinergice

POLITOXICOMANIA pag. 29

FACTORI DE RISC ŞI NIVELURI DE UTILIZAREA DROGURILOR pag. 30

MOTIVE PENTRU CARE TINERII CONSUMĂ DROGURI pag. 33

SEMNE DUPĂ CARE SE POATE RECUNOAŞTEO PERSOANĂ CARE CONSUMĂ DROGURI pag. 34

CONSECINŢE SOCIALE ALE CONSUMULUI DE DROGURI pag. 35

SFATURI PENTRU TINERI pag. 36

SFATURI PENTRU PĂRINŢI pag. 37

SFATURI PENTRU PROFESORI pag. 38

CE PUTEM FACE IMPOTRIVA CONSUMULUI DE DROGURI? pag. 39

DROGURILE ŞI LEGEA pag. 40

4


CE SUNT DROGURILE?

Drogurile sunt substanţe naturale sau sintetice folosite deconsumatori pentru acţiunea lor asupra psihicului (acţiune psi-hotropă) - ca stimulente sau ca sedative ale activităţii mentale.

Ele modifică senzaţiile şi percepţiile, atenţia, gândirea, ima-ginaţia, voinţa; generează tulburări în întreaga viaţă afectivă,emoţională, în întregul comportament al celor care le consumă.

Orice drog este o potenţială otravă ce are consecinţe de-zastruoase asupra sănătăţii fizice, psihice şi sociale a celor ca-re le utilizează, ce poate duce chiar la moarte.

Consumul regulat de droguri, intoxicaţia cronică voluntarăcu acestea determină, după un timp, starea de farmaco-depen-denţă (toxicomanie).

Această stare (diferită în funcţie de drog) se traduce prinreacţii de adaptare ale organismului la produsul utilizat şi anume:

� dependenţă fizică - este consecinţa interacţiunii pre-lungite între organism şi drog şi care determină necesitatea or-ganică de a folosi drogul pentru a evita tulburările ce apar la în-cetarea utilizării acestuia.

� toleranţa - diminuarea progresivă a efectului drogului Iarepetarea administrării lui, respectiv necesitatea creşterii dozeipentru a obţine efectul scontat.

� dependenţă psihică - este starea ce se caracterizeazăprin nevoia şi dorinţa imperioasă, irepresibilă, de a administradrogul pentru a retrăi anumite senzaţii. Efectul plăcut îndeam-nă la repetarea administrării, ducând, în cele din urmă, prin în-tărirea repetată a condiţionării, la învăţarea comportamentuluice caracterizează dependenţa.

� sindromul de sevraj (abstinenţă, lipsă) - este totalitateatulburărilor fizice şi psihice, uneori grave, care apar la întreru-perea administrării drogului sau la scăderea dozelor acestuia.Acest sindrom dispare la administrarea drogului, dependenţafiind astfel mascată.


Clasificarea toxicomaniei

1. După gravitatea efectelor:a) majoră - pentru: morfină, heroină, cocaină, LSD, halucinogene, amfetamine, alcoolb) minoră - pentru: tutun, cafea, ceai

2. După numărul drogurilor administrate:a) Monotoxicomanie - administrarea unui singur drogb) Politoxicomanie - administrarea mai multor droguri. Este cel mai des întâlnită.

Modalităţi de administrare a drogurilor

-Fumat (nicotina, opiul, marijuana, haşiş);-Inhalare de substanţe inebriante (solvenţi, gaze volatile, amfetamine);-Prizare (cocaină);-Ingerare (administrare orală-alcool, cafea, ceai, tranchilizante, barbiturice, amfetamine, anticolinergice)-Injectare intramusculară şi/sau intravenoasă (barbiturice, heroină, morfină, LSD)-Absorbţie transcutanată (plasture cu nicotina), linguală (Ecstasy)

5

6


CLASIFICAREA DROGURILOR

Există diverse forme de clasificare a drogurilor, în funcţiede criteriile adoptate.

O clasificare, frecvent utilizată, face distincţie între drogu-rile uşoare (haşiş, halucinogene) şi drogurile tari (cocaina, he-roina). Este o distincţie arbitrară însă, deoarece ,,drogurileuşoare sunt poarta de intrare a drogurilor tari", pe de o parte,iar pe de altă parte, efectele devastatoare pe care le are asu-pra sănătăţii fac din orice drog un drog ,,tare".

� Ţinând seama de efectul lor asupra sistemului nervoscentral (SNC), drogurile se împart în următoarele grupe:

PSIHOLEPTICE (sau inhibitoare ale SNC):-opiacee (opiu, morfină, heroină, codeină);-tranchilizante, anxiolitice - benzodiazepine;-barbiturice - somnifere;-solventi, gaze volatile;-alcool.PSIHOANALEPTICE (sau stimulatoare ale SNC)-cocaina;-amfetamine;-produse pe bază de cofeină (cafea, ceai, coca-cola);-nicotina din tutun.PSIHODISLEPTICE (sau PSIHOEDELITICE -

care produc modificări ale SNC, modificări psihice îndeosebi însfera cognitivă şi perceptuală):

-derivate din canabis (haşiş, marijuana);-halucinogene (plante si ciuperci ,,exotice" cum ar fi mescalina, psilocybina; LSD, Ecstasy);-anticolinergice.

7


� În funcţie de dependenţa şi toleranţa creată de con-sumul drogurilor, acestea se pot clasifica astfel:

8


PSIHOLEPTICE (inhibatoare ale SNC)Opiacee

Cele mai utilizate produse sunt opiul, morfina, heroina(produsul cel mai frecvent utilizat din această grupă),codeina.

Opiul se obţine din capsulele speciei de mac Papaversomniferum, care sunt crestate înainte ca plantele să ajungă lamaturitate. Rezultă un latex alb, care, în contact cu aerul, devi-ne brun şi se întăreşte. Este înghiţit sau fumat.

Morfina se obţine prin extracţie din opium, este un puter-nic analgezic, are şi efect narcotic. Este o pudră albă, solubilăîn apă, cu gust amar. Morfina este inhalată sau injectată sub-cutanat, într-un muşchi sau într-o venă.

Heroina se obţine prin tratarea morfinei cu anhidridă aceti-că sau clorură de acetil. Se prezintă sub forma de pudră albă saubrună cu miros specific, asemănător oţetului. Se mai cunoaşte şisub denumirile de: ,,brown sugar", junk, horse. Este un puternic


drog depresiv care acţionează rapid. Injectată, ea afectează cre-ierul în 15-30 secunde, iar fumată în 7 secunde. Se mai poate ad-ministra prin prizare, inhalare de vapori, masticare. Duce la insta-larea rapidă a dependenţei iar toleranţa se instalează rapid, fiindnevoie de tot mai mult drog pentru a obţine efectul.

Codeina este un opiaceu natural ce însoţeşte morfina ex-trasă din opiu. Are o utilizare medicală pentru proprietăţile saleantitusive şi analgezice. Este injectată (singură sau în asocierecu amfetaminele) sau înghiţită sub formă de pilule sau lichid.

Efecte căutate/dorite:- reducerea sensibilităţii şi reacţiei emoţionale la durere, a

disconfortului şi anxietăţii; senzaţia de bunăstare fizică, relaxarepsihică şi euforie, reverie, detaşare de realitate; inhibarea senza-ţiilor de foame şi de sete; senzaţia intensă de plăcere, care apareimediat după injectarea pe cale intravenoasă a heroinei.

Efecte nocive/nedorite:- intoxicaţia acută: tulburări ale atenţiei, somnolenţă; miosis

(contractarea pupilelor); tremurături; tulburări digestive; reflexe di-minuate sau absente; starea de năucire, bradispnee (reducerearitmului respirator), până la stop respirator; stupoare, inconştien-ţă; convulsii, comă, chiar moarte (mai ales la heroină).

- pe termen mediu şi lung: carii dentare, căderea părului,unghii casante; astenie, slăbirea organismului, ajungând pânăla stări caşectice; amenoree, impotenţă şi frigiditate, complicaţiiobstetricale (prematuritate, mortalitate perinatală), sindrom desevraj la nou-născut; slăbirea memoriei, declin intelectual şi alîntregii personalităţi.

La toate acestea se adaugă riscul apariţiei infecţiilor dato-rate injectării drogurilor (seringi folosite în comun, absenţaasepsiei): abcese, infecţii pulmonare, hepatite virale B şi C,septicemii, endocardită, HIV.

Sindromul de sevraj:- (mai ales la heroină): tremur; panică; iritabilitate; dureri

musculare puternice; tuse; ochi înlăcrimaţi; letargie; ameţeli;crampe abdominale puternice.

9

10


Tranchilizante, anxiolitice - benzodiazepine

Cele mai cunoscute şi utilizate sunt: diazepamul, mepro-bamatul, nitrazepamul, bromazepamul, oxazepamul. Toateacestea sunt medicamente ce ar trebui utilizate numai la indi-caţia medicală şi sub supraveghere medicală. Consumul estepe cale orală. Utilizate o perioadă mare de timp, dau depen-denţă puternică fizică şi psihică.

Efecte căutate/dorite:- sedare, relaxare, reducerea angoasei şi a anxietăţii; fa-

vorizarea instalării somnului.Efecte nocive/nedorite:-intoxicaţia acută: somnolenţă, ameţeli; cefalee; slăbiciune

musculară; tulburări de vedere; tulburări digestive; hipotensiune;uneori, agitaţie psihomotorie.

- pe termen mediu şi lung: diminuarea capacităţii intelec-tuale şi fizice, în special, ca urmare a scăderii interesului pen-tru o activitate normală; tulburări ale memoriei până la amnezieîn cazul administrării prelungite; scăderea atenţiei; depresie;diminuarea libidoului; uneori agresivitate, excitaţie psihică.

Sindromul de sevraj:- anxietate, insomnie, agitaţie, excitaţie, convulsii (în ca-zuri grave).


Barbiturice - somnifere

Cele mai frecvent întâlnite sunt fenobarbitalul, ciclobarbi-talul, amitalul. Şi acestea sunt medicamente ce ar trebui utilizatela indicaţia medicului. Consumul este pe cale orală. Utiliza-te o perioadă mare de timp, dau dependenţă puternică fizică şipsihică. Sunt foarte periculoase în combinaţie cu alcoolul.

Efecte căutate/dorite:- inducerea unui somn artificial; senzaţie de bunăstare, cu

vagă euforie şi relaxare fizică.Efecte nocive/nedorite :- intoxicaţia acută: hipotensiune; ataxie (pierderea capacită-

ţii de coordonare a mişcărilor); disartrie (dificultăţi de articulare acuvintelor); tablou confuzo-oniric; somnolenţă; comă cu depresiecardio-respiratoare şi chiar moarte în caz de supradoză.

- pe termen mediu şi lung: deprimarea sistemului nervos;scăderea eficienţei funcţiilor fizice şi mentale; vorbire greoaie;dificultăţi în mers şi în coordonarea mişcărilor, tulburări de echi-libru; lentoare intelectuală, încetineală, apatie, scăderea aten-ţiei şi a memoriei; diminuarea autocontrolului.

Sindromul de sevraj:- tremur; insomnie; astenie; agitaţie; transpiraţie; dezori-

entare; greaţă, vărsături, diaree; stări confuzionale, convulsii.

11

12


Solvenţi, gaze volatile

13

CU FIECARE DOZĂ DE DROG PIERDEM LIBERTATEA DE A Fl NOI ÎNŞINESunt substanţe organice (de obicei hidrocarburi ) volatile:- solvenţi din componenţa adezivilor, cleiurilor, lacurilor şi

vopselelor;- lichide folosite pentru curăţarea obiectelor (tetraclorură

de carbon, neofalină, benzen, acetonă);- petrol, benzină;- gazul utilizat la umplerea brichetelor;- aerosolii din spray-uri (şi lacul fixativ pentru păr).Modul lor de utilizare în scopul drogării este variat:- prin aspirarea vaporilor dintr-o pungă de plastic (,,aurolaci");- prin îmbibarea unei ţesături cu aceste substanţe, apoi mi-

rosirea sau aplicarea ei pe faţă (în special pe nas);- prin aplicarea unui jet dintr-un spray direct în gură sau în

regiunea nazală.Datorită acestui mod de administrare, vaporii substanţelor

volatile ajung în plămâni şi de acolo direct în sânge. Efectul aparerapid şi constă într-o stare asemănătoare beţiei alcoolice.

Efecte căutate/dorite:- relaxare, euforie, stare de bine, de desprindere de reali-

tate, de putere, curaj pentru a face lucruri ,,trăsnite"; înlăturareasenzaţiei de foame şi de frig.

Efecte nocive/nedorite:-intoxicaţia acută: senzaţie de căldură; inflamarea gâtului şi

apariţia de pete roşii în jurul gurii, nasului sau pe obraji (datorită ac-ţiunii toxice a solventilor asupra tegumentelor); tuse, strănut, curge-rea nasului; greaţă, vărsături; dureri de cap puternice; ameţeli, som-nolenţă puternică; încetinirea reflexelor; lipsă de coordonare motrică(mers dificil şi greoi), vorbire incoerentă; halucinaţii vizuale, auditive;confuzie mentală; pierderea autocontrolului; leşin, deces prin stopcardiac sau prin sufocare (cei care leşină pot vărsa, aspirând înplămâni vomismentele şi astfel pot muri sufocaţi).

- pe termen mediu şi lung: toxicitate hepatică, renală, cardia-că şi pulmonară (afectează grav ficatul, rinichii, inima, plămânii, în-cetinindu-le ritmul normal de activitate; tulburări digestive grave;pierderea apetitului, scăderea în greutate; tulburări psihice grave,deteriorare intelectuală, a întregului comportament.

Sindromul de sevraj:- nelinişte, tremur, agitaţie, agresivitate; tulburări digestive.

14


Alcoolul

Alcoolul este lichidul incolor, volatil şi foarte inflamabil, ob-ţinut prin fermentarea fructelor sau cerealelor.

A fost utilizat din timpuri străvechi de aproape toate civili-zaţiile în scopuri sociale, religioase, medicale şi euforizante.

Este una dintre cele mai vechi şi răspândite forme de acţiu-ne asupra sistemului nervos central, cu o varietate deosebită deculoare, gust şi tărie alcoolică.

Băuturile alcoolice cele mai consumate sunt:- berea - obţinută prin fermentarea malţului, cu un conţinut

de alcool între 2-10%;- vinul - obţinut prin fermentarea sucurilor de fructe, cu un

conţinut de alcool între 10-14%;- spirtoasele - obţinute prin distilarea lichidelor fermenta-

te, cu un conţinut de alcool între 30-60%.Consumat cu moderaţie, ocazional, fără să antreneze proble-

me de sănătate, fără să afecteze discernământul şi comportarmen-tul, alcoolul nu crează, în general, probleme individuale şi sociale.


Alcoolismul - adică abuzul de alcool, consumul exageratal acestuia, pierderea controlului asupra consumului de alcoolînsoţită de apariţia unor probleme fizice, psihice şi sociale -este deosebit de periculos, având efecte devastatoare atâtpentru persoana alcoolică cât şi pentru comunitate.

Alcoolismul presupune:- dependenţa de alcool- abuzul de alcool- intoxicaţia cu alcool- toleranţă faţă de alcool- prezenţa sindromului de sevraj alcoolic.

Efecte căutate/dorite:-relaxare, euforie, bună dispoziţie; dezinhibiţie; logoree; acţiu-

ne anxiolitică; creşterea capacităţii de imaginaţie; stimulare sexuală.Efecte nocive/nedorite:- intoxicaţia acută: beţie; tulburări de coordonare motrică,

pierderea echilibrului, mers nesigur, şovăitor; vorbire incoerentă;diminuarea reflexelor; nistagmus (mişcări spastice laterale aleglobilor oculari); atenţie şi memorie diminuate; labilitate emoţiona-lă; gândire confuză; agresivitate; sexualitate anormală; perfor-manţe profesionale şi sociale diminuate; stupoare; comă.

- pe termen mediu şi lung: gastrită, pancreatită; ciroză he-patică; tulburări respiratorii; hipertensiune; afecţiuni cardiace; en-cefalopatii; tulburări senzoriale (în special ale vederii), ale memo-riei; rise pentru cancerul cavităţii orale, faringian, laringian, esofa-gian, hepatic; reducerea rezistenţei la îmbolnăviri; sindromul fetalalcoolic (deficit ponderal la naştere, disfuncţii ale sistemului ner-vos malformaţii);

La marii alcoolici: demenţă progresivă, crize epileptice,deliruri cronice.

Deteriorarea întregului comportament, degradare morală,izolarea socială.

Sindromul de sevraj:- transpiraţie abundentă; creşterea pulsului; tremur al mem-

brelor superioare; insomnie; greaţă, vomă; halucinaţii şi iluzii vizu-ale, tactile şi auditive intermitente; agitaţie psihomotorie; anxieta-te; confuzie mentală; accese epileptice; delirium tremens.

15

16


PSIHOANALEPTICE (stimulante ale SNC)Cocaina

Cocaina pură este o pudră albă, cristalină, cu gust amarşi miros slab de benzină. Sub această forma, ea este consu-mată prin prizare (aspirarea pe nas cu ajutorul unui tub subţirede plastic) sau poate fi dizolvată cu apă şi injectată.

În ultimii ani, cocaina a fost prelucrată cu ajutorul bicarbo-natului de sodiu sau de amoniu, rezultând nişte pietricele albe,care se încălzesc în pipe sau recipiente speciale, după care va-porii sunt aspiraţi în plămâni. Acestea reprezintă CRACK-ul, iarnumele provine de la sunetul pe care-l scot pietricelele cândplesnesc sub acţiunea căldurii. Este cunoscută şi sub denumi-rile de ,,pudră", ,,zăpadă", ,,pulbere".

Efecte căutate/dorite:- euforie, stimulare psihică puternică, sentimentul puterii; hi-

peractivitate; diminuarea oboselii, înlăturarea somnului, a senza-


ţiei de sete şi foame, de durere; creşterea vigilenţei, a performan-ţelor fizice, sexuale.

Efecte nocive/nedorite:- intoxicaţia acută: la doze mari - angoasă, hiperestezie, ta-

hicardie, idei delirante, halucinaţii vizuale (pe un fond luminosapar pete întunecate care sugerează imagini de coşmar). Toxico-manii au senzaţii stranii: simt ace sub piele sau insecte/animalecare se târăsc pe suprafaţa corpului lor. Aceste senzaţii sunt atâtde reale, încât toxicomanii sunt foarte periculoşi, atât pentru ei câtşi pentru anturaj, deoarece devin violenţi, imprevizibili, capabili săcomită acte necontrolate. Îşi pot provoca leziuni pentru a îndepăr-ta senzaţiile de pe piele, iar instinctele lor sexuale se exacerbea-ză, putând comite violuri sub influenţa drogului.

Supradozele de cocaină sunt fatale, deoarece acest drogare o afinitate deosebită pentru muşchiul inimii, pe care se fixea-ză, blocându-i activitatea, astfel încât persoana respectivă moareprin stop cardiac.

- pe termen mediu şi lung: ulceraţii sau chiar perforări alemucoasei nazale, datorită prizei nazale; leziuni definitive alecreierului (spasme şi hemoragii care distrug celulele nervoase)care determină dureri de cap severe şi comportamente bizare,instabilitate extremă şi panică; scăderea libidoului; a apetitului;a somnului şi a capacităţii de a simţi plăcerea.

Fizic, un cocainoman are un aspect specific: faţă roşie,ochi injectaţi şi lăcrimoşi, nas curgând în permanenţă, pupiledilatate, este agitat, vorbăreţ, râde sau se ceartă nemotivat.

Determină o dependenţă psihică rapidă şi intensă şi deaceea ieşirea de sub influenţa cocainei este dificilă şi necesităun tratament specific îndelungat.

Sindromul de sevraj:- aritmii cardiace; paralizii respiratorii; convulsii generali-

zate; depresie.

17

18


Amfetamine

19


Sunt droguri sintetice (amfetamină, metamfetamină, metilfe-nidad), folosite în diferite scopuri medicale. Trebuie utilizate numaila indicaţia medicului şi sub supraveghere medicală. Se prezintăsub formă de tablete, capsule sau pudră - se inhalează, se înghit,se injectează sau se fumează. Sunt droguri accesibile şi relativ ief-tine. Uneori sunt asociate cu heroina sau cu barbituricele.

Efecte căutate/dorite:- stimularea rapidă psihică, sexuală; senzaţie de forţă, ve-

selie, încredere în sine; dispariţia senzaţiei de oboseală şi foa-me, diminuarea apetitului, lipsa senzaţiei de somn; îmbunătăţi-rea dispoziţiei; uşurinţă ideatică, creşterea capacităţii de lucrufizice şi intelectuale, creşterea randamentului sportivilor.

Efecte nocive/nedorite:-intoxicaţia acută: tremurături; creşterea tensiunii, palpi-

taţii, tahicardie; accelerarea respiraţiei; dilatarea pupilelor; hi-pertranspiraţie; vertij, cefalee; supradoza provoacă comă.

- pe termen mediu şi lung: epuizare fizică; anorexie; des-hidratare; sensibilitate la infecţii; crize convulsive; aritmii; halu-cinaţii (auditive, vizuale, olfactive, tactile); agitaţie, iritabilitate,panică, delir de persecuţie; reacţii heteroagresive, violente şipericuloase, justificate ca autoapărare; dezorganizare şi in-competenţă intelectuală.

Antrenează o rapidă dependenţă psihică.Sindromul de sevraj:-anxietate, apatie, depresie; stare de epuizare; tulburări

cardiace.

20


Produse pe bază de cofeină(cafea, ceai, coca-cola)

21


Cofeina (sau cafeina) este un alcaloid extras din boabele ar-bustului Coffea, care are un număr de 40 de specii, dintre carecele mai cunoscute sunt Coffea arabica şi Coffea robusta. Ea,este conţinută şi în frunzele de ceai (Thea Sinensis), în nuca decola, arborele de cacao (Theobroma cacao ).

Pentru acţiunea sa excitantă centrală, cofeina este larg uti-lizată sub formă de ,,băuturi stimulante": cafea, ceai, răcoritoare(Coca-Cola, Pepsi-Cola), cacao. Cofeina se mai găseşte şi înunele sortimente de ciocolată, precum şi în unele medicamente.Cafeaua, alături de tutun şi alcool sunt numite ,,toxice de plăce-re" şi reprezintă droguri foarte accesibile, larg răspândite şi utilizate,fiind consumate de cele mai multe ori împreună.Uneori, abuzul decafea este însoşit de utilizarea medicamentelor din grupa sedativelor.

O ceaşcă obişnuită de cafea conţine circa 50-150 mg co-feină, una de ceai circa 50-100 mg, iar o sticlă de Pepsi-Cola(250 ml) circa 25-30 mg. Aceste băuturi, folosite cu moderaţie,sunt plăcute, dau o senzaţie de bine, pot înlesni unele activităţipsihomotorii. În mod obişnuit, ele nu pun probleme individualeşi sociale dar abuzul, consumul exagerat al acestora poatedetermina efecte nedorite şi antrena dependenţă.

Efecte căutate/dorite:-stimularea activităţii intelectuale, creşterea puterii de con-

centrare şi memorizare; diminuarea senzaţiei de somn şi obosea-lă; ameliorarea cefaleei la hipotensivi (prin vasoconstricţie la nivelcerebral); efect diuretic; stimularea digestiei; stare de bine.

Efecte nocive/nedorite:- intoxicaţia acută: tremurături; tulburări de ritm cardiac, ta-

hicardie, extrasistole; tulburări senzoriale (de vedere, de auz); vo-mă, diaree; uneori convulsii.

- pe termen mediu şi lung (consumul excesiv şi cronic):nelinişte, anxietate, agitaţie, insomnie, iritabilitate; risc pentru in-farctul miocardic (la marii consumatori de cafea); hipersecreţiegastrică cu favorizarea apariţiei gastritei, a ulcerului gastric şi/sauduodenal; tulburări ale tranzitului intestinal; diskinezii biliare; creş-terea riscului de cancer vezical şi de pancreas; hiperglicemie;epuizare fizică şi psihică; oboseală accentuată.

Sindromul de sevraj:-somnolenţă, apatie, depresie, nelinişte.

22


Nicotina

23


Nicotina este alcaloidul extras din frunzele de Nicotiana Ta-bacum. Este conţinută în ţigări, trabucuri, tutun pentru pipă, plas-turi şi ajunge în organism prin fumat şi prin absorbţie cutanată.Are o largă răspândire şi utilizare alături de alcool şi cafea.

O ţigară conţine în mod obişnuit 6-8 mg nicotină, din care seabsorb în organism 1-4 mg.

Nicotina nu este singurul suport al toxicităţii tutunului (fuma-tului). Prin ardere, tutunul îşi modifică compoziţia iniţială, dândnaştere la unele substanţe toxice cum ar fi monoxidul de carbon,gudronul şi alte substanţe iritante.

Efecte căutate/dorite:- stimulare fizică şi intelectuală; creşterea puterii de concen-

trare; calmare, relaxare; senzaţie de bine, de plăcere.- intoxicaţia acută: creşterea ritmului inimii, tahicardie, palpi-

taţii, creşterea tensiunii arteriale; iritarea mucoasei nazo-faringie-ne, a laringelui, a ochilor; tuse; greaţă, vomă, diaree; salivaţie; pa-loare; stare de slăbiciune musculară; stare de rău general; con-vulsii; colaps; moarte prin paralizia respiraţiei.

- pe termen mediu şi lung: lezarea mucoaselor buzelor, limbiişi palatului moale (cerul gurii), cu modificarea simţului gustativ şi fa-vorizarea apariţiei infecţiilor cavităţii bucale; îngălbenirea dinţilor, pă-tarea degetelor, apariţia prematură a ridurilor faciale; tuse specifică,"tabagică", dispnee (greutate la respiraţie); cefalee cronică; reduce-rea rezistenţei la infecţiile respiratorii, bronhopneumonii, broşite cro-nice emfizem pulmonar; gastrită, ulcer gastric şi duodenal; boli car-diovasculare: hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, in-farct de miocard, cardiopatie ischemică, accidente vasculare cere-brale; risc mare pentru apariţia cancerului cavităţii bucale, esofagu-lui, laringelui, vezicii urinare, sânului şi mai ales al celui pulmonar.

Antrenează dependenţă fizică şi psihică mare.Sindromul de sevraj:- trebuinţă imperioasă de a fuma; senzaţie de foame, creş-

terea poftei de mâncare; tulburări ale somnului; iritare, nervo-zitate, furie; anxietate; agitaţie motorie; dureri de cap; tremurăturiale extremităţilor; dificultăţi de concentrare; comportament distrat,superficial; stări depresive; sentiment de frustrare; tulburări diges-tive, accese de tuse.

24


PSIHODISLEPTICE ( PSIHOEDELITICE )Canabis (haşiş, marijuana)

24


Numită şi cânepă indiana (Cannabis Sativa), e o plantă al că-rui produs activ, utilizat pentru efectele lui psihotrope, este tetrahidro-canabinol-ul (THC), conţinutul acestuia variind în funcţie de produs.

În haşiş, răşina extrasă din plantă poate depăşi 40% de THC.Haşişul se administrează pe cale orală, se fumează sau se prizează.

În marijuana amestecul din frunze şi flori conţine numai pâ-nă la15%deTHC.

THC este volatil şi este inhalat în timp ce se fumează.Din plămâni este absorbit în sânge, care îl transportă în di-

ferite părţi ale organismului. Fiind lipofilic („iubeşte" grăsimile), seconcentrează în membranele celulare şi în ţesuturile bogate îngrăsimi, în creier şi în glandele sexuale.

O ţigară tipică de marijuana are în jur de 10 mg de THC, dincare 1 până la 5 mg vor pătrunde în sânge.

Efecte căutate/dorite:-senzaţia de bunăstare şi de relaxare, euforie şi dezinhibi-

ţie logoree, destindere; stimulare imaginativă şi ideatică; hiper-activitate emoţională şi senzorială.

Efecte nocive/nedorite:- intoxicaţia acută: tahicardie; excitaţie; accelerarea pulsului;

anxietate; distorsiune spaţială şi temporală; tulburări de percepţiece pot ajunge la halucinaţii; tulburări de judecată; diminuareaautocontrolului.

- pe termen mediu şi lung: inerţie psihomotorie; pasivitate; in-fertilitate masculină şi feminină; afectarea nou-născutului; leziuni alesistemului respirator; scăderea libidoului; modificări de somn şi dememorie; lipsa concentrării, depresie, suspiciune; iritabilitate; apatie,plictiseală, pierderea motivaţiei pentru o activitate sau alta, lipsa ori-cărui scop, evitarea celorlalţi, eşec profesional şi social.

La fumătorii de marijuana există riscul intoxicării cu pestici-de şi ierbicide.

Antrenează o puternică dependenţă psihică.Sindromul de sevraj:- anxietate; transpiraţie; pierderea apetitului; insomnie; hi-

peraciditate, greaţă; disconfort general şi o poftă imensă de drog.Simptomele pot dura mai multe zile. Dorinţa de drog poate

dura mai multe luni, dar este mai accentuată în prima lună.

25


Halucinogene

Cele mai utilizate sunt mescalina, psilocybina, LSD (dietila-mina acidului lisergic), Ecstasy.

Mescalina se extrage din cactusul Lophophora williamsiidin America Centrală (cunoscut sub numele de Peyotl). Se pre-zintă ca un lichid uleios, iar derivatui său, sulfatui de mescalină,este o substanţă solidă. Provoacă imagini deformate, intens co-lorate; la închiderea ochilor, sunetele sunt percepute colorat.

Consumul este pe cale orală; sub forma injectabilă este mor-tală. Antrenează o puternică dependenţă psihică.

Psilocybina este una dintre cele mai cunoscute ciuperci ha-lucinogene, face parte din familia Agaricacee, creşte în Mexic şia fost denumită de către azteci ,,Carnea Zeilor", fiind folosită decătre aceştia în ritualurile lor magico-religioase. Consumul este pecale orală. Antrenează o puternică dependenţă psihică.

LSD este un produs de sinteză, derivat al acidului lisergicextras din cornul de secară şi se prezintă sub formă lichidă, pu-dră albă prelucrată în tablete sau capsule, sau imprimată pehârtie cu desene şi culori diferite. Se consumă pe cale orală sauinjectat, producând o puternică dependenţă psihică.

27


Ecstasy (cunoscut şi sub alte denumiri: E, M.D.M.A, X, Amorebleu, Coeur, Love drug) este un drog sintetic (produs amfetaminic)care acţionează simultan ca stimulent şi halucinogen. În formă purăare aspect de praf alb cristalin, dar se găseşte şi sub formă detablete, capsule colorate care au imprimate pe ele diferite figuri -delfini, tauri, câini, elefanţi, trifoi etc. - fiecare având o anumităintensitate şi producând o altfel de senzaţie. Se consumă pe caleorală. Este un drog foarte periculos, deoarece provoacă o sete pu-ternică şi senzaţia de ,,gură uscată" şi în acelaşi timp reţine apa înorganism, ducând la ,,umflarea" celulelor (creierul este afectat înmod special) putând provoca astfel şi moartea.

Efecte căutate/dorite:- sensibilitate accentuată la toate simţurile (hiperestezie);

euforie; halucinaţii, iluzii senzoriale (mai frecvent vizuale),distorsiuni temporale, senzaţii de plutire şi amorţeală asociateuneori cu viziuni vii şi senzaţie de detaşare de corp, creşterearezistenţei la efort fizic.

Efecte nocive/nedorite:- intoxicaţia acută: greaţă, vărsături, dureri de stomac; tahi-

cardie; hipertensiune arterială; transpiraţie; comă cu convulsii, cumare pericol pentru viaţa consumatorului.

- pe termen mediu şi lung: sentimente de depersonaliza-re cu angoase şi agitaţii extreme, anxietate, depresie, compor-tament paranoid; tulburări ale somnului; halucinaţii terifiante;dezorientare spaţio-temporală; tulburări ale vederii; confuziementală; reacţii de panică cu auto sau heteroagresivitate, ten-tative de automutilare, de suicid, stări de agitaţie cu trecerespre acte extrem de violente.

Sindromul de sevraj:-anxietate; transpiraţie; insomnie; tulburări digestive; dis-

confort general.În cazul toxicomaniei cu substanţe halucinogene se întâl-

neşte recurenţa simptomelor halucinator-delirante, după o pe-rioadă de abstinenţă (flash back). Acest lucru este favorizat destres, oboseală sau intoxicaţie cu marijuana. Ele durează câte-va secunde, până la minute. Unii consumatori se bucură deaceste trăiri, iar alţii se sperie.

28


Anticolinergice

Atropa Belladonna (Mătrăguna)

Sunt preparate farmaceutice ce au la bază alcaloizi aiplantei Atropa belladona (numită popular mătrăgună) - Atropi-na, Scopolamina şi Hiosciamina.

Ele trebuie utilizate numai la recomandarea medicului şisub supraveghere medicală.

Ca efecte principale în organism produc relaxarea mus-culaturii netede la nivel de tub digestiv, vezică urinară, muşchiicirculari ai irisului; scad secreţia salivară şi gastrică, iar la nive-lul ochiului produc midriază (dilatarea pupilei) şi cresc tensiu-nea intraoculară.

Efecte căutate/dorite:-efecte psihoactive deosebit de puternice: stimulare psi-

homotorie, halucinaţii.Efecte nocive/nedorite:-efectele toxice pot apare prin supradozare sau acciden-

tal, prin consumarea fructelor de mătrăgună (mai ales de cătrecopii, care le confundă cu cireşele sălbatice). În funcţie de can-titatea ingerată pot apare diferite efecte:

-uşoare: uscăciunea gurii; tulburări de vedere; somno- lenţă; constipaţie; retenţie de urină; midriază; incoor- donare motorie; palpitaţii;-de intensitate mare: hipertensiune; nelinişte; agitaţie; delir; convulsii; comă.Sindromul de sevraj:-anxietate, insomnie, disconfort general.

29


POLITOXICOMANIA

Reprezintă asocierea diverselor droguri şi poate avea maimulte cauze:

-în perioada sindromului de abstinenţă, toxicomanul utili-zează aceste produse pentru a-şi uşura simptomele;

-anxietatea şi tulburările de somn din cursul unei intoxi-caţii (cu opiacee, amfetamine etc.) determină un supraconsumde diverse sedative, alcool etc.;

-căutarea unei noi experienţe;-asocierea haotică a diverselor produse.Toate asocierile sunt posibile, însă alcoolul şi benzodiazepi-

nele sunt cel mai frecvent utilizate în combinaţie cu alte produse.Tulburările produse de consumul de droguri pot fi

prezentate într-o forma sintetică astfel:

Tulburări produse de consumul de droguri

Abuz Dependenţă

Tip de consum anormal desubstanţe psihoactiveîn ciudacunoaşterii problemelorsociale, profesionale, fizicesau psihice pe care le produc

Tip de consum anormal de substanţepsihoactive caracterizat prin ingestia uneicantităţi mai mari decât cea dorită;eşec întentativa de a controla cantitaea consuma-tă, în ciuda problemelor produse de con-sumul de drog, toleranţă, simptome de sevraj sau intoxicare frecventă

Sedativ al SNCEuforizantReducereainhibiţieiDeteriorareagândirii

(opiacee, barbi-turice, benzodia-zepine);Sedatival SNC; Reducenevoia de somn;Atenueazăanxietatea

Inhibatoare(sedative)Alcool (amfetamine,

cafeină,nicotină,cocaină)Tonifiant al SNCEuforizantOptimizareaperformanţelorintelectuale

Stimulative

(marihuana, LSD,Ecstasy)

HalucinaţiiAcuitate

senzorialăEvadare

din realitate

Halucinogene

30


FACTORI DE RISC ŞI NIVELURIDE UTILIZARE A DROGURILOR

Nu există o etiologie pentru toxicomanie - ci există o seriede factori care adeseori coexistă. Aceşti factori - culturali, eco-nomici, sociali, religioşi ş.a. - sunt grupaţi în două mari catego-rii: factori socio-culturali şi factori individuali.

Factorii socio-culturali se referă la:-căutarea unei placeri insolite prin transgregarea interdicţiei şi gustul riscului;-apartenenţa la un grup favorabil utilizării drogului;-căutarea unei spiritualităţ i în izolarea de lume;-un mod de a protesta;-precaritate, izolare socială, neintegrare, tră irea exclusiv în prezent.

Factorii individuali - nu se referă la existenţa unei perso-nalităţi proprii toxicomanului, ci vizează, cel mai adesea anu-miţi indivizi „ fragilizaţi " înaintea întâlnirii cu drogul, indivizicare prezintă anumite trăsături de personalitate ce predispun laconsumul de droguri, trăsături care se constituie deci în factoride vulnerabilitate şi care - în esenţă - sunt următoarele:

-imaturitate;-impulsivitate;-instabilitate emoţională;-intoleranţă la frustare;-nevoia imperioasă de satisfacţie;-tendinţă spre agresivitate;-inadaptare, ce poate merge până la comportamente deviante;-tulburări psihopatologice de gravitate variabilă: crize de adolescenţă, psihopatie, schizofrenie.

31


TOXICOMANIE

Factorii care influenţează consunul şi abuzul de droguripot fi sintetizaţi astfel:

SUBSTANŢA

CONTEXTSOCIO-

CULTURAL

PERSOANAîN CAUZĂ

TRĂSĂTURI DEPERSONALITATE

Factori predispozanţi

Lipsa informaţiilorprivind pericolul actualal alegerii (folosirii)drogurilor;Neacceptarea ideii căpersoana poate devenidependentă de drog;Atitudinea potrivit căreiafolosirea drogului estenecesară pentru plăcereaşi bucuria în viaţă;Nivelul scăzut al stimei de sine;Lipsa încrederii în sine.

Factori favorizanţi

Decizii necorespunză-toare, formarea dedeprinderi neadecvate;Acces uşor la droguriilicite;Suficienţi bani pentru acumpăra droguri;Lipsa preocupărilorpentru domeniulprogramelor privitoarela droguri;Lipsa ,,alternativelor”la folosirea drogurilor.

Factori declanşatori

A fi membru al unuigrup ce încurajeazăfolosirea personală adrogurilor;Educatorii nu impunreguli privindfolosirea drogurilor;Efectele drogurilorînsele.

Conţinutul uz - abuz de drog

32


Au fost stabilite mai multe niveluri ale consumului de dro-guri, clasificând comportamentul utilizatorilor drogurilor de oricefel în cinci modele: experimental, recreaţional, circumstanţial, in-tensiv şi compulsiv.

1.Consum experimental. În cazul folosirii experimentalese manifestă mai degrabă curiozitatea individului, do-rinţa unei noi experienţe: o încercare a unuia sau maimultor droguri motivată de dorinţa de a experimenta ostare de spirit nouă.2.Consumul recreational. A doua etapă e aceea în caredrogul este folosit în mod voluntar, în general într-ungrup, dar individul nu e încă dependent de drog. Elpoate opta pentru renunţarea la drog.3.Consumul circumstantial. În cazul comportamentului cir-cumstanţial, consumul drogului este motivat de căutareaefectelor noi, anticipate de subiect, pentru rezolvareaunor situaţii sau probleme stresante. De exemplu, folosi-rea amfetaminei de către studenţi în perioada examene-lor, sau de către şoferii de cursă lungă.4.Comportamentul intensiv. În acest caz, utilizarea droguluieste zilnică şi e motivată de problemele personale sau si-tuaţii foarte stresante ori de dorinţa de a menţine un anu-mit nivel al echilibrului psihic sau al performanţei. (Deexemplu, gospodinele utilizează frecvent barbiturice saualte sedative; directorii, funcţionarii superiori folosesc re-gulat tranchilizante, tinerii se orientează spre droguri casursă de excitaţii sau senzaţii noi). În cazul comporta-mentului intensiv, nu se poate vorbi de capacitatea de to-tală detaşare a individului faţă de drog. Latura ascunsăa acestui grup este că individul rămâne încă integrat însocietate şi în structura economică.5.Consumul compulsiv. Se caracterizează prin frecvenţa ri-dicată a utilizării drogului, un mare interes şi un înalt gradde dependenţă psihică şi fizică faţă de drog. Această ca-tegorie cuprinde cel mai mic număr de persoane care fo-losesc droguri. La aceştia drogul domină existenţa indivi-dului şi exclude alte preocupări sociale. (Aici sunt incluşialcoolicii cronici sau persoanele dependente de heroină).

33


MOTIVE PENTRU CARETINERII CONSUMĂ DROGURI

Utilizatorii de droguri sunt în mare măsură copii şi tineri. Înfuncţie de vârstă, se foloseşte cu predilecţie un drog sau altul.Astfel, solventii sunt utilizaţi de cei foarte tineri - între 8-18 ani. Înjurul vârstei de 14 ani se încearcă tutunul, la 16 ani alcoolul, iarla 18 ani canabisul, heroina şi halucinogenele.

Aproximativ 75 % dintre utilizatori sunt băieţi.Tinerii consumă droguri din mai multe motive:• dificultăţi de comunicare (cu părinţii, profesorii, colegii)• lipsa modelelor credibile de identificare• teribilism (spargerea barierelor, normelor sociale)• pentru a fi acceptaţi într-un grup (anturajul şi influenţa lui)• aprecierea nerealistă a realizărilor personale• lipsa de încredere în sine, în propriile forte şi capacităţi,

lipsa de respect faţă de sine, sentimentul de inferioritate şi inutilitate• apartenenţa la familii dezorganizate, în care există ten-

siuni, conflicte, violenţă, agresivitate, consum de alcool (droguri)• lipsa flexibilităţii şi a capacităţii de adaptare la schimbări,

toleranţă redusă la frustrare, imaturitate, capacitate slabă de a fa-ce, faţă stresului într-un mod adecvat, altul decât recurgerea la pa-leativul de genul alcool (droguri)

• din curiozitate - ,,s-a ivit ocazia, iar ei nu au făcut altcevadecât să încerce, să vadă cum este", deoarece este ,,la modă"

• din plictiseală• din dorinţa de a face ceva nou, periculos, misterios -

drogurile sunt ceva interesant, utilizarea lor este o dovadă decuraj şi, în ciuda faptului că adulţii vorbesc despre pericol, tine-rii o fac tocmai pentru riscurile pe care consumul lor le implică.Drogurile sunt ilegale, deci consumul lor pare incitant.

• din spirit de frondă faţă de părinţi, adulţi în general• pentru a uita de dificultătile cotidiene, pentru a ,,fugi"

de problemele de acasă şi de la şcoală, din incapacitatea de agăsi acestora soluţii adecvate şi comoditatea dată de utilizareadrogurilor care îi face să vadă altfel aceste probleme

• lipsa unor scopuri, ţeluri, idealuri în viaţă

34


SEMNE DUPĂ CARESE POATE RECUNOAŞTE O PERSOANĂ

CARE CONSUMĂ DROGURI

• schimbări bruşte şi frecvente de dispoziţie psihică• somnolenţă, apatie• lipsa apetitului• pierderi de memorie• lipsa concentrării, deteriorare intelectuală• halucinaţii, idei delirante• lipsa de interes pentru şcoală, familie, prieteni, pentru

diferite activităţi• apariţia unor prieteni noi• schimbări importante în programul cotidian, absenţe

nejustificate şi îndelungate de acasă, de la şcoală sau de la locul de muncă

• cheltuieli mari şi nejustificate• irascibilitate, agresivitate• miros specific• inhibarea sau dimpotrivă stimularea dorinţelor sexuale• lipsă de coordonare motorie• accese de tuse, strănut• urme de înţepături pe corp• prezenţa unor substanţe sau obiecte: capsule, tablete,

prafuri, fiole, seringi etc.

35


CONSECINŢE SOCIALEALE CONSUMULUI DE DROGURI

• malnutriţie (mai ales când drogul este scump şi greude procurat)

• sărăcie, reducerea drastică a veniturilor• dezintegrarea vieţii de familie• pierderea legăturilor de prietenie• nerealizare profesională• abandon şi eşec şcolar• deteriorarea relaţiilor sociale• sinucidere• comportament sexual impulsiv, anormal• comportament ,,sociopatic" şi deviant ce poate ajunge

la delicvenţă din nevoia procurării drogului (furturi, tâl-hării, prostituţie, crimă)

• accidente de circulaţie şi profesionale• conflicte sociale• izolare socială• degradare socială

36


SFATURI PENTRU TINERI

• Informaţi-vă despre droguri.• Fiţi foarte atenţi la alegerea prietenilor.• Judecaţi singuri ceea ce se întâmplă în jurul vostru. Mo-

dul de percepere a problemelor nu trebuie să fie întot-deauna identic cu cel al prietenilor.

• Aveţi tăria de a vă susţine părerile personale.• Spuneţi ,,NU" cu fermitate şi curaj, atunci când este cazul.• Vorbiţi-le prietenilor despre consecinţele consumului de

droguri.• Respingeţi propunerile prietenilor de a participa la anu-• mite ,,acţiuni".• Nu absentaţi de la şcoală pentru a merge să vă ,,distraţi"

cu prietenii.• Nu vă dovediţi ,,maturitatea" prin consumul de alcool,

tutun sau alte droguri.• Vorbiţi cu părinţii, fiţi sinceri cu ei, spuneţi-le imediat

dacă vi s-a propus să consumaţi droguri sau aţi fostmartorii unor asemenea fapte.

• Nu ezitaţi să contactaţi poliţia dacă sunteţi implicaţiîntr-o astfel de problemă - orice întârziere poate agra-va consecinţele asupra voastră şi asupra altora.

37


SFATURI PENTRU PARINŢI

• Informaţi-vă despre droguri.• Fiţi un model pentru copiii dumneavoastră. Comporta-

mentul părinţilor are un mare efect asupra copiilor.• Discutaţi sincer şi deschis cu ei. Acest lucru ar putea face ca drogurile să-şi piardă atracţia de lucru secret, misterios.• Evitaţi prezentarea unei imagini ,,catastrofale", ,,apoca-

liptice" a consumului de droguri.• Dacă vă confruntaţi cu problema consumului de droguri

de către copiii dumneavoastră, nu treceţi direct la con-cluzii; e bine să ascultaţi mai întâi explicaţiile copiilor,pentru a cunoaşte cauzele care i-au determinat să con-sume droguri şi apoi încercaţi să le înlăturaţi sau să-iajutaţi pe copii să le înlăture ei înşişi.

• Încercaţi să cunoaşteţi cercul de prieteni al copiilor dum-neavoastră şi modalităţile de petrecere a timpului lor liber.

• În cazul în care observaţi prezenţa unor persoane dubi-oase în anturaju l copiilor dumneavoastră, atrageţi-leatenţia asupra acestui lucru cu fermitate şi tact, fără in-terdicţii, reproşuri şi critici.

• Observaţi atent, dar discret, comportamentul copiilor şisesizaţi eventualele schimbări negative intervenite înmodul lor de viaţă (nepăsare, irascibilitate, obrăznicie,agresivitate, absenţe nejustificate de la şcoală sau deacasă, cheltuieli mari, deţinerea unor sume mari debani sau a unor obiecte de valoare). Identificaţi cauzeleacestor schimbări şi discutaţi cu ei despre acestea, de-terminându-i să-şi normalizeze comportamentul.

• Menţineţi permanent legătura cu şcoala şi interesaţi-văperiodic despre activitatea şcolară a copiilor dumnea-voastră, despre rezultatele şcolare obţinute de către ei.

• În caz de nevoie solicitaţi ajutorul instituţiilor specializate(poliţie, instituţii medicale, organizaţii nonguvernamentale).

• Colaboraţi cu şcoala, poliţia, instituţiile medicale şi socia-le în derularea unor programe care au în vedere preve-nirea consumului de droguri.

38


SFATURI PENTRU PROFESORI

• Informaţi-vă despre droguri.• Discutaţi cu elevii despre riscurile şi consecinţele con-

sumului de droguri .• Observaţi atent, dar discret, comportamentul elevilor

dumneavoastră şi sesizati eventualele schimbări nega-tive (absenţe nejustificate de la şcoală, irascibilitate,agresivitate, apatie, lipsa interesului pentru activitateaşcolară, rezultate şcolare slabe). Cu înţelegere, tact şirăbdare, fără a-i moraliza, fără a-i eticheta într-un felsau altul, încercaţi să discutaţi cu ei, să aflaţi cauzelecomportamentului lor şi să-i ajutaţi.

• Menţineţi permanent legătura cu familiile elevilor şi dis-cutaţi cu părinţii acestora despre eventualele schimbărinegative în comportamentul copiilor lor.

• În caz de nevoie solicitati ajutorul institutiilor specializate (poliţie, instituţii medicale, organizaţii nonguvernamentale).• Colaboraţi cu poliţia, cu instituţiile medicale şi sociale în

derularea unor programe care au în vedere prevenireaconsumului de droguri.

39


CE PUTEM FACEÎMPOTRIVA CONSUMULUI DE DROGURI?

• Să ne informăm despre droguri, să cunoaştem ade-vărurile şi miturile despre ele

• Să oferim o informare corectă asupra problemeidrogurilor, să împărtăşim celorlalţi ceea ce ştimdespre cauzele, urmările şi prevenirea consumuluide droguri

• Să ne cunoaştem mai bine şi să avem mai multăîncredere în noi

• Să ne dezvoltăm spiritul critic şi comportamentelede adaptare

• Să învăţăm cum să comunicăm mai bine cu cei din jur• Să stabilim o relaţie de încredere cu ceilalţi• Să cerem sprijin şi ajutor atunci când avem nevoie,

când suntem în dificultate• Să ştim cui să ne adresăm pentru un ajutor calificat• Să îi îndrumăm şi să îi ajutăm pe cei care au nevoie• Să ne asumăm responsabilităţi, să ne implicăm în

prevenirea consumului de droguri

Drogul nu îl priveşte doar pe cel care îl consumă.Familia, prietenii, societatea sunt afectate.

PROBLEMA DROGURILOR ESTE PROBLEMA ŞIRESPONSABILITATEA NOASTRĂ, A TUTUROR

40


DROGURILE ŞI LEGEA

• LEGEA 143/2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICU-LUI ŞI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI

Art. 2. - (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimen-tarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea

în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea,transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuniprivind circulaţia drogurilor de risc, făra drept, se pedepsesc cu în-chisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguride mare risc, pedeapsa este închisoare de la 10 la 20 de ani şiinterzicerea unor drepturi.

Art. 3. - (1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şiimportul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesccu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de ma-re risc, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzi-cerea unor drepturi.

Art. 4. - Cultivarea, producerea, fabricarea, experimenta-rea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau de-ţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedep-seşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Art. 5. - Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unuilocal, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care areacces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea con-sumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare dela 3 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 6. - Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, decătre medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vederemedical, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează şi eliberarea sauobţinerea, cu intenţie, de droguri de mare risc, pe baza unei reţetemedicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a uneireţete medicale falsificate.

41


Art. 7. - Administrarea de droguri de mare risc unei persoa-ne, în afara condiţiilor legale, se pedepseşte cu închisoare de la6 luni la 4 ani.

Art. 8. - Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chi-mici toxici unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la2 ani sau amendă.

Art. 9. - Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea,vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procu-rarea, cumpărarea sau deţinerea de precursori, echipamente orimateriale, în scopul utilizării lor la cultivarea, producerea sau fa-bricarea ilicită de droguri de mare risc, se pedepsesc cu închisoa-re de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 10. - Organizarea, conducerea sau finanţarea faptelorprevăzute la art. 2-9 se pedepseşte cu pedepsele prevăzute delege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestorasporindu-se cu 3 ani.

Art. 11. - (1) îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin ori-ce mijloace, dacă este urmat de executare, se pedepseşte cu în-chisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsaeste de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

Art. 29. - (1) Toxicomanii care se prezintă din proprie iniţia-tivă la o unitate medicală specializată sau la un dispensar, pentrua beneficia de tratament, pot cere confidenţialitate.

(2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament în con-diţiile prevăzute la alin. (1) primesc, la cererea lor, câte un certifi-cat nominal, în care se vor menţiona unitatea emitentă, datele deidentificare a persoanei în cauză, durata şi obiectul tratamentului,starea sănătăţii la terminarea sau la întreruperea tratamentului.

Art. 30. - Orice persoană care are cunoştinţă despre unconsumator de droguri poate sesiza una dintre unităţile medicalestabilite de Ministerul Sănătăţii, care va proceda conform legii.

42


43


44

ADEVĂRUL DESPRE DROGURI

DROGURILE NU TE FAC LIBER

DROGURILE NU UŞUREAZĂ COMUNICAREA

DROGURILE NU REZOLVĂ PROBLEMELE

DROGURILE EXCLUD PERSOANA DIN VIAŢA SOCIALA

DROGURILE DEVIN REPEDE 0 OBIŞNUINŢĂ

DROGURILE DISTRUG SĂNĂTATEA

DROGURILE DISTRUG VIAŢA

DROGUL SAU SĂNĂTĂTEA ?

ALEGE SĂNĂTATEA

ISBN 973-8102-07-3 SE DISTRIBUIE GRATUIT

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ BIHOR

SERVICIUL PROGRAME DE PROMOVARE ASĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Str. Poieniţei 2/A, Oradea, Tel/fax: 0259/437005PAGINA WEB: http://www.dspjbihor.ro

Drogurile

Documents

Transcript of Drogurile