BIANCA ANDREICA-SANDICA

Drogul

cASA cARTU De grnru1ACLUJ.NAPOCA,2011

Romdniei

Pagina 11: Entit5li diagnostice in cadrultulburdrilor mentaF gi

comportamentale date de consumul de substan{e (droguri)

Sanda Patca, Alina Panaete, Bianca Andreica-Sdndicd

Pagina 25: Adictia: definilie, lpoteze, etape

Sanda Patca, Alina Panaete, Bianca Andreica-Sdndicd

Pagina 43: Droguri- farnracocinetica, farmacodinamia, tipuri de

consum, alie dependenle

Alina Panaete, Sanda Patca, Bianca Andreica-Sdndicd

Pagina 77: DaIe epidemiologice ale consumului de droguri

loana Andreica, Bianca Andreica-S5ndicd

Pagina S9: Aspecte legate de recompensS, inv5lare gi neuroplasticitate

?n consumul de substan{e

Ana-Maria Turcu, Bianca Andreica-Sdndicd

Pagina 111: Drogurile gi sarcina

Sorin Andreica, Bianca Andreica-SAndicd

Pagina 127: Principii de tratament in adic{ii

Bianca Andreica-SSndicd

Pagina 141 : Tratamentul comorbiditd{ilor psihiatrice ale tulbrurdrilor

mentale qi comportamentale date de consumul de drog

Bianca Andreica-Sdndicd

Pagina 149: Etiopatogenia tulburdrilor mentale gi comportamentale date

de consumul de drog

Bianca Andreica-Sdndicd, Mihaela lancu

DRoGUL I BTANCA ANDREtcA'sANDtcA

1 Johnson BA, editor,Addiction MEdicine -

Sdence and Praetice.

Springer;2011.

2 American PsychiatricAssociation. The

diagnostic and statisticalmaflual of mentaldisorders. 4th ed, texirevision. AmerimnPsychiatric Assoeiation:Washington, DC;2000.

De-a lungul anilor au fost propuse diferite sisteme de diagnostic gi clasific5ri

pentru Tulburdri ale utilizirii de substanfi {droguri).

Existd dou5 manuale cu recunoagtere internalionald: Manualul de

diagnostic gi statisiicd a tulburdrilor mentale, aflat in prezent ia a lV-a edilie

revizuitd (DSM IVTR) 9i Ciasificareatulburdrilor mentale gi de comportament

* simptomatologie gi diagnostic clinic care este la a 10-a revizuire publicatei

de Organizalia Mondial6 a $dnitdlii (lCD 10). ICD-I0 este o clasificare a

tuturor bolilor, leziunilor gi cauzelor de deces.

Utilizarea nociv5 a uneisubstante {lCD-l0}Consumul ddundtor de substan{e este un model repetitiv de consum al

substan{ei care afecteazd sdndtatea, dar nu indeplines-te criteriile pentru

sindrornul de dependen{5.

Efectele nocive pot fi acute sau cronice. Exemple de astfel de

complicatii acute includ {racturile sau alte forme de traumatism, gastrita

acutd qi simptome psihotice acute in urma utiliz6rii substanlei.

Complicafiile medicale cronice includ boala hepaticd (ficat alcoolic,

hepatita C indusd de consumul de droguri injectabile), boli cardio-vasculare,

troli respiratorii, variate sechele neurologice gi multe altele.r

Complicatiile psihice pot fi episoade depresive secundare consumului

de alcool, psihoze sau tulburSri comportamentale induse de substanie.

Abuzulde o substanli {DSM-IV-TR}Abuzul de substanld este definit de DSM-IV ca fiind utilizarea repetatd a

unei substan{e care conduce la una sau mai multe probleme sociale gi

profesionale.

Ghid de diagnostic pentru abuzul de substanle DSM-lV -TR.'A. Un pattern dezadaptativ de utilizare a unei substanle care

duce la deteriorare sau detresd semnificativd clinic manifestat5

prin unul (sau mai multe) dintre urmbtoarele gi care survine in

decursul unei perioade de 12 luni:

DRocr.lL I BTANCA ANDFETcA sANDicA

b diagnostic 9i clasificiri

rnationalS: Manualul de

in prezent la a lV-a editie

tale gi de comportament

a 10-a revizuire Publicatd

D-1O este o clasificare a

o)

el repetitiv de consum al

Jeplinegte criteriile Pentru

;. ExemPle de ast{el de

re de traumatism, gastrita

iriisubstanfei.

rla hePatica (ficat alcoolic'

rbile), boli cardio-vasculare,

ulte altele.r

sive secundare consumului

ab induse de substan{e'

a fiind utiiizarea rePetata a

mutte Probleme sociale 9i

ubstanle DSM-IV -TH''r ? ull€i substan{e care

ficativd clinic manifestatd

toarele gi care survine in

('l) uz recurent de o substanlA ducdnd la incapaciiatea de a indeplini

obligatiile rolului major la serviciu, la gcoalS sau acasd (de ex,, absenfe

repetate sau performanld redusd in muncb in legaturd cu uzul de

substan{d; absenfe, elimindri sau exmatriculSri din gcoald; neglijarea

copiilor sau a casei);

@ uz recurent de o substanlh in situa{ii in care acesta este periculos fizic

(de ex., condusul unui automobil sau manipularea unui utilaj atunci cAnd

este afectat de consumul unei substan{e);

(3)probleme legale repetate in legdturb cu uzul unei substanfe (de ex.,

arest5ri pentru tulburdri de conduitd in legdtura cu o substan!5);

{4) uz continuu de o substanfd in ciuda faptului cd are probleme sociale

sau interpersonale, persistente sau repetate, cauzale sau exacerbate

de efectele substanfei (de ex. certuri cu solia (so{ul) referitoare la

conseciniele intoxicafiei, bdt5i).

B. Simptomele nu au satisfdcut niciodatd criteriile pentru dependen{a de o

substanld pentru aceastd clas6 de substan{a.

Abuzul de o substan{d este considerat adesea ca fiind mai puiin

sever decAt dependen{a. Cele doua diagnostice nu pot coexista in

acelaqi timp, abuzul de substanld fiind inldturat de diagnosticul de

dependen!d

Dependenla de o substan!5Sindromul de dependenld este definit de ambele manuale: DSM-lV{R qi

ICD-I0 ca un grup de fenomene fiziologice, cognitive gi comportamentale,

care se dezvoltd dupd consumul repetat de alcool sau alte substanle gi

care tinde sd fie perpetuat de la sine.

Dependen{a apare de obicei la persoanele care ulilizeazd in mod

repetat cantit5{i mari de substanle psihoactive, cum ar fi consumul de

alcoolin exces 120glzi (bdrba{i) sau 809/zi (femei)"

Cu toate acestea, diagnosticul de dependenfa la o substan{d se face

in primul rAnd pe baza criteriilor ce urmeazd a fi prezentate qi nu la un

anumit nivel de consum.l

1 Johnson BA, editor.Addiction Medicine -Scicnce and Practice.Springer;2011.

rL I g:ANcA ANDREIcA sANDlcA DRoGUL I B{ANcA ANDREtcA-sANDtcA

2 American PsirchiahitAssociation. The

diagnostic and statislicalmanual of mefltal

disorders.4th €d, textrevision. AmericanP$ychiatric AssociatisnlWashingt0n, DC; ?000.

3 world Health0rganization. Th6ICD-1 0 classiticalion ofmental and lrehauiouraldiscrders: clinicaldescriptions anddiagno$tis guirlelines.liiorld Heallh0rganization: Genevai1SS2.

Depenilenia este definitd ca un grup de trei sali rnai multe dintre

simptomeie menfionate mai jos, survenind oricand in cursul aceleiasi

perioade de '12 luni.

Orient#ri diagnostice p€ntru dependen!5 qi exemple de

intrebdri utile pentru orientarea diagnosticu!ui.2'3

1. Ali sim{it o dorintd puternicd sau nevoia de a utiliza substan}a careia

nu i-ali putut rezista?

ICD-10: O dorin{A puternic} sau compulsivd de a utiliza subrstan{a'

DSIVI-lV: Nu existd criteriu echivalent men{ionat in text'

2. Aii dorit sd opri{i sau sd reduceli consumul dar nu afi reuqit?

A{i incercat de mai mulie ori dar fSrd succes sA opri{i sau s5 reduceli

consumul?

ICD-10: Nu exist6 un criteriu echivalent,

cdr gradul cie congtientizare subiectirrd a

frecvent olrservat in timpul incercbrilor

consumul de substanle.

D$M-lV: Dorinl6 persistentd sau incercdri

sau controla consumui de suhstanle.

3. Aii inceput utilizarea gi a{i constatat cd vd este greu sd o opri{i

(inainie de a ajunge in starea de intoxica{iei?

A{i folosit o cantitate mai mare decat v-ati propus la incepui sau pentru

o perioadd mai lungd decAt afi intenlionat?

lcD-l0: DificultSli ale capaciidlii de a controla comportanrentul legat

de consumul de substantd in ceea ce priveqte debutul, incetarea

consumului gi cantitatea ccnsumatA {pierderea controlului).

DSM-lV: Substanla este adesea consumatd in cantitSli mai mari sau

o perioadd mai indeiungatd decAt s-a intenlionat.

dar textul men{ioneazA

compulsiei este cel mai

de a opri sau controla

nereuqite de a intreruPe

DRocuL I BiANCA ANDFiEIcA sANDlcA

r trei sau mai nlulte dintre

ricdnd in cut'sul aceleiaqi

den!5 9i exemPle de

nosticului'2'3

e a utiliza substanla cdreia

d de a utiiiza substan{a.

icnat in text.

nul dar nu ali reugit?

ls si oprili sau sd reduceli

I, dar textul men{ioneazd

r compulsiei este cel mai

' de a oPri sau controla

ri nereugite de a intreruPe

;i vi este greu sd o opriti

e)?

)ropus la incePut sau Pentru

?

rtrola comPortanrentul legat

privegte debutul, incetarea

derea controlului)'

ratd in cantiibli mai mari sau

;n!ionat.

. :, ,rr*{!!W&,

4. Ati neglijat sau a{i redus activitS{ile importante cum ar fispbrtul, munca

sau intAlnirile cu prietenii gi rudele?

IGD-10: l\egiijare progresivd a pld.cerilor sau intereselor datoritd consurnului

de substan{d psihoactivd, creqterea tirnpului necesar pentru ob{iner€a sau

administrarea substanfei sau pentru revenirea de pe urma efectelor acesteia,

DSM-IV: Neglijarea sau reducerea activitbtilcr saciale, ocupa{ionale sau

recrea[ionale datorit6 utilizSrii unei substanfe.

5. Petreceli mult timp pentru utilizarea substanlei sau pentru a vd reveni

din efectele cauzate de aceasta?

ICD-ICI: lnclus in criteriul de mai sus.

D$M-lV: O rnare parte a timpului petrecut pentru oblinerea substan{ei sau

pentru recuperarea din efectele sale.

6. A{i constatat cd trebuie sd folosili o cantitate mai mare de substanld

pentru a ob{ine acelagi efect, sau cd. {olosirea aceleia$i catitdti are e{ecte

mai reduse decAt inainte?

ICD-1{i: Existen{a toleran{ei * esie necesar5 cregterea dozei peniru aob{ine efectele produse initial la doze mai irici.

D$ttil-lV: Toleran{a, definitb prin una din urmdtoarele: A. Nevoie de a

cregte semnificativ cantitatea de substan{b pentru a obfine efecteie doriie;

B. Efect semnificativ diminuat la administrarea continud a aceleasi

cantitdli de substanla.

7. Oprirea sau reducerea utilizdrii v-a provocat vreodatd probleme cum ar

fi... (enumer5m si m ptomele sevraj ulu i expectate).

A{i consumat vreodatd pentru a vd menline departe de probleme sau

pentru a scdpa de aceste prohileme?

ICD-10: Starea psihologic5 de sevraj'_ reducerea sau ?ncetarea consumului

de substan{d determind aparifia sindromului caracteristic de sevraj pentru

substanld sau utilizarea aceleiagi subrstan{e (sau a uneia asern5n5toare)

pentru inlSturarea sau evitarea simptomelor de sevraj.

luL I BiANCA ANDFIEIoA-sAllDlcA DROCUL i G TN, A A\DFI-i,JA SAi!DICA

4 Potenza [4N. Shouldaddiotive disordersinclude non-substancerelated condili6ns?.Addictioft;2006;1 01 {s1}:142-1 51.

DSM-lV: Abstinenla, manifestatd prin oricare dintre urmAtoarele:

A. Sindromul de ahrstinen!5 caracteristic substan,tei; B. Aceeaqi substante

(sau o substan{5 inruditii) este luatd pentru a ugura sau evita simptomele

de abstinentS.

8. V-a cauzat vreodatb consumul de substanle probleme fizice sau psihice?

Daca da intocmi{i o listd cu ele.

Ali continuat sd utiliza{i substania dupS ce v-a{i dat seama cd a cauzal

probleme? Se va menliona problema"

ICD{ 0: Persisten{a in utilizarea substanfei in ciuda eviden{ei clare a unor

consecin{e nocive.

DSM-lV: Consumul de suLrstan{a continud in ciuda problemelor fizice sau

psihice persistente sau recurente cauzate sau exacerbate de substan{d.

O caracteristicd esen{ial5 a sindromului de dependent6 este prezen{a

consumului de substan{d psihoactivd sau a dorin{ei imperioase de a consuma.

Congtientizarea subiectivd a campulsiei de a consuma substanfa este

cel mai des prezentd in timpul incercdrilor de a inceta gi controla consumul

de substanld.

Dependen{a de substanfe din DSM-lV este definitd foarte

asemdndtor cu cea din ICD-1 0. Sindromul de dependenld se aplicd mai

multor substanfe psihoactive care au poienfial de intSrire a utilizArii,

cum ar fi: benzadiazepinele, opiaceele, canabisul, psihostimulantele,

nicotina, cofeina gi steroizii anabolizanti. Cu ioate acestea, elementele

sindromului nu se aplic6 neapSrat la toate substanfele.

Dependen{a poate apdrea de asemenea pentru comportamente

repetitive care nu implicd administrarea de substanle psihoactive,

cum ar fi: jocurile de noroc, cumpdrdturi compulsive, exercilii fizice

compulsive, nu doar tulburarile de control ale impulsurilor.a

Sindromul de sevraj la substanle

Sindromul de sevraj la o substanld apare la persoanele cu dependen{a

DROGI.]L I BIANCA ANDREICA,SANDICA

[e dintre urmbtoarele:

[d; B. Aceeaqi substanld

Lra seu evita simPtomele

denrefilce sau Psihice?

$ dd seama c5 a cauzat

urda evidenlei clare a unor

da problemelor fizice sau

mcerbate de substanlh.

epenenF este Prezenla

iirpedmse de a consuma'

aoonsuma substanla este

rrceta $ controla consumul

=M este definitd foarte

dqendenld se aPlicd mai

{ial de intdrire a utilizbrii,

rabisul, Psihostimulantele,

toate acestea, eleme ntel e

rSstanlele.

ta pentru comPortamente

b substanfe Psihoactive,

oonrpr.rlsive, exercilii fizice

e inpulsurilor.4

persoanele cu dePendeniA

cand este redusi cantitatea de substanld administratd. Este,o manifestareimportantS a modificdrilor neurobiologice care stau la baza dependen{ei.

in general caracteristicile sindromului de sevraj sunt opuse efectelorimediate ale substan{ei. Sindromul de sevraj variaza semnificativ de la osubstanid la alta. sindromul de sevraj este definit ca un grup de simptome,cu asociere gi severitate variabile, care apare dupd oprirea sau scddereacantitdtii de substanfd dupa un consum repetat qi prelungit gi/sau fn dozemari a unei substan{e.

Ghid de diagnostic pentru sindromul de sevraj la substanli: 2,3

lcD-10: Dovezi clare de incetare recentd sau de reducere a cantitdfii desubstan{d corrsumatd, de obicei dupa utilizarea prelungitd gilsau in dozemari ale acesteia.starea de sevraj este unul dintre principalii indicatori ai

sindromului de dependentS.

DSM-lv: Aparifia unui sindrom specific substanlei datorat incetdrii (sau

reducerii) utilizdrii excesive gi prelungite a unei subsianle.

lcD-10: simptcme gi semne compatibile cu caracteristiclie cunoscute unui

sindrom de sevraj particular unei substan{e. simptomele fizice variazd infunc{ie de substan{a folositd. Tulburdrile psihice (ex. anxietate, depresie,

tulburdri de somn) sunt de asemenea comune sevrajului. De obricei,

pacientul raparteazl, cd simptomele de sevraj sunt inlbturate de reluarea

consumului de substanld.

DSM-lV: sindromul specific substanfei cauzeazb,o detresd sau deteriorare

semnificativd clinic in funclionarea sociald, profesionala sau in aite domeniiimportante de funcf ionare.

lcD-10: simptomele nu sunt mai bine explicate de prezen{a unei afec}iunimedicale care nu are legatura cu consumul de substan{e gi nu sunt maibine reprezentate de o altd tulburare mentald sau comportamentald.DSM-lv: simptomele nu se datoreaz6unei condi{ii medicale generale qi

nu sunt explicate mai bine de o altd tulburare mental5.

e American PsychiatricAssociation. Thediagnostic and stalisticalmanual of mentaldisorders. 4th ed, textrevision. AmeticanPsychiatric Association:Washington, DC;1000.

3 World Health0rganization. ThelC0{0 classification ofmental and behaviouraldisorders: clinicaldescripti0ns allddiagnostic guidelines.World Health0rganization: Geneva;1992.

i

L I BIA$CA ANDREICA'SANDICA DRocuL I BtANoA ANtlREtcA-s,4NDtcA

1 Johnson BA, editor.Addiction &ledicine -

Siience and Prqctice.Springer;201i.

2 American PsychiatricAssociation. The

diagnostic and statisticalmanilal of mentaldisorders. 4th ed, t8xtrBvision. AmericanPsychiatric Association:.Washington, DC;2000.

3 uvorld Health0rEanization, TheICD'10 classif ieation ofmental and behaviouraldisorders: clinicaldesffiptions anddiagnostic guidelines.World Health0rganizationl Geneva;1S92.

IGD-I0: Diagnosticul diferenlial: Multe simptome prezente in sevrajul la

substante pot fi de asemenea cauzale de alte conditii psihiatrice cum ar fi

anxietatea, tulburdrile depresive.

DSM-lV: nu exista criterii

Debutul s,i evoiu{ia sevrajuluiSunt lirhitate in timp gi sunt legate oe

tipul de substanld gi dozele consumate in mod obignuit imediat inainte de

inceputul perioadei de abstinen!5.

Sunt cunoscute trei tipuri de sevraj: sevrajul simplu fdrd complica{ii,

sevrajul cu convulsii qi sevrajul cu delir. 2'3

Alte entitSli diagnostice :

Cele trei tulburdri - dependen{a de substan{d, abuzul de substanld

si u:iilizarea nocivd - nu cuprind intregul spectru de utilizdri repetitive,

daunAtoare sau potenlial dbundtoare.

in anii '70 OMS propune alte condi{ii caracterizate de

consumul repetitiv cle subsianld pentru a completa sindromu'l de

dependen{a.

Termenii propuqi de comisia OMS au fost:-,;utilizare dezaprobatd',

,,utilizare ddundtoare", ,,utilizare periculoasd" Ei ,,utilizare disfunclionald".l

1. Utilizarea dezaprobatd - cAnd consumul este sanclionat din punct de

vedere legal sau nu este aprobat de c6tre societate sau o anumitd parte

din aceasta.

2. Uttlizarea ddun5toare - se referd la consumul de cdire persoane care se

aflS in situafii care implicd o sciidere importantd sau totald a toleranlei la

substanfe, de exemplu vArstnici, copii, femeiinsdrcinate (pentru fdt), femei

in perioada de lacta{ie (pentru copil).

3. Utilizarea periculoasS - semnaleazd consumul de substanle in situalii

de risc organic (consum de alcool la un pacient hepatic) sau cAnd este

inoportun {consumul de alcool inainte de a conduce un autovehicul).

DRoGUL I BIANcA ANDREIcA.SANDIcA

sne prezente in sevrajul la

condifii Psihiatrice cum ar fi

e in timP qi sr.rnt legate cie

C obignuit imediat inainte de

naiul simplu fdrd comPlica{ii'

Hn!6, abuzul cle substanlA

pectru de utilizari rePetitive,

:ondif ii caracterizate de

ra corflPleta sindromui de

fost "utilizare clezaprcbatf';

qi,utilizare disf unc!ronal6"'1

este sanclionai din Punct de

imietate sau o anumitd Parte

mr-il de cdtre Persoane care se

tantd sau totald a toleran{ei la

* insbrcinate (Pentru fdt), femei

rsumul de substanle in situalii

racient hePatic) sau cAnd esle

a conduce un autovehicul)'

GUL I BIANGA ANDRFIcA-sANDlcA

1

Poate fi sanc{icnal sau nu din punct de vedeye iegai. Acest concepteste similar cu cel de comportament de risc.

in formularea OMS acest consum a fost definit ca fiind ddunaiorfizic gi psihic dar in alte defini{ii, ,,periculos" inccrporeazd consecin{ele

sociale si juridice .

Utilizarea periculoasd a substan{elor este uneori menlionatd ca fiind

,,!a risc", ,,riscantd", avAnd ,,risc mediu" sau ,,risc ridicat".r

4. Utilizare disfunc{ionald - caracterizatA printr-un pattern dezaclapiativ de

con$um care duce la afectarea func{ionirii psihice sau sociale, de exemplu,

pierderea lacului de muncd sau probieme madtale.

Utilizarea termenului de ,,consum periculos"Consumul moderat de alcool este considerat cel de 2 sau mai puline unitSli

pe zi pentru bdrba[i, 1 unitate sau mai pu{in pe zi penti'u femei, iar penti.u

persoanele peste 65 ani, I unitate sau mai pu{in pe zi^ O uniiate insemnAnd

129 aicool pur care corespunde aproxinrativ unei beri de 330m1 sau unui

pahar de vin de 125m1 sau 40ml de tArie.

Consumul riscant semnificd un nivel actual de consum sau un mod

de a consuma care este probabil sd dea nagtere la probleme dacd persistd

in viitor. OMS a stabilit cd utilizarea periculoasd corespunde consumului a

peste 1 u/zi latemei qi peste 2 u/zi la bdrbali

Consumul ,,probiematic" este un mod de a ccnsuma substanfe

care produce consecin{e negative asupra sanatdlii fizice qi/sau psihice;

aioi intrd gi consumul episodic de cantitSli mari de alcool (>6 unit5li la o

singura ocazie).

Consum moderat SIJA vs Australia 5,6

t Jolrnson BA, editor.Addiction Medicine -Science and Practics.Springer; 2011.

b National lnstituteon Alcohot Abuse aiidAlcoholism. llelpingPatients Who Drink TooMuch - A Clinician'sGuide. National lnstituiesn Alcohol Abuse andAlcoholism, Rockville;2005.

6 Stockl6 CS. Review ofthe Australian Alcohol0uidelines: Healtt: ri6ksand benefits, 2001.

t

i

I

DROGTJL I UIA\.A ANDRTt,-A-:AND CA

j Johnssn EA, edit0r.

Addiction Medicine -

Science and Fractice.Springer;2011.

2 American PsychiatricAssociation. The

diagno6tic and slatisticalrnanual of mentaldisorders.4th ed, textrevision. AmericanPsychialric Association:Washington, DC;2000.

3 world He alth0rganization. ThelCDl0 classif ication ofmental and behaviouraldi6orders: clinicaldescripti0ns anddiagn6stic guidelines.World Health0rgani?ation: Geneva;'t992.

in alte !5ri consurrlul periculos este definit variabil ca un consurn regulat

a mai mult de 29 hrAuturi standard (2909 alcool) pe septemand pentru

bdrba{i sau mai mult de i5 bduturi standard (150 g alcool) pe s5ptamAna

pentru femei gi fdrd a line cont de recomandarea existentei a douA zile pe

sdptdmAnd fara alcooi atAt pentru bdrba{i cAt gi pentru femei.

in unele ldri din Asia consumul periculos sau riscant supt utilizdrile de

aicool care conduc la intoxicalii de minimum dou6 ori pe lun5.r

in cazul utilizdrii altor substanie folosirea termenului ,,periculos"

sau ,,riscant" nu pare atAt de irnportantd (ex. pentru nicotind - tutun).

Consumul periculos de substan{e a ap[rut in proiectele timpurii

aie ICD-I0 dar a fost omis din versiunea publicatb gi a fost considerat

a fi inclus in abuz,

in DSM-IV unul din cele 4 criterii ale abuzului de substantd esie

utilizarea repetatd a substan{ei in situalii in care consumatorul este pus in

pericol.2 Acest criteriu este cunoscut de mul{i ca ,,utiiizare periculoasd".

Tulbur6ri psihice induse de substan!5in DSM-lV gi ICD-10 sunt specificate mai multe tulburdri psihice induse

de substan{d.

DSM-IV-TR amintegte de urmdtoarele tulburdri induse de consumul

de substanle: delirium, demenla persistentA, tulburarea amnesticd

persistentA, tulburarea psihoticS, tulburarea afectivd, tulburarea anxioasS,

disfunc{ia sexuald gi tulburarea de somn.2

ICD-I0 codificd: sindromul de sevraj cu delirium, tulburarea psihotica,

sindromul amnestic, tulburarea psihoticd rezidualS gi cu debut tardiv gi alte

tulburdri mentale qi comportamentale induse de substanle.3

in continuare vom discuta despre trei dintre ele: deliriumul, sindromui

amnestic gi tuiburarea psihoticd, ele figurAnd in ambele manuale de diagnostic.

DeliriumulDeliriul poate si apar6 in abuzul de substan{5, iar uneori diagnosticul este

pus la persoanele cu intoxica[ie acutd"

DRoGLJL I BiANcA ANDREICA SANDICA

iabil ca un consum regulat

cl pe sdPtdmAn[ Pentru

) g alcool) Pe sbptdmAnd

r ex'sten{ei a doud zile Pe

pentru femei.

u riscant sunt utiliz6rile de

;5 ori pe luni.r

ea termenului,,Periculos"

rtru nicotind - tutun)'

inrt in Proiectele timPurii

lkati gi a fost considerat

rurului de substanld este

I consumatorul este Pus in

a .utilizare Periculoasff''

te tulburdri Psihice induse

nriri induse de consumul

fi5, fulburarea amnesticd

:ctir6, tulburarea anxioasS,

*rium, tulburarea Psihoticd,

nl6gicu debut tardiv 9i alte

b srbstanle.3

[e de: deliriumul, sindromul

rbeb manuale de diagnostic'

, iar uneori diagnosticul este

L I BIANCA ANDREICA SANDICA DFoGUL I BIANCA ANDREIcA-SANDIcA

lntoxicafia cu delirium este un diagnostic acceptat de DSM-IV dar nu

gi de ICD-10. Cel mai frecvent este intAlnit in sindromul de sevraj sever la

alcool sau substanle sedativ-hipnotice.

Criterii de diagnostic pentru delirium tremens:3

A. Simptome prodromalel insomnie, tremor, fric5, convulsii

B. Caracteristici clinice: tulburbri cAmpului de conqtiin!5 gi confuzie,

halucinaiii vii qi iluzii care afecteazd arice sistem sensorial, tremor

marcat, deliruri, agitafie, insomnie sau inversarea ritmului somn-veghe,

h iperactivitate vegetativS.

Tulburarea clasicd este delirium tremens indus de alcool, care este

o stare confuzionald toxicd de scurta durat6, dar uneori pune via.ta in

pericol insolind tulburArile somatice. Acesta este de obicei o consecin{d

a'intreruperii absolute.sau relative a alcoolului persoanele cu dependen{5

seter6, cu o istorie lung6 de utilizare. Debutul sdu poate fi precedat de

sindromul de sevraj simplu/cu convulsii.s Un delir similar de retragere

este observat dupd intreruperea benzodiazepinelor sau a altar hipnotice-

sedative, dar tremorul nu este atAt de intens in acest caz.r

Tulburarea psihoticiPsihoza gi/sau simptomele psihoiice inso{esc in multe cazuri tulburdrile

datorate consumului de substan{d.

in unele cazuriacest lucru ref lecta o tulburare independentS, cum

ar fi schizofrenia, in aitele, psihoza este o consecin!5 a consumului

de substan{e"

Uneori mecanismul de producere rdmane neclar. iCD-l0 definegte

tulburdrile psihotice induse de substan!5 ca un grup de fenomene

psihotice, care apar in timpul sau imediat dupd consumul unei substan{e

psihoactive (de obiceiin 48h) 9i care se caracterizatd prin halucinalii vii (de

obicei auditive, dar pot interesa ioate sistemele senzoriale), false identificari,

deliruri gi/sau idei de referinlb (de multe ori de naturd paranoidd sau

persecutorie), tulbur5ri psihomotorii (excita{ie sau stupor} qi afect anormal,

care poate varia de lafricl intensd la extaz.3 Senzorialitatea este de obicei

t Johnson BA, editor.Addiction Medieine -S6ience and Practice.Springer;2011.

s worlc Health0rganization. TheICD-10 classilicati0n ofmefltal and behaviouraldisorders: clinicaldescriptions anddiagnostic guidelines.World Health0rganizatior: Geneval1 992.

l

!

it