DREPTURILE OMULUIirdo.ro/irdo/pdf/787_ro.pdfDrept Comparat. elementară, trebuie să fie gratuite,...

DREPTURILE OMULUIANUL XXIV

NR. 42014

INSTITUTUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE OMULUI

DREPTURILE OMULUIRevistă clasificată de Consiliul Național al Cercetării Științifice

din Învățământul Superior

Înregistrată la OSIM sub numărul de marcă 109255/2010

Consiliul științific

Prof. univ. dr. Gérard Conac, membru de onoare al Academiei Române; Prof. univ. dr. NicolasMateesco Matte, membru de onoare al Academiei Române; Prof. univ. dr. Vasile Stănescu,membru al Academiei Române; Prof. dr. Karel Vasak; Prof. univ. dr. Gheorghe Vlăduțescu,membru al Academiei Române.

Colegiul de redacție

Conf. univ. dr. Gheorghe Bârlea; Prof. univ. dr. Monna-Lisa Belu Magdo; Prof. univ. dr. JeanMarie Bernard, director de cercetare CNRS; Prof. univ. dr. Raluca Beșteliu; Prof. univ. dr.Dominique Rousseau, Universitatea Paris I; Prof. univ. dr. Nicole Guimezanes, UniversitateaParis XII, Membru al Academiei Internaționale de Drept Comparat; Prof. univ. dr. Ioan Leș; EmilMarinache; Prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu, membru al Academiei Internaționale deDrept Comparat, editor; Prof. univ. dr. Nicolae Popa; Prof. Ioan Oancea; Prof. univ. dr. DumitraPopescu; Valeriu Rendec; Sergiu Andon; Dr. Ianfred Silberstein; Dr. Rodica Șerbănescu; Prof.univ. dr. Laurențiu Şoitu; Prof. univ. dr. Ioan Vida.

Realizarea acestui număr a fost coordonată de:

Marius Mocanu,Mihaela ScarlatGheorghe PârvanTraduceri: Valeriu Rendec, Daniela Albu

Institutul Român pentru Drepturile OmuluiBucurești, B-dul Nicolae Bălcescu, nr. 21

Tel. +40 21 3114921e-mail: [email protected]

www.irdo.ro

Tipărit la R.A. Monitorul Oficial

SUMAR

I. STUDII, CERCETĂRI, ARTICOLE ................................................................................ 7• Încheierea celui de-al doilea Deceniu al Educa iei. Evolu ia la nivel european aț ț

învă ământului superior juridicț – prof. dr. Irina Moroianu Zlătescu ................................. 7• Imigrarea i integrarea migran ilor. Statul membru responsabil pentru examinarea uneiș ț

cereri de protec ie interna ională i accesul efectiv la o procedură în Uniunea Europeanăț ț ș –dr. Catrinel Brumar ............................................................................................................ 14

• Aspecte privind participarea la activită i sportive a persoanelor cu dizabilită iț ț – AnnaMaria Neagoe, Gheorghe Filip .......................................................................................... 30

• Libertatea de con tiin ă i ora de religie în coliș ț ș ș – prof. univ. dr. Gheorghe Iancu ............ 35• Criza economică i drepturile economice ale omului în Româniaș – Marilena Ene ............ 39• Planuri na ionale de ac iune privind mediul de afaceri i drepturile omuluiț ț ș – Alvera

Alexandra Cojocărescu ...................................................................................................... 46• Drepturile omului în corela ie cu absorb ia fondurilor europene – ț ț Georgeta Erika Kuciel

. 52

II. RAPORT DE ACTIVITATE AL IRDO – 2014 .............................................................. 56

III. DOCUMENTAR JURIDIC ............................................................................................. 98• Raport privind evolu ia legisla iei în domeniul drepturilor omului în Uniunea Europeanăț ț

i în România – 2014ș ............................................................................................................ 98

IV. JURISPRUDEN Ă Ț ........................................................................................................... 108• Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza Beraru împotrivaț

României ........ 108

V. SEMNAL .............................................................................................................................. 118

VI. REMEMBER ..................................................................................................................... 142

VII. TABLA DE MATERII ..................................................................................................... 147

CONTENTS

I. STUDIES, RESEARCH, ARTICLES ................................................................................. 7• Conclusion of the second United Nations Decade for Human Rights Education. Evolution

of the legal academic education in Europe – Prof. Irina Moroianu Zlătescu, PhD ............ 7• Immigration and integration of immigrants. Member States responsible for the

examination of international protection applications and effective access to a procedure inthe European Union – Catrinel Brumar, PhD ..................................................................... 14

• Issues related to the participation of persons with disabilities in sportive activities – AnnaMaria Neagoe, Gheorghe Filip ........................................................................................... 30

• Freedom of conscience and religion classes in schools – Prof. Gheorghe Iancu, PhD ....... 35• The economic crisis and the economic human rights in Romania – Marilena Ene ............. 39• Business and human rights – national plans of action – Alvera Alexandra Cojocărescu ... 46• Human rights in correlation with the absorption of European funds – Georgeta Erika

Kuciel .................................................................................................................................... 52

II. IRDO – ANNUAL REPORT FOR THE YEAR 2014 ...................................................... 56

III. JURIDICAL DOCUMENTATION .................................................................................. 8• Report on the evolution of the human rights related legislation in the European Union and

Romania – 2014 ..................................................................................................................... 98

DREPTURILE OMULUI 3

IV. JURISPRUDENCE ............................................................................................................ 108• Decision by the European Court of Human Rights in the case Beraru vs. Romania ........... 108

V. SIGNAL ................................................................................................................................ 118

VI. REMEMBER ..................................................................................................................... 142

VII. TABLE OF CONTENTS – 2014 ..................................................................................... 147

SOMMAIRE

I. ÉTUDES, RECHERCHES, ARTICLES ........................................................................... 7• Fin de la deuxième décennie de l'éducation. Le développement de l'enseignement

supérieur juridique au niveau européen – prof. Dr. Irina Moroianu Zlătescu ................... 7• Immigration et intégration des migrants. L’état membre responsable de l'examen d'une

demande de protection internationale et accès à une procédure dans l’Union Européenne– Dr. Catrinel Brumar ........................................................................................................ 14

• Aspects de la participation dans le sport pour les personnes handicapées – Anna MariaNeagoe, Gheorghe Filip ...................................................................................................... 30

• La liberté de conscience et les leçons de religion dans les écoles – prof. Dr. GheorgheIancu ..................................................................................................................................... 35

• La crise économique et les droits économiques de l'homme en Roumanie – Marilena Ene 39• Plans d'action nationaux sur le milieu d'affaires et les droits de l'homme – Alvera

Alexandra Cojocărescu ....................................................................................................... 46• Les droits de l'homme en rapport avec l'absorption des fonds européens – Georgeta

Erika Kuciel ......................................................................................................................... 52

II. RAPPORT D’ACTIVITE D’IRDO – 2014 ...................................................................... 56

III. DOCUMENTAIRE JURIDIQUE .................................................................................... 98• Rapport sur l'avancement dans la législation des droits de l'homme dans l'Union

européenne et la Roumanie – 2014 ....................................................................................... 98

IV. JURISPRUDENCE ........................................................................................................... 108• La décision du la Cour européenne des droits de l’homme dans l’affaire Beraru contre la

Roumanie .............................................................................................................................. 108

V. SIGNAL ............................................................................................................................... 118

VI. REMEMBER ..................................................................................................................... 142

VII. TABLE DES MATIÈRES – 2014 .................................................................................. 147

4 DREPTURILE OMULUI

ABREVIERI

AEP Autoritatea Electorală Permanentă

AICHR Comisia interguvernamentală pentru drepturile omului aAsocia iei Na iunilor din sud-estul Asieiț ț

AIDC Académie Internationale de Droit Comparé – Academiainterna ională de Drept Comparatț

alin. alineat

ANR Agen ia Na ională pentru Romiț ț

ANUROM Asocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț

AROPE At risk of poverty or social exclusion – La riscul de sărăcie ișexcluziune socială

art. articolulASEAN Association of Southeast Asian Nations - Asocia ia Na iunilorț ț

din sud-estul Asiei asist. univ. dr. asistent universitar doctor

CDPD Conven ia privind drepturile persoanelor cu dizabilită iț țCE Consiliul EuropeanCEDO Conven ia europeană a drepturilor omuluițcercet. st. cercetător tiin ificș țCit. supra. citatul de deasupraCJUE Curtea de Justi ie a Uniunii EuropenețCNCD Consiliul Na ional pentru Combaterea Discriminării țCommDH Commissioner for Human Rights – Comisarul pentru Drepturile

Omuluicoord. coordonatorCtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului

dr. doctorEd. edituraEHMA European Health Management Association – Asocia iaț

Europeană de Management în SănătateELI European Law Institute – Institutul de Drept European

etc (et caetera) i celelalteș

FEAD Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizatepersoane

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională

Fonduri ESI Fonduri structurale i de investi ii europeneș ț

FONPC Federa ia Organiza iilor Neguvernamentale pentru Copiiț ț

FRA European Union Agency for Fundamental Rights - Agen iațpentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene

FRONTEX Agen ia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative lațFrontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene

FSE Fondul Social EuropeanICAR Forumul interna ional privind responsabilitatea corporatistățIDDO Institutul Danez pentru Drepturile OmuluiIDEF Institutul interna ional de drept de expresie i inspira ie francezeț ș țINEC Institutul Na ional de Expertize Criminalisticeținfra. dedesubt, mai josINS Institutul Na ional de Statisticăț

DREPTURILE OMULUI 5

IRDO Institutul Român pentru Drepturile OmuluiÎCNUR Înaltul Comisar al Na iunilor Unite pentru Refugia iț țlit. literaloc. cit. locul citatM. Of. Monitorul Oficial al României

MMFPSV Ministerul Muncii, Familiei, Protec iei Sociale i Persoanelorț șVârstnice

nr. numărul OCDE Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economicăț șOG Ordonan ă de GuvernțOMS Organiza ia Mondială a Sănătă iiț țONG organiza ie neguvernamentalățONU Organiza ia Na iunilor Uniteț țop.cit. opera citatăOSA Organiza ia Statelor Americaneț

OUG Ordonan a de Urgen ă a Guvernuluiț ț

p. paginaparag. paragrafulpct. punctulPIB Produsul intern brutPNA Plan Na ional de Ac iuneț țPNUD Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltarețpp. paginile

Rec recomandare

SECA Sistemul european comun de azil

SNSPA coala Na ională de Studii Politice i AdministrativeȘ ț ș

supra. deasupra, mai sus.a.ș i al ii (altele)ș ț

TFUE Tratatul privind Func ionarea Uniunii EuropenețUE Uniunea EuropeanăUNCRPD Conven ia Na iunilor Unite privind drepturile persoanelor cuț ț

dizabilită ițUNESCO Organiza ia Na iunilor Unite pentru Educa ie i Culturăț ț ț șurm. următoarelevol. volumulvs. (versus) contra, împotriva

6 DREPTURILE OMULUI

I. STUDII, CERCETĂRI, ARTICOLE

ÎNCHEIEREA CELUI DE-AL DOILEA DECENIU AL EDUCA IEI PENTRUȚDREPTURILE OMULUI. EVOLU IA LA NIVEL EUROPEAN AȚ

ÎNVĂ ĂMÂNTULUI SUPERIOR JURIDICȚ

IRINA MOROIANU ZLĂTESCU*

ABSTRACT:

The second stage of the United Nations programme devoted to human rights education (2010-2014) mainly focusedon higher education. Given that the legal higher education plays an essential role in this respect, the study deals with itsevolution at European level. At the same time, it takes into account the context in which new teaching methods areexperimented at this level. It points out that such methods should be based on the study of comparative law, whichproves the increasing need for the development of a transsystemic approach to legal education.

Keywords: human rights, education, legal higher education, comparative law

RÉSUMÉ:

La deuxième étape du programme de l’Organisation des Nations Unies, consacrée à l’éducation des droits del’homme (2010-2014) a porté principalement sur l’enseignement supérieur. Comme l’éducation supérieure juridiquejoue un rôle essentiel, la présente étude est consacrée à l’évolution de cette éducation au niveau européen. On prendégalement en compte le contexte dans lequel des nouvelles méthodes pédagogiques, sont expérimentées à ce niveau.Basées sur l’étude du droit comparé, elles imposent de plus en plus le développement du haute enseignementtranssystémique.

Mots-clés: droits de l’homme, l’éducation, le droit de l’enseignement supérieur, droit comparé

Declara ia Universală a Drepturilor Omului,țde la a cărei adoptare se împlinesc în acest an, la10 decembrie, 66 de ani, prevede în art. 26 că„Orice persoană are dreptul la educa ie.țEduca ia trebuie să fie gratuită, cel pu in în ceț țprive te învă ământul elementar i de bază.ș ț șÎnvă ământul elementar este obligatoriu,țînvă ământul tehnic i profesional trebuie să fieț șaccesibil tuturor; accesul la studii superioaretrebuie să fie deschis tuturor pe baza deplineiegalită i, în func ie de merit.”ț ț *

Desigur, în acest context, termenul deeduca ie include instruirea, învă ătura.ț țGratuitatea reprezintă o garan ie extrem dețimportantă pentru accesul egal,nediscriminatoriu la învă ământ. Conformțdezbaterilor preliminare adoptării textului finalal declara iei, drepturile i garan iile inserate înț ș țacest articol se în eleg în sensul că absolut toatețpersoanele au dreptul la educa ie. Atâtțînvă ământul elementar, pentru copii, cât iț șînvă ământul fundamental, pentru adul ii careț țnu au avut posibilitatea să urmeze o coalăș

* Prof. univ. dr., membru al Academiei Interna ionale dețDrept Comparat.

elementară, trebuie să fie gratuite, în timp ceînvă ământul de alte niveluri va beneficia dețgratuitate în măsura posibilită ilor. Totodată,țaccesul la învă ământul superior trebuie să fiețdeschis tuturor, fără discriminare, unicul criteriude care trebuie să se ină seama fiind meritelețcandidatului.

La nivelul Organiza iei Na iunilor Unite i alț ț șOrganiza iei Na iunilor Unite pentru Educa ie,ț ț ț

tiin ă i Cultură a existat o preocupareȘ ț șpermanentă pentru educa ie, punându-sețaccentul pe interdependen a dintre educa iaț țpentru valori i cea pentru drepturile omului.șAceasta a stat la baza programelor, strategiilor ișactivită ilor desfă urate atât pe parcursulț șprimului deceniu ONU pentru educa ie înțdomeniul drepturilor omului (1995-2004), aldeceniului interna ional de promovare a uneițculturi a non-violen ei i a păcii în favoareaț școpiilor lumii (2001-2010), al deceniului ONUprivind educa ia pentru o dezvoltare durabilăț(2005-2014) i al celui de-al II-lea deceniușONU pentru educa ie în domeniul drepturilorțomului (2005-2014). La nivelul ONU, a fostelaborat un Plan de Ac iune, iar pentru perioadaț2005-2009, Adunarea Generală a ONU a

DREPTURILE OMULUI 7

adoptat un Plan de ac iuneț 1 conex Programuluimondial de educa ie în domeniul drepturilorțomului în sistemul de învă ământ primar iț șsecundar. În temeiul Rezolu iei 12/4 ațConsiliului ONU pentru Drepturile Omului, o adoua etapă a Programului ONU pentru educa iețîn domeniul drepturilor omului (2010-2014) s-aaxat pe învă ământul superiorț 2.

Protec ia juridică a drepturilor omului este oțdisciplină de studiu din învă ământul superiorțjuridic. De altfel, no iuni de drepturile omului sețregăsesc i în cursurile de drept interna ional,ș țdrept constitu ional, drept civil, drept penal,țdrept administrativ, drept comparat etc. Avândîn vedere acest fapt, ne propunem să ne ocupămîn continuare de procesul educa ional de lațnivelul învă ământului universitar, cu specialățreferire la facultă ile de drept din statelețeuropene3.

Cercetarea se impune inând cont cățdimensiunea comparativă a devenit în epocaactuală, a globalizării, una din caracteristicilemajore ale gândirii juridice, a a cum s-a sus inutș țîn doctrină4. Acest fapt este i mai evident maișales după ce am în eles că împăr im cu to ii oț ț țsingură planetă, că suntem o comunitate globalăi că asemenea tuturor comunită ilor trebuie săș ț

respectăm câteva reguli ca să putem trăiîmpreună 5. Nu au fost niciodată mai actualeideile marelui jurist Nicolae Titulescu care,ocupându-se de problema reorganizăriifacultă ilor de drept din ara noastrăț ț 6, „acordastudiilor de drept comparat un loc central înpregătirea viitorilor juri ti”ș 7. Dreptul comparat,

1 A/59/525/Rev12 A/HRC/15/28.3 Acest subiect s-a bucurat de un mare interes laCongresul Academiei Interna ionale de Drept Comparatț(AIDC) din 20-26 iulie 2014. A se vedea Theinternationalisation of legal education, raport sus inut înțcadrul Congresului Interna ional de Drept Comparatțorganizat de AIDC, la Viena, 2014 – eveniment la careraportor na ional i intervenient la mai multe teme a fostț și prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu.ș

4 A se vedea i: ș V. D. Zlătescu, Drept privat comparat,Editura Oscar Print, Bucure ti, 1997, p. 5; ș V. D. Zlătescu,Mari sisteme de drept contemporan, Universitatea EcologicăBucure ti, Pro Universitaria, Bucure ti, 2012, p. 5.ș ș5 A se vedea J. Stiglitz, Globalizarea, speran e iț șdeziluzii, Editura Economică, Bucure ti, p. 18.ș6 A se vedea N. Titulescu, Observa ii asuprațreorganizării facultă ilor de dreptț , Bucure ti, 1904; apudșV. D. Zlătescu, Geografia juridică contemporană,Editura tiin ifică i enciclopedică,ș ț ș Bucure ti, 1981, p. 7.ș7 A se vedea N. Titulescu, Idem.

cunoa terea institu iilor juridice din alte state nuș țînsemna pentru Nicolae Titulescu doar ocazia„de a da studen ilor o cultură juridică deosebită,țcultură ce ar rămâne sterilă în absen a oricărorțimplica ii în activitatea practică pentru care suntțpregăti i”ț 8. Cu orizontul i intui ia sa deosebite,ș țel a în eles nu numai ra iunea sa practică, ci iț ț șvaloarea morală superioară a studiuluicomparat9. A a cum s-a remarcat în doctrină,șaceastă valoare, în concep ia marelui juristțromân, delegat permanent din 1921 la LigaNa iunilor de la Geneva i pre edinte al acesteiaț ș șîn anii 1931 i 1932, decurge din faptul că prinșcunoa terea profundă a institu iilor juridice dinș țalte state, a gândirii i experien ei juridice,ș țdreptul comparat devine un instrument alcolaborării între popoarele lumii, un remediuîmpotriva izolării juridice care să creeze unclimat de în elegere i respect al „ideii de dreptț șa altor popoare”10. Idei care i-au demonstratșactualitatea în zilele noastre i confirmăș„perenitatea dreptului comparat”11. O dovadă apreocupării juri tilor din întreaga lume pentrușcunoa terea i aprofundarea cuno tin elor înș ș ș țdrept comparat o reprezintă i faptul că, înșultimii ani numeroase universită i din Europa iț șde pe alte continente12 au introdus ca disciplinăde studiu în facultă ile de drept, dreptulțcomparat. În România, după 1990, Facultatea deDrept a Universită ii Ecologice Bucure tiț ș 13 a fostprima din ară care a introdus aceastățdisciplină14. În ultimul timp cele mai importantereuniuni tiin ifice au dezbătut teme ca:ș țînvă ământul superior juridic transsistemicț 15 sau8 Ibidem.9 A se vedea V. D. Zlătescu, Geografie juridicăcontemporană. Introducere în teoria marilor sisteme dedrept, Editura tiin ifică i Enciclopedică, 1981, p. 7.Ș ț ș10 Ibidem.11 Ibidem.12 Ibidem13 Universitatea ecologică din Bucureşti a fost prima universitate particulară din ară i în aprilie 2015 va împliniț ș25 de ani de existen ă. A se vedea ț Irina MoroianuZlătescu, Harmonizing the teaching of law in universities,raport la International Conference on Law and PublicAdministration – „National law between harmonizationand euro-comparability”, 13-14, noiembrie, 2014Universitatea „Petru Maior” Târgu Mure .ș14 Titularul cursului fiind creatorul colii moderne de dreptșcomparat din România, prof. univ. dr. Victor Dan Zlătescu.15 A se vedea lucrările Congresului interna ional de sociologiațdreptului. Congres ISA/RCSL, 2013 (A se vedea i ș SafiaBouabdallah, L’enseignement trans-systémique du droit enEurope, vers la formation juridique de demain?, în „Revueinternationale de droit comparé”, no. 3/2014, p. 791 i urm.)ș

8 DREPTURILE OMULUI

interna ionalizarea educa iei juridiceț ț 16. În acestcadru s-au reamintit ideile lui Max Weberreferitoare la învă ământ i tipurile de dreptț ș 17

arătându-se că el releva influen a decisivă pețcare o are în statele europene tipul de învă are ațdreptului asupra dezvoltării acestuia ișremarcându-se că maniera în care se face estestrâns legată de specificită ile dezvoltate dețdreptul din fiecare stat, apar inând unuia dințcele două sisteme de drept: romano-germanic ișde common-law18, existente în Europacontemporană.

Potrivit unei analize făcute mai atentconstatăm că sistemele juridice19 na ionale sețgrupează în categorii diferite în raport de oanumită comunitate de principii care le animă,explicabilă, de multe ori, prin fenomene dereceptare a dreptului unei ări de către alte ări.ț țUn mare sistem de drept reprezintă grupareaunor sisteme juridice na ionale, în raport dețanumite trăsături comune ale acestora.20.

Evident că dacă ne referim la sistemul dedrept romano-germanic, trebuie să arătăm că elnu este un sistem rezultat dintr-o fuziune adreptului roman cu cutumele germanice i nicișdreptul roman contemporan care s-a aplicat înGermania21. Marele sistem juridicromano-german include sistemele francez ișgerman i cele înrudite cu ele. A a cum s-aș șprecizat în doctrină, este o denumireconven ională deoarece un mare număr dețsisteme na ionale nu î i găsesc sorgintea înț ș

16 A se vedea lucrările Congresului interna ional de dreptțcomparat, Congres AIDC/IACL, 2014. (A se vedea i ș P.E. Zlătescu, Congresul al XIX-lea de drept comparat, în„Drepturile Omului” nr. 3/2014, p. 83 i urm.)ș17 A se vedea N. Molfessis, Enseignement et types de droitchey Max Weber, în La sociologie du droit de Max Weber,Paris, Dalloz; apud Safia Bouabdallah, loc cit, p. 792.18 A se vedea Safia Bouabdallah, Idem. În legătură cucele două sisteme de drept a se vedea Rene David, Traiteelementaire de droit civil compare, L.G.J, Paris 1950, p.223.19 A se vedea The internationalisation of legal education,raport general elaborat de William von Caenegem ișChristoph Janun, sus inut în cadrul CongresuluițInterna ional de Drept Comparat organizat de AcademiațInterna ională de Drept Comparat la Viena, 2014 –țeveniment la care i reprezentan ii Institutului Românș țpentru Drepturile Omului i-au adus contribu ia: Danielaș țAlbu, Valeriu Andrei Rendec, Adrian Bulgaru, MariusMocanu, Petru Emanuel Zlătescu, Mihaela Scarlat, OliviaFlorescu.20 A se vedea V. D. Zlătescu, Drept privat comparat,Editura Oscar Print, Bucure ti, 1997, p. 112.ș21 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, op. cit., p. 127.

niciunul din aceste două drepturi, elereprezentând rezultatul „exportului delegisla ieț ” din statele care au de inut de-a lungulțtimpului imperii coloniale. De i se constatășdeosebirile de mentalitate, de abordare afenomenului juridic, de terminologie, decon inut al unor institu ii, o analiză aprofundatăț țarată că ele nu sunt esen ialeț 22. În acest sistemrolul de izvor de drept preeminent îl are legea.Una din cele mai importante trăsături de unire asistemelor de drept francez i german așreprezentat-o tendin a de codificare, ilustrată înțprimul rând prin apari ia codurilor civil iț școmercial23. În doctrină24 s-a eviden iat faptul cățîn activitatea didactică se constată că li seprezintă studen ilor norme juridice,ținterpretările jurisdic ionale ale acestora,ținterpretări ale doctrinei, aplicabile la unmoment dat. În aceste condi ii, profesorii acordățo aten ie specială studiului normei de drept,țmarilor principii i teoriilor generale careșguvernează un domeniu. Acest învă ământțjuridic se efectuează în facultă ile de drept dințuniversită ile de stat i private pe parcursul maiț șmultor ani de studiu. În ultimul timp, a a cumșs-a subliniat în literatura de specialitate25, înunele state europene, primii trei ani de licen ățsunt completa i de un masterat de doi ani, ceeațce reprezintă o cerin ă necesară pentruțîndeplinirea oricărei profesii din domeniuldreptului. În alte state europene, studiile delicen ă sunt de patru ani. i acestea suntț Școntinuate cu studii de masterat. Transmitereacuno tin elor se face cel mai adesea prinș țsus inerea de către profesor a unor prelegeri.ț„Învă ământul juridic este caracterizat printr-oțabordare dogmatică a materiilor juridicestudiate”26. Doar în cazul aprofundării anumitorteme în cadrul cursurilor i mai ales alșseminarelor apare interactivitatea dintre cadrudidactic i student. Adesea, în cadrulșseminarelor sunt dezbătute anumite cazuri dinjurispruden a na ională, europeană sauț ținterna ională. ț

Evident, într-un mod diferit stau lucrurile însistemul de common-law, unde profesorii acordăo aten ie specială în predare jurispruden ei.ț ț

22 Idem, Geografie juridică contemporană, Edituratiin ifică i Enciclopedică, Bucure ti, 1981, p. 32 i urm.Ș ț ș ș ș

23 Ibidem.24 Ibidem.25 A se vedea Safia Bouabdallah, loc. cit., p.792.26 Ibidem.

DREPTURILE OMULUI 9

Astfel, ei pornesc de la cazuri concrete, reale,punând accentul pe precedentul judiciar27.Studiul dreptului apare aici ca o specializare dedoi sau trei ani a studen ilor din anul trei,țindiferent de care a fost parcursul lor universitarini ial, practicienii având un rol esen ial înț țformare28.

Un student în drept, indiferent dacă estedintr-o universitate a unui stat în care dreptulapar ine sistemului romano-germanic sau celuițde common-law, trebuie să se concentreze pestăpânirea normelor juridice ce in de sistemulțsău na ional. Preeminen a dreptului na ional esteț ț țun fenomen destul de recent. Privit dinperspectivă istorică, în Europa a trebuit să seproducă marile codificări na ionale din secolulțal XIX-lea care să abordeze studiul comun aldreptului roman, ce constituia, dupăredescoperirea sa la Bolonia, în secolul alXI-lea, fondul comun al studiilor juridice dinfacultă ile de drept europeneț 29. Abia dupăadoptarea marilor codificări napoleonienefranceze începând cu anul 1804, codul civil din1900 i toate codificările care s-au inspirat dinșaceste mari modele, învă ământul juridicțeuropean efectuează revolu ia sa na ională.ț țProfesorii de drept s-au concentrat pe studiulcodurilor din ările lor cu abordare exegetică ațcărei caracteristică a fost studierea literei legii ișnu a spiritului ei30. Evolu ia societă ii a dus laț ținterna ionalizarea i europenizarea dreptului.ț șCu toate acestea modelul de învă ământțuniversitar juridic a evoluat foarte pu in. Toatețtransformările intervenite în dreptulinterna ional i în dreptul european au dus laț șcrearea unui drept transna ional, expresia ceațmai vizibilă reprezentând-o evolu ia dreptuluițeuropean al drepturilor omului sau prioritateadreptului Uniunii Europene fa ă de dreptulțna ional al statelor membre. Aceste transformărițau loc cu utilizarea metodei na ionale ațînvă ământului juridic i aceasta, cu atât maiț șmult cu cât armonizarea dreptului european cual statelor membre ale Uniunii tinde să se

27 Ibidem.28 Ibidem.29 A se vedea J. F. Gerkens, Droit privé comparé,Bruxelles, Larcier, 2007. apud Safia Bouabdallah, loc.cit., p. 794; A se vedea i ș I. Moroianu Zlătescu,Codification in the field of human rights, in Codificationin international perspective, Springer, New York, 2014, p.355 i urm. ș30 A se vedea Safia Bouabdallah, loc. cit., p. 795.

consolideze. De exemplu, interpretarea legiina ionale se face din ce în ce mai mult la nivelulțstandardelor europene i pare chiar să devină,șîntr-un anumit mod, o operă jurispruden ialățcomună datorită procesului de „dialog dintrejudecători” ini iat de numeroase jurisdic iiț țsupreme i cur i constitu ionale din stateleș ț țeuropene31.

La finalizarea studiilor universitare,proaspătul jurist trebuie să aibă atât o pregătirefoarte bună în dreptul na ional cât i cuno tin eț ș ș țimportante de drept comparat i de dreptșeuropean.

Constatăm că evolu ia învă ământuluiț țuniversitar juridic sub egida Uniunii Europeneeste vizibilă chiar dacă în domeniul educa ieițcompeten ele Uniunii Europene sunt încățlimitate. Evident, trebuie men ionată Declara iaț țde la Bolonia privind spa iul european pentruțînvă ământul superior, semnată de mini triiț ședuca iei din mai multe state europene, printrețcare i România, la 19 iunie 1999. Importan a saș țeste dată de tendin a unificării diplomelor, dețcadrul european de certificare, de programele deschimb de studen i la nivelul Uniunii Europene,țde crearea unor institu ii specializate înțformarea în dreptul european cum ar fi InstitutulEuropean de la Floren a, Colegiul European dețla Bruges .a., de schimburile de studen i, deș țprofesori dintre universită ile din diferite statețeuropene, de diplome bina ionale, de diplomețpar ial în străinătate, de ini iativele destinate săț țfaciliteze circula ia studen ilor i profesorilor.ț ț ș

Facultă ile de drept au, în general, înțprograma lor atât cursuri de drept comparat, dedrept european cât i de drept interna ional,ș țdesigur, atât în programa universitară, cât i înșcadrul studiilor speciale de masterat.

A a cum se arătăș în doctrină32, există, evidenti proiecte universitare privind învă ământulș ț

transsistemic dar acestea sunt foarte costisitoarei nu de pu ine ori facultă ile au renun at la eleș ț ț ț

sau au cerut concursul financiar al unor institu iițeuropene sau interna ionale.ț

În literatura juridică33 se eviden iază faptul cățînvă ământul transsistemic reprezintă „rupturațdesna ionalizării învă ământului juridic”,ț țprofesorii mergând spre abandonarea

31 A se vedea Le dialogue des juges, Actes du colloqueorganisé le 28 avril 2006 á l’Université libre de Bruxelles,Bruylant, Bruxelles, 2007. 32 A se vedea Safia Bouabdallah, loc. cit., 795.33 Ibidem

10 DREPTURILE OMULUI

perspectivei na ionale eficace pentru un dreptțcare reprezintă „expresia voin ei generale a uneițna iuni” dar care este „inadaptat metamorfozelorțcontemporane”. A a cum se sus ine adeseaș ț 34

aceasta înseamnă pentru profesorii de drept săextragă din dreptul na ional particularită ile,ț țpentru a pune la dispozi ia studen ilor oț țprezentare sub forma unor „probleme generalei abstracte, deconectate de solu iile propriiș ț

dreptului pozitiv”.„Ne aflăm în fa a unei adevărate schimbări aț

paradigmei”, cum constata Safia Bouabdallah, ișaceasta cu atât mai mult cu cât acest învă ământțtranssistemic trebuie să constituie formarea debază a studen ilor în drept, ace tia urmând să seț șspecializeze abia după aceea în dreptul lorna ionalț 35.

Studentul nu mai este marcat, în acestecondi ii, atât de evident, de modul de gândire alțsistemului său na ional de drept, dar va aveațvoca ia de a gândi la nivel macrocosmicț 36.

A a cum se arată în doctrinăș 37, acest sistemî i are originea în Statele Unite ale Americiișunde există o jurisdic ie federală, i unde fiecareț șdintre cele 50 de state are un sistem juridicindependent i suveran. De asemenea, districtulșColumbia, de i face parte din sistemul federalșdispune de putere judiciară i barou propriu.șFiecare stat controlează, în aceste condi ii,țintrarea în corpul juri tilor a oricărei persoane iș șprin aceasta de ine controlul direct asuprațînvă ământului juridic din statul respectiv.țDesigur, aceasta în măsura în care scopulînvă ământului juridic constă în pregătireațabsolven ilor pentru a practica dreptul pe planțlocal. Fac excep ie unele state cum ar fițCalifornia i New York unde există un controlșindirect substan ial asupra educa iei juridiceț țna ionale pentru că există o pia ă mare aț țlocurilor de muncă în domeniul dreptului i vinșjuri ti i din alte state să practice aiciș ș 38 i aușdecis să introducă, acum mai bine de 20 de ani,cursuri specifice învă ământului transsistemic.țÎnvă ământul juridic american reflectă atâtț

34 Ibidem.35 Ibidem.36 Ibidem.37 A se vedea, Frank K. Upham, The internationalizationof Legal Education: National Report for the United Statesof America for the XIX en Comparative Law Congres,Viena, 2014 in the American Journal of Comparative Lawvol. 62, p. 97 i urm. ș38 Ibidem.

faptul că facultă ile de drept asigură educa iaț țviitorilor lideri politici i a viitorilor birocra i câtș ți acela că o mare parte din studen i au ambi iiș ț ț

politice. Nu există a a zise „ coli de gândire” înș șprivin a felului în care diverse state americanețsă admită juri ti, de exemplu avoca i, cuș țpregătire în afara Statelor Unite, care să practiceprofesia în SUA. Chiar autorită ile baroului dințstatul New York au limitat accesul avoca ilorțforma i în străinătate impunându-le unțreziden iat prealabil în cadrul unui programțspecial sau impunându-le să urmeze cursuri decommon-law. Dar, aten ia dreptului străin existăți ea se pliază după moda i tendin ele care seș ș ț

fac sim ite în diferite domenii, cum ar fițcomer ul exterior. De exemplu dreptul japonezțera la ordinea zilei acum treizeci de ani, acumeste cel chinezesc, mâine va putea fi celbrazilian, ceea ce deschide noi parteneriate înfunc ie de interesul existent cu statele de originețale dreptului respectiv, chiar dacă în exempleledate de noi dreptul din aceste ări apar ineț țsistemului de drept romano-germanic39. Dinexemplul dat rezultă că unele domenii sunt maiglobale decât altele. Două exemple suntsugestive cel al finan elor i cel al drepturilorț șomului. Un altul, care în parte, ine i deț șdrepturile omului este dreptul familiei. datorităglobalizării popula ieiț 40.

Drepturile omului în mod deosebit reprezintăun domeniu „interna ional” în SUA. Întrț -adevăr,termenul „drepturile omului” este rareori utilizatpentru a face trimitere la probleme interne încadrul învă ământului juridic american sau, înțsens i mai general, în cadrul discursuluișamerican. SUA poartă drapelul drepturiloromului într-un mod aparte în alte ări. O dovadățeste cu programul de burse Democra ie,țDrepturile Omului i Muncă din cadrulșDepartamentului de Stat; sau în plan privat, cumiile de proiecte ale unor funda ii de protejare ațdrepturilor omului în alte ări a a cum au fost,ț șprintre primele de acest gen, ProgrameleFunda iei Ford privind statul de drept; i deț șasemenea prin programe ale facultă ilor de dreptța a cum este Programul de Drepturile Omului alșFacultă ii de Drept Harvard i „bra ul său înț ș țpractică”, Clinica Drepturilor Omului41.

39 Ibidem.40 Ibidem.41 Ibidem.

DREPTURILE OMULUI 11

Există de asemenea, facultă i de drept care auțintrodus mai multe cursuri cu elemente de dreptinterna ional i/sau de drept comparat. Unț șexemplu este cursul de drept transna ional de lațUniversity of Michigan Law School42 care aintrodus i un program de studii al dreptuluișjaponez.

În literatura de specialitate s-a arătat că, de ișnu este o practică uzuală, acordarea de licen ățcu dublă specializare reprezintă o realitate.Astfel, Facultatea de Drept Columbia pune ladispozi ie mai multe programe cu dublățspecializare împreună cu institu ii europene.țDouă dintre acestea sunt programe de patru anicu Université Paris I Panthéon-Sorbonne i cușUniversitatea din Londra. Celelalte posibilită ițoferite de Columbia sunt programe cu dublăspecializare Juris Doctor (JD)43/Master ofLaws(LLM)44 cu institu ii britanice, franceze iț șgermane care nu dau posibilitatea intrării înbaroul străin. Majoritatea unor astfel deprograme se desfă oară în Europa dar numărulșcelor care se desfă oară în alte păr i ale lumiiș țeste în cre tere. De exemplu, Universitatea dinșNew York oferă programe cu dublă specializareJD/JD i respectiv LLM/LLM sau Bachelor ofșLaws (LLB)45/JD cu Universitatea dinMelbourne i cu Universitatea Na ională dinș țSingapore46.

Pentru că am men ionat mai înainte, că acumțtreizeci de ani s-a introdus în învă ământulțsuperior studiul sistemului de drept japonez,trebuie să arătăm că în ceea ce prive te predareașde cursuri de drept în altă limbă decât cea ajurisdic iei, de exemplu în limba japoneză, acestțlucru nu este ceva obi nuit dar se mai întâlne te.ș șAstfel, facultă ile de drept de la universită ileț țBoston College, Harvard, Michigan i NewșYork University au pus din când în când ladispozi ia studen ilor cursuri de cercetare iț ț ștraduceri care necesitau cuno tin e de limbaș țjaponeză47.

Raportorul american la Congresul de DreptComparat de la Viena, Frank K. Upham,sus inea că dacă pentru mul i globalizareaț țînseamnă acceptarea unor adaptări dureroase,renun area la vechi filosofii i la vechi institu ii,ț ș ț

42 Ibidem, p. 113.43 Diplomă de Doctor în drept.44 Diplomă de Master în drept.45 Diplomă de absolvent al Facultă ii de Drept.ț46 Ibidem.47 Ibidem.

renun area sau reconsiderarea unor concepte cațrasă, castă, provenien ă socială etc., în cadrulțprofesioni tilor în drept americani, dimpotrivă,ștermenul avea o conota ie pozitivă, cel pu inț țpână nu de mult. Pentru că, într-adevăr,globalizarea a deschis oportunită i interna ionaleț țunei profesii din punct de vedere istoric limitate,în mare parte, la o practică americană. Elconsideră că învă ământului juridic american ițse pot aduce critici majore care constau în costuli modul în care sunt predate deprinderileș

dobândite prin practică. Acestea pot avea unimpact negativ indirect asupra interna ionalizăriițprogramei de învă ământ, mai ales în condi iileț țîn care un număr semnificativ de facultă i dețdrept adoptă programe de învă ământ de doi ani.țÎn afară de aceasta, nu prea se poate aduce vreocritică interna ionalizării în sine. Este de luat înțconsiderare remarca raportorului american careafirmă că în ce prive te „americanizarea”șStatelor Unite, este prea târziu să se mai facăceva în această privin ă în ară i, a a cum amț ț ș șarătat, avoca ii americani salută i chiar încearcăț șsă înlesnească „americanizarea” altor jurisdic ii,țmai ales în domeniul drepturilor omului.Evident, era de a teptat interesul autoruluișpentru interna ionalizarea învă ământuluiț țjuridic. Acesta se pronun ă în favoareaținterna ionalizării ca politică de adoptat pentruțpropria sa facultate i pentru învă ământulș țjuridic american în general, din mai multemotive, inclusiv acela că ea va produce avoca iți cetă eni mai bine instrui i i mai sofistica i,ș ț ț ș ț

dar i practicieni mai buniș 48.Un alt exemplu îl constituie Canada care, cu

zece provincii i trei teritorii fără autoguvernare,șunde se aplică sistemul na ional a avut, totu i, oț șexperien ă reu ită la Facultatea de Drept aț șUniversită ii McGill din Montreal. Aicițfunc ionează cu succes de mai bine de unțdeceniu învă ământ superior juridicțtransistemic49. Întrucât în Canada este un dreptmixt, unele provincii au norme de common-law,iar dreptul din Quebec face parte din sistemulromano-germanic. Bilingvismul i bijuridismulșau favorizat crearea din 1999 a „programuluiMcGill”, în care studen ii se confruntă cuțbijurisdismul50, dreptul civil i common-lawșfiind abordate în egală măsură, comparativ iș

48 Ibidem.49 A se vedea Safia Bouabdallah, loc. cit., p. 801.50 Ibidem, p. 804.


critic, în final studen ii să poată să se mi te u orț ș șdintr-un sistem de gândire juridică în altul, chiardacă nu sunt atât de apropriate între ele51 .

În Europa, a a cum se arată în doctrină,șOlanda, stat al cărui drept face parte dinsistemul de drept romano-germanic, a fost primacare a introdus învă ământul universitar juridicțtranssistemic la Facultatea de Drept European(European Law School) de la Maastricht, înanul 2006, introducând studiile universitaretranssistemice, apoi pe parcurs introducând ișmasterate de studii europene. Din 2013Universitatea din Tilburg a procedat în acela ișmod introducând studii universitare de licen ă înț„Drept global”. De asemenea, Facultă ile dințLeida, Utrecht, Amsterdam au introdus deasemenea cursuri de drept european52.

Astfel, la nivelul Facultă ii de Drept dințLuxemburg s-a analizat modul în care aceastatrebuie să- i adapteze în epoca globalizăriișprograma universitară. S-a ajuns în acestecondi ii la concluzia că se impune ca regulă unțînvă ământ transsistemic, iar ca excep ieț țînvă ământul na ional clasic.ț ț

O axă prioritară a sistemului de pregătire aviitorilor juri ti trebuie să fie reprezentată deș„forma ia judiciară europeană”, în legătură cuțcare asistăm în prezent la emergen a uneițadevărate strategii unional-europene53.

În aceste condi ii studen ii trebuie să înve e săț ț țanalizeze i să combine texte de lege, doctrină,șjurispruden ă aplicabile unor situa ii de faptț ț 54.

Cunoa terea legii străine este esen ială pentruș țstuden i, ea reprezintă o premisă necesară atâtțpentru o mai bună în elegere a propriului sistem ț

51 Ibidem.52 A se vedea Safia Bouabdallah, loc. cit., p. 805-809.53 A se vedea G. Payan, Émergence d’une strategieeuropéenne en matiére de formation judiciare, în „Revuetrimestrielle de droit européen”, janvier-mars 2014, p.39-71, apud Mircea Du uț , Dreptul: între ipostazeteoretice i avatarurile mondializăriiș , Ed. UniversulJuridic, Bucure ti, 2014, p. 222. ș54 A se vedea Safia Bouabdallah, loc. cit., p. 809 i urm.ș

de drept, a perfec ionării lui, premisă necesarățdar nu i suficientă, deoarece simpla cunoa tereș șa unei legisla ii străine, neînso ită de un studiuț țcomparativ cu propria legisla ie nu poate duce lațrezultate însemnate. Diversitatea sistemelorjuridice existente în lume este considerabilă ișde aceea este esen ial. „să compari numai ceeațce este comparabil”, a a cum s-a precizat înșdoctrină55. „Nu îi este permis unei culturi cuvoca ie la universalitate, cum astfel este ceațromânească, să ignore înfă i area juridică aț șlumii, să se priveze de orizonturi vaste pe carele deschide, alături de studiul modului în caretrăiesc, produc, creează i gândesc popoarele,șcunoa terea valorilor juridice fundamentale aleșacestora”56.

Învă ământul superior juridic actualțpresupune ca înse i cadrele didactice să aibă oșpregătire juridică transsistemică. Desigur, pentrua fi tot timpul la curent cu evolu ia legisla iei,ț țdoctrinei, jurispruden ei, acestora le suntțnecesare cuno tin e în domeniul limbilorș țstrăine, cel pu in a limbilor de circula ieț ținterna ională sau măcar europeană. Dețasemenea, se impune o strânsă legătură întrefacultă ile de drept i institu iile na ionale pentruț ș ț țdrepturile omului, institu iile i agen iile Uniuniiț ș țEuropene, Consiliul Europei i ONU,școoperarea acestora fiind deosebit de utilă înpregătirea viitorilor juri ti, o dovadă fiind chiarșevolu ia cercetărilor tiin ifice i a modului deț ș ț șpredare a disciplinei „protec ia juridică ațdrepturilor omului” i introducerea unei noișdiscipline a „dreptului comparat al drepturiloromului”.

55 A se vedea V. D. Zlătescu, Geografie juridicăcontemporană. Introducere în teoria marilor sisteme dedrept, Editura tiin ifică i Enciclopedică, 1981, p. 13.Ș ț ș56 Ibidem.


IMIGRAREA I INTEGRAREA MIGRAN ILORȘ Ț . STATUL MEMBRURESPONSABIL PENTRU EXAMINAREA UNEI CERERI DE

PROTEC IE INTERNA IONALĂ I ACCESUL EFECTIV LA OȚ Ț ȘPROCEDURĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ*

CATRINEL BRUMAR**

ABSTRACT:The Dublin Mechanism III (Regulation 604/2013 of the European Parliament and of the Council, which replaced

with some amendments the previous mechanism Dublin II) contributes to the recognition of the right of access toasylum procedures in the EU and responds, by this contribution, to two requirements: Each applicant is entitled toasylum procedures in the EU and each applicant is entitled to a single asylum procedure.

Such a mechanism to ensure the implementation of these requirements makes use of two instruments: the concept ofa responsible state for examining an application for international protection and the hierarchical identification criteria ofthis state.

The implementation of the Dublin mechanism is based on the presumption that in the course of the asylumprocedure, the fundamental rights are respected in all 28 European Union member states.

However, the simple character of the presumption recognized by European case law indicates some constructiondeficiencies of the mechanism which until now have been only partially corrected by reforming regulation.

Keywords: immigration, asylum, border control, integration of migrants, international protection, access to asylumprocedures, the State responsible.

RÉSUMÉ:Le Mécanisme Dublin III (règlement 604/2013 du Parlement européen et du Conseil, qui a remplacé avec quelques

modifications le mécanisme précédente Dublin II) contribue à la reconnaissance du droit d’accès aux procédures d’asiledans l’UE et répond, par cette contribution , à deux exigences: Chaque candidat a droit aux procédures d’asile dansl’UE et chaque candidat a droit à une procédure d’asile unique.

Un tel mécanisme pour assurer la mise en œuvre de ces exigences fait usage de deux instruments: le concept d’unÉtat responsable de l’examen d’une demande de protection internationale et les critères d’identification hiérarchiques decet état.

La mise en œuvre du mécanisme de Dublin est basée sur la présomption que dans le cadre de la procédure d’asile,les droits fondamentaux sont respectés dans tous les 28 États membres de l’Union européenne.

Cependant, le caractère simple de la présomption reconnue par la jurisprudence européenne indique certains défautsde construction du mécanisme qui jusqu’à présent ont été que partiellement corrigée par la réforme de laréglementation.

Mots-clés: immigration, asile, contrôle des frontières, l’intégration des migrants, la protection internationale, l’accèsaux procédures d’asile, l’État responsable.

Crearea unui sistem european de azil.Dreptul Uniunii Europene, a a cum s-așconsolidat prin adoptarea celei de-a douagenera ii de reglementări de drept derivat, pețbaza principiilor aprobate de Consiliul Europeande la Tampere, a realizat, la nivel legislativ,confirmarea sistemului european comun de azil(SECA), întemeiat pe aplicarea integrală ișglobală a Conven iei de la Geneva i peț șobliga iile care rezultă din instrumentele privindțdrepturile omului.**

Potrivit Tratatului de instituire a Comunită iițEuropene, a a cum a fost modificat prin Tratatulșde la Amsterdam, s-a transferat în domeniul de

*Lucrarea de cercetare postoctorală în cadrul proiectului„Burse doctorale i postodoctorale pentru tinerișcercetători în domeniile tiin e politice, tiin eȘ ț Ș țadministrative, tiin ele comunicării i sociologie”,Ș ț șintegrat în domeniul major de interven ie 1.5. „Programețdoctorale i post-doctorale în sprijinul cercetării”, contractșPOSDRU/159/1.5/S/134650.** Cercetător tiin ific.ș ț

competen ă al Comunită ilor realizarea acestuiț țregim comun european în domeniul azilului.Semnifica ia acestui demers, devenit absolutțnecesar după realizarea Pie ei Comune iț șeliminarea frontierelor între statele membre, afost clarificată de Consiliul European reunit laTampere, în 15-16 octombrie 1999, care astabilit coordonatele de elaborare pentru aasigura crearea acestui regim comun:determinarea statului responsabil pentruexaminarea fiecărei cereri de azil, stabilirea destandarde comune pentru procedura deexaminare a cererii i de norme minimale pentruștratarea solicitan ilor de azil i de acordare aț șstatutului de refugiat1.

Lista de măsuri trebuie în eleasă în contextulțmai larg descris de Consiliul European. Astfel,

1A se vedea H. Battjes, The Common European AsylumSystem: The First Stage, în J.-Y. Carlier, Ph. de Bruycker(dir.), Actualité du droit européen de l’immigration et del’asile, Bruylant, Bruxelles, 2005, p. 33-35.


potrivit Concluziilor Pre edin ieiș ț 2, datepublicită ii urmare Consiliului European dinț15-16 octombrie 1999, Uniunea Europeană aveanevoie de o abordare cuprinzătoare cu privire lamigra ie pentru a acoperi chestiunile politice, dețdrepturile omului i referitoare la dezvoltare înșările de origine i de tranzit. În consecin ă, înț ș ț

politica comună a Uniunii chestiunile deimigra ie i azil, care sunt distincte, trebuieț ștratate în mod interdependent, pentru ogestionare mai eficientă a fluxului imigra iei, înțcooperare strânsă cu ările de origine i deț ștranzit, inclusiv prin furnizarea de asisten ă înțvederea promovării întoarcerii voluntare a celorcare au solicitat ini ial azil în cadrul Uniunii.țConcluziile continuă reafirmând, în materiaazilului, importan a pe care Uniunea i stateleț șsale membre o acordă respectului absolut pentrudreptul de a căuta azil, precum i faptul cășdezvoltarea Sistemului European Comun deAzil trebuie să se fundamenteze pe aplicareadeplină a Conven iei de la Geneva din 1951,țpentru ca nimeni să nu poate fi returnat într-unloc unde poate fi persecutat.

Descriind etapele de dezvoltare a SistemuluiEuropean Comun de Azil, Concluziile de laTampere în paragraful 14 identifică două faze:cea pe termen scurt, caracterizată într-un modglobal prin sintagmele „standarde minimecomune” i „apropiere” i cea pe termen mediuș șspre lung, care ar urma să genereze ca rezultat oprocedură de azil comună, cu un standarduniform pentru persoanele cărora li se acordăazil. Un element adi ional era reprezentat dețadoptarea unui statut de protec ie temporară înțcaz de aflux masiv.

Concluziile Pre edin iei Consiliuluiș țEuropean de la Sevilla, derulat în 21-22 iunie2002, care tratează chestiunile migra iei iț șazilului în aceea i idee de interdependen ă,ș țsubliniază conformitatea politicii în domeniulazilului cu conven iile interna ionale, punând-oț țînsă în balan ă cu necesitatea dezvoltării uneițac iuni ferme pentru combaterea imigra ieiț țilegale i a traficului de persoane. ș

Un element suplimentar important l-areprezentat i adoptarea Cartei DrepturilorșFundamentale în Uniunea Europeană, care înarticolul său 18 include dreptul de azil, în Titlul

2 Disponibile pe adresa electronică http://www.europarl. europa. eu/summits/tam_en.htm, consultate ultima oară la29 iulie 2012.

II dedicat „Libertă ilor”: „Dreptul de azil estețgarantat cu respectarea normelor prevăzute deConven ia de la Geneva din 28ț iulie 1951 i deșProtocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutulrefugia ilor i în conformitate cu Tratatulț șprivind Uniunea Europeană i cu Tratatulșprivind func ionarea Uniunii Europeneț(denumite în continuare „tratatele”)”.

În acest context se dezvoltă reglementareaUniunii Europene în materia azilului; dincolo dereafirmarea constantă a respectării i aplicăriișdepline a Conven iei de la Geneva, comunicărilețulterioare ale Comisiei, dar i cele douășprograme – Haga, privind întărirea libertă ii,țsecurită ii i justi iei în Uniune i Stockholm,ț ș ț șpentru o societate deschisă i sigură în slujba iș șpentru protec ia cetă enilor, se preocupăț țprioritar de asigurarea nevoilor refugia ilor câtțmai aproape de locul lor de origine i deșasigurarea unei intrări ordonate i controlate înșUniune a acestora, pentru a preveni, pe de oparte migra ia ilegală i pe de altă parte, abuzulț șde procedură, conturându-se tot mai puternicideea de cooperare în exterior pentru o bunăgestiune a sistemului în interior.

În urmărirea planului de realizare a acestuiregim comun european în domeniul azilului aufost adoptate într-o primă etapă reglementărileunionale de apropiere i creare de standardeșminimale comune pe cele patru aspecte:

- stabilirea criteriilor i mecanismelor deșdeterminare a statului membru responsabil deexaminarea unei cereri de azil prezentateîntr-unul dintre statele membre de către unresortisant al unei ări ter e, prin Regulamentulț țnr. 343/2003, cunoscut i sub denumirea deș„Dublin II”3

- stabilirea de norme minimale pentruprimirea solicitan ilor de azil în statele membre,țprin Directiva 2003/ 9/CE4

- stabilirea standardelor minimereferitoare la condi iile pe care trebuie să lețîndeplinească resortisan ii ărilor ter e sauț ț ț

3 Regulamentul (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor i mecanismelorșde determinare a statului membru responsabil deexaminarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintrestatele membre de către un resortisant al unei ări ter e,ț țpublicat în JO nr. L 50 din 25 februarie 2003.4 Directiva 2003/9/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003referitoare la normele minimale pentru primireasolicitan ilor de azil în statele membre, publicată în JO nr.ț31 din 6 februarie 2003.


http://www.europarl.europa.eu/summits/tam_en.htm

http://www.europarl.europa.eu/summits/tam_en.htm

apatrizii pentru a putea beneficia de statutul derefugiat sau persoanele care, din alte motive, aunevoie de protec ie interna ională i referitoareț ț șla con inutul protec iei acordate, prin Directivaț ț2004/ 83/CE5 iș

- stabilirea de norme minimale privindprocedura de acordare i de retragere a statutuluișde refugiat în statele membre, prin Directiva2005/85/CE6.

De asemenea, pentru reglementarea protec ieițtemporare, a fost adoptată Directiva 2001/55/CEa Consiliului din 20 iulie 2001 privindstandardele minime pentru acordarea protec ieițtemporare, în cazul unui aflux masiv depersoane strămutate, i măsurile de promovare așunui echilibru între eforturile statelor membrepentru primirea acestor persoane i suportareașconsecin elor acestei primiriț 7.

După adoptarea legisla iei ini iale, destinatăț țetapei de apropiere a standardelor, este adoptatTratatul de la Lisabona de modificare aTratatului privind Uniunea Europeană i așTratatului de instituire a Comunită ii Europene,țsemnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007.Potrivit Tratatului privind func ionarea UniuniițEuropene, a a cum a fost modificat prin Tratatulșde la Lisabona, articolul 78 indică faptul căUniunea dezvoltă o politică comună îndomeniul azilului, al protec iei subsidiare i alț șprotec iei temporare, cu scopul de a oferi unțstatut corespunzător oricărui resortisant dintr-unstat ter care are nevoie de protec ieț ținterna ională i de a asigura principiulț șnereturnării. În conformitate cu alineatul 2 alarticolului, regimul unitar de azil este instituit înfavoarea resortisan ilor ărilor ter e, valabil înț ț țtoată Uniunea, regimul unitar de protec iețsubsidiară este destinat resortisan ilor ărilorț țter e care, fără să ob ină azil european, auț țnevoie de protec ie interna ională, iar sistemulț ț

5 Directiva 2004/83/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004privind standardele minime referitoare la condi iile pețcare trebuie să le îndeplinească resortisan ii ărilor ter eț ț țsau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul derefugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie deprotec ie interna ională i referitoare la con inutulț ț ș țprotec iei acordate, publicată în JO nr. L 304 din 30țseptembrie 2004.6 Directiva 2005/85/CE a Consiliului din 1 decembrie2005 referitoare la normele minimale privind procedurade acordare i de retragere a statutului de refugiat înșstatele membre, publicată în JO nr. 326 din 13 decembrie2005.7 Publicată în JO nr. L 212 din 7 august 2001.

comun de protec ie temporară vizeazățpersoanele strămutate în cazul unui afluxmasiv8.

După cum men ionam, această primă etapățavea o finalitate redusă în timp, scopul fiindacela de a atinge un regim european cu oprocedură comună de azil i un statut uniformșpentru beneficiarii de protec ie interna ională.ț țAstfel, începând cu anul 2008, actele normativeini ial adoptate au fost deja abrogate pentru a fițînlocuite cu o legisla ie mai avansată.ț

Directiva 2004/83/CE a Consiliului a fostabrogată prin Directiva 2011/95/UE aParlamentului European i a Consiliului dinș13 decembrie 2011 privind standardelereferitoare la condi iile pe care trebuie să lețîndeplinească resortisan ii ărilor ter e sauț ț țapatrizii pentru a putea beneficia de protec ieținterna ională, la un statut uniform pentruțrefugia i sau pentru persoanele eligibile pentruțob inerea de protec ie subsidiară i la con inutulț ț ș țprotec iei acordate a fost deja adoptatăț 9;Regulamentul nr. 343/2003 a fost înlocuit deRegulamentul (UE) nr. 604/2013 alParlamentului European i al Consiliului deșstabilire a criteriilor i mecanismelor deșdeterminare a statului membru responsabil deexaminarea unei cereri de azil prezentateîntr-unul dintre statele membre de către unresortisant al unei ări ter e sau un apatridț ț(Reformare)10, cunoscut sub denumirea DublinIII, Directiva 2005/85/CE a fost înlocuită deDirectiva 2013/32/UE a ParlamentuluiEuropean i a Consiliului privind procedurileșcomune de acordare i retragere a statutului deșprotec ie interna ională (Reformare)ț ț 11, iarDirectiva 2003/9/CE a fost înlocuită deDirectiva 2013/33/UE a Parlamentului europeani a Consiliului de stabilire a ș standardelor pentru

primirea solicitan ilor de protec ie interna ionalăț ț ț(Reformare)12.

Determinarea statului membru respon-sabil pentru examinarea unei cereri deprotec ie interna ională: de la Conven ia deț ț țla Dublin la Regulamentul Dublin III. Dupăcum am arătat mai sus, crearea unui regim

8 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Migration and Law, IRDO, Bucure ti, 2014, p. 5 i urm.ș ș9 Publicată în JO nr. L 337 din 20 decembrie 2011.10 Publicat în JOCE nr. 180 din 29 iunie 2013.11 Publicată în JOCE nr. 180 din 29 iunie 2013. 12 Publicată în JOCE nr. 180 din 29 iunie 2013.


comun european de azil implică adoptarea unuicadru legislativ unitar pe trei dimensiuni:asigurarea examinării cererii de azil, standardecomune ale examenului procedurii i unștratament corespunzător pentru solicitan ii dețazil în timpul examinării cererii lor. Cea dintâidintre aceste dimensiuni, i anume asigurareașunui examen al cererii de azil, a beneficiatprima de preocuparea statelor membre aleComunită ii Europene; după reglementareațini ială prin Conven ia de la Dublin referitoareț țla determinarea statului responsabil deexamenul unei cereri de azil prezentate într-unuldin statele membre ale Comunită ilor Europene,țsemnată la Dublin la 15 iunie 1990 i intrată înșvigoare la 1 septembrie 1997 13, a făcut obiectulunui act de drept derivat al Comunită iițEuropene, respectiv Regulamentul nr. 343/2003din 18 februarie 2003, cunoscut i subșdenumirea de „Dublin II”.

De la reglementarea conven ională lațexercitarea competen elor legislativețcomunitare. Conven ia de la Dublin s-a înscrisțîn preocuparea statelor membre de a armonizapoliticile i dreptul azilului în Europa. Op iuneaș țde la acel moment a statelor membre pentru uninstrument conven ional se explică prin aceeațcă, la data încheierii sale, în sfera competen elorțcomunitare nu intra domeniul azilului i alșregimului vizelor – prin care să se asigure pe deo parte fiecărui solicitant de azil că cererea va fiexaminată în cel pu in un stat membru, iar pe dețaltă parte, să se stabilească în mod clar statulmembru responsabil de examinarea acesteicereri, i pe cale de consecin ă statulș țrăspunzător de men inerea unei situa ii deț țimigrare ilegală prin întârzierea sau tolerarea peteritoriul său a unor resortisan i ai unor statețter e cu situa ie neconformă reglementărilorț țna ionaleț 14.

În contextul adoptării Tratatului de la

13 Conven ia a fost publicată în JOCE nr. 254 din 19 țaugust 1997.14 Astfel prin Tratatul de la Roma (1958) politicilena ionale de imigrare constituiau doar o componentă ațcooperării între statele membre. Este adevărat că prinActul Unic European (1987) se poate considera că s-aini iat deja procesul de armonizare legislativă în acestțdomeniu, ca o consecin ă directă a suprimării controluluițfrontierelor între statele membre i realizării treptate așdeplinei libertă i de circula ie a cetă enilor acestor state;ț ț țtotu i, la acel moment realizarea unei politici comune înșmaterie de azil nu era posibilă decât prin cooperareinterguvernamentală.

Amsterdam, Consiliul European reunit laTampere în perioada 15-16 octombrie 1999 adecis crearea unui regim comun european înmateria azilului. Astfel, în conformitate cuprevederile Capitolului IV al Tratatului de laAmsterdam, politicile na ionale referitoare lațimigrare, azil ca i toate celelalte măsuri privindșlibera circula ie a persoanelor deveneauțsubordonate actelor comunitare, adoptate înconformitate cu articolul 249 al Tratatului. Prinaceste inova ii, Comunitatea a dobânditțcompeten e de reglementare în domeniulțformulării unei politici comune privitoare la azili imigrare, iar în exercitarea acestorș

competen e, Consiliul Uniunii Europene ațadoptat Regulamentul „Dublin II”.

O primă observa ie preliminară asuprațcon inutului celor două instrumente –țconven ional i de drept comunitar – remarcăț șmultiplele elemente comune acestora. Cuexcep ia schimbării bazei legale, modificărilețaduse de „Dublin II” nu afectează fundamentalstructura de bază creată prin Conven ia de lațDublin. Astfel, dacă reglementarea cunoscută ișsub numele de „Dublin I” avea o sursăconven ională – un acord între statele membre -,țregulamentul reprezintă un izvor derivat dedrept comunitar, care se bucură de aplicabilitateimediată i directă i se aplică prioritar fa ă deș ș țorice alt act normativ sau din care ar rezultapentru un stat membru vreo obliga ie. ț

Fără a renun a la principiile stabilite dețConven ia de la Dublin, în special ideea că oricețsolicitant de azil în Uniunea Europeană vabeneficia de examenul cererii sale de către unstat membru al Uniunii Europene,reglementarea comunitară reflectă schimbareaoperată prin modificarea con inută în Tratatul dețla Amsterdam, întrucât, consideră institu iilețcomunitare, prin crearea unui spa iu de libertate,țsecuritate i justi ie, în care libertatea deș țcircula ie a persoanelor este garantată prințdispozi iile tratatelor institutive, fiecare statțmembru poartă răspunderea fa ă de toatețcelelalte state membre pentru ac iunile sale iț șmodul în care reglementează intrarea i sejurulșpersoanelor provenind din state ter e i trebuieț șsă î i asume consecin ele care pot rezulta dintr-oș țanumită reglementare în conformitate cu spiritulde solidaritate i cooperare care caracterizeazășraporturile statelor membre în Uniune.

Potrivit Conven iei din 1990, pentru a evitaț


ca un solicitant de azil să nu a tepte o perioadășnerezonabilă decizia asupra cererii sale, dar ișpentru a garanta că niciun solicitant nu va firetrimis succesiv dintr-un stat membru în altulfără ca unul dintre aceste state să se recunoascăcompetent să o examineze, s-a consideratnecesară instituirea unui set de criterii dedeterminare a statului responsabil. Obiectivulatât de generos exprimat prin preocuparea caorice solicitant de azil să beneficieze de unexamen al cererii sale de o manieră substan ialăți rapidă este prezent în preambulul Conven iei,ș ț

dar i în articolul său 2, potrivit cu care stateleșmembre păr i se angajează ca orice solicitant dețazil să beneficieze de acest examen. Celălaltobiectiv, de i nu este introdus din preambul,șapare de asemenea clar în articolul 2 – un singurstat membru va proceda la examinarearespectivei cereri, pentru a elimina fenomenulde asylum shopping i a consolida astfelșeficien a sistemului, iar acel stat responsabil vațfi identificat pe baza criteriilor de determinare,aplicate în ordinea în care sunt prezentate înConven ie, altfel spus ierarhizate pentru a evitațatât conflicte negative cât i pozitive deșcompeten ă. ț

Criteriile, în ordinea prezentării, pot figrupate în două mari categorii: criterii carevizează men inerea sau refacerea unită iiț țfamiliale i criterii care valorificășresponsabilitatea statului membru înpătrunderea pe teritoriul comun sau acceptareaprezen ei respectivului solicitant pe teritoriulțcomun al statelor membre păr i. Alături dețaceste categorii, regăsim clauza tip plasă desiguran ă i cele două clauze discre ionare –ț ș țclauza de suveranitate i clauza umanitară, careșpermit unui stat să î i asume, chiar dacă nu esteșdeterminat ca fiind statul membru responsabil,examenul unei cereri de azil.

Prima categorie de criterii vizează tratareaunei cereri de azil formulate de un solicitant decătre statul în care acesta are un membru defamilie, care este deja recunoscut ca refugiat decătre acel stat i unde membrul de familie î i areș șre edin a legală; aplicarea criteriului, careș țasigură unitatea de practică – cererea de azil vafi tratată de acelea i autorită i care au evaluat iș ț șcererea admisă a membrului de familie, încondi iile în care de cele mai multe orițcircumstan ele care au determinat refugiul unuițmembru de familie rămân valabile i pentruș

situa ia solicitantului ulterior, este dublu limitatăț– pe de o parte de interpretarea restrictivă datăno iunii de membru de familie, care nu poate fițdecât so ul sau copilul minor necăsătorit alțsolicitantului de azil sau mama sau tatălsolicitantului, dacă acesta este un minornecăsătorit, pe de altă parte de consim ământulțambelor persoane în cauză, atât solicitantul deazil cât i membrul de familie. ș

Cea de-a doua categorie de criterii, careintervine dacă prima categorie nu î i găse teș șaplicabilitatea, are în vedere, arătam,valorificarea responsabilită ii unui stat membruțcare a emis un permis de edere sau o viză înșfavoarea solicitantului de azil, a permis trecereailegală a frontierelor sale de către solicitant saua permis ederea acestuia pe teritoriul său celșpu in 6 luni înaintea formulării cererii de azil,țstatul membru responsabil de controlul intrăriistrăinilor pe teritoriul statelor membre sau statulmembru unde solicitantul a formulat cererea deazil, după ce a străbătut teritoriul unui alt statmembru, dacă pentru pătrunderea pe teritoriulambelor state solicitantul era exonerat deob inerea unei vize, în final statul membru în alțcărui aeroport străinul a solicitat azil în timpultranzitului.

Criteriul care permite ca o cerere de azil, cenu poate fi alocată potrivit criteriilor de mai sus,să nu rămână neexaminată, i pe care l-amșintitulat plasa de siguran ă, prevede că estețresponsabil primul stat membru în care străinulformulează cererea de azil.

Este de remarcat că în economia acesteiprime reglementări de determinare a statuluimembru responsabil, cea mai mare importan ă oțau criteriile referitoare la accesul pe teritoriu iștolerarea pe teritoriu de către un stat membru;criteriile privind unitatea familială au oaplicabilitate limitată din cauza ipotezei lor, carevizează doar situa ii în care un membru dețfamilie în viziunea restrânsă a Conven iei estețdeja recunoscut ca refugiat în alt stat membru.

Pentru a atenua absen a unei preocupări maițmarcate pentru a asigura identifficarea unui statmembru cu care solicitantul de azil să aibămăcar minime legături, Conven ia permite, prințclauza de suveranitate, ca un stat membru săaibă dreptul să examineze o cerere de azil chiardacă acest examen nu intră în responsabilitateasa potrivit criteriilor de determinare i dacășsolicitantul acceptă această preluare a


examenului cererii sale. Retrospectiv, s-aafirmat că aplicarea clauzei de suveranitate vizasitua ii umanitare i de compasiune, însă celț șpu in în reglementarea conven ională, eraț țreglementată i o clauză umanitară, potrivit cușcare pentru motive umanitare, întemeiate maiales pe ra iuni familiale sau culturale, orice statțmembru parte putea examina o cerere de azil înafara stabilirii responsabilită ii sale pentruțaceastă analiză, de asemenea cu consim ământulțpersoanei în cauză. Din acest motiv, apreciem,doar cu o valoare istorică, faptul că pentru a nuse suprapune cu clauza umanitară, ra iunile dețintroducere a clauzei de suveranitate trebuia săfie diferite i aveau în vedere motive de ordinșpolitic sau salvgardarea unei minime libertă i dețapreciere cu privire la modul în care celelaltestate membre păr i la Conven ie î i îndeplineauț ț șobliga iile în temeiul Conven iei de la Genevaț țprivind statutul refugia ilor din 21 iulie 1951. ț

Tot cu valoarea retrospectivă, este aproapeîngrijorător cum redactorii Conven iei nu auțacordat o importan ă sporită situa ieiț țsolicitan ilor de azil minori, al căror interesțsuperior este ignorat de reglementare, de ișConven ia Na iunilor unite privind drepturileț țcopilului fusese deja adoptată la momentulelaborării textului.

Conven ia, de i elaborată în 1990, a intrat înț șvigoare târziu i nu a beneficiat de o lungășexisten ă, fiind relativ rapid înlocuită cuțRegulamentul nr. 343/2003, Dublin II. Dinaceste considerente, am ales să nu examinezseparat pentru instrumentul conven ionalțcriticile formulate, ci să le evaluez mai cu seamăpe cele formulate după intrarea în vigoare aRegulamentului Dublin II. Un alt motiv pentruacest demers îl constituie i reluarea nucleuluișde reglementare referitor la criterii elaborat înConven ie de Regulament. ț

Regulamentul Dublin II confirmă încă dinpreambul dorin a Consiliului de a men ineț țprincipiile pe care s-a fundamentat Conven iațdin 1990. Nu este astfel surprinzător că setul decriterii nu a suferit o reformă, ci doar oîmbunătă ire i unele precizări; poate fi însăț șsurprinzător faptul că dispozi iile discre ionareț țcare completează setul de criterii i-au văzut,șprin detalierea manierei de aplicare, cel pu in lațnivel teoretic, restrânsă aplicabilitatea.

Regulamentul operează tot cu un set decriterii ierarhizate, aplicabile în ordinea

enumerării lor; numărul de categorii cre te însășla trei, înaintea unită ii familiale iț șresponsabilitatea pentru pătrundereasolicitantului pe teritoriul Uniunii intervenindprotec ia minorilor neînso i i. ț ț ț

Astfel, în prima categorie, care dă expresieprotec iei minorilor neînso i i, regăsim douăț ț țcriterii de determinare a statului responsabil,primul fiind statul membru unde un membru alfamiliei minorului î i are re edin a în mod legal,ș ș țîn absen a unui membru de familie, statulțresponsabil fiind cel în care minorul i-așprezentat cererea de azil. Pentru conservareaunită ii familiale, dacă solicitantul de azil are unțmembru de familie căruia i s-a permis edereașca refugiat pe teritoriul unui stat membru sau unmembru de familie a cărui cerere de azil nu afăcut încă obiectul unei prime decizii, statulmembru în care se află membrul de familiedevine statul responsabil, sub condi iațconsim ământului solicitantului. De i oț șasemenea dispozi ie pare a oferi perspectivețpentru asigurarea unei unită i familiale i înț șconsecin ă a unei unită i de tratament înț țfavoarea solicitantului de azil, ea nu esteaplicabilă decât dacă respectvul membru defamilie este so ul solicitantului sau partenerulțsău necăsătorit într-o rela ie stabilă i doar dacăț șlegisla ia sau practica statului membru respectivțoferă cuplurilor necăsătorite un tratamentcomparabil cu cel rezervat cuplurilor căsătoritesau dacă este copilul minor al solicitantului,respectiv mama, tatăl sau tutorele atunci cândsolicitantul este minor necăsătorit. Rudeledincolo de ascenden ii, respectiv descenden iiț țde prim grad nu sunt considerate membri defamilie pentru aplicarea regulamentului.

Această categorie mai con ine un criteriu, darțcare prin pozi ionare – ultima în lista ierarhizată – ,țnu intervine decât în absen a aplicării unuiațdintre criteriile referitoare la responsabilitateapentru intrarea pe teritoriu: examinarea cererilorde azil formulate de mai mul i membri dețfamilie în acela i stat membru simultan sau lașdate destul de apropiate pentru a permite caprocedurile de examinare să se desfă oareșîmpreună revine statului pe care criteriile îlindică ca fiind responsabil pentru a prelua celmai mare număr de membri ai familiei saustatului responsabil pentru examinarea cereriicelui mai în vârstă dintre ace tia. ș

Imediat după criteriile referitoare la unitatea


familială, cu precizarea de mai sus, intervine ceade-a treia categorie de criterii; statul membruresponsabil este cel care a emis solicitantului unpermis de edere sau o viză, inclusiv în anumiteșsitua ii chiar după expirarea acestora, statul înțcare solicitantul a intrat ilegal, statul membru încare solicitantul, după intrarea ilegală, a locuitpe o perioadă de cel pu in 5 luni anteriorțprezentării cererii de azil, statul membru pentruintrarea pe al cărui teritoriu solicitantul eraexonerat de viză, statul membru de tranzitaeroportuar.

Dacă niciun stat membru nu poate fiidentificat drept statul responsabil potrivitcriteriilor, primul stat în care a fost prezentatăcererea va fi cel care va proceda la examinareacererii de azil.

Regulamentul conservă cele două clauzediscre ionare – clauză de suveranitate conferățposibilitatea unui stat membru să examineze ocerere de azil chiar dacă această examinare nueste responsabilitatea sa în temeiul criteriilor,fără însă ca solicitantului să îi mai fie cerutacordul pentru această preluare, iar clauzaumanitară, prin reformulare, contribuie lamen inerea unită ii familiale, în măsura în careț țprevede că orice stat membru, chiar dacă nu esteresponsabil, poate reuni membrii unei familii,precum i alte rude aflate în între inere, peș țmotive umanitare bazate în special peconsiderente familiale sau culturale, cuconsim ământul persoanelor în cauză. Dețasemenea, clauza umanitară permite ca în caz dedependen ă pe motiv de graviditate, copil nouțnăscut, boală gravă, handicap sever saubătrâne e, solicitantul de azil i ruda cu care seț șaflă în această rela ie de dependen ă să fieț țreuni i sau lăsa i împreună pe teritoriul unuiaț țdintre statele membre, dacă legăturile de familieau existat în ara de origine; reglementareațvizează i situa ia unui minor neînso it care areș ț țrude în alt stat membru care pot avea grijă de el,dacă aceasta este în interesul superior alcopilului.

Dacă clauza de suveranitate nu prezintămodificări substan iale, cu excep ia renun ării laț ț țcondi ia consim ământului solicitantului,ț țprezumat a fi dat prin introducerea cererii deazil, clauza umanitară suferă o serie detransformări pe care le-am putea califica dreptcontradictorii. Pe de o parte, de i men ineș țreferirea la motive umanitare bazate pe

considerente culturale, se concentrează exclusivpe reuniunea solicitantului de azil cu membriide familie, inclusiv cu alte rude, însă doar dacăse află în între inere. Teza a doua este i eaț șdedicată situa iilor în care solicitantul de azil sețaflă în rela ie de dependen ă cu o altă rudă,ț țpentru unul din cele cinci motive enumerate. Înacest mod, ipotezele în care un solicitant de azilar putea fi preluat de către un stat datorităexisten ei unei comunită i cu care împărtă e teț ț ș șvalori, tradi ii sau datorită unor afinită i cu acelț țstat (lingvistice, istorice) par a fi excluse dinreglementarea clauzei umanitare. Ele par a fitransferate în sfera de aplicare a clauzei desuveranitate, care devine o clauză umanitarăpropriu-zis, incluzând i ipoteze ale unorșsolicitan i de azil victime ale abuzurilor fizicețsau psihice, ale unor traume severe, care nu arputea fi prelua i de statul responsabil potrivitțcriteriilor decât cu afectarea integrită ii lor. ț

În al doilea rând, de i este de salutatșextinderea membrilor de familie care ar putea fireuni i cu un minor neînso it, totu i clauzaț ț șumanitară nu este un criteriu de determinare ișde i precizarea referitoare la faptul că stateleșmembre în mod normal reunesc sau lasăîmpreună solicitantul de azil cu membrii defamilie sau cu rudele, indică necesitatea de ajustifica circumstan ele excep ionale care auț țîmpiedicat aplicarea clauzei umanitare, rămâneaproblematică identificarea membrilor de familiesau a rudelor, în condi iile în care nu era vorbațde un criteriu de urmărit în stabilirearesponsabilită ii, cu atât mai mult cu cât, celțpu in în situa ia minorului, sunt necesareț țdemersuri pentru a identifica rude aflate în altestate membre, cu atât mai mult dacă acestea nusunt într-o procedură de azil sau recunoscute carefugiat.

De i Regulamentul ameliorează con inutulș țunora dintre criteriile de determinare a statuluimembru responsabil, acordând în primul rândprioritate interesului superior al copilului întratarea situa iilor minorilor neînso i i solicitan iț ț ț țde azil i lărgind ipotezele de favorizare așunită ii familiale, el nu a oferit, în aplicarea sa,țeficien a dorită în condi ii de respectare aț țdrepturilor solicitan ilor de azil. Inclusiv prințrestric iile de a contesta determinarea statuluițmembru responsabil i prin incapacitatea de așasigura nu numai o alocare de responsabilitatedar i o partajare a acesteia, Regulamentul aș


arătat în practică necesitatea reformării. De la Dublin II la Dublin III: între

reformare a sistemului i reformareșlegislativă. Primii ani de aplicare aRegulamentului Dublin II au generat critici dinpartea organiza iilor interna ionale i o analizăț ț șde reformă din partea Comisiei Europene, pefondul unor dificultă i mereu în cre tere cu careț șerau confruntate statele de la grani ele externețale Uniunii Europene, în special Spania, Italia,Grecia i Malta, dar i nou intratele Ungaria iș ș șPolonia, ale căror sisteme de determinare astatutului de refugiat i ale căror capacită i deș țprimire a solicitan ilor de azil au fost supusețunui test prelungit de stres. În plus, experien a ațarătat că în ciuda ierarhiei criteriilor, cele maides folosite aveau în vedere tot alocarearesponsabilită ii statului care a jucat cel maițimportant rol în intrarea i ederea solicitantuluiș șpe teritoriile statelor membre. Criteriile menitesă protejeze unitatea familială se aplicau doar cutitlu de excep ie. De i datele statisticeț șcentralizate la nivelul Eurostat nu suntdisponibile anterior anului 2007 i documenteleșde lucru ale Comisiei Europene indică doar căimplementarea Regulamentului nu a determinatcre terea numărului de cereri de protec ieș ținterna ională de gestionat de fiecare stat cu maițmult de 5% (cu unele excep ii: Polonia,țSlovacia i Ungaria), informa iile disponibile laș țnivel european arată că aspectul cel mai notabildin aplicarea Regulamentului a vizat reducereacererilor multiple. Prin folosirea sistemuluiEurodac – de amprentare a solicitan ilor de azilțîn Uniunea Europeană – a fost posibilăidentificarea solicitan ilor de azil carețintroduseseră mai multe cereri i a fostșidentificat statul membru responsabil. Cu toateacestea, actorii statali i non-statali care a teptauș șo partajare a responsabilită ii i-au manifestatț șdezamăgirea, unii dintre ace tia propunând chiarșdesfiin area mecanismului sau înlocuirea sa cu oțstructură care să asigure o reparti ie maițechitabilă a solicitărilor de azil între statelemembre.

Criticile exprimate de organiza iileținterna ionale i non-guvernamentale fa ă deț ș țreglementarea Dublin II. Modul de enun are iț șaplicare ale criteriilor de determinare, precum ișimpactul – recunoscut de Comisia Europeanăînsă i a nu fi unul evident pozitiv asuprașîncărcăturii sistemelor de azil din anumite state

membre – a fost criticat de organiza iileținterna ionale – Înaltul Comisar al Na iunilorț țUnite pentru Refugia i (ÎCNUR) i deț șorganiza iile non-guvernamentale. În sinteză,țaceste observa ii pot fi clasificate în două marițcategorii: criticile aduse fundamentuluisistemului, care nu numai că nu a confirmata teptările de eficien ă, dar a pozi ionatș ț țsolicitantul de azil într-o situa ie dificilă, adeseațsolicitarea sa fiind examinată de către un stat cucare acesta nu între inea minime legături (cuțexcep ia intrării pe teritoriul acestuia, pentru cațapoi să se deplaseze spre un alt stat membru) ișcriticile aduse anumitor elemente ale sistemuluiDublin (par ial corectate, după cum vom arătațmai jos, prin reglementările subsecvente).

Prima categorie de critici consideră că unmecanism de determinare a statului membruresponsabil nu ar trebui centrat pe contribu iațacestui stat la pătrunderea individului peteritoriul statelor membre ale Uniunii, ci pea teptările i situa ia individuală a solicitantuluiș ș țde protec ie interna ională. Aceste criticiț țreprezintă de fapt modele alternative la actualulmecanism Dublin, motiv pentru care ele vor fitratate la un moment ulterior, atunci când, fa ățde deficien ele revelate ale aplicării actualuluițsistem vom evalua dacă nu este necesară nudoar ameliorarea mecanismului în vigoare, ciconstruirea unui mecanism nou.

Cea de-a doua categorie de critici deplângefaptul că interesul superior al copilului nu estesuficient luat în considerare în aplicareacriteriilor de determinare a statului responsabil,nu numai la nivel declarativ ci mai ales prininstituirea obliga iei pentru statele membre de ațproceda la identificarea membrilor de familiesau rudelor minorului în celelalte state membresuficient de repede după stabilirea faptului căacesta este sub 18 ani i neînso it; în acest mod,ș țaplicarea primului criteriu din ierarhie pentruminorii neînso i i ar avea o inciden ă practicăț ț țmai mare. Un alt aspect criticat viza stabilirea castat responsabil de examinarea cererii unuiminor neînso it în absen a membrilor de familieț ța statului în care minorul a depus cererea curiscul ca acesta să fie transferat din statul în carese află la momentul determinării statuluiresponsabil.

În aceea i notă, no iunea de familie folosităș țde Regulament a fost considerată prearestrictivă i i s-a repro at că ignoră oriceș ș


legătură familială, chiar de tip nuclear (so , copilțminor, părinte) care s-a format după părăsireaării de origine, de i traseul unor solicitan i deț ș ț

protec ie interna ională poate fi sinuos i deț ț șdurată până la momentul determinării statuluiresponsabil din cadrul Uniunii.

Apelurile repetate ale organiza iilorținterna ionale i non-guvernamentale pentru caț șstatele să recurgă mai des la folosirea clauzei desuveranitate, mai ales în contextul în care clauzaumanitară nu este aplicabilă, pentru a evitasepararea familiilor, chiar extinse, traumatizareasuplimentară cauzată de un transfer persoanelorvictime ale unor atingeri grave aduse integrită iițlor fizice sau psihice, au fost înso ite dețrecomandarea ca în implementarea acestorclauze, să se stabilească norme clare i detaliateșpentru aplicarea lor. De i sugestia nu a fostșfăcută expres, organiza iile au favorizatțtransformarea clauzei de suveranitate într-oclauză discre ionară cel pu in, pentru caț țeventualele refuzuri de aplicare a clauzei să fiejustificate.

Tot în categoria întăririi aplicării criteriilorreferitoare la unitatea familială, s-a propusincluderea, alături de membru de familierecunoscut ca refugiat, ca element de construc ieța unuia dintre criterii, i membrul de familieșcăruia i s-a acordat protec ie subsidiară; aceastățpropunere se fundamenta pe reglementareacomunitară care stabilea criteriile pe care trebuiesă le îndeplinească resortisan ii unui stat ter nuț țnumai pentru a li se recunoa te statutul deșrefugiat, ci i pentru acordarea protec ieiș țsubsidiare.

Propunerea de reformare elaborată deComisia Europeană. Fa ă de preocupărilețexprimate atât la nivelul organiza iilor inter- iț șnon- guvernamentale, dar i pentru a răspundeșpresiunilor de aplicare a criteriilor dedeterminare a statului membru responsabil,Comisia a elaborat o propunere de reformare aRegulamentului Dublin II. Reforma nu vizamecanismul, men inut ca piatră de temelie ațSECA i modalitatea de înlocuire așRegulamentului, nu prin introducerea demodificări în textul deja existent ci prinelaborarea unui act normativ nou.

Un prim element de interes este faptul că prinpropunerea Comisiei Europene COM(2008) 820final de reformare a Regulamentului „Dublin II”referirile la azil i la refugiat sunt înlocuite cuș

formula mai cuprinzătoare a „protec ieiținterna ionale”, ceea ce implică ca regulile dețdeterminare a statului membru responsabil sădevină aplicabile i în cazul în care se solicitășprotec ie subsidiară. În mod evident, dacă sețconsidera că evaluarea necesită ii unei protec iiț țsubsidiare este, după cum îi indică i denumirea,șulterioară i dependentă de un prim examen alșrecunoa terii statutului de refugiat, atunci statulșmembru responsabil de prelucrarea cererii deazil era i cel care se apleca, într-o a doua etapă,șasupra nevoii de protec ie subsidiară. Referireațla formele de protec ie interna ionalăț țemancipează protec ia subsidiară i arată că eaț șpoate constitui obiectul unei analize originare,astfel încât i criteriile de determinare trebuie seșfacă referire la o asemenea ipoteză. Cumaplicarea criteriilor de determinare ar rămânevalabilă i în ipoteza formulării unei cereri deșprotec ie subsidiară, dincolo de aspectul pozitivțal clarificării sor ii acestor solicitări, aparețproblema cre terii numărului de cereri pentrușanumite state membre.

Cu referire la criteriile de determinare,propunerea Comisiei a încercat să ofere oprotec ie sporită prezervării unită ii familiale,ț țprin extinderea defini iei membrilor de familiețpentru a cuprinde i copiii minori căsători i darș țal căror interes superior era să locuiască cu unuldintre părin i precum i fra ii minori necăsători iț ș ț țai unui minor necăsătorit, prin introducereaprintre criterii a existen ei unei rude care poatețavea grijă de minorul neînso it, prin stabilirea cațstat responsabil a acelui stat membru care poatecel mai bine reuni sau lăsa împreună solicitantuli rudele cu care se află în rela ie de dependen ăș ț ți prin oferirea unei importan e sporite ca iș ț ș

criteriu de determinare a responsabilită ii de ațprelua cei mai mul i membri de familie,țrespectiv pe cel mai în vârstă membru defamilie, atunci când mai mul i membri depunțcereri simultan sau la date apropiate în acela ișstat membru, dar statele responsabile prinaplicarea celorlalte criterii ar duce la separarealor (criteriu denumit i al procedurii familiale). ș

Dacă criteriile de determinare referitoare lapermiterea pătrunderii sau a ederiișsolicitantului pe teritoriul unui stat rămânneschimbate, clauzele de suveranitate ișumanitară sunt mai bine circumstan iate. Clauzațde suveranitate devine aplicabilă dacă un statmembru decide, pentru motive umanitare sau


caritabile să examineze o cerere chiar dacă nueste responsabilitatea sa potrivit criteriilor, dacăsolicitantul consimte, iar clauza umanitară esterezervată situa iilor de reunire a membrilor dețfamilie sau a altor rude.

De asemenea, fosta clauză tip plasă desiguran ă devine un principiu de aplicare ațRegulamentului, pentru a răspunde necesită iițasigurării unui examen substan ial pentru oricețcerere de protec ie interna ională. ț ț

Cea mai importantă propunere a Comisiei nuviza însă nici criteriile de determinare, nicioferirea de garan ii privitoare la informareațsolicitan ilor i la implicarea lor efectivă înț șprocedură, ci introducerea unui mecanism depreven ie a unor deficien e sistemice înț țsistemele de protec ie interna ională ale statelorț țmembre i a posibilită ii de a suspendaș țtransferurile către un stat în care asemeneadeficien e s-au produs deja. De i în mod firescț șredactată pentru o aplicare excep ională –țsitua ie deosebit de urgentă care pune o presiunețexcep ională asupra capacită ilor de primire aleț țunui stat membru – dispozi ia care permiteațsuspendarea transferurilor oferea pe de o parte,oportunitatea unei tratări uniforme a problemeitransferurilor către acel stat i func iona i ca oș ț șeviden iere a necesită ii sprijinirii respectivuluiț țstat. În mod evident, introducerea uneiasemenea prevederi, de i justificată prinșexperien a greacă la acel moment, ar fițconfirmat faptul că fundamentul SECA –existen a unor standarde uniforme de respectareța drepturilor omului de către toate statelemembre nu reprezintă o realitate.

Aceste propuneri ale Comisiei au fost primitepozitiv de către reprezentan ii ÎCNUR i aiț șorganiza iilor non-guvernamentale, însă nu auțtrecut toate testul procedurii de decizie înConsiliul Uniunii i în Parlamentul European.șRegulamentul Dublin III păstrează doar par ialțaceste elemente de ameliorare a sistemului ișneincluderea unor dispozi ii precum celețreferitoare la suspendarea transferurilor înRegulament a expus aplicarea actului normativunor presiuni.

Regulamentul Dublin III: consecven ă dețabordare sau incapacitate de reformare?Preambulul Regulamentului nr.604/2013confirmă inten ia legiuitorilor de a consolida unțmecanism deja creat prin Regulamentul DublinII, apreciat a fi piatra de temelie a constituirii

SECA, considerându-se oportun la acest stadiusă se confirme principiile care stau la bazasistemului Dublin II, cu îmbunătă irile necesare.țDe asemenea, Preambulul stipulează clarimportan a ca vectori de interpretare i aplicareț șa dispozi iilor Regulamentului a priorită iiț ținteresului superior al copilului i al respectăriișdrepturilor i libertă ilor fundamentale, înș țspecial a dreptului la respectarea vie ii private. ț

Dacă Regulamentul Dublin II pare să fi fostgândit pentru a reglementa rela ii dintre state iț șîn consecin ă, solicitantul de azil nu apare decâtțîn planul secund al preocupărilor legislatorului,de i procedura de determinare a statuluișresponsabil nu trebuie i nu poate, prinșcaracterul ei prealabil i prin ra iunea sa (de a nuș țprejudeca examenul pe fond), să schimbeobiectivele construc iei protec iei refugia ilor,ț ț țcare vizează accesul la protec ie al uneițpersoane aflată într-o situa ie dificilă, care arețnevoie de un substitut de protec ie,țRegulamentul Dublin III consolidează pozi iațsolicitantului de protec ie în cadrul procedurii,țprin prevederea clară a drepturilor de care acestedispune i a garan iilor care înso esc procesul deș ț țdeterminare a statului membru responsabil.

La nivelul criteriilor de determinare însă,Regulamentul nu inovează major; va firesponsabil nu numai statul în care un membrual familiei î i are re edin a legală, ci i un frateș ș ț șsau o soră a acestuia; unui minor căsătorit, daral cărui so nu se află pe teritoriul statelorțmembre i se aplică acelea i reguli ca iș șminorului necăsătorit. De asemenea, va firesponsabil statul membru în care se află în modlegal o rudă – unchi sau mătu ă, bunică saușbunic în defini ia Regulamentului – dacă rudațî i poate asuma îngrijirea acestuia. ș

În acord cu propunerea Comisiei, criteriulprivind procedura familială urcă în ierarhie,astfel încât în primele 5 criterii patru vizeazăprotejarea unită ii familiale. Teza din clauzațumanitară privind reunirea sau men inereațîmpreună a solicitantului de protec ie i aț școpilului, părintelui, fratelui sau surorii acestuia,atunci când între ace tia există o rela ie deș țdependen ă pe motiv de graviditate, nou-născut,țboală gravă, handicap sever sau vârstă înaintatădevine, tot în acord cu propunerea Comisiei, odispozi ie de sine stătătoare, distingerea sa dețclauzele discre ionare sugerând faptul că statelețmembre nu pot să deroge de la obligativitatea


reuniunii sau men inerii împreună decât pentruțmotive excep ionale. ț

Clauzele discre ionare reunesc fostele clauzățde suveranitate i prima teză din clauzașumanitară; dacă prima clauză discre ionarățreproduce con inutul clauzei de suveranitate,țcealaltă dispozi ie vizează situa ia în care un statț țmembru acceptă reuniunea unor persoane aflateîn rela ii de natură familială din motivețumanitare bazate pe considerente familiale sauculturale, chiar dacă nu este statul responsabilpotrivit criteriilor. Dacă statul solicitat pentru aasigura reunirea are obliga ia să facă toatețverificările necesare pentru a examina motiveleumanitare invocate, precum i obliga ia de aș țmotiva un eventual refuz, totu i for a clauzeiș țeste inferioară celei privitoare la persoaneleaflate în îngrijire, în care regula este în sensulasigurării reunirii. În mod evident însă, prinefectuarea de verificări i motivarea decizieișsale, statul solicitat asigură că aplicareaclauzelor este doar discre ionară – căcițdepă e te economia criteriilor ierarhizate – darș șnu i arbitrară. ș

Propunerea considerată a fi cea maiconsistentă în reformarea RegulamentuluiDublin II – respectiv introducerea posibilită iițsuspendării transferurilor către un stat membruconfruntat cu o situa ie de urgen ă ce afecteazăț țcapacitatea sa de gestionare a sistemului deprotec ie interna ională – nu a fost re inută înț ț țforma finală a Regulamentului; doar unmecanism de alertă timpurie, pregătire ișgestionare a crizelor a fost păstrat, cu obliga iațstatului membru afectat de un risc acut depresiune deosebit de mare asupra sistemului săude azil să elaboreze un plan de ac iunețpreventivă, respectiv în ipoteza materializăriicrizei, un plan de ac iune în vederea gestionăriițcrizei. Comisia, Parlamentul i Consiliul suntșinformate de situa ie i după caz monitorizeazăț șimplementarea planului, ultimele două institu iițputând oferi orientări statului în cauză.

Un element este interesant în aceastăconstruc ie a mecanismului de alertă – rolulțBiroului European de Sprijin pentru Azil, caresus ine Comisia, prin furnizarea de informa ii iț ț șavize, în solicitarea unui plan de alertă sau deac iune, care poate adresa recomandări statuluițîn cauză i care poate chiar contribui lașelaborarea planului de ac iune. Biroul devinețastfel primul organ al Uniunii care este implicat

în implementarea sistemului Dublin, i putândșmarca, după ce de la momentul intrării învigoare a Conven iei de la Dublin, întreagațimplementare s-a realizat pe orizontală, ostructurare i pe verticală a sistemului, care pareșsă se doteze cu un rudiment deocamdată, destructură de organe. Din perspectiva consolidăriinu numai a func iei administrative a sistemuluițdar i a creării unei organizări administrativeșcare să prezinte elemente de distinc ie fa ă deț țorganele na ionale, rolul care va fi rezervat înțpractică Biroului poate reprezenta un prim pasfa ă de ceea ce unele organiza iiț țnon-guvernamentale au propus, respectivcentralizarea determinării statului responsabil lanivelul organelor Uniunii.

Având în vedere dimensiunile europene aleSECA i implicarea opera ională a Uniunii înș țsprijinirea statelor membre (prin EURODAC,FRONTEX, noul EUROSUR), crearea i rolulșBiroului vor fi analizate în continuare pentruob inerea de informa ii cu privire laț țdisfunc ionalită ile apărute în mecanismul deț țdeterminare a statului responsabil i la cauzeleșacestora.

Presiunile asupra mecanismului dedeterminare. Crearea unui sistem de azileuropean comun implică cu necesitate dinpartea statelor obliga ia de a pune la dispozi iaț țsolicitan ilor de azil mecanisme prin care ace tiaț șsă ob ină atât o analiză a fondului cererii lor dețazil, cât i o garan ie împotriva unei returnări cuș țîncălcarea drepturilor lor fundamentale. Înmăsura în care aceste elemente nu suntasigurate, sau nu sunt asigurate la standardelea teptate sau proclamate, intervin mecanisme deșcorectare a interpretării sau aplicării sauconcentrarea aten iei celorlal i actoriț ținterna ionali asupra func ionării sistemului,ț țpentru a aten iona cu privire la diferitelețdeficien e. ț

În mod evident, criticile provenind din parteaorganiza iilor interna ionale i a celorț ț șnon-guvernamentale au contribuit la amendareacadrului legislativ în vigoare, după cum amarătat în sinteză mai sus. În continuare, ne vomreferi pe surt la modul în care Curtea de Justi ieța Uniunii Europene, prin jurispruden a sa, dar iț șConsiliul Europei i Curtea Europeană așDrepturilor Omului au modificat indirectregulile de func ionare a mecanismului Dublin,țintroducând în ecua ia ierarhiei criteriilorț


elemente care, direct sau indirect, exercită opresiune asupra sistemului.

Jurispruden a Cur ii de Justi ie a Uniuniiț ț țEuropene. Temporal vorbind, Curtea de Justi ieța avut relativ târziu oportunitatea de a sepronun a cu privire la conceptul i func ionareaț ș țmecanismului Dublin i s-a plasat în siajulșjurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilorț țOmului. Pozi ionarea sa în interiorul sistemuluițjustifică motivul pentru care concluziile salesunt tratate înaintea celor ale Cur ii Europene ațDrepturilor Omului.

Cu privire la criteriile de determinare, Curteade Justi ie a avut prin hotărârile sale patruțcontribu ii majore la clarificarea sauțmodificarea modului în care mecanismulfunc ionează, iar aceste contribu ii au modificatț țîn opinia noastră implicit recursul la criterii.

Astfel, în primul rând, prin hotărârea sa din21 decembrie 2011, în cauzele reunite N.S.(C-411/10) i M.E. i al ii (C-493/10) Curtea aș ș țtran at asupra caracterului prezum iei deș țrespectare a drepturilor i libertă ilorș țfundamentale de către statele membre.Reiterând faptul că SECA este fondat pepunerea în aplicare globală i integrală așConven iei de la Geneva din 1951 i peț șgarantarea interdic iei returnării i că a fost creatț șîntr-un context care permite să se presupună cătoate statele participante respectă drepturilefundamentale, Curtea a reiterat că fa ă dețcaracteristicile SECA, trebuie să se prezume cătratamentul aplicat solicitan ilor de azil înțfiecare stat membru este conform acestorstandarde. Cu toate acestea, încălcări aledrepturilor solicitan ilor de azil nu pot fițexcluse, aceste încălcări putând fi clasificate îndouă categorii: încălcări izolate alereglementărilor unionale în materie de protec ieținterna ională sau ale drepturilor fundamentaleți încălcări care decurg din deficien e sistemiceș ț

ale procedurii de azil într-un stat membru. De i sanc ionabile, încălcările izolate nu arș ț

putea antrena inaplicabilitatea mecanismului dedeterminare a statului responsabil, o interpretarecontrară golind de con inut obliga iile statelorț țmembre ca state responsabile. În consecin ă,țasemenea încălcări nu pot răsturna prezum ia dețrespectare a drepturilor omului.

Deficien ele sistemice ale unui sistem de azil,țcare constituie motive serioase i întemeiate sășse considere că solicitantul va fi expus unui risc

real de a fi supus unor încălcări ale drepturilorsale non-derogabile, precum dreptul de a nu fisupus torturii i relelor tratamente, afecteazășînsă mecanismul Dublin, dat fiind că următoareaetapă după determinarea statului membruresponsabil i asumarea de către acesta așpreluării solicitantului este transferul acestuiadin urmă către statul responsabil, acel stat careprezintă deficien e sistemice. Or, autorită ileț țstatului de transfer nu pot ignora existen ațacestor deficien e care le obligă să nu procedezețla transfer. În acest mod, ele nu mai pot, fa ă dețelementele disponibile lor, să prezume în modabsolut respectarea drepturilor fundamentale înstatul responsabil.

Cu toate acestea, statul care nu poate procedala transfer nu este obligat să i examinezeșcererea de protec ie interna ională i procedeazăț ț șla identificarea altui stat responsabil, potrivitcriteriilor de determinare. Altfel spus, Curtearefuză să confere clauzei de suveranitate, care arpermite statului să examineze el însu i cererea,șaspecte de obliga ie; doar cu titlu excep ional,ț țdacă reluarea procedurii de determinare arprelungi excesiv procedura, ar trebui săprocedeze chiar el la examinarea cererii.

Clarificarea caracterului relativ al prezum ieițde respectare a drepturilor omului atrage înconsecin ă modificarea aplicării criteriilor dețdeterminare, pentru a introduce în mod implicitdupă fiecare criteriu condi ia ca aplicareațacestuia să nu expună solicitantul unui riscserios de încălcare a unui drept non-derogabil.

Totodată, refuzul de a statua în sensulobligativită ii asumării de către statul de transferța examinării cererii nu contribuie la partajareamai substan ială de responsabilitate, în măsurațîn care respectivul stat poate căuta un alt statresponsabil. Doar acesta din urmă, de i nu elșeste cel care a constatat deficien ele sistemice,țpoate fi considerat a contribui la sprijinireaeforturilor statului ini ial responsabil, dar care sețaflă într-o situa ie de urgen ă din cauzaț țpresiunilor la care este supus sistemul său deazil.

În al doilea rând, cauza K. împotrivaBundesasylamt (C-245/11), a oferit Cur ii dețJusti ie ocazia să se pronun e, după clauza deț țsuveranitate, asupra clauzei umanitare, pentru asublinia faptul că, spre deosebire de primadispozi ie, aceasta beneficiază, în regulățgenerală, de aplicare obligatorie din partea


statelor i de o manieră activă, astfel încâtșautorită ile unui stat informate cu privire la oțsitua ie în care membrii de familie sau alte rudețar trebui lăsate împreună, dacă constatăîndeplinirea condi iilor pentru aplicarea clauzeițumanitare, nu ar trebui să pretindă formalită ițsuplimentare i ar trebui să justificeșcircumstan ele excep ionale care împiedicăț țasigurarea unită ii familiale. ț

În al treilea rând, hotărârea Cur ii din 6 iunieț2013 în cauza M.A. i al ii (C-648/11) aș țconfirmat necesitatea interpretării i aplicăriișcriteriilor de determinare cu luarea înconsiderare a interesului superior al copilului,indicând faptul că, în situa ia unui minorțneînso it care nu are nici un membru de familiețsau rudă prezent în mod legal pe teritoriul unuistat membru i care ș a depus cereri de azil în maimulte state membre, statul responsabil este celîn care se află minorul respectiv după ce a depusacolo o cerere de azil, pentru a evita afectareaintegrită ii mai ales psihice a acestuia prințtransfer i prin confruntarea acestuia cu altșsistem de preluare în îngrijire.

Nu în ultimul rând, Curtea a stabilit, la 10decembrie 2013, în cauza Abdullahi (C-394/12),faptul că identificarea unui stat responsabil prinfolosirea ierarhizată a criteriilor de determinarenu poate fi contestată de către un solicitant deazil, cu excep ia situa iei în care invocăț țexisten a unor deficien e sistemice aleț țsistemului de protec ie al statului astfelțidentificat.

Aceste constatări i directive de interpretareșoferite de Curtea de Justi ie exercită o presiunețasupra sistemului; dacă confirmarea caracteruluirelativ al prezum iei de respectare a drepturilorțomului de către statele membre implică pe de oparte că statele membre nu mai pot ignora,invocând absen a unor instrumente care să lețpermită să evalueze situa ia drepturilor omuluițdin alte state membre, iar pe de altă parte căaplicarea fiecărui criteriu de determinare se facesub condi ia ca în acest stat identificat dreptțresponsabil să nu existe deficien e sistemice cețpot constitui motive serioase i temeinice pentrușa se considera că solicitantul de protec ieținterna ională riscă să fie supus unor încălcărițgrave ale drepturilor sale, dar nu contribuie la opreluare a responsabilită ii dincolo dețposibilitatea pe care clauza de suveranitate ooferă unui stat membru, precizările privind

aplicarea clauzei umanitare îi restrâng acesteiacaracterul discre ionar i obligă statele membreț șcare au cuno tin ă de situa ii în care suntș ț țîndeplinite condi iile pentru reunirea sauțmen inerea împreună a unor membri de familiețsau rude cel pu in la evaluarea motivată ațcircumstan elor, pentru a justifica o eventuală iț șexcep ională decizie de refuz. ț

Mai interesantă decât concluzia Cur ii cuțprivire la recursul la clauza de suveranitate ni separe însă faptul că după pronun area hotărâriițdin 21 decembrie 2011, în alte două proceduride decizie preliminară, finalizate prin hotărâri la30 mai 2013 i la 14 noiembrie 2013, a revenitșpe rolul Cur ii întrebarea cu privire lațobligativitatea aplicării clauzei de suveranitate.De i Curtea a confirmat constatările din cauzașN.S., recuren a întrebării indică existen a unuiț țalt tip de presiune, canalizată prin Curte, careinsistă pentru a transforma clauza desuveranitatea într-o obliga ie, având ca dreptțcorelativ posibilitatea pentru individ de apretinde ca un stat membru care nu este celresponsabil, dar pe care l-a ales (prin formulareasolicitării) să îi examineze cererea. O asemeneainterpretare ar conduce în fapt la înlocuireasetului criteriilor de determinare cu un singurcriteriu, respectiv alegerea statului responsabilde către individ.

Presiunile exterioare: de la evaluare lamodificare implicită. Crearea unui sistemeuropean comun de azil nu putea fi ignorată deal i actori interna ionali. În din 2000, prinț țRecomandarea sa 1440, Adunarea Parlamentarăa Consiliului Europei î i manifesta preocupareașca preconizatul la acel moment sistem comun deazil să ofere garan ii adecvate persoanelorțaflate în nevoie i promova elaborarea uneișconven ii europene pentru armonizareațpoliticilor în materie de imigra ie i azil laț șnivelul organiza iei, subliniind că eforturile dețarmonizare trebuie să nu fie limitate la nivelulUniunii Europene. De asemenea, prinRecomandările 1624 (2003) i 1850 (2008),șAdunarea a reafirmat voin a de a contribui lațcrearea unei politici comune de azil în Europa ișa considerat că fenomene precum bărcile mor iițtrebuie gestionate la nivelul Consiliului,propunând linii de ac iune în acest sens. ț

Deja în 2011, Rezolu ia 1820 lua notă dețdezbaterea la nivelul Uniunii privindmodificarea mecanismului Dublin i îi contestaș


efectivitatea, din cauza incapacită ii anumitorțstate membre ale Uniunii, în special Grecia, dea- i respecta obliga iile de garantare a unorș țproceduri de azil echitabile i eficiente, cerândșUniunii modificarea Regulamentului.

În 2014, fa ă de noua reglementare,țRecomandarea 2047 solicită, de o manieră pu ințobi nuită, Comitetului Mini trilor al Consiliuluiș șEuropei, să aibă în vedere necesitatea unei noirevizuiri extensive a Regulamentului Dublin IIIi să îi evalueze implementarea. Justificândș

solicitarea, raportul elaborat pentru aceastăRecomandare invocă faptul că din cauzăcondi iilor de recep ie, mul i solicitan i de azilț ț ț țnu doresc să solicite protec ie i să rămână peț șteritoriul Italiei, afectând astfel aplicareacriteriilor de determinare.

Aceste documente adoptate de AdunareaParlamentară, de i formal nu sunt obligatorii, iș șde i în mod evident nu pot antrena, din afarașUniunii, o modificare directă a reglementării dedrept derivat, indică preocuparea care există lanivelul Consiliului pentru crearea unui spa iuțcomun european de azil a cărui dezvoltare seface, în opinia Adunării, credem noi, pe spezeledar fără consultarea celorlalte state europene.De i firească implicarea Consiliului înșgestionarea unor situa ii de criză precum celețpetrecute în Italia în apele din jurul acesteia,referirile la incapacitatea unor state membre aleUniunii de a face fa ă situa iilor de urgen ă i laț ț ț șnecesitatea amendării cadrului de reglementarepar a indica pe de o parte, a teptarea ca sistemulșeuropean comun de azil să performeze i pe deșaltă parte, ca ceilal i parteneri interna ionali, înț țprimul rând Consiliul Europei, să fie implica ițîn construirea acestui sistem performant.

La rândul său, Curtea Europeană aDrepturilor Omului a examinat modalitatea încare este identificat statul membru responsabil;din perspectiva respectării drepturilor omului,Curtea a apreciat, în deja clasica hotărâre M.S.S.împotriva Belgiei i Grecieiș , că transferul cătreun stat responsabil dar în care există un risc reali serios ca solicitantul de protec ie să fie supusș ț

unui tratament inuman sau degradant, încontextul în care sistemul acestuia de azil esteblocat, încalcă obliga iile statelor păr i înț țtemeiul Conven iei pentru apărarea drepturilorțomului i a libertă ilor fundamentale. Curtea aș țconstatat o dublă încălcare a interdic iei relelorțtratamente, o dată de către Belgia care a efectuat

transferul solicitantului de azil ignorând situa iațnotorie a sistemului de azil elen, a doua oară decătre Grecia, prin tratamentul acordatsolicitan ilor de azil. Hotărârea Cur ii avea însăț țîn vedere existen a unor deficien e sistemice,ț țceea ce făcea inutil de examinat i risculșindividual. Într-o hotărâre de dată recentă,Tarakhel .a. împotriva Elve ieiș ț , Curtea extindeobliga ia statelor membre de a preveni unțtransfer către un stat în care drepturilesolicitantului de azil ar fi încălcate, considerândcă Elve ia trebuie să solicite din partea Italieițgaran ii individuale că reclaman ii, o familie cuț ț6 copii minori, vor fi trata i potrivit nevoilorțacestora i cu respectarea vulnerabilită iiș țminorilor la reîntoarcerea în Italia. Hotărâreaeste interesantă i preocupantă pentru sistemulșDublin pentru că, spre deosebire de Grecia,sistemul italian de azil func iona, chiar dacă erațsuprapopulat i unii solicitan i nu putea fi lua iș ț țîn grijă potrivit standardelor, iar experien ațpersonală a reclaman ilor nu indica caracterulțreal i serios al riscului ca ei să fie supu i unorș șrele tratamente. De i nu exista acela i tip deș șdeficien ă care să justifice examinarea cauzeițdoar la un nivel general – al situa iei sistemuluiț– totu i Curtea a re inut aceea i abordareș ț șglobală, fără a mai indica motivele pentru carear exista riscul real i serios individualizat cașsolicitan ii să fie trata i de o manieră care nuț țrespectă standardele15.

În concluzie, dreptul de acces la o procedurăeste transpunerea în dreptul unional a dreptuluide a căuta azil, recunoscut în dreptulinterna ional general i al refugia ilor. Cu toateț ș țacestea, acest drept permite un singur act deexercitare, în măsura în care reglementărileunionale adaugă faptul că „cererea de azil va fiexaminată de un singur stat membru”, potrivitcriteriilor de stabilire a statului responsabil.Procedura de determinare a statului membruresponsabil debutează ca regulă de laintroducerea cererii de azil de către solicitant pelângă autorită ile unui stat membru, i implicăț ș

15 A se vedea Catrinel Brumar, The Hierarchy ofCriteria in Dublin III Regulation between Inflexibilityand Attempt to Solve the Problems of Implementation,inclus în volumul primei Conferin ei AnualețInterna ionale Drept i Justi ie Administrativă dintr-oț ș țperspectivă interdisciplinară organizată de SNSPA.


că acest stat membru va identifica statulmembru potrivit criteriilor din reglementare,pentru ca apoi să notifice statul membruidentificat cu privire la existen a cererii de azilți să îi solicite să î i asume examinarea acesteia.ș ș

Dacă orice solicitant de azil are dreptul laexaminarea cererii sale de azil, depusă într-unstat membru al Comunită ilor Europene, acestțdrept beneficiază de o recunoa tere indirectă, înșmăsura în care Regulamentul instituie obliga iațpentru statele membre de a examina orice cererede azil prezentată de un resortisant al unui statter . ț

Această procedură prezintă două aspecte cein de voin a statelor implicate (statul membruț ț

sesizat i statul membru identificat) i care potș șinfluen a aplicarea mecanismului Dublin II.țAstfel, pe de o parte, statul sesizat poate fie, înaplicarea clauzei de suveranitate, să decidăexaminarea cererii de azil, chiar dacă nu el estestatul responsabil, fie prin nerespectareadispozi iilor referitoare la termenele în carețpoate solicita statul identificat să preiasolicitantul, să devină el însu i statulșresponsabil. Pe de altă parte, statul identificat cafiind responsabil nu acceptă această concluzie astatului sesizat, caz în care transferul cererii nupoate opera. În cazul în care statul identificatrăspunde favorabil solicitării de a examinacererea de azil i de a prelua autorul acesteia,șacesta din urmă este notificat cu privire latransmiterea cererii i cu privire la transferulșsău. Este de remarcat i faptul că RegulamentulșDublin acoperă atât determinarea statuluiresponsabil cu examinarea cererii de azil cât i,șdacă deja cererea a fost examinată, asigurarea căstatul responsabil va fi cel care decide cu privirela situa ia fostului solicitant de azil pe teritoriulțstatelor membre, întrucât lui îi revine obliga iațde a-l prelua pe acesta i de a asigurașîndepărtarea de pe teritoriul său, prin trimitereaîn statul de origine sau într-un alt stat ter . ț

Regulamentul, ca i predecesoarea sa,șConven ia de la Dublin, a fost creat pentru aț

limita i chiar opri fenomenul de ș asylumshopping, prin care solicitan ii de azilțintroduceau cereri de azil fie în anumite state(alese în func ie de criterii mai mult sau maițpu in obiective: modul de aplicare a clauzelor dețincludere sau legăturile anterioare cu acele state,accesul la un anumit standard de tratamentmedical) fie în mai multe state, pentru a- i sporișansele de a accede la protec ie. ș ț

Potrivit Regulamentului, statul responsabil cuexamenul unei cereri de azil are obliga ia de aț„proceda în termen la examinarea cererii deazil”. Această obliga ie, a a cum este eaț șinterpretată în economia Regulamentului,implică un examen pe fond al cererii, cuexcep ia situa iilor în care cererea este văditț țneîntemeiată sau inadmisibilă. Numai în acestmod, accesul efectiv la protec ie este asigurat, înțconformitate cu dispozi iile Conven iei de laț țGeneva din 1951 i cele ale dreptului la unșrecurs efectiv în caz de invocare a riscului derele tratamente sau încălcarea altor drepturifundamentale.

De aceea, s-a subliniat că răspunderea pentruexaminarea cererii de azil nu revine exclusivstatului responsabil, ci i statului care îlșidentifică pe statul responsabil. Acesta din urmăare obliga ia de a se asigura că statul responsabilțva proceda la o analiză a fondului cererii de azil,prin analiza legisla iei i a practicii acelui stat.ț șAstfel, el ar trebui să identifice posibilită ile dețac iune ale solicitantului de azil de a beneficiațde o nouă examinare a cererii sau de protec iețcontra returnării. În lipsa unor elemente fermecare să ateste accesul solicitantului de azil la unexamen efectiv, el ar trebui să î i asumeșexaminarea cererii.

Fa ă de toate aspectele preocupantețmen ionate mai sus, propunerea de reformare ațComisiei Europene din 2008 aduce uneleameliorări în func ionarea mecanismului dețdeterminare a statului membru responsabil:deplasarea accentului spre individ, ale căruidrepturi sunt ferm afirmate – existen a unuiț


interviu personal, participarea substan ială lațprocedură prin informare într-o limbă desprecare este rezonabil să se considere că o în elege,țintroducerea de căi de recurs împotriva uneidecizii de transfer către statul identificat ca fiindresponsabil, garan ii împotriva deten ieiț țsolicitantului de protec ie interna ională. Cuț țtoate acestea, după cum i enun ă paragrafeleș țpreambulare ale propunerii de reformare,obiectivul reglementării este confirmareaprincipiilor care stau la baza Regulamentului nr.343/2003; îmbunătă irile necesare sunt efectuatețnumai pentru a cre te eficien a sistemului. ș ț

Astfel, statele membre î i păstrează op iuneaș țfermă de a recunoa te dreptul la o singurășprocedură de determinare a nevoii de protec ieținterna ională, care o consecin ă a convingeriiț țlor că un solicitant de protec ie nu are beneficiulțalegerii, chiar în mod legitim, a statului derefugiu, dincolo de chestiunea men ineriițunită ii familiale. În acest mod, statele membrețconfirmă interpretarea potrivit cu careproblematica refugiului nu recunoa teș

individului un drept de a- i alege destina ia, iarș țobliga ia interna ională a statelor este aceea de aț țfi primi i într-un stat sigur, chiar dacă nu estețstatul preferin elor lor, chiar legitime. ț

O asemenea abordare nu poate i nu trebuie sășpiardă din vedere aspectele pozitive alereglementării dar i premiza de la care s-a pornit:șîntr-un spa iu comun de principii, valori iț șstandarde, examinarea unei cereri de protec ieținterna ională de către un stat membru al spa iuluiț țeste în linii general similară celei de care ar fibeneficiat individul într-un al stat al aceluia ișspa iu. Sus inută de o reglementare comună înț țmaterie de garan ii procedurale de determinare iț șde standarde comune de tratament pentrusolicitan i, precum i de repere de determinareț șsimilare, o asemenea examinare va avea teoreticacela i rezultat în oricare stat membru. Iarșcomunitatea de principii i valori între stateleșmembre diminuează problema unei preferin ețlegitime pentru un stat sau altul. În măsura în careexistă o asemenea preferin ă întemeiată pe unitateațfamilială, reglementarea Uniunii oferă solu ii.ț


ASPECTE PRIVIND PARTICIPAREA LA ACTIVITĂ I SPORTIVE AȚPERSOANELOR CU DIZABILITĂ I*Ț

ANNA MARIA NEAGOE** GHEORGHE FILIP***

ABSTRACTSports as the most common human activity contributes to social integration of persons belonging to disadvantaged

groups, including those with disabilities. States and sports organizations are encouraged to adapt sport infrastructuretaking into account the needs of persons with disabilities, ensuring that locations and devices for sports activities areavailable.

Ratification by Romania of the Convention on the Rights of Persons with Disabilities is committed to securing andpromoting the full enjoyment of all human rights and fundamental freedoms for all persons with disabilities without anydiscrimination on grounds of disability.

Keywords: persons with disabilities, sports activities, White Paper on Sport, Convention on the right of persons withdisabilities

RESUMÉSport comme l’activité humaine la plus commune contribue à l’intégration sociale des personnes appartenant à des

groupes défavorisés, y compris les personnes handicapées. Les États et les organisations sportives sont encouragées àadapter les infrastructures sportives en tenant compte des besoins des personnes handicapées, se assurer que les lieux etles dispositifs pour les activités sportives sont disponibles.

Par la ratification de la Convention relative aux droits des personnes handicapées, Roumanie est engagée à assureret à promouvoir la pleine jouissance de tous les droits de l’homme et des libertés fondamentales pour toutes les per-sonnes handicapées sans aucune discrimination fondée sur le handicap.Mots-clés: personnes handicapées, les activités sportives, le Livre blanc sur le sport, la Convention sur le droit des

personnes handicapées

Practicat ocazional sau în mod regulat, lanivel amator sau profesionist, sportul este unadintre cele mai răspândite activită i umane.ț * ***

Sportul reprezintă toate formele de activită ițfizice care, printr-o participare mai mult sau maipu in organizată, au drept obiectiv expresia sauțameliorarea condi iei fizice i psihice,ț șdezvoltarea rela iilor sociale sau dobândireațunor rezultate pozitive în competi iile de toatețnivelurile1.

Pe lângă aspectele strict legate de sănătate,sportul contribuie i la integrarea socială, este oșparte a procesului educa ional informal,țîncurajează schimburile interculturale i creeazășlocuri de muncă.

De i politica în domeniul sportului rămâne,ș

* Tematica privind drepturile persoanelor cu dizabilită ițocupă un loc permanent în activitatea Institutului Românpentru Drepturile Omului, acesta fiind mecanismindependent de monitorizare a implementării Conven ieițONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilită i,țpotrivit art. 33.2 din Conven ie.ț** Cercetător tiin ific.ș ț*** Pre edinte al Asocia iei „Totul pentru tine”, promotor alș țpracticării sportului de către persoanele cu dizabilități.1 A se vedea art. 2, pct 1.a., Recomandarea R(92)13 aComitetului de Mini tri către Statele membre pentrușrevizuirea Cartei Europene privind Sportul, adoptată la 24septembrie 1992.

în esen ă, o chestiune interguvernamentală,ținstitu iile europene de in un rol important înț țceea ce prive te consultarea i promovareaș șsportului în general.

Instrumente juridice din sistemul ONU.Programul Mondial de Ac iune privindțpersoanele cu dizabilită i, ț adoptat în decembrie1982 de Adunarea Generală a ONU, prinRezolu ia 37/52ț , a structurat politica dizabilită iițîn trei zone distincte: preven ieț , reabilitare ișegalizare a anselor, implementarea acestuiașpresupunând strategii pe termen lung, integrateîn politicile na ionale, de dezvoltarețsocio-economică, activită iț de preven ieț care săincludă dezvoltarea iș utilizarea de tehnologiipentru prevenirea dizabilită iiț , precum ișlegisla ie pentruț eliminarea discriminării în ceeace prive teș accesul la facilită iț , securitatesocială, educa ieț iș locuri de muncă.

Aceasta presupune că statele trebuie să seasigure că persoanele cu dizabilită i au acelea iț șocazii de a participa la activită i recreative ca iț șal i cetă eni i să ac ioneze pentru înlăturareaț ț ș țtuturor obstacolelor în acest scop.

Programul Mondial, recunoscând importan ațsportului pentru persoanele cu dizabilită i,țrecomandă statelor să încurajeze toate formele


de activită i sportive pentru acestea, inter alia,țprin intermediul oferirii facilită ilor adecvate iț șprintr-o organizare corespunzătoare a acestora.

Regulile Standard privind Egalizareaanselor pentru Persoanele cu Dizabilită i,Ș ț

document adoptat în decembrie 1993 deAdunarea Generală a ONU prin Rezolu iaț48/96, au avut ca scop „a asigura că fetele ișbăie ii, femeile i bărba ii cu dizabilită i, caț ș ț țmembri ai societă ii din care fac parte, să poatățexercita acelea i drepturi i obliga ii ca restulș ș țpersoanelor“2.

Astfel, Regula 11 cu privire la Recreere ișsport afirmă că statele trebuie să ini ieze măsurițprin care locurile pentru recreere i sporturi –șhotelurile, plajele, terenurile de sport, sălile degimnastică etc. să fie accesibile persoanelor cudizabilită i, măsuri ce trebuie să cuprindă sprijințpentru angajarea de personal pentru dezvoltareaacestor activită i, inclusiv proiecte de concepereța unor metode de accesibilitate, participare,informare i programe de pregătire.ș

Organiza iile sportive trebuie încurajate sățdezvolte oportunită i pentru participareațpersoanelor cu dizabilită i la activită i sportiveț țatât prin măsuri de asigurare a accesibilită ii câtți prin aranjamente speciale sau jocuri speciale.ș

Statele trebuie să sprijine participareapersoanelor cu dizabilită i la evenimentețsportive na ionale i interna ionale.ț ș ț

De asemenea, potrivit Regulilor, persoanelecu dizabilită i care participă la activită i sportiveț țtrebuie să aibă acces la instruire i antrenamenteșde aceea i calitate ca i ceilal i participan i, iarș ș ț țorganiza iile acestora trebuie consultate de cătrețorganizatorii de activită i sportive atunci cândțî i dezvoltă servicii pentru persoanele cușdizabilită i.ț

Conven ia privind drepturile persoanelor cuțdizabilită i (CDPD), ț adoptată, împreună cuProtocolul Op ionalț al acesteia, în decembrie2006, i intrată în vigoare la 3 mai 2008,șprincipalul instrument juridic interna ional dețluptă împotriva discriminării persoanelor cudizabilită i, a marcat începutul unei noi etape înțeforturile „de a promova, proteja i asiguraș2 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Anna Neagoe,Marius Mocanu, Drepturi egale i mediu accesibilș ,IRDO, Bucure ti 2014, p. 70 i urm.ș ș

exercitarea deplină i egală a tuturor drepturilorși libertă ilor fundamentale ale omului de cătreș ț

toate persoanele cu dizabilită i, i de a promovaț șrespectul pentru demnitatea lor intrinsecă.”

Recunoscând dreptul persoanelor cudizabilită i de a participa, în condi ii de egalitateț țcu ceilal i, la activită i recreative, de timp liberț ți sportive, articolul 30 din CDPD aminte te deș ș

măsurile pe care statele trebuie să le ia pentru: a) a încuraja i promova participarea, cât deș

mult posibil, a persoanelor cu dizabilită i lațdesfă urarea de activită i sportive de masă, laș țtoate nivelurile;

b) a se asigura că persoanele cu dizabilită ițau posibilitatea de a organiza, desfă ura iș șparticipa la activită i sportive i recreativeț șspecifice dizabilită ii i, în acest scop, săț șîncurajeze accesul, în condi ii de egalitate cuțceilal i, la instruire, antrenament i resurseț școrespunzătoare;

c) a se asigura că persoanele cu dizabilită i auțacces la locurile unde se desfă oară activită iș țsportive, recreative i turistice; ș

d) a asigura accesul i participarea copiilor cușdizabilită i, în condi ii de egalitate cu ceilal i, laț ț țjoacă, activită i recreative, de timp liber iț șsportive, inclusiv la activită ile din sistemulțcolar; ș

e) a se asigura că persoanele cu dizabilită i auțacces la serviciile furnizate de cei implica i înțorganizarea activită ilor recreative, turistice, dețtimp liber i sportive.ș

Rezolu ia ONU „Sportul ca mijloc dețpromovare a educa iei, sănătă ii, dezvoltării iț ț șpăcii”, adoptată de Adunarea Generală la 20octombrie 2014, cu ocazia celei de-a 69 sesiuni,reafirmă puterea sportului de a aduce schimbărisociale i încurajează utilizarea sportului pentrușstimularea dezvoltării i consolidării educa iei,ș ținclusiv a educa iei fizice, la copii i tineri,ț șprevenirea bolilor, promovarea i facilitareașincluziunii i bunăstării persoanelor cușdizabilită i, precum i pentru prevenireaț șconflictelor i consolidarea păcii.ș

Instrumente juridice din sistemul regionaleuropean. Potrivit art. 6 al Tratatului privindFunc ionarea Uniunii Europene (TFUE)ț 3,

3 A se vedea versiunea consolidată a TFUE publicat în


Uniunea este competentă să desfă oare ac iuniș țde sprijinire, de coordonare sau completare aac iunii statelor membre, inclusiv în domeniițprecum educa ia, formarea profesională,țtineretul i sportul. ș

Astfel, Uniunea contribuie la promovareaobiectivelor europene ale sportului, având învedere totodată caracterul specific, structurilebazate pe voluntariat, precum i func ia socialăș ți educativă a sportului.ș

Ac iunea Uniunii urmăre te să dezvolteț șdimensiunea europeană a sportului, prinpromovarea spiritului de echitate i deșdeschidere în competi iile sportive i aț școoperării între organiza iile cu responsabilită iț țîn domeniul sportului, precum i prin protejareașintegrită ii fizice i morale a sportivilor,ț șîndeosebi a celor mai tineri dintre ace tia.ș

Cartea Alba privind Sportul4, document prinintermediul căruia Comisia a abordat pentruprima dată, într-un mod cuprinzător, aspectelelegate de sport, se axează pe rolul social alsportului, pe dimensiunea economică a acestuiai pe modul în care este organizat în Europa,ș

precum i pe ac iunile de continuare a acesteiș țini iative, sportul fiind un domeniu de activitatețumană care prezintă un grad înalt de interespentru cetă enii Uniunii Europene i care de ineț ș țun poten ial imens de a-i reuni i de a se adresaț ștuturor, indiferent de vârstă sau origine socială,contribuind, de asemenea, la dezvoltarea roluluisocial al sportului.

Documentul recunoa te contribu iaș țimportantă pe care o are sportul la coeziuneaeconomică i socială, precum i la formareaș șunor societă i mai bine integrate, recomandând ațfi luat în considerare rolul special pe caresportul îl poate avea pentru tineri, pentrupersoanele cu dizabilită i i pentru cei ce apar inț ș țunor categorii defavorizate. Astfel, Comisiaîncurajează statele membre i organiza iileș țsportive să adapteze infrastructura sportivăpentru a putea lua în considerare necesită ilețpersoanelor cu dizabilită i. Statele membre iț șautorită ile locale ar trebui să se asigure deț

Jurnalul oficial al Uniunii Europene 2010/C 83/01,Jurnalul oficial al Uniunii Europene 2010/C 83/01.4 A se edea COM(2007) 391 final, nepublicată în JurnalulOficial al Uniunii Europene.

faptul că loca iile i dispozitivele destinateț șactivită ilor sportive sunt accesibile iț șpersoanelor cu dizabilită i. În acest scop, trebuiețsă se adopte criterii specifice în vedereaasigurării accesului echitabil la activită ilețsportive pentru to i copiii i în mod specialț șpentru cei cu dizabilită i i să se promovezeț șformarea supraveghetorilor, a voluntarilor i așpersonalului de primire din cluburile ișorganiza iile sportive în vederea buneițîntâmpinări a persoanelor cu dizabilită i. Înțcadrul consulta iilor purtate cu factorii implica iț țîn domeniul sportiv, Comisia are în vedere înmod special men inerea dialogului cuțreprezentan ii sportivilor cu dizabilită i.ț ț

Astfel, în planul de ac iune privind ț StrategiaUniunii Europene pentru persoanele cudizabilită iț 5, Comisia a luat în considerareimportan a sportului pentru persoanele cuțdizabilită i, angajându-se să sprijine ac iunileț țîntreprinse în acest domeniu de către statelemembre pentru a îmbunătă i accesibilitateațorganiza iilor, activită ilor, structurilor,ț țbunurilor i serviciilor sportive i a promovaș șparticiparea la evenimente sportive ișorganizarea unor evenimente specifice pentrupersoanele cu dizabilită i.ț

Context na ional.ț Legea educa iei fizice iț șsportului reglementează organizarea ișfunc ionarea sistemului na ional de educa ieț ț țfizică i sportș 6, stabilind pentru autorită ilețadministra iei publice, unită ile i institu iile deț ț ș țînvă ământ, institu iile sportive, precum iț ț șorganismele neguvernamentale de profilobliga ia de a sprijini sportul pentru to i iț ț șsportul de performan ă i de a asigura condi iileț ș țorganizatorice i materiale de practicare aședuca iei fizice i sportului în comunită ileț ș țlocale. De asemenea, legea stabile te cășautorită ile administra iei publice au obliga ia săț ț ț

5 A se vedea Strategia europeană 2010-2020 pentru per-soanele cu dizabilită i: un angajament reînnoit pentru oțEuropă fără bariere, COM(2010) 636 final, nepublicată înJurnalul Oficial al UE, http://eur-lex.europa.eu/legal-con-tent/RO/ALL/?uri=CELEX:52010DC0636. A se vedeaIrina Moroianu Zlătescu, Anna Neagoe i al ii, ș ț Nedis-criminare. Autonomie. Incluziune, IRDO, Bucure ti,ș2012, p. 191 i urm.ș6 A se vedea art. 1, Legea nr. 69/2000 a educa iei fizice iț șsportului, cu modificările i completările ulterioare.ș


http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:52010DC0636

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:52010DC0636

asigure condi ii pentru practicarea educa ieiț țfizice i sportului de către persoane cușdizabilită i fizice, senzoriale, psihice i mixte, înț șscopul dezvoltării personalită ii lor i integrăriiț șîn societate, precum i mijloacele care sășpermită sportivilor cu dizabilită i participarea lațcompeti ii na ionale i interna ionale destinateț ț ș țlor.

A a cum este prevăzut în legisla iaș țantidiscriminare7, principiul egalită ii întrețcetă eni, al excluderii privilegiilor iț șdiscriminării sunt garantate în exercitareadrepturilor economice, sociale i culturale, deciși în privin a dreptului de a lua parte, în condi iiș ț ț

de egalitate, la activită i culturale i sportive.ț șLegea privind protec ia i promovareaț ș

drepturilor persoanelor cu handicap recunoa teșprintre drepturile de care beneficiază persoanelecu dizabilită i, dreptul la petrecerea timpuluițliber, acces la cultură, sport, turism8. Astfel,autorită ile competente ale administra ieiț țpublice au obliga ia să faciliteze accesulțpersoanelor cu dizabilită i la obiectivelețsportive, printr-o serie de măsuri specifice:

- să sprijine participarea persoanelor cudizabilită i i a familiilor acestora laț șmanifestările sportive;

- să organizeze, în colaborare sau parteneriatcu persoane juridice, publice ori private,manifestări i activită i sportive;ș ț

- să asigure condi ii pentru practicareațsportului de către persoanele cu dizabilită i;ț

- să sprijine activitatea organiza iilor sportivețale persoanelor cu dizabilită i.ț

Strategia na ională în domeniul politicii dețtineret9, document al cărui nucleu strategic esteconsiderat a fi incluziunea socială, urmăre teșîmbunătă irea semnificativă a situa iei unorț țgrupuri de adolescen i i tineri afla i în situa iiț ș ț țde risc ridicat de excluziune socială.

Astfel, domeniul major de interven ieț

7 A se vedea Ordonan a Guvernului nr. 137/2000 privindțprevenirea i sanc ionarea tuturor formelor deș țdiscriminare, cu modificările i completările ulterioare.ș8 A se vedea art. 6, Legea nr. 448/2006 privind protec ia iț șpromovarea drepturilor persoanelor cu handicap,republicată, cu modificările i completările ulterioare.ș9 A se vedea HG nr. 24/2015 pentru aprobarea Strategieina ionale în domeniul politicii de tineret pentru perioadaț2015-2020.

„Sănătate, sport i recreereș ” stabile te pentrușgrupul intă tineri cu caracteristici specialeț :tinerii consumatori de droguri i/sau alcool,știnerii cu obiceiuri de dietă nesănătoasă, tineriicu dizabilită i, tinerele mame de 15-19 ani,țtinerii infecta i cu HIV/SIDA, tinerii afecta i deț țdiferite boli psihice, tineri cu un stil de via ățcare nu include activită i sportive sau culturale,țdezvoltarea conceptului sport – un stil de via ă.ț

Unul dintre obiectivele specifice aldomeniului de interven ie mai sus amintit estețrealizarea educa iei prin sport i activitateț șfizică pentru formarea unui stil de via ățsănătos, a dezvoltării ca cetă eni activi iț șresponsabili i încurajarea asocierii de cătreștineri a recreerii cu practicarea sportului ișmi căriiș , pentru care s-au stabilit mai multedirec ii de ac iune, precum:ț ț

- cre terea numărului practican ilor la sportș țîn rândul copiilor i tinerilor, inclusiv prinșamplificarea sistemului de competi ii sportivețde masă (pentru to i); ț

- asigurarea accesului elevilor i copiilor înșbazele sportive i acordarea de facilită i tinerilorș țîn utilizarea în timpul liber a bazelor sportiveexistente;

- atragerea tinerilor cu dizabilită i cătrețpracticarea sportului, oferind condi iile adecvatețde acces, inclusiv în centre de tineret i case aleșstuden ilor dotate corespunzător.ț

Concluzii i recomandări. ș Ratificarea decătre România a Conven iei privind drepturilețpersoanelor cu dizabilită iț 10 reprezintă de faptangajamentul în ce prive te asigurarea iș șpromovarea exercitării depline a tuturordrepturilor i libertă ilor fundamentale aleș țomului pentru toate persoanele cu dizabilită i,țfără nici un fel de discriminare pe criterii dedizabilitate. Astfel, România s-a angajat săadopte toate măsurile adecvate legislativepentru a modifica sau abroga legile,reglementările, cutumele i practicile existenteșcare constituie discriminare împotrivapersoanelor cu dizabilită i i să ia toate măsurileț ș10 A se vedea Legea nr. 221/2010 pentru ratificareaConven iei privind drepturile persoanelor cu dizabilită i,ț țadoptată la New York de Adunarea Generală aOrganiza iei Na iunilor Unite la 13 decembrie 2006,ț țdeschisă spre semnare la 30 martie 2007 i semnată deșRomânia la 26 septembrie 2007.


corespunzătoare pentru a elimina discriminareape criterii de dizabilitate de către orice persoană,organiza ie sau întreprindere privată.ț

Scopul politicilor sociale trebuie reformulatîn concordan ă cu prevederile ț art. 1 din CRPD:”promovarea, protejarea i asigurarea exercităriișdepline i în condi ii de egalitate a tuturorș țdrepturilor i libertă ilor fundamentale aleș țomului de către toate persoanele cu dizabilită iți promovarea respectului pentru demnitatea lorș

intrinsecă”. Promovarea egalită ii necesită în primul rândț

modificarea, în sensul completării, a legisla ieițprivind nediscriminarea, care ar trebui săspecifice în mod explicit că refuzul nejustificatde adaptare rezonabilă reprezintă o formă dediscriminare.

În acest context este necesară o revizuire aLegii educa iei fizice i sportuluiț ș , în sensulreglementării activită ii sportive desfă urată deț șpersoanele cu dizabilită i, inclusiv a celorțspecifice Jocurilor Paralimpice sau includeriiposibilită ii de a ob ine de către persoanele cuț țdizabilită i a acelora i beneficii financiare dupăț șretragerea din activitate (renta viageră), ca ișceilal i sportivi de performan ă.ț ț

De asemenea, actul normativ invocat nureglementează obligativitatea organizăriibazelor sportive astfel încât să se permităaccesul i pregătirea persoanelor cu dizabilită iș țîn acelea i condi ii ca i ceilal i sportivi, lipsaș ț ș țunor dotări speciale pentru persoanele cudizabilită i îngrădind atât accesul acestora cât iț șposibilitatea de a se antrena i implicit de așob ine performan e.ț ț

Un alt act normativ ce trebuie să facăobiectul revizuirii în vederea modificării îlreprezintă Normele financiare pentru activitatea

sportivă11 care reglementează sumele acordatecu titlul de premii sportivilor pentruperformantele deosebite ob inute în competi iiț țsportive, premiile acordate celor cu dizabilită ițfiind net inferioare celorlal i: spre exemplu, înțcazul jocurilor olimpice limita maximă până lacare se pot acorda premiile sportivilor este de 35de mii de euro, spre deosebire de cazulsportivilor cu dizabilită i pentru premiilețacordate nu pot depă i suma de 35 de mii de lei.ș

În vederea asigurării participării persoanelorcu dizabilită i la activită i sportive, în condi ii deț ț țegalitate cu ceilal i, documentele programaticeți politicile publice din România trebuie să aibăș

în vedere o serie de măsuri pentru:- a încuraja i promova participarea, cât deș

mult posibil, a persoanelor cu dizabilită i lațdesfă urarea de activită i sportive de masă, laș țtoate nivelurile;

- a se asigura că persoanele cu dizabilită ițau posibilitatea de a organiza, desfă ura iș șparticipa la activită i sportive i recreativeț șspecifice dizabilită ii i, în acest scop, săț șîncurajeze accesul, în condi ii de egalitate cuțceilal i, la instruire, antrenament i resurseț școrespunzătoare;

- a se asigura că persoanele cu dizabilită ițau acces la locurile unde se desfă oarășactivită i sportive. ț

A adar, este nevoie de efort din parteașautorită ilor pentru alinierea deplină i efectivă aț șlegisla iei i practicilor na ionale la standardeleț ș țConven iei privind drepturile persoanelor cuțdizabilită i, pentru a asigura ca toate persoanelețcu dizabilită i beneficiază de toate drepturile înțcondi ii de egalitate cu celelalte persoane, înțtoate aspectele vie ii, inclusiv în privin aț țactivită ilor sportive.ț

11 A se vedea HG 1447/2007 privind aprobarea Normelorfinanciare pentru activitatea sportivă.


LIBERTATEA DE CON TIIN Ă I ORA DEȘ Ț ȘRELIGIE ÎN COLIȘ

GHEORGHE IANCU*

ABSTRACTThe National Education Act, with its subsequent amendments and completions regulates from the start which are the

mandatory and optional training modules. The Disciplines / fields of study or compulsory training modules constitutethe core curriculum governed by law of which religion is also a part along with the Romanian language and literature,mathematics, history, physics, etc.

The legal provisions governing the teaching of religion in schools had been over time subject to two exceptions ofunconstitutionality, in 2012 and in 2013. Surprisingly, the decisions of the Constitutional Court in this matter (Decision306 of 27 March 2012 and Decision no. 669 of 12 November 2014) are contradictory with regard to the final decision inadopting the solution of unconstitutionality, the Court ignoring all international and European provisions invoked on itsdecision of March 2012.

Keywords: curriculum frameworks, core curriculum, training modules mandatory, optional, religion, confession owndenominations, freedom of thought

RÉSUMÉLa Loi sur l’éducation nationale, avec ses modifications et compléments ultérieurs, régit depuis le début quelles sont

les modules de formation obligatoires et les optionnels. Les Disciplines / domaines d’étude ou les modules de formationobligatoire constituent le tronc commun régi par la loi dont la religion est aussi une partie avec la langue roumaine et lalittérature, les mathématiques, l’histoire, la physique, etc.

Les dispositions légales régissant l’enseignement de la religion dans les écoles avaient été au fil du temps sousréserve de deux exceptions d’inconstitutionnalité, en 2012 et en 2013. Étonnamment, les décisions de la Courconstitutionnelle dans cette affaire (décision 306 du 27 Mars 2012 et la décision no. 669 du 12 Novembre 2014) sontcontradictoires en ce qui concerne la décision finale dans l’adoption de la solution d’inconstitutionnalité, la Courignorant toutes les dispositions internationales et européennes invoquées sur sa décision Mars 2012.

Mots-clés: cadres de programme, programme de base, des modules de formation obligatoire, facultative, la religion,la confession propres confessions, la liberté de pensée

Potrivit prevederilor art. 65 din Legeaeduca iei na ionale nr. 1/2011ț ț 1, modificată ișcompletată:

„(1) Planurile-cadru de învă ământ cuprindțdisciplinele, domeniile de studiu, respectivmodulele de pregătire obligatorii i op ionale,ș țprecum i numărul minim i maxim de oreș șaferente acestora.

(2) Trunchiul comun se constituie dindisciplinele/domeniile de studiu/modulele depregătire obligatorii, iar curriculumul la deciziacolii se constituie din disciplinele/domeniile deș

studiu/modulele de pregătire op ionale.” țÎn acela i timp, conform prevederilor art. 18ș

din aceea i lege,ș„(1) Planurile-cadru ale învă ământuluiț

primar, gimnazial, liceal i profesional includșreligia ca disciplină colară, parte a trunchiuluișcomun. Elevilor apar inând cultelor recunoscutețde stat, indiferent de numărul lor, li se asigură

Prof. univ. dr.1 Publicată în M. Of., I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011.

dreptul constitu ional de a participa la ora dețreligie, conform confesiunii proprii.

(2) la solicitarea scrisă a elevului major,respectiv a părin ilor sau a tutorelui legalținstituit pentru elevul minor, elevul poate să nufrecventeze orele de religie. În acest caz, situa iațcolară se încheie fără disciplina religie. În modș

similar se procedează i pentru elevul căruia,șdin motive obiective, nu i s-au asiguratcondi iile pentru frecventarea orelor la aceastățdisciplină.

(3) Disciplina religie poate fi predată numaide personalul didactic calificat conformprevederilor prezentei legi i abilitat în bazașprotocoalelor încheiate între MinisterulEduca iei, Cercetării, Tineretului i Sportului iț ș șcultele religioase recunoscute oficial de stat”

Textele de mai sus presupun câteva explica iițpentru a putea să fi în elese.ț

Astfel, din trunchiul comun prevăzut de Legefac parte materii care sunt predate în modobligatoriu, adică nu sunt facultative sau


op ionale. Aceste materii sunt cunoscute, iț șanume: limba i literatura română, matematica,șistoria, geografia, fizica, chimia etc. Printreacestea figurează i religia. Cu alte cuvinte,șreligia are regimul legal prevăzut pentrucelelalte materii obligatorii, mai sus enumerate,i, ca urmare, ar trebui să fie predată în acelea iș ș

condi ii. țÎn acela i timp, curriculumul cuprindeș

disciplinele i modulele op ionale stabilite deș țcoală i nu prin lege, a a cum este cazulș ș ș

disciplinelor obligatorii. Între aceste disciplinesau module nu poate figura i religia care faceșparte dintre disciplinele obligatorii, ceea cerezultă din cuprinderea ei în trunchiul comun.

Un exemplu ar pute fi edificator în ceea ceprive te obligativitatea materiilor din trunchiulșcomun. Astfel, în locul religiei ar putea fimatematica, care la fel ca i religiei ar putea fișpredată sau nu, după cum elevul dore te sau nu,șceea ce este absurd.

În alte cuvinte, o materie obligatorie trebuiesă fie i predată, pentru că altfel efectulșobligativită ii nu se realizează, iar acest faptțlipse te de eficien ă reglementarea legală aș țobligativită ii materiei în cauză. ț

În acela i timp, nu se poate invoca numărulșmic de elevi care ar urma un curs de religie,pentru că Legea nu condi ionează organizareațcursului în cauză de numărul elevilor, folosindsintagma „indiferent de numărul lor”, adică alelevilor.

Pe cale de consecin ă, este greu de modificatțtextul din art. 18 alin. (2) din Legea nr. 1/2011,modificată i completată, potrivit căruia „elevulșpoate să nu frecventeze orele de religie”,întrucât modificarea acestui text ar însemnaignorarea caracterului obligatoriu al religiei,ceea ce ar fi ilegal.

Prevederile mai sus citate au făcut obiectul adouă excep ii de neconstitu ionalitate în 2012 iț ț șîn 2014, iar solu iile pronun ate de Curteaț țConstitu ională sunt contrare.ț

Astfel, prin Decizia nr. 306 din 27 martie20122, Curtea Constitu ională a stabilit cățprevederile art. 18 din Legea nr. 1 /2011, care sereferă la orele de religie, sunt constitu ionale. ț

2 Publicată în M. Of., I, nr. 388 din 11 iunie 2012.

Pentru a pronun a această decizie, Curtea ațre inut că prevederile art. 18 din Legea nr.ț18/2012 sunt în concordan ă cu cele din art. 29ți din art. 32 alin. (7) din Constitu ie, cu cele dinș ț

art. 18 din Declara ia Universală a DrepturilorțOmului, cu cele din art. 18 alin. (1) i art. 13șpct.3 din Pactul interna ional cu privire lațdrepturile economice, sociale i culturale,șprecum i cu cele din art. 9 paragraful l dinșConven ia Europeană a Drepturilor Omului.ț

inându-se cont de dispozi iile mai sus citate,Ț țCurtea Constitu ională a constatat că prințreglementarea legală criticată deneconstitu ionalitate „este asigurat dreptulțpărin ilor sau tutorilor de a asigura, potrivitțpropriilor convingeri, educa ia copiilor minori ațcăror răspundere le revine, întrucât, potrivit legiicriticate, la solicitarea scrisă a elevului major,respectiv a părin ilor sau a tutorelui legalținstituit pentru elevul minor, elevul poate să nufrecventeze orele de religie, iar în acest cazsitua ia colară se încheie fără disciplinaț șreligie”3.

Tot Curtea Constitu ională a mai re inut căț ț„în aceea i materie a libertă ii religioase s-aș țpronun at i Curtea Europeană a Dreptuluiț șOmului, prin Hotărârea din 18 martie 2011, încauza Lautsi versus Italia, constatând căprezenta crucifixelor în sălile de clasă face partedin mediul colar, ca element al dreptului laședuca ie în sens larg. În acest sens, Curtea de lațStrasbourg a invocat diversitatea spa iuluițeuropean în materia conservării i perpetuăriiștradi iilor culturale i religioase, diversitate ceț șeste permisă prin recunoa terea unei largi marjeșde apreciere a statelor în materie de educa ie, cuțrespectarea dreptului părin ilor de a asigura,țpotrivit convingerilor religioase i filozofice,ședuca ia copiilor minori. Curtea Europeană ațDrepturilor Omului a re inut că expunereațcrucifixului în sălile de clasă nu reprezintă oformă de îndoctrinare, iar marja de apreciere astatului italian nu a depă it limita impusă deșobliga iile sale rezultate din Conven ie.”ț ț

Într-un sens total contrar, CurteaConstitu ională s-a pronun at prin Decizia nr.ț ț 669 din 12 noiembrie 20144, ignorându-se toate3 A se vedea Decizia nr. 306/2012.4 Publicată în M. Of., I, nr. 59 din 23 ianuarie 2015.


dispozi iile interna ionale i europene invocț ț ște în decizia sa din 2012.

Astfel, Curtea Constitu ională a făcut lațînceput o foarte importantă precizare, i anumeș„că includerea religiei ca disciplină colară,șparte a trunchiului comun, nu reprezintă eo ipsoo problemă de natură a genera nerespectarealibertă ii con tiin ei, câtă vreme dispozi iileț ș ț țcontestate nu generează obliga ii de natură ațurma cursuri având ca obiect o anumită religie,contară convingerilor fiecăruia.”5. O asemeneaopinie a fost fundamentată pe prevederile art. 32alin. (7) din Constitu ie, potrivit cărora statulțtrebuie să asigure libertatea învă ământuluițreligios pentru fiecare cult, iar în colile de statșînvă ământul religios este organizat i garantatț șprin lege. Curtea Constitu ională, în aceea iț șdecizie, a re inut i faptul că disciplina religieț șare caracter obligatoriu, ca disciplină colarășcare face parte din trunchiul comun.

Cu toate acestea, i în aceea i decizie, cuș ștotul neconstitu ional, Curtea Constitu ională aț țconstatat că religia, care are regimul legal demai sus, „nu poate fi opusă elevilor, întrucâtinstituirea lui are drept scop atingereaexigen elor constitu ionale” referitoare laț țobliga iile statului. ț

În acela i timp, i tot neconstitu ional, Curteaș ș țConstitu ională a re inut că „obligativitateaț țreligiei este opozabilă numai statului care esteinut de necesitatea organizării învă ământuluiț ț

religios prin asigurarea predării religiei pentrucele 18 culte recunoscute.”

Neconstitu ionalitatea celor două opinii alețCur ii Constitu ionale se referă la faptul căț țprevederile constitu ionale trebuie respectate iț șse impun tuturor membrilor societă iițdemocratice române ti, a a cum aceasta a fostș șdefinită în întreaga jurispruden ă a Cur iiț țEuropene a Drepturilor Omului, Constitu iațreglementând adevărate obliga ii fundamentalețpentru ace tia, inclusiv pentru autorită ileș țpublice. De altfel, dispozi iile art. 57 dințConstitu ie prevăd că cetă enii români, cetă eniiț ț țstrăini i apatrizii trebuie să- i exerciteș șdrepturile i libertă ile cu bună-credin ă, iarș ț țconform prevederilor art. 32 alin. (7) din

5 A se vedea Decizia nr. 669/2014.

Constitu ie, statul este obligat să asigurețînvă ământul religios. ț

Ca urmare, făcând parte din trunchiul comun,astfel cum Parlamentul a decis prin Legea1/2011, modificată i completată, religia seșimpune ca materie obligatorie pentru elevi, iarstatul are i el obliga ia deja examinată. Desigurș țcă, obliga ia statului de a asigurare predareațreligiei trebuie să respecte „cerin ele specificețfiecărui cult.”6.

Continuându-se silogismul constitu ional,țgre it construit, Curtea Constitu ională re ineaș ț țcă „În nici un caz o persoană nu poate fi pusă abinitio în situa ia de a- i apăra sau protejaț șlibertatea con tiin ei, pentru că o asemeneaș țabordare ar contraveni obliga iei negative ațstatului, care, în virtutea acestei obliga ii, nuțpoate impune studierea religiei.”7.

Opinia Cur ii este în discordan ă totală cuț țConstitu ia. ț

Astfel, studierea religiei se impune elevului,pentru că este o materie obligatorie, făcândparte din trunchiul comun, a a cum Parlamentulșa stabilit prin Legea nr. 1/2011, modificată ișcompletată. În acela i timp, statul poate impuneșpredarea religiei tocmai datorită celor dejaexpuse mai sus.

Curtea mai re inea faptul că „art. 29 alin. (6)țdin Constitu ie garantează dreptul lațînvă ământul religios i nu obliga ia de aț ș țfrecventa cursurile de religie.” Obliga ia de ațfrecventa orele de religie este evidentă pentrumotivele deja examinate. În acela i timp, nu seșpoate concepe cum este posibil ca o materieobligatorie nu creează i obliga ia de a frecventaș țcursurile de religie. De asemenea, din punctulde vedere al aplicării legii, nu ar putea să existeo cauză fără existen a unui efect. Cu altețcuvinte, nu ar putea exista obligativitateareligiei, fără ca această obligativitate să semanifeste, fără să aibă efecte, adică predareaacestei materii.

Apoi, Curtea Constitu ională construie te unț șsofism, care ca orice sofism, în aparen ă estețcorect. Astfel, „Exprimarea unei opinii dinperspectiva prevederilor constitu ionalețreferitoare la libertatea con tiin ei i a religieiș ț ș6 Potrivit art. 32 alin. 7 din Constitu ie.ț7 A se vedea Decizia nr. 669/2014.


aplicabile în domeniul învă ământului religiosțtrebuie să aibă întotdeauna un sens pozitiv(persoana alege să studieze religia), iar nu unsens negativ (persoana alege să nu studiezereligia), întrucât în cea de-a doua ipotezăpersoana este prezumată ca manifestând dejaop iunea de a studia, fiind nevoită să ac ionezeț țulterior pentru excluderea sa din grupul destudiu. Or, o atare reglementare nu reprezintăaltceva decât o constrângere a persoanei înmanifestarea unei op iuni, ceea ce de plano,țcontravine libertă ii con tiin ei consacrată deț ș țConstitu ie.” ț

O asemenea motivare a Cur ii Constitu ionaleț țnu î i poate avea vreo coresponden ă în regulileș țcuprinse în Constitu ie.ț

Apoi, desigur că, reglementările trebuie să fiepozitive, dar reglementarea din art. 18 alin. (2)din Legea nr. 1/2011, modificată i completată,șnu este una negativă, ci obliga ia reglementatățeste negativă, ceea ce legea poate prevedea. Dealtfel, nici nu s-ar putea adopta o altfel dereglementare pozitivă, pentru că religia faceparte din trunchiul comun deci este obligatoriei trebuie reglementată anterior vreunei op iuniș ț

a elevului, care apoi să adere tacit sau să nuadere.

Apoi, religia este ca i matematicașobligatorie i trebuie frecventate, în func ie deș țspecificul cultului în cauză.

În final, Curtea Constitu ională citeazățtrunchiat prevederile art. 29 alin. (1) dinConstitu ie. Astfel, potrivit acestui textț

constitu ional, „Libertatea gândirii i a opiniilor,ț șprecum i libertatea credin elor religioase nu potș țfi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate ficonstrâns să adopte o opinie ori să adere la ocredin ă religioasă, contrară convingerilor sale.”țCurtea Constitu ională, în motivarea decizieițsale, a omis să adauge sintagma „contrarăconvingerilor sale.”, care ar fi lămurit problema,dar care nu ar mai fi fost un motiv pentru asus ine opinia Cur ii. ț ț

Astfel, un elev de credin ă cre tină, care faceț șparte dintre cei aproape 90% dintre români, nuar putea sa fie constrâns să adopte credin ațcre tină i să studieze religia, pentru că el areș șaceastă credin ă cre tină prin botez i deciț ș șcredin a sa nu ar putea să fie contrarățconvingerilor sale. Pe cale de consecin ă, Legeați motivarea Cur ii nu pot cuprinde oș ț

constrângere, iar această motivare este contrarăart. 29 alin. (1) din Constitu ie. O logică simplățcare i-a scăpat Cur ii Constitu ionale! Caț țurmare, prin obligativitatea studierii religiei nuse poate realiza o constrângere a elevuluicre tin.ș

Pe cale de consecin ă, este greu de realizatțopinia Cur ii Constitu ionale în sensul de a fiț țmodificat textul din art. 18 alin. (2) din Legeanr. 1/2011, modificată i completată, potrivitșcăruia „elevul poate să nu frecventeze orele dereligie”, întrucât modificarea acestui text arînsemna ignorarea caracterului obligatoriu alreligiei, ceea ce ar fi ilegal.


CRIZA ECONOMICĂ I DREPTURILE ECONOMICE ALEȘOMULUI ÎN ROMÂNIA

MARILENA ENE

ABSTRACTThe economic and social rights regulated by international, regional and national instruments enjoy the same

guarantee as the other fundamental human rights and freedoms. The way how states have responded to the economiccrisis was analyzed in various aspects by analysts and experts, and so were the decisions of states that have significantlyaffected the exercise of fundamental human rights enshrined in the various treaties and laws. During 2008-2010, in ourcountry, by implementing an unjustified policy of austerity, the Government developed a strategy which affectedfundamental human rights, by measures which were in flagrant contradiction with the spirit and provisions of theConstitution. Surprisingly, the Constitutional Court, examining these measures in a subjective and conjectural mannerinterpreted those legal provisions using the argument that the state may restrict the exercise of the rights and freedomsunder Article 53 of the Constitution, without taking into account the provisions of Article 47, which provided thecitizens’ right to a civilized and decent living and without setting a limit until this restriction can be applied.

Keywords: economic and social rights, legal norms of protection, limitation, legal and economic impact, as gainedreasonable life

RÉSUMÉLes droits économiques et sociaux réglementés par les instruments internationaux, régionaux et nationaux

bénéficient de la même garantie que les autres droits et libertés fondamentaux de l’homme. Comment les états ontrépondu à la crise économique dans les différents aspects ont été analysés par des analystes et des experts, et aussi ontété analysés les décisions des États qui considérablement ont affecté l’exercice des droits humains fondamentauxinscrits dans les traités et de diverses lois. Au cours de 2008-2010, dans notre pays, par la politique d’austérité mise enœuvre injustifiée année, le gouvernement a élaboré une stratégie qui a affecté les droits humains fondamentaux, qui ontété par des mesures contradiction flagrante avec l’esprit et les dispositions de la Constitution. Étonnamment, la Courconstitutionnelle, l’examen de ces mesures dans les interprétées Ces et juridiques dispositions mode subjectif etconjoncturelles en utilisant l’argument que le gouvernement peut restreindre l’exercice des droits en vertu de l’article 53et des libertés de la Constitution, sans prendre en compte les dispositions de l’article 47, qui a fourni Le droit descitoyens à une vie civilisée et décente et sans réglage de la limite Jusqu’à cette restriction peut être appliqué.

Mots-clés: droits économiques et sociaux, des normes juridiques de protection, la limitation, juridique et de l’impactéconomique, je ai gagné la vie raisonnable

Criza economică a afectat în modsemnificativ via a cetă enilor tuturor statelor i aț ț șsuscitat discu ii aprinse din punct de vederețeconomic. Reac ia statelor afectate de crizațeconomică a fost subiectul multor articole ișlucrări în domeniul economic, inclusiv alfinan elor publiceț 1 însă speciali tii au realizat cășeste necesară analizarea crizei din perspectivadreptului constitu ional i a drepturilor omuluiț ș 2.Mai ales că la o analiză mai atentă s-a observatcă deciziile adoptate de state au afectat în modsemnificativ exercitarea drepturilorfundamentale ale persoanei statuate i acceptateșla nivel interna ional i în special drepturileț șeconomice i sociale.ș

1 A se vedea Jonathon Gruber, Public Finance PublicPolicy, Worth Publishers, Edi ia 3, New York, 2011, p. 91.ț2 A se vedea Aoife Nolan, Economic and Social Rightsafter the Global Financial Crisis, Introduction,Cambridge University Press, Cambridge, U. K. , 2014, p.1 i urm. ș

A a cum a men ionat i în literatura deș ț șspecialitate, drepturile omului se regăsesc i înșvia a economică, atât prin protec ia asigurată deț țConven ia Europeană a Drepturilor Omuluițsocietă ilor în ceea ce prive te protec iaț ș țbunurilor, dar având implica ii i în dreptulț școncuren ei, dreptul fiscal i al protec ieiț ș țsociale3.

O aten ie deosebită vom acorda drepturilorțreglementate la nivel interna ional în Declara iaț țUniversală a Drepturilor Omului i în Pactul cușprivire la drepturile economice, sociale ișculturale adoptate la nivelul Organiza ieițNa iunilor Unite i reluate la nivelul Uniuniiț șEuropene în Carta Drepturilor Fundamentale aUniunii Europene.

Drepturile economice. Drepturile economi-

3 A se vedea Jean-François Renucci, Tratat de drepteuropean al drepturilor omului, Editura Hamangiu, Edi iațtradusă, 2009, p. 51.


ce sunt definite în doctrină ca fiind aceledrepturi ale omului care se referă la natura ișcondi iile în care o persoană î i desfă oarăț ș șmunca, respectiv dreptul la muncă, la condi ii dețmuncă decente i la un salariu echitabil, dreptulșde a înfiin a i de a se asocia în sindicate iț ș șdreptul la securitate socială4. Aceste drepturisunt reglementate la nivelul Declara ieițUniversale a Drepturilor Omului, adoptată la 10decembrie 1948 de Adunarea Generală aNa iunilor Unite („Declara ia”) în articolele 22,ț ț23 i 24 i în cuprinsul Pactului interna ional cuș ș țprivire la drepturile economice, sociale ișculturale în articolele 6, 7, 8 i 9 din Partea așIII-a5.

Principala caracteristică juridică identificatăla nivelul doctrinei cu privire la aceste drepturi,alături de drepturile sociale i culturale, esteșaceea că reprezintă drepturi de crean ățapar inând persoanei fizice asupra statului.țAceastă trăsătură le deosebe te de categoriașdrepturilor civile i politice, care oferășpersoanelor dreptul de a opta i libertatea de așac ionaț 6 i care au constituit „un obiect de luptă,șrevendicări7”. Astfel, art. 22 din Declara iețprevede că „orice persoană are dreptul săob ină realizarea drepturilor economice, socialeți culturale indispensabile pentru demnitatea sași libera dezvoltare a personalită ii saleș ț ”.

La nivel european, drepturile omului suntreglementate în mai multe documente, carecoexistă cu cele interna ionale deja men ionate,ț țrespectiv Conven ia pentru apărarea drepturilorțomului i a libertă ilor fundamentale (Conven iaș ț țEuropeană) i Carta Drepturilor Fundamentale așUniunii Europene, care a devenit obligatorie

4 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Drepturileomului – un sistem în evolu ieț , IRDO, Edi ia a 2-a, 2008,țp. 94. 5 Pactul a fost adoptat i deschis spre semnare deșAdunarea generală a Na iunilor Unite la 16 decembrieț1966 prin Rezolu ia 2200 A (XXI) i a intrat în vigoare laț ș3 ianuarie 1976. România a ratificat Pactul la 31octombrie 1974 prin Decretul nr. 212, publicat înBuletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20noiembrie 1974. 6 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Drepturilesociale în Uniunea Europeană, în Revista „DrepturileOmului” nr. 2/2011, p. 48 i urm. ș7 A se vedea Victor Dan Zlătescu, Irina MoroianuZlătescu, Repere pentru o filozofie a drepturilor omului,IRDO, Bucure ti, 2003, p. 10 i urm. ș ș

pentru Statele Membre de la data intrării învigoare a Tratatului de la Lisabona.

În Constitu ia României drepturilețeconomice sunt reglementate de art. 40 Dreptulde asociere, art. 41 Munca i protec ia socială aș țmuncii, art. 42 Interzicerea muncii for ate, art.ț43 Dreptul la grevă, art. 44 Dreptul deproprietate privată i art. 47 Nivelul de trai.ș

Este necesar să men ionăm că deosebit dețrelevant în demersul privind protec iațdrepturilor omului în România este i articolulș20, care prevede că orice dispozi iițconstitu ionale „ț privind drepturile i libertă ileș țcetă enilor vor fi interpretate i aplicate înț școncordan ă cu Declara ia Universală aț țDrepturilor Omului, cu pactele i cu celelalteștratate la care România este parte”, iar înipoteza unei neconcordan e între legile na ionaleț ți tratatele interna ionale la care România esteș ț

parte, „au prioritate reglementărileinterna ionale, cu excep ia cazului în careț țConstitu ia sau legile interne con in dispozi iiț ț țmai favorabile”.

A adar orice analiză pertinentă în domeniulșprotec iei drepturilor omului, inclusiv ațdrepturilor economice, presupune interpretareaconcomitentă a prevederilor din tratateleinterna ionale la care România este parte, ațnormelor europene (Conven ia Europeană), alețUniunii Europene i a dispozi iilorș țconstitu ionaleț 8, aplicându-se în final aceledispozi ii care sunt mai favorabile persoanei.ț

Exerci iul drepturilor economice înțRomânia în contextul crizei economice. În adoua jumătate a anului 2008 a fost evidentăcriza economică i financiară mondială astfel cășla nivel na ional Guvernul a început să adoptețmăsuri de diminuare a cheltuielilor bugetare,inclusiv eliminarea unor cre teri salariale,șinvocând ca temei necesitatea evitării deficituluibugetar excesiv i a plafonului datoriei publice,șstabilite „printr-un protocol (care este anexă laTratat) privind procedura aplicabilă în caz dedeficit excesiv (3% din PIB)”9.8 A se vedea Jean-Francois Renucci, Tratat de drepteuropean al drepturilor omului, traducere, EdituraHamangiu, 2009, p. 57. 9 Textul este reprodus din fundamentarea Ordonan ei dețUrgen ă a Guvernului nr. 136/2008, inclusă în preambululțacestui act normativ publicat în M. Of. , I, nr. 739 din 31octombrie 2008.


Măsurile au continuat în 2009, culminând în2010 cu adoptarea Legii nr. 118 din 30 iunie2010 privind unele măsuri necesare în vederearestabilirii echilibrului bugetar.

Primele acte normative i deciziile Cur iiș țConstitu ionale cu privire la drepturilețeconomice. Una dintre primele măsuri luate deGuvern pentru a combate criza economicăglobală care părea că afectează i România așfost adoptarea Ordonan ei de Urgen ă aț țGuvernului nr. 136 din 28 octombrie 2008privind stabilirea unor măsuri pentru salarizareapersonalului din învă ământ în anul 2008. Prințacest act au fost modificate condi iile dețmajorare a salariilor personalului din învă ământțstabilite la începutul anului 2008.

Împotriva acestui act normativ AvocatulPoporului a ridicat direct excep ia dețneconstitu ionalitate sus inând, printre altele, căț țprintr-o ordonan ă de urgen ă nu pot fi afectateț țdrepturile, libertă ile i îndatoririle prevăzute înț șConstitu ia României, inclusiv dreptul la salariuțcare este un drept fundamental rezultat dinprevederile art. 41 alin. (4) din Constitu ie i dinț șpactele i conven iile la care România esteș țparte.

Prin Decizia nr. 1221 din 12 noiembrie 2008Curtea Constitu ională, fără a argumenta înțdetaliu i fără a primi din partea Guvernului unșpunct de vedere argumentat, a admis excep ia dețneconstitu ionalitate i a constatat că Ordonan aț ș țde Urgen ă a Guvernului nr. 136/2008 afecteazățdrepturi fundamentale ale persoanei, precumdreptul la muncă i la protec ie socială i dreptulș ț șla un nivel de trai decent.

Consecvent, Guvernul României a emisulterior un nou act normativ, Ordonan a dețurgen ă a Guvernului nr. 151/2008 pentruțmodificarea i completarea Ordonan eiș țGuvernului nr. 15/2008 privind cre terileșsalariale ce se vor acorda în anul 2008personalului din învă ământ. CurteațConstitu ională a analizat din nou i în douăț șdecizii succesive10 a ajuns la concluzia că iș10 Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009 referitoare la excep iațde neconstitu ionalitate a dispozi iilor art. I pct. 2 i 3 dinț ț șOrdonan a de urgen ă a Guvernului nr. 151/2008 pentruț țmodificarea i completarea Ordonan ei Guvernului nr.ș ț15/2008 privind cre terile salariale ce se vor acorda înșanul 2008 personalului din învă ământ, publicată în M.țOf. , I nr. 464 din 6 iulie 2009; Decizia nr. 989 din 30

această ordonan ă încalcă dispozi iileț țconstitu ionale, inclusiv art. 41, art. 47 alin. (1)ț 11

din Constitu ia României.țCu toate că argumentele Guvernului în

adoptarea acestor acte normative, men ionate înțpreambulul actelor, au fost legate în ambelecazuri de criza economică i financiarășmondială care afectează stabilitatea economică aRomâniei, de riscul de a intra în stagfla ie,țdezechilibrarea bugetului, cre terea deficituluișpublic, totu i Curtea Constitu ională, în niciunaș țdin aceste decizii, nu a luat în considerare vreunargument care să facă cel pu in trimitere la crizațeconomică i necesitatea men inerii echilibruluiș țbugetar.

Aceste două acte normative adoptate deGuvern în anul 2008, fără o analiză atentă aimpactului economic i juridic, au i în prezentș șrepercusiuni asupra bugetului public având învedere că salaria ii din sistemul de învă ământț țau ob inut hotărâri judecătore ti definitive iț ș șirevocabile prin care statul a fost obligat să leachite drepturi salariale recunoscute, însăbugetul public nu poate sus ine plata într-oțsingură tran ă fiind adoptate acte normative careșprevăd e alonarea până în 2016ș 12.

Situa ia drepturilor economice începândțcu 2009. Pentru a exista o legitimitate înadoptarea solu iilor de reducerea a cheltuielilorțbugetare, inclusiv a salariilor, GuvernulRomâniei a elaborat împreună cu BancaNa ională a României o strategie globală dețancorare fermă a politicilor macroeconomice iș

iunie 2009 referitoare la excep ia de neconstitu ionalitateț ța dispozi iilor art. I pct. 2 i 3 din Ordonan a de urgen ă aț ș ț țGuvernului nr. 151/2008 pentru modificarea ișcompletarea Ordonan ei Guvernului nr. 15/2008 privindțcre terile salariale ce se vor acorda în anul 2008șpersonalului din învă ământ i a celor ale art. 2 i art. 3ț ș șdin Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr. 1/2009 privindț țunele măsuri în domeniul salarizării personalului dinsectorul bugetar, publicată în M. Of. , I nr. 531 din 31iulie 2009. 11 Art. 47 alin. (1) din Constitu ie prevede „Statul estețobligat să ia măsuri de dezvoltare economică i deșprotec ie socială, de natură să asigure cetă enilor un nivelț țde trai decent”. 12 Ordonan ă de Urgen ă a Guvernului nr. 71 din 17 iunieț ț2009 privind plata unor sume prevăzute în titluriexecutorii având ca obiect acordarea de drepturi salarialepersonalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificăriprin Legea nr. 230/2011, publicată în M. Of., I, nr. 416 dindata de 18 iunie 2009.


de reducere a tensiunilor de pe pia a financiarățpe care a transmis-o Comisiei Europene învederea ob inerii unei asisten e financiare. Prinț țDecizia Consiliului Uniunii Europene2009/458/CE din 6 mai 2009 de acordare deasisten ă reciprocă României s-a luat act cățRomânia, prin Guvern i Banca Na ională aș țRomâniei, a elaborat strategia i s-a angajat sășreducă deficitul fiscal de la 5,4% din PIB în2008 la 5,1% din PIB în 2009 i sub 3% din PIBșpână în 2011.

Ulterior, în Decizia Consiliului UniuniiEuropene 2009/459/CE din 6 mai 2009 deacordare de asisten ă financiară comunitară pețtermen mediu României au fost consemnatemăsurile pe care România trebuie să leimplementeze în vederea ob inerii asisten eiț țfinanciare, printre care i: diminuareașcheltuielilor cu salariile din sectorul public întermeni nominali fa ă de rezultatele din 2008,țprin anularea cre terilor salariale din acestșsector (totalizând 5% în termeni nominali)programată pentru 2009 (sau prin reducerisuplimentare de personal producând un efectechivalent) i prin reducerea locurilor de muncășdin sectorul public, inclusiv prin înlocuireanumai a unui angajat din apte care părăse teș șsectorul public (…); restructurarea salarizării însistemul bugetar, inclusiv prin unificarea ișsimplificarea grilelor de salarizare i revizuireașsistemului de sporuri (…); schimbarea unorparametri principali ai sistemului de pensii prinevolu ia spre indexarea pensiilor în func ie deț țpre urile de consum mai degrabă decât înțfunc ie de nivelul salariilor, împreună cuțcontinuarea cre terii graduale a vârstei deșpensionare peste cea prevăzută în planurileaprobate în prezent, în special pentru femei, ișintroducerea treptată a contribu iilor la fondulțde pensii pentru grupurile de angaja i publicițcare sunt în prezent exclu i de la acestea.ș

Măsurile propuse i aprobate de ComisiașEuropeană au fost preluate i în AcordulșStand-By semnat cu Fondul MonetarInterna ional, ratificat prin Ordonan a deț țUrgen ă a Guvernului nr. 99/2009ț 13, aprobată

13 Ordonan a de Urgen ă a Guvernului nr. 99/2009 privindț țratificarea Aranjamentului stand-by dintre România ișFondul Monetar Interna ional, convenit prin Scrisoarea deținten ie transmisă de autorită ile române, semnată laț ț

prin Legea nr. 37/2010.În vederea implementării măsurilor asumate,

au fost adoptate mai multe acte normative, careau suscitat dezbateri la nivelul societă ii civilețdar i la nivelul Cur ii Constitu ionale dinș ț țperspectiva încălcării drepturilor fundamentaleale persoanei.

Primul act normativ avut în vedere esteLegea nr. 329 din 5 noiembrie 2009 privindreorganizarea unor autorită i i Institu ii publice,ț ș țra ionalizarea cheltuielilor publice, sus inereaț țmediului de afaceri i respectareașacordurilor-cadru cu Comisia Europeană ișFondul Monetar Interna ionalț 14. Prin acest actnormativ au fost luate mai multe măsuri, printrecare i unele care să aibă ca efect diminuareașcheltuielilor bugetare, precum reglementarearegimului cumulului pensiilor cu veniturilesalariale în sectorul public sau diminuareacheltuielilor de personal cu 15,5% lunar înperioada octombrie – decembrie 2009.

După adoptarea în Parlament, un grup deparlamentari a formulat o obiec ie dețneconstitu ionalitate considerând, în ceea cețprive te măsurile men ionate, că sunt încălcateș țdrepturile fundamentale ale persoanei instituitela nivel constitu ional în art. 41 alin. (1) i alin.ț ș(5) referitoare la dreptul la muncă i lașconven iile colective de muncă i art. 44ț șreferitor la dreptul la proprietate privată.

Prin Decizia nr. 1414 din 4 noiembrie 2009,Curtea Constitu ională i-a modificat practicaț șanterioară de declarare a acestor acte normativeca fiind neconstitu ionale, instituind unțargument interesant în ceea ce prive teșconstitu ionalitatea acestui act normativ dințperspectiva drepturilor omului.

În concret, actul normativ men ionat estețconstitu ional întrucât (i) drepturilețfundamentale ale persoanei nu sunt absolute; (ii)Constitu ia i tratatele interna ionale în materiaț ș țdrepturilor omului admit posibilitatea diminuării

Bucure ti la 24 aprilie 2009, i prin Decizia Consiliuluiș șdirector al Fondului Monetar Interna ional din 4 maiț2009, precum i a Scrisorii suplimentare de inten ie,ș țsemnată de autorită ile române la data de 8 septembrieț2009 i aprobată prin Decizia Consiliului director alșFondului Monetar Interna ional din 21 septembrie 2009,țpublicată în M. Of. , I, nr. 629 din data de 22 septembrie2009. 14 Publicată în M. Of. , I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009.


rezonabile a gradului de protec ie oferită unorțdrepturi fundamentale, în anumite momente sausitua ii, cu respectarea unor condi ii, dacă nuț țeste atinsă chiar substan a drepturilor; (iii) art.ț53 din Constitu ie prevede posibilitateațrestrângerii exerci iului drepturilorțconstitu ionale prin lege dacă măsura restrictivățeste temporară, rezonabilă, propor ională cuțsitua ia care a determinat-o i se aplicăț șnediscriminatoriu; (iv) măsurile luate suntexcep ionale i sunt necesare pentru apărareaț șsecurită ii na ionale i ordinii publice.ț ț ș

Fiecare din argumentele re inute de CurteațConstitu ională necesită câte un comentariuțseparat întrucât, a a cum sus in i autoriiș ț șobiec iei de neconstitu ionalitate, exact acesteț țcondi ii nu sunt îndeplinite în totalitate.ț

Măsura de reducere a salariilor este„temporară” că se referă la perioada octombrie –decembrie 2009, dar măsura interziceriicumulului pensiei cu veniturile salariale nu mairespectă acest criteriu al temporarului.

Criteriul rezonabilită ii i cel alț șpropor ionalită ii sunt probabil cel mai dificil deț țdeterminat întrucât nu poate fi suficientăprezentarea unor argumente de tipul „scopuladoptării acestei măsuri este combaterea crizeieconomice, fenomen mondial ce afecteazăstructural economia românească”, „încadrareaîn constrângerile bugetare determinate de unfenomen de criză economică”. Cu toate acestea,Curtea Constitu ională a re inut că acesteț țargumente formale sunt valabile i măsurileșadoptate sunt compatibile cu Legeafundamentală.

În ceea ce prive te aplicareașnediscriminatorie a măsurilor luate, Curteainterpretează că măsurile luate suntnediscriminatorii întrucât se aplică „tuturordestinatarilor săi – angaja i ai autorită ilor iț ț șinstitu iilor publice”ț . Din nou, textulconstitu ional este interpretat literar fără a sețrealiza o analiză atentă a no iuniiț„nediscriminatorie”, care în contextulconstitu ional înseamnă că se aplică tuturorțpersoanelor i nu doar unor categorii clarșdeterminate, atâta timp cât se sus ine cățneluarea acestor măsuri ar afecta „ordineapublică” sau „siguran a na ională”.ț ț

Ulterior, a fost adoptată de Parlament iș

Legea nr. 118 din 30 iunie 2010 privind unelemăsuri necesare în vederea restabiliriiechilibrului bugetar15 prin care au fost introdusenoi măsuri de reducere a salariilor personaluluidin sectorul bugetar dar i a drepturilor deșnatură salarială (spre exemplu, cuantumulcompensa iei băne ti, respectiv al aloca ieiț ș țvalorice pentru drepturile de hrană i, respectiv,șvaloarea financiară anuală a normelor deechipare, precum i valoarea financiară așdrepturilor de echipament). i acest actȘnormativ a fost supus controlului constitu ional,țsesizarea de neconstitu ionalitate fiind formulatățde Înalta Curte de Casa ie i Justi ie - Sec iileț ș ț țUnite.

Curtea Constitu ională a re inut în Decizia nr.ț ț872 din 25 iunie 2010 referitoare la obiec ia dețneconstitu ionalitate a dispozi iilor Legii privindț țunele măsuri necesare în vederea restabiliriiechilibrului bugetar16 acelea i argumente deșconstitu ionalitate a actului normativ. Într-unțsingur paragraf Curtea sus ine că solu iaț țlegislativă adoptată de Parlament a fostdeterminată de „apărarea securită ii na ionale,ț țastfel cum rezultă din expunerea de motive aGuvernului” i că „ș este evident că securitateana ională nu implică numai securitateațmilitară, deci domeniul militar, ci are i oșcomponentă socială i economicăș ”. Este astfelrespins argumentul Înaltei Cur i de Casa ie iț ț șJusti ie privind condi iile aplicării „securită iiț ț țna ionale”, în limitele i cu respectareaț șprevederilor Ordonan ei de urgen ă aț țGuvernului nr. 1/1999 privind regimul stării deasediu i regimul stării de urgen ă, cuș țmodificările i completările ulterioare. No iuneaș țde „securitate na ională” prevăzută înțConstitu ie include, în opinia Cur ii, nu numaiț țexisten a unei situa ii militare, dar i alteț ț șaspecte, precum cele economice, financiare,sociale care ar putea afecta însă i fiin a statuluiș țprin amploarea i gravitatea fenomenului. Deșasemenea, Curtea a re inut i în această situa ieț ș țcă măsura are o durată limitată în timp, ișanume până la data de 31 decembrie 2010,urmând ca de la data de 1 ianuarie 2011 se

15 Publicată în M. Of. , I, nr. 441 din data de 30 iunie2010. 16 Publicată în M. Of. , I, nr. 433 din data de 28 iunie2010.


revine la cuantumul salariilor/indemniza iilor iț șsoldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuride diminuare, în condi iile încadrării în politicilețsociale i de personal, care, la rândul lor, trebuieșsă se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare.Evident că la acest moment, o analiză corectă vaeviden ia faptul că decizia nu a avut efectțtemporar i că reducerea salariilor s-a păstrat iș șchiar consolidat.

Interesant de men ionat că în această deciziețCurtea re ine totu i că prevederile legale prinț șcare se diminuează pensia în plată suntneconstitu ionale întrucât constituie un dreptțcâ tigat, astfel încât diminuarea acesteia nușpoate fi acceptată nici măcar cu caractertemporar. Prin sumele plătite sub formacontribu iilor la bugetul asigurărilor sociale,țpersoana în cauză practic i-a câ tigat dreptul deș șa primi o pensie în cuantumul rezultat prinaplicarea principiului contributivită ii; astfel,țcontributivitatea ca principiu este de esen ațdreptului la pensie, iar derogările, chiar iștemporare, referitoare la obliga ia statului de ațplăti cuantumul pensiei, rezultat în urmaaplicării acestui principiu, afectează substan ațdreptului la pensie.

Argumentele sunt cel pu in contradictoriițîntrucât în dreptul muncii dreptul la salariu estede asemenea un drept câ tigat. Pe acela iș șra ionament Curtea ar fi putut să motiveze cățsalariul stabilit prin contractul individual demuncă este un drept câ tigat i nu poate fiș șacceptată diminuarea.

Decizia Cur ii Europene a DrepturilorțOmului. În Decizia Mihăie împotrivașRomâniei pronun ată de Curtea Europeană ațDrepturilor Omului la data de 6 decembrie2011, urmare a cererilor formulate de FeliciaMihăie (cererea nr. 44232/11) i Adrian Gavrilș șSente (cererea nr. 44605/11), conexate, prinșcare ace tia au reclamat, în ceea ce prive teș șreducerea salariilor lor, o ingerin ățdispropor ionată în dreptul lor la respectareațbunurilor, s-a decis că aceste cereri suntinadmisibile i că nu s-a constatat vreo încălcareșde către Statul român a dispozi iilor articolului 1țdin Protocolul Adi ional nr. 1 la Conven ie, subț țaspectul reducerii cu 25% a salariilor, ca urmarea aplicării Legii nr. 118/2010.

În argumentarea deciziei Curtea a avut ca

punct de pornire următoarele principii desprinsedin jurispruden a anterioară:ț

(i) Prin Conven ie nu se conferă dreptul deța primi în continuare un salariu într-un anumitcuantum;

(ii) Nu este suficient ca un reclamant să sebazeze pe existen a unei „contesta ii reale” sau aț țunei

„plângeri credibile”. O crean ă poate fițconsiderată drept o „valoare patrimonială” însensul art. 1 din Protocolul nr. 1 numai atuncicând are un temei suficient în dreptul intern, deexemplu în cazul în care este confirmată de ojurispruden ă consacrată a instan elor;ț ț

(iii) Statul are competen a să stabilească înțmod discre ionar remunera iile provenite de laț țbugetul statului pe care vrea să le plăteascăangaja ilor săi i poate introduce, suspenda sauț șelimina plata anumitor remunera ii, prințintermediul unor modificări legislative.

(iv) În cazul în care o dispozi ie legislativățprevede plata unei anumite remunera ii i suntț șîndeplinite condi iile prevăzute pentru primireațacesteia, atunci autorită ile nu pot refuza să sețconformeze dispozi iei legislative în cauză înțperioada în care aceasta rămâne în vigoare. Înmod similar, un reclamant poate invoca oingerin ă în dreptul său la respectarea bunurilor,țîn ceea ce prive te salariile, în cazul în care oșhotărâre judecătorească definitivă a recunoscuto crean ă de acest tip în avantajul său.ț

Cu privire la situa ia concretă prezentată dețreclaman i Curtea a re inut că prin Legea nr.ț ț118/2010 s-a instituit o ingerin ă în dreptul dețproprietate în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1,însă această ingerin ă a avut un scop de utilitatețpublică, i anume men inerea echilibruluiș țbugetar între cheltuielile i veniturile publice aleșstatului care se confrunta cu o situa ie de crizățeconomică. În acest sens autorită ile na ionale seț țaflă, în principiu, într-o pozi ie mai adecvatățdecât instan a interna ională, pentru a stabili ceț țanume este „de utilitate publică” i este deșcompeten a acestora să se pronun e primele cuț țprivire la existen a unei probleme de interesțgeneral, într-o anumită marjă. În ceea ceprive te no iunea de „utilitate publică”, aceastaș țimplică i măsuri referitoare la echilibrul întreșcheltuielile i veniturile bugetare ale statului iș șeste normal ca legiuitorul să dispună de o mare


libertate în conducerea unei politici economicei sociale. Totodată, orice măsură careș

presupune o ingerin ă în dreptul la respectareațbunurilor trebuie să păstreze un „echilibru just”între cerin ele de interes general ale comunită iiț ți imperativele apărării drepturilor fundamentaleș

ale individului i trebuie să existe un raportșrezonabil de propor ionalitate între mijloacelețfolosite i scopul vizat de orice măsură prin careșo persoană este privată de proprietatea sa.

De asemenea, în opinia Cur ii reclaman ilorț țnu le-a fost cauzat un prejudiciudispropor ionat i excesiv, incompatibil cuț șdreptul la respectarea bunurilor, garantat de art.1 din Protocolul nr. 1 i că România nu așdepă it marja sa de apreciere i i-a îndeplinitș ș șobliga ia de a păstra un echilibru just întrețdiversele interese în cauză.

A adar Curtea Europeană a DrepturilorșOmului a confirmat solu iile adoptate dețParlament i certificate din punct de vedereșconstitu ional de Curtea Constitu ională,ț țeliminând la momentul respectiv orice discu iețdin perspectiva nerespectării drepturilorfundamentale ale omului.

Concluzionând, observăm că exerci iulțdrepturilor economice a fost afectat în modevident, urmare a crizei financiare i economiceșglobale, în multe ări, inclusiv în România.țIni ial, Curtea Constitu ională, garant alț țprotec iei drepturilor constitu ionale, a dispus căț țorice afectarea a drepturilor fundamentale

economice ale persoanei, drepturi complexecare includ i dreptul la salariu, dar i dreptul laș școndi ii rezonabile de via ă, care să asigure unț țtrai civilizat i decent cetă enilor, este contrarăș țprevederilor constitu ionale.ț

Începând cu anul 2009, i mai ales după ceșRomânia a primit asisten ă financiară din parteațUniunii Europene i a Fondului MonetarșInterna ional, Curtea Constitu ională aț ținterpretat dispozi iile legii fundamentale într-unțsens favorabil deciziilor guvernamentale,folosind ca argument că statul poate să restrângăexerci iul drepturilor i libertă ilor persoanei înț ș țcondi iile art. 53 din Constitu ie. Curtea a omisț țorice analiză a acestor decizii din perspectivaprevederilor art. 47 din Constitu ie, respectivțdreptul cetă enilor la un trai civilizat i decent.ț șCurtea a analizat actele normative adoptate deParlament i Guvern conjunctural i subiectiv,ș șavând ca argumente doar motivele depuse decătre Guvern i incluse în notele deșfundamentare, fără a solicita informa iițeconomice suplimentare.

A a cum s-a re inut i în doctrinăș ț ș 17, stateletrebuie să î i ia în serios obliga iile privindș țprotec ia drepturilor omului prevăzute înțtratatele i pactele interna ionale pe care le-auș țratificat. Este reală necesitatea existen ei unuițechilibru bugetar, dar este obligatoriu camăsurile luate pentru asigurarea acestuiechilibru să fie analizate i mai ales evaluate dinșperspectiva drepturilor omului.

17A se vedea Magdalena Sepulveda Carmona,Economic and Social Rights after the Global FinancialCrisis, Alternatives to austerity: a human rightsframework for economic recovery, Cambridge UniversityPress, Cambridge, U. K. , 2014, p. 49.


PLANURI NA IONALE DE AC IUNE PRIVIND MEDIULȚ ȚDE AFACERI I DREPTURILE OMULUIȘ

ALVERA ALEXANDRA COJOCĂRESCU*

ABSTRACTIn the summer of 2011, the United Nations Human Rights Council established the setting up of a Working Group on

the issue of business and human rights (UNWG). In carrying out the powers with which it has been endowed, the Groupadvocated and encouraged states to participate in the development, production and updating of National Action Plans toimplement the Guiding Principles on Business and Human Rights. A National Action Plan has been defined asrepresenting the policy documents of a state that articulates it priorities and actions to be taken to support theimplementation of international obligations and commitments with regard to specific policy areas or topics, such as, forexample, human rights.

Keywords: business environment, human rights, the National Action Plan, implementation, commitments,corporations, collaboration

RÉSUMÉPendant l’été de 2011, le Conseil des droits de l’homme des Nations Unies a créé la mise en place d’un Groupe de

travail sur la question des entreprises et les droits de l’homme (UNWG). Dans l’exercice des pouvoirs dont il a été doté,le Groupe a encouragé les États à participer à l’élaboration, la production et l’actualisation des plans d’action nationauxpour mettre en œuvre les Principes directeurs relatifs aux entreprises et les droits de l’homme. Un Plan d’action nationala été définie comme représentant les documents de politique d’un État qui articule les priorités et les mesures à prendrepour soutenir la mise en œuvre des obligations et engagements internationaux en matière de domaines ou de sujetspolitiques spécifiques, tels que, par exemple, les droits humains .

Mots-clés: environnement des affaires, les droits humains, le Plan d’action national, la mise en œuvre, lesengagements, les entreprises, la collaboration

*În anul 2011, luna iunie, la nivelulConsiliului Na iunilor Unite pentru DrepturilețOmului s-a format un Grup de lucru înproblematica mediului de afaceri i drepturilorșomului, prin adoptarea rezolu iei A/HRC/17/4ț 1.Acest Grup este format din 5 membri ale i, cușun mandat de 3 ani, având în mandat obliga iaț 2

de a promova diseminarea i punerea în aplicareșa principiilor directoare eficient i cuprinzător; așidentifica, schimba i promova bunele practici iș șlec iile învă ate privind punerea în aplicare aț țprincipiilor directoare i pentru a evalua i de aș șface recomandări cu privire la acestea i, înșacest context, de a căuta i de a primi informa iiș țdin toate sursele relevante, inclusiv guvernele,corpora iile transna ionale i alte întreprinderi,ț ț șinstitu ii na ionale pentru drepturile omului,ț țsocietatea civilă i de inătorii de drepturi,ș țprecum i de a oferi sprijin pentru eforturile înșpromovarea consolidării capacită ilor iț ș

* Cercet. tiin ific. ș ț1 http://ap.ohchr.org/documents/dpage_e.aspx?si=A/HRC/RES/17/4. 2 http://business-humanrights.org/sites/default/files/media/documents/un-human-rights-council-resolution-re-human-rights-transnational-corps-15-jun-2011.pdf.

utilizarea principiilor directoare, oferind lacerere sfaturi i recomandări cu privire lașdezvoltarea legisla iei i a politicilor legate deț șafaceri i drepturile omului în familie, de așefectua vizite de ară i de a răspunde prompt laț șinvita ii din partea statelor.ț

Totodată, trebuie să dezvolte un dialogperiodic cu guvernele i to i actorii relevan i,ș ț ținclusiv organismele relevante ale Organiza ieițNa iunilor Unite, agen iile specializate, fonduriț ți programe, precum i corpora ii transna ionaleș ș ț ți a altor întreprinderi, organiza ii pentruș ț

drepturile omului la nivel na ional, institu ii,ț țreprezentan i ai popoarelor indigene, ațorganiza iilor societă ii civile i a altorț ț șorganiza ii interna ionale, regionale iț ț șsubregionale, căutând colaborarea cu acestea.

În iunie 2014, prin rezolu ia A/HRC/26/22ț 3

s-a decis în cadrul Consiliului Na iunilor Unitețpentru Drepturile Omului să fie prelungită cuîncă trei ani perioada de mandat a Grupului.

Grupul de lucru al Na iunilor Unite ațpromovat ideea i a încurajat statele să participeșla dezvoltarea, elaborarea i updatarea unorș3 http://ap.ohchr.org/documents/dpage_e.aspx?si=A/HRC/26/22


Planuri Na ionale de Ac iune în vedereaț țimplementării Principiilor directoare cu privirela mediul de afaceri i drepturile omului.ș 4

Potrivit lucrării „National Action Plans onBusiness and Human Rights”5 elaborată deForumul interna ional privind responsabilitateațcorporatistă (ICAR) în colaborare cu InstitutulDanez pentru Drepturile Omului (IDDO),Planul Na ional de Ac iune a fost definit ca fiindț ț„documente de politici în care un statarticulează priorită ile i ac iunile pe care le vaț ș țadopta pentru a sprijini punerea în aplicare aobliga iilor i angajamentelor interna ionale,ț ș țregionale sau na ionale cu privire la un anumitțdomeniu politic sau subiect. ”

Criterii de formare a Planurilor Na ionalețde Ac iune (PNA) privind Mediul de Afaceriți Drepturile Omului. ș La nivel global, de i esteș

vizibilă dorin a de participare la dezvoltareațunor astfel de Planuri Na ionale de Ac iune, suntț țîncă foarte multe ări care transmit informa iiț țpu ine referitoare la efortul guvernamental, darți la implicarea mediului de afaceri de aș

implementa Principiile cu privire la mediul deafaceri i drepturile omului în planuri na ionaleș țde ac iune.ț

Statisticile arată faptul că guvernele sunt încăîn faze ini iale de implementare a Principiilor,țiar aceste procese pot dura foarte mult, ișpresupun, totodată, colectarea de informa ii dețla alte guverne, o legătură i comunicare strânsășcu mediul de afaceri, fiind necesară identificareapriorită ilor, nevoilor i responsabilită ilor.ț ș ț

Companiile trebuie să ia în considerare i sășcoopereze activ cu institu iile statului i celeț șpentru drepturile omului, în vederea asumăriiresponsabilită ilor de a respecta standardeleținterna ionale privind drepturile omului i de aț șaplica Principiile.

inând cont de provocarea adresată statelorȚde către Consiliul Na iunilor Unite pentruțDrepturile Omului în vederea colaborării cucorpora iile în „măsurarea” impactului pe care îlțau asupra drepturilor omului, ICAR împreunacu IDDO au realizat un raport pentru a ajuta iș

4 http://www.ohchr.org/Documents/Publications/GuidingPrinciplesBusinessHR_EN.pdf5http://accountabilityroundtable.org/wp-content/uploads/2014/06/DIHR-ICAR-National-Action-Plans-NAPs-Report3.pdf

sprijini guvernele în ini iativa lor de elaborareața PNA-urilor.

Astfel, au fost stabilite o serie de criterii6 cesunt propuse statelor în vederea elaborării ișpunerii în aplicare a unor PNA-uri puternice,precum: identificarea în mod clar ișcomunicarea în mod public cu privire laconducerea i dreptul de proprietate asuprașprocesului de dezvoltare i punere în aplicare așPNA-ului în cadrul guvernului; elaborarea ișpublicarea termenilor de referin ă i a unuiț șcalendar pentru procesul de PNA; alocarea deresurse adecvate pentru tot procesul deelaborare, adoptare i aplicare a planurilor;șparticiparea efectivă a tuturor păr ilor interesate,țprin identificarea i consolidarea capacită iș țacestora i prin asigurarea participării păr ilorș ținteresate lipsite de putere sau în caz de risc;ini ierea procesului prin efectuarea unei evaluărițna ionale de punere în aplicare a principiilorțdirectoare ale Na iunilor Unite pentru afaceri iț șdrepturile omului; articulează puncte de ac iuneț(de exemplu, angajamente) din cadrul PNA,care sunt specifice, măsurabile, realizabile,relevante i specifice timpului; identificareașresponsabililor pentru punerea în aplicare apunctelor de ac iune individuale din cadrul PNAți, în ansamblu follow-up; monitorizarea iș ș

raportarea cu privire la punerea în aplicare aPNA, odată ce a fost publicat.

Evolu ii recente ale PNA-urilor la nivelțglobal

Na iunile Unite. ț A a cum am arătat anterior, lașnivelul Na iunilor Unite, în iunie 2011 ConsiliulțNa iunilor Unite pentru Drepturile Omului ațformat un Grup de lucru pentru acest domeniu,mandatându-i pe membrii acestuia să vină înîntâmpinarea i sprijinul statelor în procesul deșimplementare a Principiilor Directoare în cadrulPlanurilor Na ionale de Ac iune.ț ț

Trebuie men ionat, totodată, că anual ONUțorganizează un Forum dedicat acestei temeUnite în vederea dezbaterii problemei mediuluide afaceri i drepturile omului.ș 7

6 http://accountabilityroundtable.org/wp-content/uploads/2014/06/10-Criteria-for-National-Action-Plans-NAPs.pdf7http://business-humanrights.org/working-group/events-including-un-forum/un-forum-on-business-and-human-rights


În ceea ce prive te demersurile Grupului deșlucru de a contribui i sus ine statele înș țdezvoltarea PNA-urilor, în 2014, acesta aorganizat consultări cu privire la elementelestrategice ale planurilor de ac iune na ionale înț țpunerea în aplicare a principiilor directoareprivind mediul de afaceri i drepturile omului,șconsultări on-line privind studii i rapoarte deșară, precum i întâlniri cu exper i privindț ș ț

discutarea unor proiecte de planuri na ionale dețac iuneț 8.

Uniunea Europeană. În anul 2011, ComisiaEuropeană a făcut o Comunicare, denumităStrategia Uniunii Europene pentru DezvoltareaResponsabilită ii Social Corporatistă, prin care aținvitat Statele Membre să participe la procesulde dezvoltare i elaborare a unor PlanurișNa ionale de Ac iune în vederea implementăriiț țPrincipiilor Directoare ale Na iunilor Unite.ț

Această Strategie este definită de ComisiaEuropeană ca fiind „responsabilitateaîntreprinderilor pentru impactul pe care îl auasupra societă iiț 9”. De asemenea, ComisiaEuropeană „încurajează întreprinderile să aibăpus la punct un proces pentru a integradrepturile omului sociale, de mediu i etice, darși preocupările consumatorilor în opera iunileș ț

lor de afaceri, i o strategie de bază în strânsășcolaborare cu păr ile interesateț 10”.

Prin această Strategie, Uniunea Europeană î ișpropune să implementeze Principiile Directoareale Na iunilor Unite, prin invitarea statelorțmembre la dezvoltarea de astfel de planuri.Astfel, având în vedere evolu ia spectaculoasățaceastă Strategie a fost prelungită până în anul2014, la propunerea Consiliului Europei.

În prezent, dintre statele membre care audezvoltat Planuri de ac iune, amintim MareațBritanie, Italia, Olanda, Danemarca. Deasemenea, există un număr semnificativ de statecare au prezentat deja proiecte de planuri deac iune.ț

În cadrul Forumului ONU pentru Mediul de

8 http://www.ohchr. org/EN/Issues/Business/Pages/NationalActionPlans.aspx9 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sustainable-business/corporate-social-responsibility/index_en.htm10 http://ec.europa. eu/enterprise/policies/sustainable-business/corporate-social-responsibility/index_en.htm

Afaceri i Drepturile Omului, din 3-4 decembrieș2013, Uniunea Europeană i-a reconfirmatșpozi ia, rămânând total dedicată implementăriițPrincipiilor directoare ONU i sus inând faptulș țcă guvernele au un rol semnificativ în protejareadrepturilor omului, iar pe de altă parte, mediulde afaceri ar trebui să ia în considerare impactulpe care îl are asupra societă ii.ț

De asemenea, Uniunea Europeană sus ine că,țavând în vedere rolul său de protec ie, se asigurățde faptul că Principiile Directoare sunt bineîn elese i interpretate de către statele membre,ț șîn vederea implementării acestora în planurina ionale solide.ț

Statele membre continuă să se dezvolte i facșpa i majori în adoptarea de PNA-uri. De aceea,șUniunea Europeană pune la dispozi ia acestorațmateriale i promovează ResponsabilitateașSocial Corporatistă, având ca principal obiectivpromovarea la nivel global a „terenului” demediu de afaceri i drepturile omului.ș 11

Consiliul Europei. În cadrul ConsiliuluiEuropei există un Comitet Director pentruDrepturile Omului al cărui rol principal, subauspiciile Comitetului de Mini tri, este de așstabili standarde general acceptate de către cele47 de state membre, cu scopul de a dezvolta ișpromova drepturile omului i de a îmbunătă iș țeficien a mecanismului de control stabilit dețConven ia Europeană pentru DrepturilețOmului.12

Astfel, începând cu anul 2011, la cerereaComitetului de Mini tri, Consiliul Directorșpentru Drepturile Omului a început procesul dedezvoltare a noi standarde în privin a drepturilorțomului i a responsabilită ii social corporatiste.ș ț

În Declara ia Comitetului de Mini tri cuț șprivire la Princiiple Directoare ale ONU privinddrepturile omului i mediul de afaceriș 13, acestasus ine implementarea Principiilor i seț șadresează statelor membre, cu rugămintea caacestea14: să ia măsuri adecvate pentru a protejaîmpotriva abuzurilor asupra drepturilor omului

11 http://eeas.europa. eu/delegations/un_geneva/documents/eu_statments/human_right/2013-1203_forum_buz_hr-panel-i.pdf12 http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/cddh/13 https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=2185745&Site=CM14 https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=2185745&Site=CM


https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=2185745&Site=CM

de către întreprinderi de afaceri; să formuleze ișsă implementeze politici i măsuri de promovareșastfel încât toate întreprinderile să respectedrepturile omului în opera iunile lor, înținteriorul i în afara jurisdic iilor na ionale; să iaș ț țmăsurile corespunzătoare pentru a se asigura că,atunci când au loc astfel de abuzuri pe teritoriuli/sau jurisdic ia lor, cei afecta i au acces la căiș ț ț

de atac eficace; să elaboreze planuri na ionalețde ac iune privind punerea în aplicare ațPrincipiilor directoare ale ONU.

Alte regiuni. Dincolo de Europa, nu auexistat încă apeluri explicite din parteaorganismelor regionale pentru ca statele sădezvolte astfel de planuri na ionale de ac iune.ț țCu toate acestea, alte organisme regionale auemis rezolu ii, declara ii i studii de sus inere aț ț ș țPrincipiilor ONU punerea lor în aplicare decătre state. Adunarea Generală a Organiza ieițStatelor Americane (OSA), de exemplu, aadoptat o rezolu ie în iunie 2014 de sus inere aț țputernică a Principiilor Directoare. Rezolu ie ceța declan at o serie de măsuri pentru a leșpromova i a le pune în aplicare, inclusivșschimbul de informa ii i schimbul de buneț șpractici. Mai mult decât atât, Comisiainterguvernamentală pentru drepturile omului(AICHR) a Asocia iei Na iunilor din sud-estulț țAsiei (ASEAN) a întreprins un studiu tematicprivind responsabilitatea socială corporatistă ișdrepturile omului, care relevă măsurile na ionalețcu privire la implementarea Principiilordirectoare . În cadrul Forumului anual al ONUpentru afaceri i drepturile omului în 2013,șreprezentan ii Comisiei interguvernamentalețASEAN pentru drepturile omului i ai ComisieișInter-Americane a Drepturilor Omului, precumi ai Consiliului Europei i-au exprimat sprijinulș ș

pentru punerea în aplicare la nivel na ional ațPrincipiilor Directoare ONU i rolulșorganiza iilor regionale în încurajarea unei astfelțde punere în aplicare prin măsuri la nivelregional.15

15 National Action Plans on Business and Human Rights -A Toolkit for the Development, Implementation, andReview of State Commitments to Business and HumanRights Frameworks, June 2014, The Danish Institute forHuman Rights i International Corporate AccountabilityșRoundtable, p. 11, sursăhttp://accountabilityroundtable.org/wp-content/uploads/2014/06/DIHR-ICAR-National-Action-Plans-NAPs-Report3

State care au elaborat i implementatșPlanuri Na ionale de Ac iuneț ț

Marea Britanie. Planul Na ional de Ac iuneț țal Marii Britanii, care poartă denumirea de„Good Business – Implementing the UNGuiding Principles on Business and HumanRights”, a fost prezentat Parlamentului înseptembrie 2013 de către Secretarul de statpentru Afaceri Externe i alșCommonwealth-ului.

Marea Britanie este printre primele state careau implementat Principiile Directoare aleNa iunilor Unite cu privire la mediul de afaceriți drepturile omului, i, de asemenea, printreș ș

primele state care au realizat un Plan Na ionalțde Afaceri.

Având în vedere faptul că societă ile s-auțadresat Guvernului, explicând care le suntnevoile i a teptările cu privire la acest subiect,ș șGuvernul vine în întâmpinare lor printr-un PNAcare să îndeplinească aceste nevoi. Astfel,planul pune în aplicare obliga iile guvernuluițbritanic de a proteja drepturile omului dinjurisdic ia Regatului Unit în care sunt implicatețîntreprinderi i sus ine, motivează i stimuleazăș ț șafacerile din Marea Britanie pentru a asiguraresponsabilitatea de a respecta drepturile omuluiîn opera iunile lor atât în ară cât i înț ț șstrăinătate. Este sus inut accesul la căi de atacțeficiente pentru victimele abuzului asupradrepturilor omului care implică întreprinderiaflate sub jurisdic ia Regatului Unit. Totodată,țpromovează în elegerea modului în carețabordarea riscurilor în domeniul drepturiloromului i a impactului lor pot ajuta lașconstruirea unei afaceri de succes i încurajeazășaderarea interna ională la Principiile directoarețale ONU privind afacerile i drepturile omului,șinclusiv pentru ca statele să- i asume pe deplinșsarcinile lor de protec ie a drepturilor omului iț șde a asigura căi de atac aflate sub jurisdic iațlor.16

Italia. Planul Na ional de Ac iune al Italiei,ț țdenumit „The Foundations of the Italian ActionPlan on the United Nations Guiding Principles

.pdf16https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/236901/BHR_Action_Plan_-_final_online_version_1_.pdf


on Business and Human Rights” a fostimplementat de către Guvernul Italian în martie2014.

Ca obiectiv comun cu celelalte state i Italiașî i propune ca acest PNA să aibă la bază cei treișpiloni ai Principiilor Directoare ale Na iunilorțUnite cu privire la Mediul de Afaceri ișDrepturile Omului.

Astfel, guvernul italian are următoareleini iativeț 17: coeren a ac iunilor Guvernului cuț țprivire la „afaceri i drepturile omului” în cadrulșorganismelor europene i interna ionale i înș ț șcadrul rela iilor politice i economice cu ărileț ș țter e; armonizarea ac iunii pentru dezvoltare aț țcooperării cu UNGPs;

- participarea i sprijinul pentru ini iativeleș țpăr ilor interesate care sunt de importan ăț ținterna ională;ț

- func ionarea eficientă a mecanismelor dețremediere, în special cu referire la cazurile deîncălcări extrateritoriale.

România – Plan Na ional de Ac iuneț țprivind Mediul de Afaceri i DrepturileșOmului

Plan na ional de ac iune pentruț țîmbunătă irea mediului de afaceri. Legisla ieț țîn vigoare

Prin Hotărârea Guvernului nr. 803/200118,publicată cu modificările i completărileșulterioare, a fost constituit un Grup de lucrupentru elaborarea i monitorizarea Planului deșac iuni referitor la îmbunătă irea mediului deț țafaceri. Acest Grup de lucru este constituit dinmembri ai mai multor institu ii, ca de exemplu:țMinisterul Integrării Europene, MinisterulJusti iei, Camera de Comer i Industrie,ț ț șMinisterul Finan elor Publice etc. Actul normativțmen ionat a fost modificat prin HotărâreațGuvernului nr. 278/2005 privind modificareacompeten ei Grupului de lucru pentru elaborareați monitorizarea Planului de ac iuni referitoare laș ț

îmbunătă irea mediului de afaceri, stabilită prințHotărârea Guvernului nr. 803/200119.

Un alt document de importan ă majoră esteț

17 http://business-humanrights.org/sites/default/files/media/documents/foundations-ungps-nap-italy.pdf18 Publicată în M. Of. , I, nr. 516 din 29 august 2001. 19 Publicată în M. Of. , I, nr 301 din 11 aprilie 2005.

Hotărârea Guvernului nr. 420/2005 privindînfiin area i func ionarea Punctului Na ional deț ș ț țContact pentru aplicarea recomandărilorpropuse de Organiza ia pentru Cooperare iț șDezvoltare Economică (OCDE) în Ghidulpentru Întreprinderi Multina ionale. Potrivit art.ț1 din acest act normativ, Punctul Na ional dețContact este definit ca „element obligatoriu înfunc ionarea mecanismelor specifice legate dețaplicarea Ghidului.

Priorită i în vederea dezvoltării mediuluițde afaceri. Potrivit Ministerului Economiei -Direc ia Mediu de Afaceri, priorită ile înț țvederea dezvoltării mediului de afaceri sunt20.facilitarea intrării pe pia ă a firmelor, facilitareațdezvoltării afacerilor, în vederea: mediuluiconcuren ial; cre terii competitivită ii;ț ș țcultivarea spiritului antreprenorial; lărgireabazei impozitare; scădere omaj. Respectareașcontractelor, în vederea: cre terii profitabilită iiș țprin reducerea riscului de neplată, îmbunătă ireațprocedurii de ie ire pe pia ă, în vederea:ș țprotejării creditorilor i a ac ionarilor; cură areaș ț țmediului de afaceri. De asemenea, se urmăre teșcrearea unui mediu de afaceri deschis ișstimulativ pentru dezvoltarea economică, prin21

institu ionalizarea structurilor de dialog întrețGuvern i mediul de afaceri; asigurarea unuișcadru de reglementare stabil i corenetșarmonizat cu practicile interna ionale;țsimplificarea barierelor administrative laintrarea/ ie irea pe pia ă a firmelor;ș țmonitorizarea opiniilor mediului de afaceri ișini ierea unor solu ii/ măsuri concrete.ț ț

Ministerul Economiei, cât i Departamentulșpentru Întreprinderi Mici i Mijlocii, Mediul deșAfaceri i Turism au elaborat Studii privindșevaluarea percep iei institu iilor publice cuț țprivire la barierele administrative cu care seconfruntă mediul de afaceri din România,Rapoarte de evaluare a politicilor publice desimplificare a barierelor administrative pentrumediul de afaceri, Rapoarte de monitorizare apoliticilor publice de simplificare a bariereloradministrative pentru mediul de afaceri, cât ișun Manual de evaluare i monitorizare așbarierelor administrative din mediul de afaceri.22

20 http://www.minind.ro/dma/index.html21 Ibidem 2622 http://www.imm.gov. ro/59/Activitati-si-acte-legislative


Planul Na ional de Ac iune privind Mediulț țde Afaceri i Drepturile Omului în România.șStructura Planului Na ional de Ac iune.ț țAvând în vedere ini iativa Na iunilor Unite de aț țimplementa Principiile Directoare privindmediul de afaceri i drepturile omului în planurișna ionale de ac iune, mai multe state au elaboratț ți dezvoltat astfel de reglementări.ș

În România, în prezent, de i există oșlaborioasă documenta ie în acest domeniu, nu auțfost încă puse bazele unui astfel de plan. Pe dealtă parte, din punct de vedere al drepturilorcopilului, a fost elaborată lucrarea „DrepturileCopilului i Principiile de afaceri”.ș

Ca i structură ce ar trebui să fie respectată,șPNA-ul României ar trebui să aibă la bază ceitrei piloni ai Principiilor Directoare aleNa iunilor Unite pentru Mediul de Afaceri iț șDrepturile Omului, respectiv: datoria statului dea respecta drepturile omului; responsabilitateacorporatistă de a respecta drepturile omului;accesul la mijloace de remediere eficiente încazul încălcării drepturilor omului.

Responsabilitatea Guvernului în imple-mentarea Planului Na ional de Ac iune.ț țAvând în vedere responsabilitatea de aimplementa un Plan Na ional de Ac iuneț ț

privind Mediul de Afaceri i DrepturileșOmului în România, în demersul său,Guvernul ar trebui să ină cont de o serie dețaspecte importante, precum cadrul legislativexistent în materie, promovarea de ini iativețlegislative care să transpună solicitărilemediului de afaceri. normele UniuniiEuropene i experien a statelor membre înș țmaterie, cât i o atentă consultarea a planurilorșna ionale existente.ț

De asemenea, în vederea creării unui plan deac iune solid, Guvernul ar trebui să se raportezețla cele 10 criterii propuse de către ICAR ișIDDO în raportul lor pentru sprijinireaguvernelor în ini iativa lor de elaborare ațPNA-urilor.

În contextul actual se impune consultareainstitu iilor statului cu privire la mediul dețafaceri i drepturile omului, colaborarea cușcorpora iile în vederea realizării unor rapoartețcu privire la responsabilitatea acestora de arespecta drepturile omului, elaborarea unuiPlan Na ional de Ac iune al României privindț țMediul de Afaceri i Drepturile Omului,șprioritizarea i con tientizarea importan eiș ș țimplementării unui astfel de plan de cătreGuvernul României.


DREPTURILE OMULUI ÎN CORELA IE CU ABSORB IA Ț ȚFONDURILOR EUROPENE

GEORGETA ERIKA KUCIEL

ABSTRACTRespect for human rights is a priority for the European Union and for Romania, in all policies which they carry. In

this regard, the EU seeks to integrate human rights concerns in all its programs through various political and financialinstruments at its disposal, including the funding of specific projects in this area. Among these tools is highlighted:European Instrument for Democracy and Human Rights with a budget of 1.3 billion Euros allocated for the period2014-2020, the Development Cooperation Instrument, the Stability Instrument, the European Neighborhood andPartnership Instrument, the European Development, the European Training Programme for Human Rights Lawyers etc.Keywords: human rights, respect, EU funding programs development and integration, financial instruments,

financing from European funds, portfolios protection

RÉSUMÉLe respect des droits de l’homme est une priorité pour l’Union européenne et pour la Roumanie, dans toutes les

politiques qu’ils portent. À cet égard, l’UE cherche à intégrée les préoccupations pour les droits de l’homme dans tousles programmes par des divers instruments politiques et financiers à sa disposition, y compris le financement desprojets dans ce domaine spécifique. Parmi ces outils est mis en évidence L’ Instrument européen pour la démocratie etles droits de l’homme avec un budget de 1,3 milliards d’euros alloués pour la période 2014-2020, l’Instrument decoopération au développement, l’instrument de stabilité, l’ Instrument européen de partenariat de voisinage, ledéveloppement européen, les programmes de formation pour les avocats des droits de l’homme Programme deformation etc.

Mots-clés: le respect des droits de l’homme, le développement des programmes de financement de l’UE et del’intégration, les instruments financiers, le financement par des fonds, la protection européenne des Portfolios

Fondurile structurale i de coeziuneș .Politica de coeziune a Uniunii Europene a fosti este finan ată prin două instrumenteș ț

structurale i anume, Fondurile Structuraleș(Fondul European de Dezvoltare Regională –FEDR i Fondul Social European – FSE)șprecum i Fondul de Coeziune – FC. ș

Fondul European de Dezvoltare Regionalăsprijină investi iile care au ca scop crearea dețlocuri de muncă, infrastructura (de transport, demediu, de sănătate, culturală, energie, asisten ățtehnică).

Fondul Social European investe te înșdezvoltarea i formarea profesională a resurselorșumane, în capitalul uman, cre tereașcompetitivită ii acestuia pe pia a muncii,ț țasigurarea oportunită ilor egale de învă are.ț ț

Fondul de Coeziune oferă sprijin statelormembre să î i reducă diferen ele dintreș țnivelurile de dezvoltare economică i socială iș șsă- i stabilizeze economiile. Pentru perioada deșprogramare 2007-2013, acest fond a fost adresaturmătoarelor ări ale Uniunii Europene:țRomânia, Bulgaria, Estonia, Cipru, Slovacia,Slovenia, Malta, Ungaria, Polonia, Portugalia,Cehia, Lituania, Letonia, Grecia. Prin acest fondsunt finan ate re ele transeuropene de transport,ț țîn special proiectele prioritare de interes

european, definite de Uniunea Europeană,proiecte de mediu, energie.

În ceea ce prive te ara noastră, acesteș țfonduri europene sunt bani intra i în economie,țbani care nu vin din împrumuturi ci gratis de laUniunea Europeană, aceasta fiind cea carecontrolează modul în care ace ti bani suntșcheltui i. Pentru exerci iul financiar 2007-2013,ț țRomâniei i-au fost alocate 19,2 miliarde de europentru toate cele 7 programe opera ionale, sumățcare este prevăzută în Cadrul Strategic Na ionalțde Referin ă. În conformitate cu prevederilețpoliticii de coeziune a Uniunii Europene, acestefonduri au ca destina ie sprijinirea convergen eiț țstatelor membre în ceea ce prive te cre tereaș șcompetitivită ii i ocuparea for ei de muncă. ț ș ț

Evolu ia gradului de absorb ie aț țfondurilor europene. La finalul anului 2010,Autoritatea pentru Coordonarea InstrumentelorStructurale a furnizat un raport referitor laevolu ia absorb iei fondurilor europene înț țRomânia conform căruia rata de atragere aacestor fonduri este una foarte scăzută i anumeș8,22% până la finalul lunii martie, raportat laalocarea pentru perioada 2007-2010. Deasemenea, în luna aprilie a aceluia i an, ComisiașEuropeană a publicat un raport intermediarprivind stadiul implementării politicii de


coeziune la nivelul Uniunii Europene precum ișa punerii în alocare a programelor opera ionalețpentru exerci iul financiar 2007-2013 în statelețmembre. Din acest document reiese faptul că lanivelul Uniunii Europene, până în acel moment,volumul financiar raportat al proiectelorselectate era de 93,4 mld. euro ceea cereprezintă peste 27% din resursele disponibilepentru Uniunea Europeană, aceste date fiindcalculate pe baza rapoartelor strategice na ionalețtransmise Comisiei Europene de fiecare statmembru; ara noastră se plasează pe penultimulțloc cu o rată de absorb ie de 14,1% înainteațGreciei cu un procent de 12%. De asemenea,conform situa iei prezentate de ACIS până lațfinele lunii martie, aproximativ 3 mld. lei aufost vira i efectiv către beneficiarii programelorțopera ionale adică 8,22% din total alocări pentruțperioada 2007-2010. Programul Opera ionalțRegional a înregistrat cel mai mare grad deabsorb ie de 15,14%. ț

Conform statisticilor Uniunii Europene peanul 2011 la care se face referire în RaportulConsiliului Fiscal1, România a înregistrat o ratămedie de absorb ie de 17,3% situându-se astfelțpe ultimul loc, după Slovacia cu 27,8% ișBulgaria cu 24%.

În cele ce urmează, va fi prezentată o situa ieța absorb iei fondurilor structurale. Astfel, ceațmai mare rată de absorb ie a fondurilorțeuropene este înregistrată de Lituania cu unprocent de 48% urmată îndeaproape de Estoniacu un procent de 46,8% în contextul în careaceste ări dispun de alocări financiare destul dețmici de 6,8 mld. euro respectiv, 3,4 mld. euro.În ceea ce prive te Polonia, se constată că dinștotalul alocării financiare de 67,2 mld. euro,aceasta a înregistrat o rată medie de absorb ie deț39%. Conform aceluia i Raport anual pe 2011 alșConsiliului Fiscal, în luna decembrie 2011, ceamai mare rată de absorb ie a fondurilorțeuropene în ara noastră a fost atinsă dețProgramul Opera ional Regional cu 24,95% înțtimp ce Programul Opera ional SectorialțTransport a înregistrat cea mai mică rată deabsorb ie situându-se la 3,06% din total alocări.ț

În anul 2013, după experimentul austerită iiți al tăierilor salariale, economia a fostș

relansată, salariile au fost reîntregite i au fostșdin nou bani pentru investi ii, toate acestea fiindțasociate cu evolu ia ratei de absorb ie aț ț

1 A se vedea Revista Română de statistică nr. 6/2012.

fondurilor europene. Au intrat în România peste3 miliarde de euro reu ind să ajungem la unșgrad de absorb ie de 26% din totalul fondurilorțalocate României.

Comisia Europeană a alocat 196 de milioanede euro pentru proiectele deja depuse, urmândca alte 2,5 miliarde de euro să fie alocatecompaniilor române ti pentru a- i sporiș șproductivitatea.

Programul Opera ional Regional a atrasțfonduri în valoare de 700 milioane de euro întimp ce Programul Opera ional SectorialțTransport a înregistrat rambursări în valoare de373 milioane de euro. Prin ProgramulOpera ional Sectorial Dezvoltarea ResurselorțUmane s-au accesat 484 milioane de euro, iarprin Programul Opera ional Sectorial Mediu auțfost atrase fonduri de peste 456 milioane deeuro. Astfel, la sfâr itul lunii noiembrie, gradulșde absorbție ajunsese la aproape 26%, Româniareu ind astfel să atragă mai pu in de 5 miliardeș țde euro din cele aproape 20 de miliarde puse ladispozi ie de Uniunea Europeană în perioadaț2007-2013.

Cele mai bune performan e le-au avutțurmătoarele programe opera ionale: ProgramulțOpera ional Regional – administrat dețMinisterul Dezvoltării cu o rată totală deabsorb ie de 44% i Programul Opera ionalț ș țDezvoltarea Capacită ii Administrative cu o ratățde absorb ie de 40%, administrat de Ministerulțde Interne. Dacă Programul Opera ionalțRegional2 finan ează proiecte de reabilitare dețdrumuri, de coli i spitale ai căror beneficiariș șsunt, în general, primăriile i consiliile jude ene,ș țProgramul Opera ional Dezvoltarea Capacită iiț țAdministrative finan ează proiecte menite sățajute la eficientizarea administra iei publice.țCea mai slabă absorb ie o are programulțdestinat în special firmelor private din domeniiprecum produc ie, cercetare – dezvoltare, IT sauțenergie cu un grad de absorb ie de doar 17,5%. ț

În ceea ce prive te anul 2014, la finalul luniișseptembrie, rata de absorb ie a fondurilorțstructurale ajungea la 37,2%. Au intrat înconturile beneficiarilor de fonduri europenedoar 125 de milioane de euro, în condi iile înțcare România mai are de cheltuit peste 12miliarde de euro din această categorie definan ări europene până la finalul anului 2015.țDacă până în 2013, Programul Opera ionalț

2 www.mdrap.ro


Sectorial Transport se situa la capătulclasamentului privind gradul de absorb ie, lațfinalul anului 2014 acesta a ajuns la 58,55%,potrivit datelor furnizate de Autoritatea deManagement din Ministerul Transporturilor3.Tot în anul 2014 a fost ini iat procesul de fazareța proiectelor majore de infrastructură, dintrecare o parte au fost transmise ComisieiEuropene pentru a fi aprobate. Această fazare aproiectelor reprezintă un proces prin careproiectele aflate în implementare dar care nu sepot încheia până la data de 31 decembrie 2015(sfâr itul perioadei de programare 2007-2013)șvor fi continuate în următorul exerci iu dețprogramare. Astfel, măsura prevede realizarea înprima fază, până la 31 decembrie 2016 a uneipăr i din proiect iar în faza a doua proiectul va fițfinalizat.

Drepturile omului în contextul fonduriloreuropene

România i drepturile omului. ș Româniaeste din 1994 stat parte la „Conven ia europeanățpentru apărarea drepturilor omului i libertă ilorș țfundamentale” i se supune jurisdic iei Cur iiș ț țEuropene a Drepturilor Omului de laStrasbourg. De asemenea, în cadrul UniuniiEuropene, România a semnat în decembrie 2007Tratatul de la Lisabona care con ine „CartațDrepturilor Fundamentale”4.

Atât pentru ara noastră cât i pentru Uniuneaț șEuropeană, respectarea drepturilor omuluireprezintă o prioritate a politicii externe. Înconformitate cu prevederile Constitu ieițRomâniei5, România este stat de drept,democratic i social în care demnitatea omului,șdrepturile i libertă ile cetă enilor, liberaș ț țdezvoltare a personalită ii umane, dreptatea iț șpluralismul politic reprezintă valori supreme, înspiritul tradi iilor democratice ale poporuluițromân i idealurilor Revolu iei din decembrieș ț1989 i sunt garantate.ș

România, ca stat membru, participă activ laactivitatea Consiliului Europei, organiza iețfondată pe principiile respectului pentrudrepturile i libertă ile fundamentale ale omului,ș țpentru valorile democra iei i ale statului deț șdrept. Contribuind, totodată, i ca stat membruș

3 www.ampost.ro4 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Drepturile omului – un sistem în evolu ieț , IRDO, Bucure ti, 2008, p. ș60 i urm.ș5 Art. 1, alin. (3)

al UE la consolidarea mandatului politic, lacre terea rolului Organiza iei de la Strasbourg laș țstabilitatea i securitatea Europei precum i laș școntinuarea procesului de reunificare acontinentului european. În acest sens, Româniaa avut importante ac iuni pe plan interna ionalț țprivind înfiin area unor institu ii puternice cuț țscopul de a asigura protejarea drepturiloromului i a participat, alături de stateleșpartenere din Uniunea Europeană, la crearea în2006, a Consiliului Drepturilor Omului alONU6. De men ionat i faptul că ț ș România a fostaleasă pentru a doua oară, membru alConsiliului Drepturilor Omului, în reuniuneaplenară a Adunării Generale a ONU pentruperioada iunie 2011 – decembrie 2014.

Uniunea Europeană se angajează să sprijinedemocra ia i drepturile omului în rela iile saleț ș țexterne, în conformitate cu principiile libertă ii,țdemocra iei, respectării drepturilor omului, ațlibertă ilor fundamentale i a statului de dreptț ș 7.

Instrumentele financiare ale UniuniiEuropene privind drepturile omului. UniuneaEuropeană urmăre te să integreze preocupărileșlegate de drepturile omului în toate politicile ișprogramele sale i dispune de diferiteșinstrumente politice în acest domeniu pentruac iuni specifice – inclusiv finan areaț țproiectelor specifice prin intermediulinstrumentelor financiare ale Uniunii Europene.

Instrumentul European pentru Democra ie iț șDrepturile Omului dispune de un buget de 1,3miliarde de euro alocate în perioada deprogramare bugetară 2014-2020 i sprijinășactorii societă ii civile care promoveazățdrepturile omului i democra ia. Acestș ținstrument se caracterizează prin faptul căacordul guvernului în cauză nu este necesar.Alte instrumente financiare care se ocupă dedrepturile omului includ: Instrumentul deCooperare pentru Dezvoltare, Instrumentul deStabilitate, Instrumentul European de Vecinătatei Parteneriat i Fondul European de Dezvoltare.ș ș

Fondul European pentru Democra ie este oțfunda ie de drept privat, sus inută de UE iț ț șstatele sale membre. Bugetul alocat exerci iuluițfinanciar 2014-2020 pentru politica externă ișde securitate comună a Uniunii este de 2,3 mld.euro i acoperă diferite activită i dar în specialș țse ocupă cu gestionarea crizelor.

6 www.mae.ro7 www.europarl.europa.eu


În conformitate cu RecomandareaComitetului de Mini tri (2004) 4, cu Declara iaș țde la Interlaken din 2010 precum i cu cea de lașBrighton din 2012, a fost înfiin at ProgramulțEuropean pentru Formarea Juri tilor înșDomeniul Drepturilor Omului – ProgramulHELP care asistă statele membre ale ConsiliuluiEuropei în implementarea Conven iei Europeneța Drepturilor Omului la nivel na ionalț 8. Acestlucru este realizat prin consolidarea capacită iițjudecătorilor, avoca ilor i procurorilor din toateț șcele 47 de state membre de a aplica CEDO înexercitarea atribu iilor lor profesionale curente.ț

La 25 iunie 2012, Consiliul European aadoptat un Cadru strategic privind drepturileomului i democra ia, înso it de un „plan deș ț țac iune” pentru punerea în aplicare a acestuia.țAcesta define te principiile, obiectivele iș șpriorită ile pentru a îmbunătă i eficien a iț ț ț școeren a politicii Uniunii Europene în următoriițzece ani. Aceste principii includ integrareadrepturilor omului în toate politicile Uniunii,inclusiv atunci când politicile interne i externeșse suprapun precum i adoptarea unei abordărișmai bine adaptate. Planul de ac iune stabile teț șmăsuri specifice pentru perioada până la 31decembrie 2014. În 2015, însă, trebuie adoptatun nou plan de ac iune, pe baza evaluăriițprimului dar i a orientărilor politice aleșVicepre edintelui Comisiei/Înaltului Repreș -zentant al Uniunii pentru politica externă i deșsecuritate.

Uniunea Europeană include drepturileomului în mod regulat în dialogurile politicerealizate cu ări ter e sau organiza ii regionaleț ț țprin desfă urarea de dialoguri i consultăriș șdedicate drepturilor omului în peste 40 de ări.ț

8 www.helpcoe.org/help-programme

Aproape toate cele 79 de state din Africa,Caraibe i Pacific între in un dialog tematic cuș țUniunea Europeană, pe baza articolului 8 dinAcordul de la Cotonou care stipulează cădialogul politic ar trebui să includă o ”evaluareregulată a progreselor înregistrate în ceea ceprive te respectarea drepturilor omului”. Deșasemenea, Uniunea Europeană promoveazădrepturile omului i prin participarea sa la forurișmultilaterale cum ar fi Comitetul al III-lea alAdunării Generale a ONU, Consiliul ONUpentru Drepturile Omului, Organiza ia pentruțSecuritate i Cooperare în Europa i Consiliulș șEuropei.

A adar, dacă România nu reu e te să atragăș ș șfonduri europene nerambursabile puse ladispozi ie de către Uniunea Europeană iarțproiectele vor fi finan ate prea mult din bugetulțde stat, atunci ar putea exista situa ia cațeconomia românească sa rămână fără resurse definan are. ț

ara noastră ar putea deveni unul dinȚprincipalii beneficiari ai acestor fondurinerambursabile în perioada de programare2014-2020, investind în special în agricultură pecare Comisia Europeană inten ionează să lețmărească substan ial pentru regiunile sărace darți în infrastructură. ș

Institu iile abilitate în ceea ce privescțdrepturile omului ar trebui să dispună de unportofoliu mai mare de proiecte care pot fifinanțate din bani europeni nerambursabilioferi i României de către Uniunea Europeanățastfel încât toate persoanele, indiferent de rasă,religie, sex, pregătire profesională săbeneficieze de condi ii de trai decente în care nuțexistă discriminare.


II. RAPORT DE ACTIVITATE ALINSTITUTULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE OMULUI

2014

Institutul Român pentru Drepturile Omului(IRDO) organism independent, cu personalitatejuridică, înfiin at prin lege – Legea nr. 9/1991,țreprezintă prima institu ie na ională pentruț țdrepturile omului creată în România după 1989i singura institu ie na ională din ara noastrăș ț ț ț

care a fost recunoscută ca având această calitate,de către Comitetul de Coordonare a Institu iilorțNa ionale pentru Drepturile Omului din sistemulțONU1. Institutul, este de asemenea, membru alRe elei Europene a Institu iilor Na ionale pentruț ț țDrepturile Omului, al Asocia iei ComisiilorțFrancofone de Drepturile Omului, al Institutuluide Drept European de la Viena, alături de ÎnaltaCurte de Casa ie i Justi ie, al Institutuluiț ș țInterna ional de Drept de Expresie i Inspira ieț ș țFranceze.

IRDO corespunde Principiilor de la Parisformulate în 1991 la Conferin a consacratăținstitu iilor na ionale de drepturile omului,ț țprincipii devenite document oficial al AdunăriiGenerale ONU în 1993, i care au în vedere: unșmandat „cât mai larg posibil”, care să aibă labază standardele universale ale drepturiloromului i care să includă dubla responsabilitateșde a promova i de a proteja drepturile omului,șacoperind toate drepturile; independen ă fa ă deț țguvern; independen ă garantată prin Constitu ieț țsau prin lege; putere adecvată de investigare;pluralism, inclusiv prin structura personaluluii/sau cooperare efectivă i resurse umane iș ș ș

financiare adecvate. Totodată, Institutulcorespunde cerin elor formulate i de Consiliulț șEuropei prin Recomandările R (79) 16 i (97)ș14 i Rezolu ia (97) 11 ale Comitetului deș țMini tri al Consiliului Europei.ș

Ancorându- i preocupările în realită ileș țconcrete ale fiecărei perioade, ale fiecărei etape,Institutul a avut permanent în vedereorganizarea unui cadru corespunzător i creareașunor mijloace adecvate pentru aplicarea ișrespectarea concretă a drepturilor omului,

1 Precizăm că Institutul Român pentru Drepturile Omuluiface parte din Re eaua Europeană de Institu ii Na ionaleț ț țde Drepturile Omului.

pentru o mai bună cunoa tere i con tientizare aș ș șlor, atât de către institu iile publice, cât i deț șcătre persoanele fizice, cu atât mai mult cu câtRomânia este membră a ONU, a OSCE, aConsiliului Europei i a Uniunii Europene. ș

În aceste condi ii, Institutul i-a orientatț șactivitatea punând un accent deosebit pedesfă urarea unor programe i parteneriate careș șsă răspundă mai bine cerin elor interna ionale iț ț șna ionale de promovare a drepturilor iț șlibertă ilor fundamentale ale omului, de formareța categoriilor de persoane care au răspunderi îndomeniul protec iei acestora.ț

Colaborarea cu organismele guvernamentalei neguvernamentale cu preocupări în domeniulș

drepturilor omului i experien a acumulată de-aș țlungul timpului au fost deosebit de importantepentru Institut, în scopul îndeplinirii atribu iilorțconferite de Legea nr.9/1991, ca institu iețna ională independentă de promovare ațdrepturilor omului, ac ionând ca o interfa ă, ca oț țpunte de legătură între aceste institu iile publiceți societatea civilă.ș

Pornind de la importan a deosebită ațcunoa terii drepturilor omului, i în anul 2014,ș șInstitutul Român pentru Drepturile Omului adesfă urat activită i de formare, informare,ș țdocumentare, cercetare i consultan ă,ș țcontribuind, prin întreaga sa activitate, laformarea persoanelor din structurile ișinstitu iile publice cu atribu ii în domeniulț țprotec iei i promovării drepturilor omului, laț șinformarea sistematică a cetă enilor în legăturățcu drepturile ce le sunt garantate prin lege sausunt prevăzute în documentele interna ionale lațcare România este parte. În acest sens, în anul2014, Institutul a organizat numeroasemanifestări tiin ifice, simpozioane sauș țseminarii ori mese rotunde, dezbateri, cursuri deformare, schimburi de experien ă etc. În cadrulțInstitutului s-au efectuat cercetări, au fostpublicate i difuzate lucrări în domeniu, rapoarteșvizând o mai bună în elegere a standardelorținterna ionale, a instrumentelor i mecanismelorț șde protec ie i promovare a drepturilor omuluiț ș


pe plan interna ional i la care România aț șaderat, urmărindu-se facilitarea aplicării lorrapide i corecte pe plan na ional.ș ț

În conceperea programului de activitate peanul 2014 al Institutului Român pentruDrepturile Omului au fost avute în vedere,printre altele, Principiile de la Paris privindfunc ionarea institu iilor na ionale de promovareț ț ți protec ie a drepturilor omului, Declara ia deș ț ț

la Durban, Programul de ac iune al Conferin eiț țMondiale a Drepturilor Omului – Viena, Planulde ac iune al Comitetului Director pentruțDrepturile Omului al Consiliului Europei,Rezolu ia 59/113 privind Programul mondial alțOrganiza iei Na iunilor Unite (ONU) deț țeduca ie în domeniul drepturilor omului pentruțperioada 2005-2014 i a doua fază a Planului deșac iune a acestui Program, Obiectivele ONUțpentru noul mileniu, Obiectivele ONU pentru2015, Rezolu ia nr. 21/14 privind „Programulțmondial pentru educa ie în domeniul drepturilorțomului” a Consiliului ONU pentru DrepturileOmului, Strategia i Programul multianual alșAgen iei Drepturilor Fundamentale a UniuniițEuropene 2013 – 2017, precum i principaleleșobiective stabilite de Comisia Europeană a fiatinse până în anul 2020 prin Strategia „Europa2020”, care au devenit obiective na ionalețpentru fiecare ară membră a UE (ocupareațlocurilor de muncă, cercetare i dezvoltare/șinova ie, schimbările climatice/ energie,țeduca ie, i sărăcie/excludere socială), Strategiaț șeuropeană pentru egalitate între femei i bărba iș ț(2010-2015), Strategia europeană pentrudrepturile persoanelor cu dizabilită iț(2010-2020) Planul de ac iuni al Re eleiț țEuropene de Institu ii Na ionale pentruț țDrepturile Omului (2014-2016).

În îndeplinirea atribu iilor stabilite de lege,țde promovare i diseminare a drepturilorșomului, Institutul Român pentru DrepturileOmului a încheiat noi parteneriate i le-așcontinuat pe cele deja existente cu institu ii iț șorganisme guvernamentale, organiza iițneguvernamentale, atât la nivel intern, cât iș

interna ional. țSintetizând activită ile desfă urate deț ș

Institutul Român pentru Drepturile Omului înanul 2014, acestea pot fi structurate peurmătoarele direc ii:ț

Asigurarea unei mai bune cunoa teri așproblematicii drepturilor omului, a modului încare aceste drepturi sunt garantate în ărilețmembre ONU, OSCE, Consiliul Europei i așUniunii Europene;

Informarea institu iilor interna ionale înț țlegătură cu modalită ile practice în carețdrepturile omului sunt promovate i garantate înșRomânia;

Efectuarea de cercetări privind noidrepturi ale omului, dreptul al fericire, noiîncălcări ale drepturilor omului sau privindaspecte importante din domeniul promovării ișrespectării drepturilor omului în ara noastră iț șpe plan interna ional;ț

Organizarea de conferin e, seminarii,țsimpozioane interna ionale în colaborare cuțcomisiile parlamentare i universită i;ș ț

Organizarea i realizarea de programe deșformare i educare în domeniul drepturilorșomului i găsirea unor noi metode iș șmetodologii;

Promovarea unor domenii de interes, laini iativa ONU sau a altor organiza iiț ținterna ionale sau regionale (de exemplu:țmediul de afaceri i drepturile omului),șasocierea la propunerea Agen iei pentruțDrepturi Fundamentale a Uniunii Europene(proiectul Clarity, sau cele privind drepturilepersoanelor cu dizabilită i, migran i, femei,ț țcopii, violen a în familie .a.);ț ș

Activită i editoriale;ț Publicarea reglementărilor,

documentelor, a studiilor i cercetărilor recentșapărute pe plan interna ional i na ional înț ș țdomeniul drepturilor omului;

Perfec ionarea activită ii centrului deț țdocumentare al IRDO;

Acordarea de consultan ă.ț


I. CERCETĂRI CONSACRATEPROMOVĂRII I RESPECTĂRII DREPTURILOR OMULUIȘ

ÎN ROMÂNIA I PE PLAN INTERNA IONALȘ Ț

Cercetarea diferitelor aspecte legate depromovarea i respectarea drepturilor omuluișreprezintă unul dintre principalele elemente aleactivită ii desfă urate de Institutul Românț șpentru Drepturile Omului. În abordarea acesteiactivită i, prevăzută de lege, Institutul a avut înțvedere „Principiile de la Paris”2 privindfunc ionarea institu iilor na ionale pentruț ț țpromovarea i protec ia drepturilor omului,ș țProgramul de ac iune al Conferin ei Mondiale aț țDrepturilor Omului de la Viena (1993),Obiectivele ONU pentru noul mileniu,Obiectivele ONU pentru 2015, Declara ia de lațDurban (2001), Planul de ac iune al Comitetuluițdirector pentru Drepturile Omului al ConsiliuluiEuropei, Rezolu ia 59/113 a ONU, Programulțanual al Agen iei Drepturilor Fundamentale ațUniunii Europene, Strategia europeană pentrupersoanele cu handicap (2010–2020), Strategiaeuropeană pentru egalitate între femei i bărba iș ț(2010-2015) i, de asemenea, Recomandările Rș(79) 16 i (97) 14 i Rezolu ia (97) 11 aleș ș țComitetului de Mini tri al Consiliului Europei,șceea ce eviden iază faptul că cercetareațdrepturilor omului i învă area drepturilorș țomului constituie mijloace adecvate pentrurespectarea demnită ii umane i pentruț șasigurarea unui respect sporit pentru drepturileomului, printr-o mai bună cunoa tere a acestora.ș

Con tient de misiunea sa de a contribui laședificarea în ara noastră a unei culturi ațdrepturilor omului, Institutul a efectuat cercetăriîn care au fost prezentate atât aspecte generaleale istoriei i evolu iei drepturilor omului peș țplan interna ional i intern, filozofia drepturilorț șomului, tiin a drepturilor omului, codificarea înș țdomeniul drepturilor omului, cât i domeniișspecializate legate de diferitele genera ii dețdrepturi ale omului. Astfel, au făcut obiectulactivită ii de cercetare atât drepturile dințgenera ia I: drepturile civile i politice, cât iț ș șcele din genera ia a doua : drepturile economice,țsociale i culturale. De asemenea, au fostș

2 Principiile fundamentale stabilite la prima întâlnireinterna ională a Institu iilor Na ionale pentru Promovareaț ț ți Protejarea Drepturilor Omului, ce a avut loc la Paris înș

7-9 octombrie 1991, cunoscute drept „Principiile de laParis”. Adoptate de Adunarea Generală a ONU prinRezolu ia 48/134 la 20 decembrie 1993.ț

abordate i teme apar inând genera iei a treia deș ț țdrepturi ale omului, cum ar fi: dreptul la pace,dreptul la dezvoltare durabilă, dreptul la unmediu sănătos. Totodată, au fost întreprinsecercetări pe teme noi, precum dreptul la fericireca drept fundamental al omului (potrivitRezolu iei Adunării Generale ONU nr.ț65/309/2011) sau mediul de afaceri i drepturileșomului (potrivit cadrului de protec ie, respectareți remediere al ONU referitor la mediul deș

afaceri i drepturile omului, precum iș șdocumentul de implementare din 2008 – DOCA/HRC/8/5), cercetări anuale privind drepturileomului la nivelul UE i în legisla ia României,ș țstudiul comparat al eviden ierii drepturilorțomului în rapoartele anuale ale Agen iei pentruțDrepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Experien a acumulată i perfec ionareaț ș țprofesională a cercetătorilor proprii, precum i așcolaboratorilor onorifici, cercetători,personalită i ale vie ii tiin ifice sau tineriț ț ș țcercetători au permis abordarea problematiciirecente din domeniu, prin lucrări de mareamploare, cu desfă urarea extinsă pe durata așmai mult de un an i realizate de echipe deșcercetători din institut care au ac ionat înțparteneriat cu cercetători asocia i onorificițtocmai pentru aprofundarea studiului încondi iile unei teme vaste, importante. În acela iț știmp, au fost realizate cercetări care au vizatdomenii specializate, efectuate de obicei de unsingur autor, rezultatele acestor studiimaterializându-se fie prin publicarea lor înpaginile revistei trimestriale „Drepturileomului”, în publica ia lunară Info IRDO, înțvolume, fie în rapoarte prezentate în cadrulmanifestărilor tiin ifice organizate de Institutulș țRomân pentru Drepturile Omului i/sau deșdiverse organisme na ionale i interna ionale cuț ș țcare Institutul colaborează. În această categorieintră marea majoritate a studiilor i cercetărilorșefectuate în cadrul sau cu participareaInstitutului Român pentru Drepturile Omului.

Cercetările realizate în anul 2014 au avut labază legisla ia na ională din domeniulț țdrepturilor omului i documentele interna ionaleș ți regionale devenite parte din dreptul internș

prin ratificarea acestora de către România. În


acest sens, din documentele la care fac referirestudiile i rapoartele Institutului men ionăm:ș țCarta ONU; Declara ia Universală a DrepturilorțOmului (România a semnat-o în 1955, când adevenit stat membru al Organiza iei Na iunilorț țUnite); Pactul interna ional cu privire lațdrepturile civile i politice (ratificat de Româniașîn 1974); Pactul interna ional cu privire lațdrepturile economice, sociale i culturaleș(ratificat de România în 1974); Protocolulfacultativ la Pactul interna ional cu privire lațdrepturile civile i politice (ratificat de Româniașîn 1993); Conven ia interna ională privindț țeliminarea tuturor formelor de discriminarerasială (ratificată de România în 1970);Conven ia împotriva torturii i a altor pedepseț șori tratamente cu cruzime, inumane saudegradante (ratificată de România în 1990);Conven ia asupra eliminării tuturor formelor dețdiscriminare fa ă de femei (ratificată dețRomânia în 1981); Conven ia cu privire lațdrepturile copilului (ratificată de România în1990); Conven ia privind drepturile persoanelorțcu dizabilită i (ratificată de România în 2011);țConven ia europeană a drepturilor omuluiț(ratificată de România în 1994); Carta socialărevizuită (ratificată de România în 1999);Conven ia europeană privind lupta împotrivațtraficului de fiin e umane (ratificată de Româniațîn 2006); Conven ia europeană pentruțprevenirea torturii i a pedepselor sauștratamentelor inumane sau degradante (ratificatăde România în 1994); Conven ia cadru pentruțprotec ia minorită ilor na ionale(ratificată deț ț țRomânia în 1995), precum i altele.ș

În func ie de tematicaț abordată, se potdeosebi :

a) cercetări care au abordat o tematicăgenerală;

b) cercetări consacrate instrumentelor ișmecanismelor privind protec ia i promovareaț șdrepturilor omului i evolu ia acestora în timp;ș ț

c) cercetări privind protec ia i promovareaț șdrepturilor omului;

d) cercetări referitoare la drepturi ișlibertă i fundamentale ale omului, din cele treițgenera ii: drepturile civile i politice; drepturileț șeconomice, sociale i culturale; dreptul la pace,șdezvoltare durabilă i la un mediu sănătos.ș

O prezentare exemplificativă a fiecăreicategorii de cercetări, demonstrează diversitatea

temelor abordate.

a) Cercetări care au abordat o tematicăgenerală:

- Promovarea culturii drepturilor omului;- Drepturile omului în documente ale

Organiza iei Na iunilor Unite;ț ț- Dizabilitatea o problemă a drepturilor

omului;- Discriminarea multiplă i lupta împotrivaș

ei;- Evolu ia la nivel european a învă ământuluiț ț

superior juridic;- Sănătatea o problemă a drepturilor omului;- Evolu ia institu iei secretarului general înț ț

sistemul parlamentar.

b) Cercetări consacrate instrumentelor ișmecanismelor privind protec ia i promovareaț șdrepturilor omului i evolu ia acestora în timp:ș ț

- Aspecte privind migra ia i dreptul înț șlegisla ia din România;ț

- Libertatea con tiin ei i libertatea deș ț șexprimare în Constitu ia României;ț

- Reglementări de natură religioasă aplicabileîn România potrivit legisla iei na ionale;ț ț

- Tehnicile speciale de supraveghere sau decercetare penală i importan a respectăriș țdrepturilor i libertă ilor fundamentale;ș ț

- Imigrarea i integrarea migran ilor. Statulș țmembru responsabil pentru examinarea uneicereri de protec ie interna ională i accesulț ț șefectiv la o procedură în Uniunea Europeană;

- Regularizarea cererii de chemare înjudecată – element principal al accesului liber lajusti ie;ț

- Aspecte din jurispruden a Cur ii Europene aț țDrepturilor Omului privind liberul acces lajusti ie;ț

- Aspecte privind reglementarea statutuluifunc ionarului public permanent în statelețmembre ale UE.

c) Cercetări privind protec ia i promovareaț șdrepturilor omului:

- Promovarea i protec ia drepturilorș țfundamentale în Uniunea Europeană;

- Promovarea i protec ia drepturilor omuluiș țde către autoritatea legislativă;


- Rolul jurispruden ei în aplicarea unitară ațlegii;

- Executarea hotărârilor Cur ii Europene ațDrepturilor Omului;

- Aspecte privind reglementarea drepturilorcopilului în România;

- Libertatea de con tiin ă i ora de religie înș ț școli;ș

- Drepturile omului în corela ie cu absorb iaț țfondurilor europene

- Politici ce vizează drepturile i libertă ileș țpersoanelor cu dizabilită i.ț

d) Cercetări consacrate drepturilor ișlibertă ilor fundamentale ale omului: civile iț șpolitice, economice, sociale, culturale; dreptulla pace, dezvoltare durabilă i la un mediușsănătos:

- Aspecte privind dreptul la recunoa tereașcapacită ii juridice a persoanelor cu dizabilită i;ț ț

- Aspecte privind participarea la activită ițsportive a persoanelor cu dizabilită i;ț

- Evolu ia drepturilor economice i culturaleț șla 15 ani de la ratificarea Cartei SocialeEuropene Revizuite;

- Criza economică i drepturile economiceșale omului în România

- Dreptul persoanelor cu dizabilită i la via aț țindependentă i integrare comunitară;ș

- Orientări ale reformei de sănătate publică înRomânia;

- Dreptul la dezvoltare durabilă;- Dreptul la un mediu sănătos din perspectiva

Agendei ONU post – 2015;- Reinterpretarea dreptului la pace.

II. PROGRAME DE FORMARE I ACTIVITĂ I Ș ȚDE EDUCA IE ÎN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUIȚ

A a cum afirma Federico Mayor, directorulșgeneral UNESCO, „Educa ia pentru drepturilețomului presupune o muncă neîncetată careîntotdeauna reîncepe de la o genera ie la alta.țAceasta nu înseamnă că este o muncă de Sisif,ci dimpotrivă. Istoria ultimelor deceniidovede te că această muncă protejează, hrăne teș și cre te importan a drepturilor omului iș ș ț ș

sfâr e te prin a germina în ciuda condi iilorș ș țneprielnice peste tot unde este semănată”.

Ac iunile întreprinse în domeniul educa iei iț ț șformării de formatori (a se vedea Anexa A) auavut în vedere unul din obiectivele principalecuprinse în Legea privind înfiin area InstitutuluițRomân pentru Drepturile Omului: organizareade programe de formare destinate îndeosebiacelor categorii de persoane care aurăspunderi speciale pentru protec ia drepturilorțomului sau pentru cunoa terea problematiciișdrepturilor omului în rândurile unor largicategorii ale popula iei.ț

Având în vedere Rezolu ia ONU 59/113 dinț10 decembrie 2004, prin care s-a lansatProgramul mondial de educa ie în domeniulțdrepturilor omului pentru perioada 2005 –2015, Institutul Român pentru DrepturileOmului a ac ionat în concordan ă cu prevederileț țcon inute în această rezolu ie i a acordat i înț ț ș ș

cursul anului 2014 o aten ie deosebitățintensificării i diversificării ac iunilorș țconcepute pentru dezvoltarea educa iei. Scopulțurmărit a fost cel al formării atitudinilor ișcomportamentelor cetă ene ti specifice uneiț șsocietă i democratice i sporirii interesului iț ș șcompeten elor de participare la via a publică aț țcât mai multor cetă eni din rândul tuturorțcategoriilor socio-profesionale, atât tineri cât ișvârstnici.

Pentru adaptarea permanentă a activită ilorțIRDO s-a stabilit ca planul de ac iuni sățcuprindă, printre alte obiective i:ș

promovarea educa iei în domeniulțdrepturilor omului;

a face din educa ia în domeniulțdrepturilor omului o prioritate la nivel na ional,țregional i interna ional; ș ț

formarea adul ilor i tinerilor în temaț șdrepturilor omului i copilului;ș

formarea de formatori în domeniuldrepturilor omului;

formarea educatorilor: cadre didacticedin sistemul universitar i preuniversitar;ș

formarea unor categorii profesionale,care sunt direct implicate i au responsabilită iș țîn promovarea i apărarea drepturilor omului iș școpilului;


de a consolida parteneriatul ișcooperarea cu institu iile care fac parte dințsistemul de învă ământ românesc, precum i cuț șalte institu ii, asocia ii, ONG-uri din diverseț țdomenii;

de a monitoriza i de a sprijinișprogramele de educa ie existente în domeniulțdrepturilor omului, pentru a pune în eviden ățbunele practici stimulând măsurile care vizeazăcontinuarea, perfec ionarea i dezvoltareaț șacestora.

Conceperea i organizarea ac iunilorș țconsacrate formării de formatori i educa iei înș țdomeniul drepturilor omului au avut la bazăfeedback-ul primit din partea reprezentan ilorțCaselor Corpului Didactic, a dascălilor dindiferite coli i licee.ș ș

Grupurile intă care au beneficiat dețactivită ile desfă urate de către Sectorul formareț șdin cadrul IRDO au vizat persoane dindomeniile învă ământului, cercetării,țadministra iei publice, justi iei, sănătă ii,ț ț țprecum i persoane din categorii cu problemeșspecifice: femei, copii, pensionari, minorită i,țpersoane cu handicap etc.

Activită ile de formare ale IRDO s-auțproiectat i desfă urat la ini ierea IRDO, a unorș ș țparteneri, la solicitarea autorită ilor centrale iț șlocale sau a unor grupuri socio-profesionale ișau îmbrăcat diferite forme:

- cursuri de formare de lungă durată,acreditate de MECS;- cursuri de formare de scurtă durată, de tip„contact”;- activită i de sensibilizare a unor grupurițsociale privind necesitatea cunoa terii iș șrespectării drepturilor omului i copilului;ș- simpozioane, conferin e, seminarii, mesețrotunde, dezbateri etc.;- activită i de diseminare;ț- prezentări de carte apărute la editura IRDO.Activită i importante au fost realizate în anulț

2014 împreună cu parteneri vechi i noi dinșrândurile organiza iilor neguvernamentale cuțpreocupări preponderente în domeniul educa ieițpentru drepturile omului, cu institu ii ale statuluițdar i cu institu ii de învă ământ superior, culteș ț țreligioase, asocia ii profesionale etc.ț

Dintre activită ile de educa ie i de formareț ț șdesfă urate, men ionăm în primul rândș țmanifestările tiin ifice cu continuitate i careș ț șs-au bucurat i se bucură de un larg ecouș

na ional, dar i interna ional:ț ș ț a XX-a edi ie a cursurilor de vară aleț

Universită ii Interna ionale a Drepturilorț țOmului, organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu CatedraUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă, Asocia ia pentru Na iunileș ț ț țUnite din România i Clubul de la Cheia „VictorșDan Zlătescu”;

dezbateri, cursuri de formare, meserotunde, seminarii, conferin e, lansări de carteț.a. organizate în colaborare cu alte institu ii iș ț ș

organiza ii nonguvernamentale(ț a se vedeaAnexa A);

coordonarea Catedrei UNESCO pentrudrepturile omului, democra ie, pace i toleran ăț ș țde către IRDO i Universitatea de Nord, BaiașMare, activitate cu caracter permanent, careinclude cursurile de masterat, singurele dinară de acest genț (o noua serie de masteranzi a

absolvit în anul 2014), dezbateri, cursuri deformare, mese rotunde, seminarii, conferin e,țlansări de carte .a. organizate în colaborare cușalte institu ii i organiza ii neguvernamentale ț ș ț (ase vedea anexa A);

a XX-a edi ie a concursurilor na ionaleț țale elevilor „Olimpiada de educa ie i culturăț șcivică” i, respectiv, „ș Democra ie i toleran ăț ș ț ”;

dezbateri, simpozioane, colocviiconsacrate promovării drepturilor omului îndiferite domenii (vezi Anexa A) etc.

1. Educarea tinerei genera ii în spiritulțrespectării drepturilor i libertă ilorș țfundamentale ale omului, al demnită ii iț ștoleran ei, al schimbului liber de opinii ț este unobiectiv care de peste un deceniu face obiectulunui parteneriat între Institutul Român pentruDrepturile Omului i Ministerul Educa iei iș ț șCercetării tiin ifice, care se concretizează prinȘ țdesfă urarea unor activită i deveniteș țtradi ionale: concursurile colare na ionaleț ș ț„Olimpiada de educa ie civică i cultură civicăț ș ”i „ș Democra ie i toleran ăț ș ț ”, cursuri de formare

continuă pentru profesori i învă ători; colocvii,ș țsimpozioane i dezbateri (ș a se vedea Anexa A)pe teme privind diferite aspecte ale activită ii dețeduca ie pentru drepturile omului i, nu înț șultimul rând Concursul de creativitate didacticăîn domeniul realizării de materiale auxiliareutilizabile în educa ia pentru drepturile omuluiți a unui ș Concurs na ional de crea ie literară iț ț ș


crea ie plastică pentru elevii din învă ământulț țprimar.

2. Concursurile colare na ionaleș ț Ca urmare a unei ini iative a Institutuluiț

Român pentru Drepturile Omului, MinisterulEduca iei i Cercetării tiin ifice a inclus,ț ș Ș țîncepând cu anul 1994, disciplinele educa iețcivică (clasele III-IV), respectiv cultură civică(clasele VII-VIII) în categoria celor la care seorganizează concursuri anuale cu etape până lanivel na ional.ț

Aceste concursuri, în organizarea căroraInstitutul Român pentru Drepturile Omului estepartener al Ministerul Educa iei i Cercetăriiț ș

tiin ificeȘ ț , cunoscute sub denumirea deolimpiade, se subsumează nevoii de educa ie înțvederea asumării rolului i statutului de cetă eanș țîn cadrul unei societă i democratice, în vedereațformării i dezvoltării competen elor deș țparticipare la via a publică, a spiritului socialțcritic i capacită ii de toleran ă.ș ț ț

a) Olimpiada na ionalăț de tiin eș țsocio-umane

Conceptul de drepturi i libertă iș țfundamentale ale omului izvoră te din nevoia iș șdorin a oamenilor pentru o via ă în careț țdemnitatea i valoarea fiecăruia să fie respectatăși protejată. În acest sens a fost desfă urată fazaș ș

finală a Olimpiadei de tiin e socio-umane, laș țTimi oara, în luna aprilie 2014 i a fostș șorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în parteneriat cu MinisterulEduca iei i Cercetării tiin ificeț ș Ș ț . Acest concurseste unul de excelen ă, care se adresează elevilorțcu aptitudini în domeniul tiin elorș țsocio-umane, subsumându-se nevoii de educa iețîn vederea asumării rolului i statutului deșcetă ean al unei societă i democratice, înț țvederea formării i dezvoltării competen elor deș țparticipare la via a publică, a spiritului socialțcritic i al capacită ii de toleran ă. Disciplineleș ț țde concurs sunt: educa ie civică, cultură civică,țlogică, psihologie, sociologie, economie ișfilosofie. La disciplina educa ie civică, eleviițparticipă în cadrul echipajelor formate din doielevi din clasele a III-a sau a IV-a, în timp ce ladisciplina cultură civică elevii participă înaceea i formulă doar că cei doi elevi sunt dinșclasele a VII-a sau a VIII-a, din cadrul aceleia ișunită i colare. Vicepre edintele Subcomisieiț ș ș

pentru educa ie i cultură civică este efulț ș Șsectorului formare i pregătirea speciali tilor,ș șIRDO.

i la această edi ie cele mai bune lucrăriȘ țrealizate de echipajele participante au beneficiatde diplome i premii acordate de InstitutulșRomân pentru Drepturile Omului.

b) A XX-a edi ie a etapei finale ațConcursului na ional „Democra ie iț ț ștoleran ă”ț

Concursul ini iat de Institutul Român pentruțDrepturile Omului în parteneriat cu MinisterulEduca iei i Cercetării tiin ificeț ș Ș ț reprezintă oformă complexă de educa ie civică în care suntțimplica i elevii din ciclul primar i gimnazial.ț șObiectivele generale ale concursului vizeazăasumarea rolului i statutului de cetă ean înș țcadrul unei societă i democratice, formarea iț șdezvoltarea spiritului civic constructiv. În modexplicit concursul urmăre te cunoa tereaș șconceptelor democra ie, toleran ă, drepturileț țomului, drepturile copilului; cunoa tereașreglementărilor na ionale i interna ionaleț ș țreferitoare la aceste concepte; exersarea de cătreelevi a atitudinilor i comportamentelorșdemocratice, tolerante i a spiritului civic;șformarea i dezvoltarea deprinderilor deșparticipare la via a comunită ii educa ionale;ț ț țformarea motiva iei în vederea promovării iț șapărării drepturilor omului i ale copilului.șConcursul s-a desfă urat pe trei dimensiuni:șteoretică(constă într-o lucrare scrisă),practic-aplicativă(elaborarea unui proiect pentrusolu ionarea uneia dintre problemele colii sauț școmunită ii locale căreia îi apar in elevii,ț țproiectul având forma unui portofoliu) ișartistică(realizarea unei lucrări plastice – desen,grafică, pictură, colaj, sculptură etc., care săilustreze modul de solu ionare a problemeițprezentate în cadrul proiectului la nivelul probeipractic-aplicative), cu participarea unor echipealcătuite din câte 3 membri, dintre care unul dinînvă ământul primar. Experien a acumulată înț țperioada de desfă urare a concursului relevă oșcre tere constantă a calită ii materialelorș țprezentate în cadrul concursului – sub toate celetrei dimensiuni ale sale, precum i a interesuluișfa ă de problematica pe care o implică.țPre edintele Comisiei Centrale a ConcursuluișNa ional „Democra ie i Toleran ă” esteț ț ș țreprezentantul IRDO. Evaluarea lucrărilor


teoretice, portofoliilor i lucrărilor plastice seșrealizează de trei subcomisii separate formatedin cadre didactice de specialitate, pre edinteleșComisiei Centrale fiind eful sectorului formareȘi pregătirea speciali tilor, IRDO.ș ș

Concursul, a cărui edi ie s-a desfă urat laț șOradea, a urmărit dezvoltarea competen elor dețcooperare la nivelul grupului, stimulândpreocupările pentru promovarea i respectareașdrepturilor omului. Bazată pe un sistem devalori universale care afirmă demnitatea umanăi egalitatea, educa ia pentru drepturile omuluiș ț

este absolut necesară într-o societatedemocratică. Aceasta trebuie să constituie oresponsabilitate nu doar pentru guverne dar ișpentru fiecare individ din societate. În urmarezultatelor la cele trei probe ale concursului,Institutul Român pentru Drepturile Omului aacordat premiile speciale i men iunileș ț„Drepturile Omului”.

c) A VII-a edi ie a Concursului Na ional deț țcreativitate didactică în domeniulmaterialelor auxiliare destinate educa ieițpentru drepturile omului, democra ie i oț șcultură a păcii în învă ământulțpreuniversitar

Acest concurs este organizat de InstitutulRomân pentru Drepturile Omului, o dată la doiani, în parteneriat cu Ministerul Educa iei iț șCercetării tiin ificeȘ ț i Case ale CorpuluișDidactic din ară, concursul bucurându-se de unțlarg interes din partea cadrelor didactice dinîntreaga ară. În acest sens se eviden iază iț ț șinteresul sporit al unor Case ale CorpuluiDidactic de a deveni organizatoare ale unoredi ii viitoare ale concursului.ț

La organizarea concursului edi ia a VII-ațInstitutul a avut parteneri Ministerul Educa iei iț șCercetării tiin ificeȘ ț i Casa Corpului Didacticșdin Cluj, în cadrul Expozi iei Concursului fiindțprezentate lucrări din mai multe jude e,țmateriale didactice auxiliare destinate activită iițcu elevii, lucrări tipărite, reviste, cd-uri etc.

A fost apreciată prezen a în cadrul expozi ieiț ța unor lucrări apar inând cadrelor didactice dințjude ele Arad, Bacău, Bistri a-Năsăud, Boto ani,ț ț șCara -Severin, Cluj, Constan a, Dâmbovi a,ș ț țHunedoara, Mure i Municipiul Bucure ti caș ș șfiind una benefică i constructivă, în spiritulședuca iei pentru drepturile omului, democra ieț ți o cultură a păcii, semne evidente ale uneiș

permanente preocupări pentru libera exprimarea drepturilor omului.

Educa ia pentru drepturile omului are un rolțcheie în orice proces educativ. Rolul dascăliloreste evident în cadrul acestui proces, ace tiașprin efortul i pasiunea de care dau dovadășsus in elevii pentru a deveni cetă eniț țresponsabili i activi, capabili i gata săș școntribuie la crearea unui mediu armonios însocietatea în care trăiesc. Mai mult, procesuleduca ional se bazează pe participarea activă ațcopiilor, care înva ă despre drepturile omului iț șîn eleg problematica acestui fenomen,țdobândesc abilită i i dezvoltă atitudini privindț șrespectul fa ă de demnitatea umană.ț

Lucrările cele mai bune au primit diplomedin partea Institutului Român pentru DrepturileOmului i Ministerului Educa iei i Cercetăriiș ț ș

tiin ifice, precum i catalogul lucrărilorȘ ț șprezentate la concurs.

3. În domeniul pregătirii continue aînvă ătorilor i profesorilor care realizeazăț ședuca ia pentru drepturile omuluiț , în anul 2014în parteneriat cu Casa Corpului DidacticBucure ti, Institutul Român pentru DrepturileșOmului a continuat Programul de formareacreditat de Ministerul Educa iei i Cercetăriiț ș

tiin ifice „Educa ie pentru drepturile omului iȘ ț ț șale copilului”, publicul intă vizat în cadrulțacestui program fiind constituit din cadredidactice i didactic-auxiliare din învă ământulș țpreuniversitar.

Acest program creat ca urmare a solicitărilornumeroase venite din rândul cadrelor didacticepentru formarea personalului didactic îndomeniul drepturilor omului va ajuta pe viitor lasprijinirea elevilor în procesul cunoa terii iș școn tientizării drepturilor omului i aleș școpilului, a legisla iei na ionale i interna ionalț ț ș țîn domeniu.

4. Activită i consacrate pregătiriițpracticienilor i func ionarilor publici ș ț

Cursurile Universită ii Interna ionale aț țDrepturilor Omului reprezintă o reuniune despeciali ti i exper i ce are ca scop reînoirea iș ș ț șperfec ionarea programelor de formare înțdomeniul drepturilor omului; printreparticipan ii la cursuri aflându-se magistra i,ț țcadre universitare, reprezentan i ai unorținstitu ii publice, exper i i speciali ti înț ț ș ș


drepturile omului. În cadrul Conferin ei „ț The EU Charter of

Fundamental Rights: Assessing and Respondingto the Training Needs of Legal Practitioners andPublic Officials”, eveniment dedicatimplementării prevederilor Cartei, sec iuneațprivind rolul institu iilor na ionale pentruț țdrepturile omului i a organismelor pentrușegalitate în formarea în domeniul drepturiloromului, rolul Institutului Român pentruDrepturile Omului în promovarea Carteidrepturilor fundamentale a Uniunii Europene ișa celorlalte instrumente universale i regionaleșprivind drepturile omului la care România esteparte a fost eviden iat de către domnul MortențKjaerumm, Directorul Agen iei pentru DrepturițFundamentale a Uniunii Europene, fiindsubliniate în mod deosebit cursurile de formareorganizate în fiecare an în cadrul Universită iițInterna ionale a Drepturilor Omului, cursurițcare reunesc practicieni, func ionari publici iț șcercetători tiin ifici. ș ț

5. Alte forme specifice de pregătire iședuca ie în domeniul drepturilor omului:ț

a) Elaborarea unor programe specialeconsacrate unor evenimente mai importantei apreciate ca atare de Organiza iaș ț

Na iunilor Unite, Consiliul Europei,țOrganiza ia pentru Securitate i Cooperareț șîn Europa etc. i cu rezonan ă pentruș țprotec ia i promovarea drepturilor omului,ț șcum ar fi:

- Deceniul privind educa ia pentru dezvoltarețdurabilă (2005 – 2015);

- 64 de ani de la adoptarea Conven ieițeuropene pentru apărarea drepturilor omului i așlibertă ilor fundamentale;ț

- 20 de ani de la ratificarea Conven ieițeuropene pentru apărarea drepturilor omului i așlibertă ilor fundamentale de către România;ț

- 48 de ani de la intrarea în vigoare a Pactuluiinterna ional privind drepturile civile i politiceț și a Pactului interna ional privind drepturileș ț

economice, sociale i culturale;ș- 59 de ani de la aderarea României la ONU;- 40 de ani de la înfiin area OSCE;ț- 2014 – Anul european al Reconcilierii Vie iiț

Profesionale cu Via a de familie.ț

b) Coordonarea Catedrei UNESCO pentrudrepturile omului democra ie, pace iț ș

toleran ăț .Catedra func ionează în baza unui acord întreț

Organiza ia Na iunilor Unite pentru Educa ie,ț ț țtiin ă i Cultură – Paris i Institutul RomânȘ ț ș ș

pentru Drepturile Omului i Universitatea deșNord Baia Mare. Ea reprezintă un centru pilotde cercetare, dezbatere i formare la nivelșpostuniversitar, în anul 2014 absolvindmasteratul în drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă o nouă promo ie; această formăș ț țde pregătire asimilează rezultatele cercetăriina ionale i interna ionale, inând pasul cuț ș ț țprogresele i evolu iile din domeniul săuș țspecific. Men ionăm că Institutul este primaținstitu ie na ională care coordonează, înț țsistemul de parteneriat al programelorUNESCO, activitatea unei Catedre deDrepturile Omului, Democra ie i Pace.ț ș

c) Organizarea unor cursuri de formare ișparticiparea la dezbaterea diferitelor aspecteale respectării i promovării drepturilorșomului în cadrul unor manifestări tiin ifice,ș țsimpozioane, colocvii, dezbateri, mese rotundeetc. sau în cadrul media (a se vedea anexa B)

În îndeplinirea mandatului său, Institutul aavut în vedere atragerea institu iilor publice iț șorganiza iilor neguvernamentale prințintermediul unor parteneriate în domeniuldrepturilor omului. i în 2014 au fost încheiate,Șrespectiv, reînnoite astfel de parteneriate fiindob inute rezultate notabile în cadrul activită ilorț țdesfă urate. Amintim astfel:ș

Conferin a cu tema „Dreptul la cetă enieț țîn România: Istoric, Practica, Legisla ie iț șEtica”, organizată în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România i catedraț șUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă în vederea promovării iș ț șdezvoltării societă ii române ti bazate peț șrespectul pentru drepturile fundamentale ișdrepturile care derivă din cetă enia română.țEvenimentul a vizat furnizarea de formarepentru practican i, îmbunătă irea cuno tin elor iț ț ș ț șîn elegerea importan ei drepturilor i obliga iilorț ț ș țce derivă din statutul de cetă ean al acestei ări; ț ț

Seminar cu ocazia Zilei Interna ionale dețComemorare a Holocaustului având ca obiectivrecomandarea unor programe de formareprivind lec ia genocidului pentru a transmitețgenera iilor viitoare un mesaj clar asupraț


importan ei promovării i protec iei drepturilorț ș țomului. Bazată pe un sistem de valori universalcare afirmă demnitatea umană i egalitatea,ședuca ia pentru drepturile omului este absolutțnecesară într-o societate democratică. Aceastatrebuie să constituie o responsabilitate nu doarpentru guverne dar i pentru fiecare individ dinșsocietate. În fiecare zi se vorbe te despreșdrepturile omului însă cei mai mul i dintrețoameni au o vagă în elegere asupra importan eiț țacestora. Realitatea a demonstrat că i maișpu ine sunt persoanele cu adevărat interesate dețaceste drepturi sau con tientizează că fiecăruiașdintre noi ne revin i obliga ii. Una din acesteș țobliga iile care ne revin este de a învă a dinț țgre elile trecutului pentru a nu le repeta înșviitor. Evenimentul a fost organizat încolaborare cu Universitatea Ecologică dinBucure ti, catedra UNESCO i ANUROM;ș ș

Conferin a cu tema „Mecanismețeuropene de protec ie a drepturilor omului”țorganizată împreună cu Universitatea Ecologică– Facultatea de Drept i tiin e Administrative iș Ș ț ș

coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative – Facultatea de Administra iețPublică. Normele i standardele europene,șprecum i jurispruden a în materie a Cur iiș ț țEuropene a Drepturilor Omului reprezintă unobiect permanent de preocupare la nivelultuturor atribu iilor IRDO. O serie de dezbaterițau adus în aten ia societă ii civile uneleț țprobleme privind respectarea Conven ieițeuropene i aplicarea în România a hotărârilorșCur ii Europene a Drepturilor Omului. Totodată,țIRDO a pus la dispozi ia tuturor celor interesa iț țo serie de documente i lucrări de specialitate,șacumulate în calitatea sa de bibliotecădepozitară a Consiliului Europei;

Seminarul dedicat „Zilei Interna ionale ațlimbii materne” având ca temă aleasă pentruanul 2014 de către UNESCO „Limbile localepentru cetă enie globală: focus pe tiin ă”,ț ș țorganizată în colaborarea cu Catedra UNESCOpentru drepturile omului, democra ie, pace iț ștoleran ă, SNSPA i ANUROM discu iileț ș țconcentrându-se asupra roluluimultilingvismului, contribu iei pe care acesta oțare asupra dialogului intercultural, coeziuniisociale i prosperită ii, rolul important înș țînvă area pe tot parcursul vie ii;ț ț

Cursul de formare „Nediscriminarea ișegalitatea de anse” organizat în parteneriat cuș

coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative – Facultatea de Administra iețPublică, curs care a urmărit să eviden ieze înțrândul tinerilor studen i i masteranzi eforturileț șUniunii Europene de combatere a discriminăriii de promovare a principiului egalită ii deș țanse. Cursul a fost organizat i ca urmare aș ș

faptului că o provocare contemporană estereprezentată de insuficienta sensibilizare aopiniei publice, a tinerilor în special, cu privirela drepturile pe care le au i asupra importan eiș țraportării cazurilor de discriminare;

Cursul de formare cu tema „Consacrareai garantarea dreptului fundamental al omului laș

un mediu sănătos” răspunde unei necesită ițabsolute în perspectiva dezvoltării sociale.Realitatea a demonstrat că lipsa educa iei arețstrânsă legătură cu via a sănătoasă i civilizată.ț șStarea socială precară i ignoran a din uneleș țfamilii au dus la cre terea abandonului colar.ș șPromovarea dreptului la un mediu sănătos,reprezintă un scop nobil i totodată oșresponsabilitate. Campaniile privind combatereaconsumului de alcool, tutun, droguri trebuie săconstituie o preocupare permanentă;

Cursul de formare cu tema „Institu ii iț șinstrumente juridice specifice domeniuluimigra iei i azilului” organizat în parteneriat cuț șSNSPA – Facultatea de Administra ie Publică,țUEB – Facultatea de Drept i tiin eș Ș țAdministrative i Catedra UNESCO a fostșdestinat cunoa terii i în elegerii de cătreș ș țstuden i a fenomenului migra iei, în contextulț țglobalizării acesta fiind de mare actualitate, iartinerii trebuie să con tientizeze caracterulșumanitar, nevoia de acceptare, de implicarepentru oamenii care migrează din motivevariate;

Conferin a privind „Sistemul dețprotec ie a drepturilor omului instituit dețConven ia Europeană – 20 de ani de la ratificarețde către România a Conven iei Europene ațDrepturilor i Libertă ilor Fundamentale aleș țOmului” organizată de Comisia Juridică, dedisciplină i imunită i, Subcomisia pentruș țmonitorizarea executării hotărârilor CEDOpronun ate împotriva României din Cameraț


Deputa ilor. Totodată, IRDO a pus la dispozi iaț țtuturor celor interesa i o serie de documente iț șlucrări de specialitate, acumulate în calitatea sade bibliotecă depozitară a Consiliului Europei.O serie de dezbateri au adus în aten ia societă iiț țcivile unele probleme privind respectareaConven iei europene i aplicarea în România aț șhotărârilor Cur ii Europene a DrepturilorțOmului. De asemenea, importan aținstrumentelor i mecanismelor de protec ie aș țdrepturilor omului a reprezentat un obiectimportant în derularea activită ilor de educa ie iț ț șformare de formatori3;

Cursul de formare cu tema „Drepturi ișfacilită i pentru persoanele cu dizabilită i înț țRomânia” organizat în colaborare cu ANUROMa urmărit promovarea drepturilor persoanelor cudizabilită i în rândul tinerilor. În cadrul cursuluițaccentul a fost pus pe condi iile garantăriițimplementării efective a Conven iei privindțdrepturile persoanelor cu dizabilită i, precum iț șprezentarea Strategiei europene 2010-2020pentru persoane cu dizabilită i: un angajamentțreînnoit pentru o Europă fără bariere elaboratăde Comisia Europeană;

Cursul de formare „Săptămâna ONU” îndata de 27 octombrie 2014 la coala GimnazialăȘ„Constantin Angelescu” din Constan a.țCursurile de formare au urmărit să îi motivezepe tineri în cre terea con tientizării importan eiș ș țdrepturilor pe care le au, dar i faptul că peșlângă drepturi ace tia au i obliga ii, să devinăș ș țactivi într-o societate democratică în caredrepturile omului sunt respectate i protejate. Înșcadrul discu iilor, elevii au fost încuraja i să î iț ț șexprime ideile i au primit lucrări editate deșIRDO. Educa ia pentru drepturile omuluițtrebuie să constituie componentă integratăoricărui demers educa ional, această ac iuneț țalăturându-se numeroaselor ac iuni prevăzute înțPlanul de ac iuni pe anul 2014 privind formareați educa ia în domeniul drepturilor omului. S-aș ț

urmărit ca prin această ac iune, tinerii să fiețîncuraja i să se implice activ, să î i ofere talentulț și energia în sprijinul altora, pentru a contribuiș

astfel la dezvoltarea societă ii din ara noastră.ț ț

3 Cursuri organizate pentru diferite categorii profesionale:magistra i, avoca i, lucrători din administra ie, poli ie iț ț ț ț șpenitenciare, speciali ti din domeniul rela iilorș ținterna ionale, profesori.ț

În cadrul acestui eveniment s-a stabilit caîmpreună cu coala Gimnazială „Dr. ConstantinȘAngelescu” i alte unită i de învă ământ dinș ț țConstan a să fie desfă urate i alte ac iuni careț ș ș țsă vină în sprijinul dezvoltării respectului fa ățde valorile umane a tinerilor;

Cursul de formare „Drepturile ișobliga iile copiilor pe în elesul tuturor”,ț țorganizat de Institutul Român pentru DrepturileOmului în colaborare cu coala GimnazialăȘ„Marcela Pene ”. La activitate au participatșelevi din Consiliul elevilor i profesori dinșcadrul unită ii colare i reprezentan i aiț ș ș țInspectoratului colar i Comisia Na ională aȘ ș țRomâniei pentru UNESCO. Cursul a urmărit săpromoveze respectul pentru drepturile omului înrândurile elevilor, să asigure un nivel optim deinforma ii, adecvat vârstei elevilor cu privire lațimportan a drepturilor omului, asupra necesită iiț țrespectării i protejării drepturilor i libertă ilorș ș țfundamentale. S-a urmărit ca evenimentul săconstituie o „fereastră de oportunitate” pentruîntărirea respectului pentru fiin a i demnitateaț șumană, încurajarea comportamentelor pozitive,dobândirea de cuno tin e i aptitudini corecteș ț șcare pot determina o atitudine corectă bazată perespectul fa ă de valorile umane i spirituale;ț ș

Conferin a cu tema „Drepturile omului –ț365 de zile, organizata de Institutul Romanpentru Drepturile Omului (IRDO) împreună cuComisia pentru drepturile omului, culte siproblemele minorită ilor na ionale din Cameraț țDeputa ilor, pentru a marca Ziua Interna ionalăț ța Drepturilor Omului, la Palatul Parlamentului.În fiecare an, la data de 10 decembrie, întreagacomunitate interna ională aniversează ZiuațInterna ională a Drepturilor Omului.ț Importan ațacestei zile constă în faptul că AdunareaGenerală a ONU a proclamat faptul că toatefiin ele umane sunt egale în drepturi i acesteț șdrepturi trebuie protejate de către statul în careaceste persoane î i duc traiul. România a semnatșConven ia Interna ionala privind Drepturileț țOmului i se alătura acestei sărbători. În cadrulșacestor manifestări a fost prezentat i punctul deșvedere al Consiliului Na ional al Asocia ieiț țNa ionale a Surzilor din România (ANSR)țprivind instrumentul interna ional dețmonitorizare a implementării prevederilorConven iei ONU privind drepturile persoanelorț


cu dizabilită i, la aceste lucrări a participând oțdelega ie a ANSR.ț

Conferin a Interna ională Culturaț țEuropeană a Drepturilor Omului – Dreptul lafericire organizată în parteneriat cuUniversitatea „Dimitrie Cantemir” dinBucure ti, Institutul Interna ional pentruș țDrepturile Omului i Academia Română înșzilele de 11-13 decembrie 2014 a vizaturmătoarele obiective: fundamentarea teoreticăi filozofică a dreptului la fericire, ca un dreptș

de natură constitu ională; cultura fericirii într-oțlume inegalitară; egalitatea de anse; toleran ă iș ț șsolidaritate socială; fericirea socială ca efect alsolidarită ii umane; stimularea interesului pentruțimplicarea în respectarea drepturilor omului i așlibertă ilor sale fundamentale, într-o societatețdedicată respectării demnită ii i personalită iiț ș țfiecărui individ; dezvoltarea capacită ii dețcunoa tere i în elegere a rolului dreptului caș ș țfactor de normare a comportamentului social.De asemenea, evenimentul a constituit prilejpentru cercetarea gradului de cunoa tere așdrepturilor i obliga iilor în rândul tinerilor –ș țelevi i studen i, precum i în rândul cadrelorș ț șdidactice, cre terea gradului de con tientizare aș știnerilor i persoanelor adulte cu privire lașnecesitatea respectării drepturilor omului i așobliga iilor corelative;ț

Cursul de formare „Educa ie pentruțdrepturile omului i ale copilului”,ș organizat deInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Colegiul Na ional „Spiru Haret”.țÎn fiecare an, la Colegiul Na ional Spiru Haret,țdin Bucure ti, pe data de 12 decembrie, seșsărbătore te Ziua Absolventului, prilej de așreuni elevii de ieri i elevii de astăzi ai colii,ș șpentru a face un interesant schimb de experien ățintergenera ional. În anul 2014, evenimentul s-ațdesfă urat sub numele semnificativ: învă areaș țprin proiecte: Socio-Activ-Spir – Educa iețpentru Drepturile Omului i ale Copilului.șProiectul a presupus implicarea elevilor dinclasele a XI-a, a X-a i a IX-a – tiin e sociale,ș Ș țîn activită i educative privind drepturile omului.țObiectivul a constat în crearea unui cadrueducativ care să stimuleze cooperarea i a faceșastfel posibil un schimb de opinii pe o temă delarg interes în societatea contemporană:respectarea drepturilor omului. Activită ile sețdoresc a fi înscrise în bunele practicieduca ionale.ț

Conferin a cu tema ț „Law andAdministrative Justice from an InterdisciplinaryPerspective” organizată în parteneriat cu coalaȘNa ională de Studii Politice i Administrative iț ș șUniversitatea Sakarya din Turcia.

III. ORGANIZAREA UNOR ACTIVITĂ I SPECIFICE DEDICATE DREPTURILORȚOMULUI

Activitatea de organizare a unor seminarii,simpozioane sau mese rotunde, împreună cucelelalte activită i ale Institutului, de cercetare,țeducare i formare, se constituie într-unșansamblu armonios de abordare a problematiciidrepturilor omului, subliniind importan ațpromovării i protec iei acestora.ș ț

Rapoartele i studiile prezentate cu ocaziașacestor manifestări au fost rodul activită ii dețcercetare a Institutului Român pentru DrepturileOmului. Fie că a fost vorba de manifestăriorganizate de Institut (a se vedea Anexa A), fiecă a fost vorba de ac iuni organizate înțparteneriat, schimbul de experien ă, opiniile iț școncluziile desprinse au permis conturarea unornoi teme de cercetare, a unor modalită i noi deț

abordare a aspectelor de formare i educare înșspiritul respectului drepturilor omului.

Solicitarea Institutului de către organiza ii iț șorganisme cu preocupări în domeniul drepturiloromului, din ară sau din străinătate, de ațparticipa cu studii, comunicări, rapoarte etc. laac iuni organizate de acestea ț (a se vedea AnexaB) ilustrează aprecierea de care se bucurăInstitutul atât pe plan na ional, cât iț șinterna ional, prestigiu câ tigat prin rigoarea iț ș șconsecven a implicării Institutului în protec ia iț ț șpromovarea drepturilor i libertă ilorș țfundamentale ale omului.

Este de remarcat faptul că în mod constantInstitutul a atras de multe ori participarea lamanifestările sale i a determinat implicarea înș


organizarea lor a numero i factori cu atribu iiș țsau preocupări în domeniul drepturilor omului,din cadrul Parlamentului, al Guvernului, alorganismelor guvernamentale ișneguvernamentale sau organiza ii interna ionaleț ți regionale. Prin antrenarea acestor factori –ș

prin contribu ia pe care au avut-o venind cuțlucrări, materiale proprii, prezentări, comunicărisau cu expertize sau rapoarte din parteainstitu iilor sau organiza iilor pe care le-auț țreprezentat – s-a urmărit o mai bună comunicarei o mai strânsă colaborare pentru găsirea iș ș

aplicarea unor solu ii mai eficiente pentruțameliorarea situa iei drepturilor omului înțRomânia.

Institutul Român pentru Drepturile Omului aorganizat numeroase întâlniri i dezbaterișconsacrate afirmării, promovării i protec ieiș țdrepturilor omului (a se vedea anexa A) la careau participat personalită i din ară i de pesteț ț șhotare care au preocupări în domeniuldrepturilor omului.

Egalitate de anseșAnul 2014 a fost marcat de adoptarea la nivel

guvernamental a celei de a doua Strategiina ionale pentru egalitatea de anse între femeiț și bărba i pentru perioada 2014-2017 i Planulș ț ș

său de ac iune. Documente care au fostțdezbătute de către IRDO în întâlnirile dedicateacestui domeniu, precum Conferin a cu temaț„Drepturile femeii i egalitatea de gen”,șorganizată cu ocazia Zilei interna ionale ațfemeii organizată în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România, CatedrațUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă, Asocia ia Română pentruș ț țDrepturile Femeii i Asocia ia Clubul de laș țCheia.

De asemenea, ultimul raport al Agen ieițpentru Drepturi Fundamentale a UniuniiEuropene privind „Violen a împotriva femeilorțîn Uniunea Europeană”, a reprezentat cadrulpentru organizarea unor dezbateri importanteprivind modul în care sunt promovate ișrespectate drepturile femeii în România.Dezbateri organizate în colaborare cu coalaȘNa ională de Studii Politice i Administrative,ț șAsocia ia Română pentru Drepturile Femeii,țAsocia ia pentru Promovarea DrepturilorțFamiliei „Family Forum” i Liga IndependentășRomână pentru Drepturile Copilului iș

Tânărului.Amintim, totodată, i de organizareaș

Conferin ei cu tema „Violen a domestică iț ț șinstrumentele na ionale i interna ionale deț ș țprevenire i combatere a acesteia” ș în colaborarecu Catedra UNESCO pentru drepturile omului,democra ie, pace i toleran ă i Asocia ia Clubulț ș ț ș țde la Cheia.

NediscriminareArt. 14 din Conven ia europeană pentruț

apărarea drepturilor omului i a libertă ilorș țfundamentale privind interzicerea discriminăriisubliniază faptul că exercitarea drepturilor ișlibertă ilor recunoscute de Conven ie trebuie săț țfie asigurată fără nici o deosebire bazată pe sex,rasă, culoare, limbă, religie, apartenen ă la oțminoritate na ională sau orice altă situa ie. i înț ț Șanul 2014, la 20 de ani de la aderarea Românieila Conven ie, lupta împotriva discriminării,țrespectarea i promovarea principiuluișnediscriminării au rămas teme de actualitate,Institutul Român pentru Drepturile Omuluicolaborând cu partenerii săi, Comisia pentruDrepturile Omului, Culte i ProblemeleșMinorită ilor Na ionale a Camerei Deputa ilor,ț ț țComisia pentru Drepturile Omului i Minorită iș ța Senatului, Comisia pentru Politică Externă aCamerei Deputa ilor, Institutul pentru StudiereațProblemelor Minorită ilor Na ionale, Consiliulț țNa ional pentru Combaterea Discriminării, înțabordarea acestor subiecte.

Cu prilejul săptămânii ac iunii europenețîmpotriva rasismului Institutul Român pentruDrepturile Omului a organizat o serie demanifestări (seminarii, dezbateri, mese rotunde)i a desfă urat o amplă campanie deș ș

con tientizare în rândul tineretului din coli iș ș șuniversită i, precum i în institu iile publice dinț ș țBucure ti i din ară. Dezbaterile au avut înș ș țvedere importan a respectării diversită ii,ț țsubliniindu-se în mod special rolul crescând alre elelor de socializare care vin în sprijinulțmigran ilor i al refugia ilor combătândț ș țna ionalismul, rasismul i neofascismul. ț ș

De asemenea, amintim de Conferin ațInterna ională a Nediscriminării i Egalită ii deț ș ț

anse – NEDES 2014, organizată în parteneriat,Șde Universitatea Cre tină „Dimitrie Cantemir”șBucure ti, Consiliul Na ional pentruș țCombaterea Discriminării i Comisia pentrușDrepturile Omului, Culte i Problemeleș


Minorită ilor Na ionale a Camerei Deputa ilor iț ț ț șcu concursul Institutului Român pentruDrepturile Omului. Evenimentul a oferitspeciali tilor din domeniul drepturilor omuluișprilejul unor analize i discu ii privind modul înș țcare principiul nediscriminării i cel al egalită iiș țde anse sunt respectate în societateașromânească i interna ională. ș ț Dezbaterile auavut în vedere teme precum discriminareamultiplă i combaterea sa, hăr uirea –teorie iș ț șjurispruden ă, violen a domestică i consecin eleț ț ș ței asupra dezvoltării psihice a copiilor, rolulfemeilor în procesul de emancipare, al lupteiîmpotriva discriminării i al promovăriișprincipiului egalită ii de anse, aplicareaț șprincipiului egalită ii de anse în evaluareaț șperforman elor profesionale individuale înțadministra ia publică locală .a.ț ș

Totodată, în 2014 a fost lansat i cel de-alșpatrulea raport al Comisiei Europene împotrivaRasismului i Intoleran ei privind România,ș țdocument ce a fost analizat în cadrul unordezbateri organizate de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România, Asocia iaț țRomână pentru Libertate Personală i DemnitateșUmană, Asocia ia Română pentru DrepturilețFemeii i Asocia ia Clubul de la Cheia.ș ț

Drepturile copilului Un punct important în agenda Institutului îl

reprezintă protec ia i promovarea drepturilorț școpilului, inând seama de prevederilețConven iei interna ionale cu privire la drepturileț țcopilului, dar i de instrumentele regionaleșprivind adop ia copiilor, lupta împotrivațtraficului de fiin e umane .a. În acest sens auț șfost organizate o serie de evenimente, dezbaterii discu ii atât cu reprezentan ii institu iilorș ț ț ț

publice cu atribu ii în domeniu cât i cuț șreprezentan i ai mediului academic i aiț șorganiza iilor nonguvernamentale, întâlniri cețau privit aspecte legate de îmbunătă ireațlegisla iei din domeniu, dreptul la educa ie,ț țnediscriminarea anumitor categorii de copii.

IRDO, în colaborare cu Subcomisia pentruegalitate de tratament i nediscriminare iș șSubcomisia pentru monitorizarea respectăriidrepturilor persoanelor private de libertate, aorganizat o dezbatere privind justi ia juvenilă,țcon tientizarea problemelor acesteia în spa iulș țpublic i promovarea reformei legislative iș ș

programelor de prevenire a delincven ei juvenilețîn România. Totodată, drepturile copilului auconstituit i una din temele principale dinșagenda de vizită a dl. Nils Muižinieks,Comisarul pentru Drepturile Omului alConsiliului Europei.

Nu în ultimul rând, Institutul, la solicitareaComisiei pentru drepturile omului, culte ișproblemele minorită ilor na ionale a Camereiț țDeputa ilor, a prezentat o serie de puncte dețvedere cu privire la proiectele legislative aflateîn dezbatere în cadrul Comisiei cu impactasupra promovării i protec iei drepturilorș țcopilului. În acest sens amintim Propunerealegislativă privind carnetul de sănătate alcopilului i înfiin area dosarului medicalș țelectronic al copilului4, Propunerea legislativăprivind medicina colarăș 5.

Accesul la justi iețPe parcursul anului 2014 IRDO a organizat o

serie de conferin e, seminarii i dezbateri ce auț șprivit accesul la justi ie ca drept fundamental.țDintre acestea amintim:

Conferin a interna ională „Eficien a normelorț ț țjuridice – Provocările noului deceniu”,eveniment aflat la a treia edi ie i organizat deț șIRDO i Facultatea de Drept a Universită iiș ț„Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca încooperare cu Departamentul de CercetăriSociale i Umanistice al Institutului de Istorieș„George Bari iu” din Cluj-Napoca, Departamentțal Academiei Române, Asocia ia Română deț

tiin e Penale i al i parteneri. StudiileȘ ț ș țprezentate au tratat teme precum educa ia pentruțdrepturile omului în învă ământul superior, rolulțsocietă ii civile în consolidarea democra iei,ț țaspecte de drept interna ional cu privindțdrepturile omului, drepturile omului i bunașguvernare a justi iei, expertiza juridică dințperspectiva noului cod de procedură penală,protec ia minorilor potrivit legisla iei române,ț țstatutul juridic al zilei de lucru, rolulprocurorului în codul de procedură penală,drepturile persoanelor cu dizabilită i în UniuneațEuropeană .a. De asemenea, în cadrulșconferin ei au fost organizate i două ateliere ceț șau tratat teme ca: tehnici speciale desupraveghere i cercetare i direc ii actuale înș ș ț

4 PL-x 245/2014 – Lege privind carnetul de sănătate al copilului.5 PL-x 254/2014.


educa ia juridică.țConferin a anuală cu participareț

interna ională „Justi ia i dreptul administrativț ț șdin perspectiva interdisciplinară”, organizată înparteneriat cu coala Na ională de StudiiȘ țPolitice i Administrative i Universitateaș șSakarya din Turcia, eveniment cu caractertiin ific prin care s-a urmărit să se asigureș ț

dezvoltarea unor noi direc ii de cercetarețtiin ifică în specializarea drept i tiin eș ț ș ș ț

administrative i diseminarea rezultateleșcercetărilor efectuate, în vederea cre teriișcalită ii actului de guvernare. Cercetărilețprezentate i dezbaterile ce au urmat au vizatșaspecte privind hotărârile judecătore tișadministrative, influen a drepturilor omuluițasupra dreptului, migra ia i dreptul,ț șglobalizarea i dezvoltarea durabilă, noileșfrontiere în justi ia penală, precum i viitoareaț șconfigura ie administrativă i dreptul.ț ș

Totodată, reprezentan ii IRDO au participatțla lucrările Conferin ei interna ionale „Dreptulț țna ional între armonizare iț șeuro-compatibilitate”, organizată deDepartamentul de Drept i Administra ie publicăș țdin cadrul Facultă ii de tiin e Economice,ț Ș țJuridice i Administrative, Universitatea „PetrușMaior” din Tg. Mure i în parteneriat cu IRDO,ș șeveniment în cadrul căruia au fost analizateaspecte privind evolu ia i tendin ele dreptului iț ș ț șale administra iei publice la nivel na ional,ț țeuropean i chiar interna ional cu accent peș țraporturile dintre institu iile europene i celeț șna ionale în eforturile de armonizare i adaptareț șla schimbările din domeniu, precum i peșnecesitatea unei reforme a sistemului de drept ișa celui administrativ.

În calitate de membru observator alInstitutului de Drept European (ELI), Institutul aparticipat prin reprezentan ii săi la Conferin aț țanuală a ELI organizată în parteneriat cuFacultatea de Drept a Universită ii dinț Zagreb,contribuind la dezbaterea unor teme precum:aplicarea corectă a drepturilor omului în Europa,rela ia dintre instan ele na ionale i instan eleț ț ț ș țsuprana ionale, rolul instan elor suprana ionaleț ț țîn ordinea juridică europeană. Totodată, încadrul conferin ei au fost prezentate o serie dețproiecte privind principii transna ionaleț lanormele europene de procedură civilă sauprevenirea i solu ionarea conflictelor deș țcompeten ă în dreptul penal.ț

De asemenea, Institutul a fost invitat să prezinteo serie de puncte de vedere în domeniul justi ieițdintre care amintim Punct de vedere cu privire laProiectul de lege privind ratificarea Protocolului nr.15 la Conven ia Europeană a Drepturilor Omuluiț 6,realizat la solicitarea Comisiei pentru drepturileomului, culte i problemele minorită ilor na ionaleș ț țdin Camera Deputa ilor.ț

IRDO, ca membru în Grupul de lucru juridicdin cadrul Re elei Europene de Institu iiț țNa ionale pentru Drepturile Omului, a participatțactiv atât în cadrul temelor de discu ie privindțreforma Cur ii Europene a Drepturilor Omului,țpromovarea Conven iei europene a drepturilorțomului i a Cartei drepturilor fundamentale așUniunii Europene, cât i la elaborarea iș șprezentarea propunerilor grupului cu privire lainterven iile ca păr i ter e în cadrul cazurilorț ț țaflate pe rolul Cur ii de la Strasbourg.ț

Proiectul „CLARITY”, realizat de Agen iațpentru Drepturi Fundamentale a UniuniiEuropene în parteneriat cu 12 institu ii na ionaleț țde drepturile omului din state membre aleUniunii Europene7, dintre care i România prinșIRDO, urmăre te să ofere o mai bunășcunoa tere asupra organismelor non-judiciareș(institu ii na ionale privind drepturile omului,ț țorganisme privind egalitatea i institu ii de tipș țombudsman) care să ajute persoanele vătămateatunci când drepturile acestora sunt încălcate.

Totodată, proiectul î i propune să creeze unșinstrument online pentru identificarea u oară așcelor mai potrivite organisme non-judiciare cuatribu ii în domeniul drepturilor omului pentru oțanumită categorie de drepturi fundamentale.Instrumentul online va acoperi diferite domeniiprivind drepturile omului, inclusiv cel privinddiscriminarea.

Prin crearea acestui instrument se dore te iș șoferirea de informa ii asupra modului în care iț șunde trebuie depusă o peti ie sau de unde potțprimi asisten ă persoanele vătămate.ț

Familie 2014 a marcat cea de a 20-a aniversare a

6 Pl-x 265/2014; Protocolul nr 15 la Conven ie a fostțsemnat de România la 24 iunie 2013.7 La proiect participă institu ii cu atribu ii în domeniulț țpromovării i protec iei drepturilor fundamentale din 12ș țStatele participante la proiect sunt: Austria, Cipru,Finlanda, Fran a, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia,țSlovacia, Irlanda, Spania i România.ș


Anului Interna ional al Familiei, prilej cu carețatât la nivelul ONU, prin Departamentul pentruAfaceri Economice i Sociale al Organiza ieiș țNa iunilor Unite, cât i la nivelul Uniuniiț șEuropene i al Organiza iei pentru Cooperareș țEconomică i Dezvoltare (OECD) au fostșstabilite principalele direc ii ale strategieițpoliticii de familie. În acest context IRDO i-așpropus promovarea i consolidarea politicilor deșsprijinire a familiei, precum i intensificareașactivită ilor în domeniul cercetării pentru a- iț șaduce contribu ia i sprijinul în vedereaț șelaborării de către guvern a unor politici publiceprivind familia, esen iale în combaterea iț șprevenirea sărăciei i a excluziunii sociale i,ș ștotodată, fundamentale pentru a prevenimarginalizarea familiilor.

Din activită ile realizate pentru promovareațAnului European pentru reconcilierea vie iițprofesionale cu via a de familie i a Zileiț șInterna ionale a familieiț 8 amintim dezbaterea cutema „Oportunită i i obstacole în atingereaț șobiectivelor reconcilierii vie ii de familie cu ceațprofesională” organizată în colaborare cuAsocia ia Na iunilor Unite din România,ț țAsocia ia pentru Promovarea DrepturilorțFamiliei, Family Forum, Asocia ia Clubul de lațCheia, Asocia ia Română pentru DrepturilețFemeii i Asocia ia Română pentru Libertateș țPersonală i Demnitate Umană, care a subliniatșimportan a familiei în societate i în dezvoltareaț șacesteia. Totodată, evenimentul a constituit ooportunitate pentru a discuta modul în carefamilia – nucleul de bază al societă ii – estețafectată de schimbările sociale i economice,șcum să consolidăm aceste nuclee extrem deimportante pentru progresul întregii societă ițromâne ti. În cadrul conferin ei s-a avut înș țvedere discutarea programelor i politicilorșna ionale dar i europene asupra reconcilieriiț șvie ii familiale cu cea profesională precum iț șpromovarea celor mai bune practici în domeniu.

Combaterea traficului de fiin e umanețInstitutul Român pentru Drepturile Omului,

pornind de la prevederile interna ionale iț ș

8 Ziua de 15 mai a fost declarată de către AdunareaGenerală a Organiza iei Na iunilor Unite ca fiind ț ț ZiuaInterna ională a Familieiț , printr-o Rezolu ie dată înțseptembrie 1993. La propunerea Institutului Românpentru Drepturile Omului i sus inută de Patriarhiaș țRomâniei, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familieiromâne.

regional europene, precum Conven ia pentruțreprimarea traficului cu fiin e umane i aț șexploatării prostitu iei semenilor, Conven iaț țNa iunilor Unite împotriva criminalită iiț țtransna ionale organizate, i Protocolul privindț șprevenirea, reprimarea i pedepsirea traficuluișde persoane, în special al femeilor i copiilor,șprecum i Conven ia europeană privind luptaș țîmpotriva traficului de fiin e umane, StrategiațUniunii Europene privind eradicarea traficuluide persoane (2012-2016), a continuat seria decercetări i dezbateri cu reprezentan i aiș ținstitu iilor guvernamentale de specialitate, aițlegislativului, dar i ai societă ii civile. ș ț

În acest sens amintim întâlnirea cu tema„Traficul de persoane i prostitu ia for ată înș ț țEuropa” organizată de Comisia pentru drepturileomului, culte i problemele minorită ilorș țna ionale a Camerei Deputa ilor cu participareaț țdelega iei Comisiei pentru drepturile omului iț șajutoare umanitare din Bundestag, a membrilorComisiei pentru drepturile omului i minorită i aș țSenatului i a reprezentan ilor Institutuluiș țRomân pentru Drepturile Omului. Discu iile auțavut în vedere evolu ia legisla iei din domeniuț țîn România i impactul asupra comunită iiș țroma. Cu acest prilej Institutul a prezentatcadrul legislativ interna ional i na ional,ț ș țsubliniind progresele realizate în ceea ceprive te prevenirea i combaterea traficului deș șpersoane, subliniind, totodată, importan ațîmbunătă irii calită ii protec iei i asisten eiț ț ț ș țacordate victimelor, precum i atragereașsocietă ii civile în activitatea de prevenire iț șcombatere a fenomenului.

Men ionăm, de asemenea, simpozionul cuțtema „Legisla ia na ională, regională iț ț șuniversală privind prevenirea i combatereaștraficului de persoane” organizat de InstitutulRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț țRomânia cu ocazia împlinirii a 60 de ani de laaderarea României la Conven ia pentruțreprimarea traficului cu fiin e umane i aț șexploatării prostitu iei semenilor.ț

Migra iețPe parcursul anului 2014, Institutul Român

pentru Drepturile Omului a fost solicitat de cătreComisia pentru drepturile omului, culte ișproblemele minorită ilor na ionale a Camereiț țDeputa ilor să prezinte o serie de puncte deț


vedere cu privire la proiectele legislative aflateîn discu ie în cadrul Comisiei, proiecte ce auțvizat aspecte privind azilul, migra ia iț șcetă enia. Astfel, amintim ț Proiectul de Legeprivind aprobarea Ordonan ei Guvernului nr.ț1/2014 pentru modificarea i completarea Legiișnr. 122/2006 privind azilul în România i așOrdonan ei Guvernului nr. 44/2006 privindțintegrarea socială a străinilor care au dobândit oformă de protec ie sau un drept de edere înț șRomânia9. Luând în considerare caracteristicilei tendin ele fenomenului migra ionist iș ț ț ș

caracterul profund umanitar al ac iunilor carețtrebuie întreprinse pentru a asigura protec iațpersoanelor care solicită protec ie interna ională,ț țIRDO a apreciat ca fiind absolut necesară ișbinevenită modificarea i completarea Legii nr.ș122/2006 privind azilul în România prinOrdonan a nr.1/2014 ca o urmare logică ațconformării legisla iei interne obliga iilorț țasumate prin aderarea la reglementările UniuniiEuropene.

Cu privire la Proiectul de Lege privindmodificarea art. 11 din Legea cetă eniei nr.ț21/1991, republicată10, introducerea uneiprevederi în cuprinsul legisla iei române, înțvirtutea căreia etnicii români ar beneficia detratament preferen ial pentru ob inereaț țcetă eniei române ar echivala cu reglementareațunei proceduri discriminatorii de dobândire acetă eniei române, în func ie de originea etnică,ț țceea ce contravine art. 5 din Conven iețEuropeană asupra Cetă eniei. O astfel dețreglementare ar putea viza mai degrabă Legea299/2007 privind sprijinul acordat românilor depretutindeni, Legea nr. 21/1991 reglementândlegătura juridică dintre România i persoanașcare solicită cetă enia română.ț

Totodată, cercetările realizate în cadrulInstitutului au stat la baza Raportului na ionalțprivind Migra ia i Dreptulț ș prezentat dereprezentan ii IRDO în cadrul celui de alțXIX-lea Congres al Academiei Interna ionale dețDrept Comparat de la Viena din 2014.

Dreptul la sănătateInstitutul Român pentru Drepturile Omului

(IRDO), în parteneriat cu Asocia ia pentruțNa iunile Unite din România (ANUROM) iț șCentrul Infoeuropa din cadrul Ministerului

9 PLx 132/2014.10 PLx 251/2012.

Afacerilor Externe i cu participareașreprezentan ilor Comisiei pentru drepturilețomului, culte i probleme ale minorită ilorș țna ionale i ai Comisiei pentru mediu iț ș șechilibru ecologic din Camera Deputa ilor, ațorganizat dezbaterea cu tema „Ziua Mondială aSănătă ii – Dreptul la sănătate”. În cadrulțevenimentului au fost prezentate o serie deexpuneri pe teme de actualitate în domeniu:ecologizarea i lupta împotriva poluării –șdeziderate ale mondializării sănătă ii, educa iaț țpentru sănătate, garantarea dreptului la sănătateal copilului în România, dreptul la sănătate almigran ilor .a. Totodată, în cadrul discu iilorț ș țs-a subliniat importan a reducerii inegalită ii dinț țdomeniul sănătă ii, a cre terii eficacită ii iț ș ț șcalită ii actului medical, precum i necesitateaț șexisten ei unui echilibru între finan area iț ț șprestarea îngrijirilor de sănătate.

De asemenea, cu prilejul Zilei mondiale aApei, IRDO a organizat o dezbatere cu titlul„Apa curată pentru o lume sănătoasă” în care aufost analizate aspecte privind rela ia dintre om iț șvia ă, dintre accesul la apă i sănătatea vie iiț ș țunui om, a unei familii, a unei comunită i sau ațunei societă i, elemente vitale pentruțdezvoltarea unei na iuni. S-a eviden iatț țnecesitatea protejării cantitative i calitative așapelor, precum i rolul, îndatoririle iș șresponsabilită ile celor cu atribu ii înț țîntre inerea, valorificarea i protejarea surselorț șde apă. Evenimentul a fost realizat în colaborarecu Asocia ia Română pentru Drepturile Omuluițla un Mediu Sănătos, Asocia ia pentru Na iunileț țUnite din România (ANUROM) i Asocia iaș țClubul de la Cheia.

Persoanele cu dizabilită ițInstitutul Român pentru Drepturile Omului,

în calitate de mecanism independent depromovare, protec ie i monitorizare aț șimplementării Conven iei privind drepturilețpersoanelor cu dizabilită i, potrivit art. 33.2 dinț(CDPD)11, urmăre te men inerea unui dialogș țpermanent atât cu institu iile guvernamentale cuțatribu ii în domeniu cât i cu societatea civilă, înț șspecial organiza iile care reprezintă persoanelețcu dizabilită i din România, pentru a analizațobiectiv modul în care prevederile Conven ieițsunt reflectate în legisla ia na ională, modul înț ț

11 Ratificată prin Legea nr. 221/2010 de ratificare aConven iei pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilită i. ț ț


care drepturile acestor persoane sunt respectate,precum i gradul de con tientizare i în elegereș ș ș ța dizabilită ii. ț

Vizita de lucru în România a Comisaruluiprivind Drepturile Omului al ConsiliuluiEuropei a reprezentat un moment important,promovarea i protec ia drepturilor persoanelorș țcu dizabilită i fiind una din principalele teme dețdiscu ie avute între reprezentan ii IRDO iț ț șComisar. Cu acest prilej au fost dezbătuteaspecte privind dreptul de a trăi independent ișde fi inclus în comunitate, situa ia persoanelorțcu dizabilită i care trăiesc în institu ii, dreptul laț țrecunoa terea capacită ii juridice, dreptul laș țeduca ia incluzivă, precum i cadrul legal iț ș șinstitu ional de protec ie a drepturilorț țpersoanelor cu dizabilită iț 12. Discu iile au avut lațbază cel mai recent raport IRDO privindEvolu ia protec iei i promovării drepturilorț ț șpersoanelor cu dizabilită i în România,țComisarul apreciind interesul acordat de Institutacestor teme, precum i efortul institu ional. Cuș țaceastă ocazie reprezentantul ConsiliuluiEuropei a subliniat importan a asigurăriițresurselor umane i financiare adecvate pentrușca Institutul să- i îndeplinească mandatulș 13.

Importan a aț doptării unei strategii na ionalețîn domeniul dizabilită ii, la elaborarea căreiațtrebuie implicată societatea civilă, în specialpersoanele cu dizabilită i i organiza iile care leț ș țreprezintă i care trebuie să ină cont deș țprevederile CDPD a fost subliniată în cadruldezbaterii cu tema Drepturi i via ă de calitateș țpentru persoanele cu Sindrom Down organizatăde IRDO. În acest context s-a eviden iatțnecesitatea (re)definirii scopului politicilorsociale din domeniu, în acord cu prevederileConven iei, modificarea/completarea art. 50 dințConstitu ia României i a art. 1 din Legea nr.ț ș448/2006 privind protec ia i promovareaț șdrepturilor persoanelor cu dizabilită i.ț

În cadrul proiectului „Con tientizareașautismului”, IRDO a organizat în colaborare cuCatedra UNESCO pentru drepturile omului,democra ie, pace i toleran ă i Asocia ia pentruț ș ț ș țNa iunile Unite din România (ANUROM) oțdezbatere privind drepturile persoanelor cuautism din România, eveniment desfă urat cuș

12 A se vedea Raportul Comisarului pentru DrepturileOmului al Consiliului Europei, Nils Muižinieks, în urmavizitei efectuate în România în perioada 31 martie – 4aprilie 2014, CommDH (2014)14, pp. 8-19.13 Ibidem, pct. 7, pp. 6-7.

ocazia Zilei interna ionale de con tientizare aț șautismului i la care la care au participatșreprezentan i ai societă ii civile, ai Ministeruluiț țMuncii, Familiei, Protec iei Sociale iț șPersoanelor Vârstnice, cadre didacticeuniversitare, cercetători, doctoranzi ișmasteranzi. În acest context au fost discutate ișanalizate aspecte privind recunoa tereașcapacită ii juridice a persoanelor cu dizabilită iț ți ceea ce presupune, pe de o parte,ș

reglementarea, în cadrul politicilor sociale dindomeniu a serviciilor juridice adaptate pentru aasigura egalizarea anselor în ceea ce prive teș șasisten a juridică i, pe de altă parte,ț șmodificarea legisla iei civile, astfel încât să sețpoată asigura recunoa terea capacită ii juridice aș țpersoanelor cu dizabilită i, dreptul egal alțpersoanelor cu dizabilită i de a de ine sauț țmo teni proprietă i, de a- i gestiona propriileș ț șvenituri i de a avea acces egal la împrumuturișbancare, ipoteci i alte forme de credit financiar.șTotodată, a fost subliniată importan a respectăriițdreptului persoanelor cu dizabilită i de a- iț șîntemeia o familie – Codul civil actualinterzicând căsătoria alienatului mintal ișdebilului mintal, indiferent dacă ace tia sunt saușnu pu i sub interdic ie, neavând posibilitatea deș ța se căsători nici măcar în momentele deluciditate pasageră. În ceea ce prive te dreptul laședuca ie, discu iile au eviden iat în primul rândț ț țnevoia definirii în legisla ia specifică ațconceptului de „educa ie incluzivă” iț șrenun area la sintagma „învă ământul specialț țintegrat”.

Institutul Român pentru Drepturile Omului aorganizat, cu prilejul Zilei interna ionale ațpersoanelor cu tulburări în spectrul autist (TSA),o dezbatere privind protec ia i promovareaț șdrepturilor acestor persoane în România,eveniment realizat în colaborare cu Subcomisiapentru egalitate de tratament i nediscriminare iș șSubcomisia pentru monitorizarea respectăriidrepturilor persoanelor private de libertate.Dezbaterea a avut în vedere elaborarea uneistrategii na ionale care să corespundă nevoilorțpersoanelor diagnosticate cu tulburări dinspectrul autist i instituirea unui cadru legalșcomplex de sprijinirea a acestui domeniu. Înurma discu iilor s-a eviden iat necesitatea creăriiț țunor reglementări în domeniu privinddezvoltarea serviciilor de diagnosticare apersoanelor cu TSA, asigurarea accesului la


educa ie adaptată nevoilor copiilor i tinerilor cuț șTSA, asigurarea accesului la servicii de formareprofesională i acces pe pia a muncii adaptateș țadul ilor cu TSA, precum i cre terea graduluiț ș șde integrare socială a acestor persoane.

De asemenea, Ziua interna ională ațpersoanelor cu dizabilită i, marcată de Institutțprintr-o masă rotundă la care au participatreprezentan i ai societă ii civile, ț ț cadre didacticeuniversitare, cercetători i practicieni, așconstituit un moment important în care au fostdezbătute, discutate i analizate aspecte privindșvalorificarea puterii tehnologiei de a promovaincluziunea i accesibilitatea în realizareașparticipării depline i în condi ii de egalitate aș țpersoanelor cu dizabilită i în societate.ț

În anul 2014 Institutul, prin cercetările,evenimentele i dezbaterile organizate sau lașcare a participat, a subliniat importan ațdezvoltării cadrului legislativ din domeniuldizabilită ii, pentru a permite persoanelor cuțdizabilită i să ob ină i să- i men ină maximumț ț ș ș țde autonomie, să- i dezvolte pe deplinșpoten ialul fizic, mintal, social i profesional iț ș șsă realizeze o deplină integrare i participare înștoate aspectele vie iiț 14. Totodată a fosteviden iată necesitatea organizării, consolidăriiți extinderii serviciilor i programelor deș ș

abilitare i reabilitare complexe, în special înșdomeniul sănătă ii, încadrării în muncă,țeduca iei i serviciilor sociale, astfel încât acesteț șservicii i programe să înceapă, într-un stadiușcât mai timpuriu posibil, să se bazeze peevaluarea multidisciplinară a nevoilor ișabilită ilor individuale i să sprijine participareaț și integrarea în comunitate i în toate aspecteleș ș

societă ii, pe baza liberului consim ământ i săț ț șfie disponibile cât mai aproape de comunitateaîn care trăiesc, inclusiv în mediul rural15.

IRDO este membru al Grupului pentruimplementarea Conven iei din cadrul Re eleiț țEuropene a Institu iilor Na ionale pentruț țDrepturile Omului din sistemul ONU i este,ștotodată, singura institu ie din ara noastrăț țdesemnată să participe la Forumurile de lucruorganizate anual de Comisia Europeană cuprivire la implementarea art. 33 din Conven iațONU.

14Rights of persons with disabilities in Romania. Recentdevelopments, IRDO, Bucure ti, 2014, p. 78.ș15 Ibidem.

Drepturile persoanelor vârstniceÎn activită ile întreprinse de IRDO au fostț

abordate i analizate teme precum drepturileșsociale, promovarea îmbătrânirii active înmuncă, promovarea solidarită ii dintre genera iiț ți a demnită ii tuturor oamenilor, prinș ț

combaterea sărăciei i a excluziunii sociale. șDe asemenea, protec ia drepturilorț

persoanelor vârstnice i îngrijirea pe termenșlung reprezintă o temă de interes, Institutulparticipând în cadrul unui proiect realizat deRe eaua Europeană de Institu ii Na ionaleț ț țpentru Drepturile Omului (ENNHRI), al căruimembru IRDO este, i Comisia Europeană prinșDirec ia Generală Ocuparea For ei de Muncă,ț țAfaceri Sociale i Incluziune. Proiectulșurmăre te să determine o abordare dinșperspectiva drepturilor omului în îngrijireapersoanelor vârstnice în Europa, clarificareastandardelor interna ionale i regionaleț șaplicabile în domeniu i formularea deșrecomandări către factorii deciden i la nivelțeuropean pentru eficientizarea protec iei acestorțpersoane, precum i cre terea gradului deș șrecunoa tere a rolului institu iilor na ionale deș ț țdrepturile omului în domeniu. Astfel, în 2014Institutul a participat la o serie de întruniri ișdiscu ii privind analiza i stabilirea scopului,ț șobiectivelor, etapelor i a metodologieișproiectului, fiind membru atât în Comitetulconsultativ cât i în Grupul pilot. ș

Nu în ultimul rând amintim Dezbatereaprivind „Dreptul fundamental al omului vârstnicla protec ie medicală, sanitară i socială”,ț șorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațRomână pentru apărarea drepturilor omului lavârsta a treia (ARDOVT) i Asocia ia pentruș țNa iunile Unite din România (ANUROM) cuțocazia Zilei interna ionale aț Persoanelor devârsta a III-a.

Mediul de afaceri i drepturile omuluișCercetările întreprinse în cadrul IRDO în

domeniu au continuat i în anul 2014, aceastașfiind o temă de actualitate atât la nivel na ionalțcât i regional european. Analizele i dezbaterileș șorganizate de Institut au pornit de la cele maiimportante documente interna ionale: Principiilețgenerale ale ONU, Strategia Uniunii Europenepentru Dezvoltarea Responsabilită ii SocialțCorporatiste, Planul de ac iune al Re eleiț ț


Europene de Institu ii Na ionale pentruț țDrepturile Omului .a.ș

Men ionăm, cu titlu de exemplu, dezbaterilețorganizate de Institut în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din Româniaț(ANUROM) privind importan a adoptării unuițplan na ional de ac iune prin care statul românț țsă arate priorită ile i ac iunile pe care le vaț ș țadopta pentru a sprijini punerea în aplicare aobliga iilor i angajamentelor interna ionale iț ș ț șregionale din domeniu. Planul trebuie să reflecteprincipiile privind datoria statului de a respectadrepturile omului, responsabilitatea corporatistăde a respecta drepturile omului, accesul lamijloace de remediere eficiente în cazulîncălcării drepturilor omului.

De asemenea Institutul a participat, cainstitu ie na ională recunoscută în sistemulț țONU, la o serie de dezbateri organizate deBiroul Înaltului Comisar pentru DrepturileOmului, dintre care amintim Forumul anual alONU privind mediul de afaceri i drepturileșomului. Principalele teme abordate pe parcursullucrărilor au avut în vedere întărirea politicilorpublice din domeniu prin planuri na ionale dețac iune, sectorul financiar i drepturile omului,ț șîmbunătă irea sistemului de raportare înțdomeniul drepturilor omului, cooperarea dintreinstitu iile na ionale de drepturile omului,ț țimportan a educa iei pentru drepturile omului,ț țachizi iile publice i drepturile omului .a.ț ș ș

Mecanismul interna ional de evaluarețperiodică universală (UPR)

Având în vedere recomandările ConsiliulONU pentru Drepturile Omului16 ca urmare aanalizării raportului de arăț 17 cu prilejul celuide-al doilea ciclu de evaluare – UPR din 2013,Institutul Român pentru Drepturile Omului aurmărit atât informarea institu iilor publice i aț șsocietă ii civile cu privire la acestea cât iț ș

16 A se vedea Decizia Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, A/HRC/23/5, i Raportul Grupului de lucru șprivind UPR – România, A/HRC/23/5, pct. 109.17 Raport privind respectarea de către România aprevederilor principalelor instrumente ONU, precum:Conven ia interna ională privind eliminarea tuturorț țformelor de discriminare rasială; Conven ia cu privire lațdrepturile copilului; Pactul interna ional cu privire lațdrepturile economice, sociale i culturale; Conven iaș țasupra eliminării tuturor formelor de discriminare fa ă dețfemei; Conven ia împotriva torturii i a altor pedepse oriț ștratamente cu cruzime, inumane sau degradante ișConven ia privind drepturile persoanelor cu dizabilită i.ț ț

realizarea pa ilor necesari pentru implementarea lor.șÎn acest sens pe parcursul anului 2014 a

organizat i participat la o serie de întruniri iș șdezbateri alături de reprezentan i ai institu iilorț țguvernamentale, ai diferitelor institu ii publicețcu atribu ii în domeniul drepturilor omuluițprecum i cu reprezentan i ai unor organiza iiș ț țneguvernamentale, pentru.

Re eaua Institu iilor Na ionale pentruț ț țDrepturile Omului

Rolul Institutului Român pentru DrepturileOmului, recunoscut la nivel interna ional iț șregional european, a fost eviden iat i în raportulț șrealizat de Comitetul ONU privind drepturileeconomice, sociale i culturale, ca urmare așanalizării rapoartelor periodice de arăț 18. În acestsens, Comitetul a subliniat importan a existen eiț țunei institu ii na ionale independente i eficienteț ț șîn activitatea de promovare i protec ie aș țdrepturilor omului în România, în concordan ățcu Principiile de la Paris19.

În cadrul Conferin ei – „Transpunereațangajamentelor interna ionale privind drepturilețomului în realită ile na ionale: contribu iaț ț țparlamentelor la activitatea ConsiliuluiDrepturilor Omului al Na iunilor Unite”,țorganizată la ini iativa Comisiei pentru politicățexternă a Camerei Deputa ilor, de către CamerațDeputa ilor în cooperare cu UniuneațInterparlamentară, directorul IRDO a subliniatrolul important pe care îl au institu iile na ionaleț țpentru drepturile omului atât la nivel na ional,țca punte de legătură între institu iile statului dețdrept i societatea civilă, cu referire lașPrincipiile de la Belgrad privind rela ia dintreținstitu iile na ionale pentru drepturile omului iț ț șparlamente, adoptate în 2012, cât i la nivelșinterna ional, prin contribu ia importantă înț țprocesul de Evaluare Periodică Universală, îndeosebi începând cu al doilea ciclu, precum i lașrezolu iile adoptate de Consiliul DrepturilorțOmului, cea mai recentă fiind Rezolu ia 20/14țdin iulie 201220.

18 Potrivit art. 17 din Pactul Interna ional privind țdrepturile economice, sociale i culturale.ș19 A se vedea Observa iile finale ale Comitetului ONU țprivind drepturile economice, sociale i culturale la șrapoartele periodice privind România, din 28 noiembrie 2014, pct. 6, p. 2 (E/C.12/ROU/CO/3-5).20 Rezolu ia 20/14 privind institu iile na ionale pentru ț ț țpromovarea i protec ia drepturilor omului, ș țA/HRC/RES/20/14.


IV. PUBLICAREA REGLEMENTĂRILOR,DOCUMENTELOR, A STUDIILOR I CERCETĂRILOR DIN DOMENIULȘ

DREPTURILOR OMULUI

Institutul Român pentru Drepturile Omuluipromovează formarea i informarea în domeniulșdrepturilor omului în beneficiul organismelorpublice, al organiza iilor neguvernamentale i alț șpersoanelor fizice, cu privire la respectarea,protejarea i garantarea drepturilor omului prinșreglementări interne i interna ionale, institu iiș ț ți mecanisme, practici i uzan e. El are rolul deș ș ț

a aduce la cuno tin a tuturor celor interesa i celeș ț țmai noi cercetări tiin ifice în domeniulș țdrepturilor omului, angajamentele interna ionalețasumate de România i modul în care ele suntșîndeplinite. În cadrul Institutului sunt traduse ișpublicate documente interna ionale care, prințactualitatea lor, se impun a fi cunoscute de cătreinstitu iile guvernamentale i neguvernamentaleț șpentru promovarea i protec ia drepturilorș țomului.

Publica ii periodicețA) Revista trimestrială „Drepturile

Omului” cuprinde rapoarte, studii, cercetări ișarticole. Preocupările revistei se extind i asupraștextelor, reglementărilor na ionale sauținterna ionale cu semnifica ii majore înț țdomeniul drepturilor omului, jurispruden a înțmaterie a Cur ii Europene a Drepturilor Omuluiți/sau a instan elor na ionale, note, comentariiș ț ț

sau recenzii. Tematica abordată cuprinde analiza tiin ificăș ț

i diversificată a drepturilor fundamentale aleșomului, punându-se accent pe legăturile decolaborare i de rela ionare dintre acestea iș ț șvalorile, principiile, normele i standardele lașcare se raportează atât institu iile, mecanismele,țcât i pe termenii, conceptele i tendin eleș ș țmetodologice i tehnologice. La acestea seșadaugă cronicile diferitelor evenimente dindomeniul drepturilor omului, recenzii de căr i înțmateria drepturilor omului, noută i editoriale alețInstitutului i prezentarea pe scurt așprincipalelor activită i organizate de InstitutulțRomân pentru Drepturile Omului sau la careacesta a participat.

B) Info IRDO, buletinul lunar de informarea publicului larg, prezentând succint tiri deșactualitate despre evenimentele legate dedrepturile omului ce au loc pe plan intern iș

interna ional, studii i cercetări tiin ifice. Deț ș ș țasemenea, sunt prezentate în buletin diferitecazuri de la Curtea Europeană a DrepturilorOmului dar i de la Curtea de Justi ie a Uniuniiș țEuropene, care încearcă să vină în întâmpinareacerin elor actuale ale societă ii civile, aleț ținstitu iilor sau ale studen ilor etc. Totodată,ț țamintim rubricile care sunt consacrate unordocumente interna ionale recent adoptate. ț

Cercetări elaborate i lucrări publicate înș2014

Sub egida Institutului Român pentruDrepturile Omului au apărut noi culegeri dedocumente i au fost elaborate noi lucrări deșcercetare.

Drepturi egale i mediu accesibilșLucrarea î i propune să surprindă interesulș

acordat în ultimele decenii de Organiza iațNa iunilor Unite pentru sus inerea eforturilorț țpersoanelor cu dizabilită i careț au devenit din ceîn ce mai active în afirmarea puterii i încrederiișîn propriile abilită iț de a duce o via ățindependentă. Schimbarea de paradigmă înabordarea dizabilită ii a debutat în anii 1970țprin adoptarea Declara iei privind DrepturilețPersoanelor cu Întârziere Mentală (1971) i așDeclara iei privind drepturile persoanelor cuțdizabilită i (1975), ț documente ce au deschiscalea pentru viitoarele seturi complete deprincipii, care ar contribui în cele din urmă laintegrarea persoanelor cu dizabilită iț însocietate.

Apari ia ț Regulilor Standard privindEgalizarea anselor pentru Persoanele cuȘDizabilită i (1993)ț , document elaborat caurmare a experien ei acumulate pe parcursulțDecadei Na iunilor Unite pentru Persoanele cuțDizabilită iț , a permis o schimbare importantă depozi ie, de la protec ie socială la drepturiț țacordate persoanelor cu dizabilită i în contextțglobal.

Cel mai recent document ONU, Conven iațprivind drepturile persoanelor cu dizabilită iț(2006) marchează începutul unei noi etape îneforturile de a promova, proteja i asigurașexercitarea deplină i egală a tuturor drepturilorș


i libertă ilor fundamentale ale omului de cătreș țtoate persoanele cu dizabilităti, precum i de așpromova respectul pentru demnitatea lorintrinsecă.

De asemenea, volumul prezintă o serie decazuri din jurispruden a Cur ii Europene aț țDrepturilor Omului privind persoanele cudizabilită i, cauze la care statul român este parte,țcare au atras aten ia autorilor mai ales datoritățdiversită ii articolelor în a căror sferă de aplicarețse înscriu.

Lucrarea reprezintă o colec ie de ț instrumenteprivind drepturile persoanelor cu dizabilită i iț șjurispruden ă în materie,ț ce poate contribui ladocumentarea autorită ilor în vederea elaborăriițpoliticilor i măsurilor legislative din domeniulșdizabilită i.ț

Migration and LawStudiul se concentrează asupra unei teme

care se află în continuă actualitate atât timp câtvor exista discrepan e din punct de vedere alțbunăstării i al dezvoltării între diferitele regiunișale lumii.

Prin reformele realizate în ultimii ani, inândțcont i de necesitatea armonizării legislative oșdată cu aderarea României la UniuneaEuropeană, statul român are în vedereasigurarea unui tratament echitabil i integrareașarmonioasă a străinilor în societatearomânească. Astfel, au fost aduse schimbărisubstan iale în normele de drept carețreglementează regimul străinilor în România încalitate de cetă eni ai statelor membre alețUniunii Europene i ai Spa iului Economicș țEuropean, precum i regulile de drept careșguvernează azilul în România, în scopul de aasigura conformitatea cu instrumentele juridiceinterna ionale i regionale la care statul românț șeste parte.

Prin modificarea legisla iei na ionale înț țdomeniile men ionate mai sus, legislatorii cautățeliminarea permanentă a e ecurilor care au locșîn punerea în aplicare a cadrului legislativprivind regimul străinilor pe teritoriul României.

Rights of Persons with Disabilitiesin Romania. Recent Developments

Studiul, realizat de Institutul Român pentruDrepturile Omului (IRDO) în calitatea sa demecanism independent de monitorizare aimplementării Conven iei privind drepturileț

persoanelor cu dizabilită i, este o continuare ațcercetării realizate în anul 2013, cuprinzând atâtnoi elemente de cercetare cât i date statisticeșrecente.

Amploarea Conven iei ț i gama de problemeșpe care aceasta o pune în discu ie ț facmonitorizarea i punerea în aplicareș a acesteiamai provocatoare decât cele mai multeconven iiț .

Volumul aduce în prim plan o serie deaspecte care necesită o aten ieț imediată dinpartea deciden ilor, precum adoptarea uneițstrategii na ionale i a unui plan de ac iune careț ș țsă stabilească o viziune consolidată i detaliatășpe termen lung, cu priorită i i rezultateț șmăsurabile, pentru îmbunătă irea vie iiț țpersoanelor cu dizabilită i; cre terea gradului deț școn tientizare i în elegere a dizabilită ii;ș ș ț țaccesibilitatea, în sensul în care toate politicile,programele, standardele i serviciile trebuieșdezvoltate inând cont de nevoile obi nuite aleț șpersoanelor cu dizabilită i.ț

Totodată, este nevoie de mai multe serviciide asisten ă i suport, de serviciiț șmultidisciplinare, integrate i accesibile, bineșreglementate care să permită persoanelor cudizabilită i o via ă independentă i să participeț ț șla via a economică, socială i culturală aț școmunită ilor lor. ț

Un rol important îl are i cercetarea, care esteșesen ială pentru cre terea în elegerii la nivelț ș țpublic a problemelor legate de dizabilitate.Aceasta presupune însă o investi ie înțcapacitatea umană, pentru a se forma un grup pecercetători specializa i în domeniul dizabilită ii.ț ț

Drepturile copilului – 365Drepturile copilului, consacrate i garantateș

prin reglementările interna ionale i interne, potț șfi grupate în ansamblu în drepturi de protec iețîmpotriva oricăror forme de abuz fizic sauemo ional, ț drepturi de dezvoltare, strâns legatede asigurarea serviciilor necesare, precumeduca ie i îngrijire medicală, accesul tuturor laț șacestea i ș drepturile de participare i consultareșîn privin a deciziilor care îi privesc.ț

România, în calitatea sa de stat parte laConven ia ONU cu privire la drepturilețcopilului i protocoalele sale precum i laș ștratatele regionale în materie, a depus eforturisemnificative pentru a armoniza legisla iaținternă cu principiile i normele asumate prinș


angajamentele sale interna ionale. țOdată cu modificările aduse Legii nr.

272/2004 privind protec ia i promovareaț șdrepturile copilului, principiul interesuluisuperior al copilului a dobândit vizibilitatesemnificativă în legisla ia na ională. Astfel,ț țîntregul pachet legislativ adoptat de ParlamentulRomâniei, precum i strategiile i măsurile deș șpunere în aplicare a acestor reglementăriacoperă în totalitate aceste drepturi.

Lucrarea are la bază o serie întreagă depublica ii apărute în cadrul Institutului Românțpentru Drepturile Omului dintre care amintimvolumele „Drepturile copilului. Drepturilemele”, „Drepturile copilului”, „Principaleleinstrumente interna ionale privind drepturilețomului la care România este parte” .a, la așcăror realizare au contribuit cercetători dincadrul Institutului.

Promovarea i protec iaș țdrepturilor omului de către administra iațpublică

Studiul urmăre te identificarea i punerea înș șeviden ă a pârghiilor i mecanismelor deț șpromovare i protec ie a drepturilor omului laș țnivelul autorită ilor administra iei publice, dar iț ț șde a găsi solu ii pentru a stopa încălcarea lor dețcătre acestea.

Pornind de la cele mai importante documenteprin care sunt reglementate drepturile omului lanivel interna ional i regional european, precumț și organiza iile care le-au promovat, peș ț

parcursul lucrării sunt analizate concepteprecum bună administrare, bună guvernare ișbună guvernan ă, rolul puterii legislative dințperspectiva ac iunilor pe care le întreprindețpentru a promova i proteja drepturile omului lașnivel na ional în raporturile cu autorită ileț țadministra iei publice. Este, totodată, analizatțansamblul institu iilor i autorită ilor careț ș țînfăptuiesc justi ia în România, cu accent pețatribu iile fiecărei precum i vulnerabilitateaț șsistemului judiciar fa ă de corup ie. ț ț

Din perspectiva rolului executivului i alșautorită ilor administra iei publiceț ț estesemnificativă, pentru protec ia drepturilorțcetă enilor, contribu ia unor autorită i sauț ț țorgane înfiin ate la nivel central, cu atribu ii deț țcoordonare sau de control, inclusivjurisdic ional, independente de guvern i chiarț șde eful statului.ș

Administra ia Parlamentară.țDrepturile i obliga iile func ionarilor publiciș ț țparlamentari

Cercetarea pune în valoare aspectele legatede resursele umane ale acestui tip deadministra ie, analiza efectuându-se prin prismațfunc ionarilor publici parlamentari, ațdrepturilor, obliga iilor i răspunderii ce leț șrevin, în urma alinierii legisla iei noastre lațaquis-ul european dar, în mod necesar, i dinșperspectiva respectării drepturilor omului înacest domeniu.

Studiul are în vedere analiza statutuluifunc ionarului public parlamentar în raport cuțreglementările similare din ări europene cuțtradi ie parlamentară precum i cuț șreglementările statuare ce privesc o nouăcategorie de func ionari la nivelul institu iilorț țUniunii Europene. Adoptarea unui statut specialtrebuie înso ită de garantarea aplicării acestuia,țprecum i de respectarea autonomieișparlamentare. Totodată, statutul de independen ăți specificul activită ii parlamentare, nu trebuieș ț

să-l reducă pe func ionarul public parlamentarțîn exercitarea atribu iilor sale i astfel să adopteț șun model birocratic de manifestare înîndeplinirea func iei sale.ț

Pe parcursul lucrării sunt prezentate ișaspecte generale privind administra iațparlamentară cu accent atât pe structura politicăde conducere, cât i pe cea administrativșierarhică, fiind eviden iată legătura existentățîntre administra ia publică i democra ia statuluiț ș țde drept precum i rolul i func iile partidelorș ș țpolitice în statul de drept.

Ministerul Public. Organizare,administrare i rela ia cu societatea civilăș ț

Studiul î i propune să analizeze importan a iș ț șrolul institu iei Ministerului Public înțpromovarea i garantarea respectării drepturilorși libertă ilor fundamentale ale cetă enilor într-oș ț ț

societate democratică, într-un stat de drept.Astfel, se urmăre te identificarea i analizareaș șcadrului normativ relevant în conturarea roluluiacestei institu ii, identificarea evolu ieiț țconceptului de societate civilă de-a lungulistoriei, analiza drepturilor cetă eanului înțrela ia cu institu ia Ministerului Public i rolulț ț șsocietă ii civile în protec ia i garantareaț ț șacestora.


Pe parcursul lucrării sunt formulate o serie derecomandări privind organizarea ișadministrarea institu iei Ministerului Public dințRomânia, din perspectiva garantării drepturilori libertă ilor fundamentale. În acest sens suntș ț

identificate i analizate cele mai relevanteșvulnerabilită i constatate la nivelul institu ieiț țMinisterului Public, precum autoritateaMinisterului de Justi ie asupra institu ieiț țMinisterului Public, presiunea asupra activită iițprocurorilor, accesul în func ii, formareațprofesională, fenomenul corup iei, sistemul dețprotec ie a integrită ii procurorului împotrivaț țrepresaliilor venite din partea justi iabililor .a. ț ș

Rapoarte Raportul anual al Institutului Român

pentru Drepturile Omului pe anul 2013; IRDO – Record of activities 2013; Raport privind evolu ia legisla iei înț ț

domeniul drepturilor omului în UniuneaEuropeană i în România – 2014;ș

Raport privind institu iile na ionaleț țpentru drepturile omului – Asocia ia Francofonăța Institu iilor Na ionale pentru Drepturileț țOmului;

Raport – Applicable religious rulesaccording to the law of state in Romania;

Raport – Migration and Law.

V. CENTRUL DE DOCUMENTARE

În mandatul său, Institutului Român pentruDrepturile Omului are prevăzute i men inereaș ți func ionarea unui centru de documentare.ș ț

Acesta pune la dispozi ia utilizatorilor prințintermediul bibliotecii sale materiale dindomeniul dreptului, al drepturilor omului,conven ii i pacte interna ionale, documente deț ș țlegi, studii, publica ii i referin e bibliografice,ț ș țprecum i volume din varii domenii conexe.ș

Biblioteca are un fond de carte structurat înpeste 251 de domenii de cercetare. InstitutulRomân pentru Drepturile Omului a beneficiat deprimirea a numeroase publica ii sub formă dețdona ii din partea unor organiza iiț ținterna ionale, institu ii de învă ământ superior,ț ț țONG-uri precum i institu ii cu preocupăriș țsimilare IRDO.

În cadrul activită ii de informare iț șdocumentare, centrul de documentare IRDO aacordat o aten ie specială parteneriatului iț școlaborării cu biblioteci na ionale i institu ii deț ș țspecialitate din alte ări, sau apar inând unorț țorganiza ii interna ionale de profil, dintre careț țmen ionăm: Agen ia pentru Drepturiț țFundamentale (FRA), Biblioteca Alexandrina –Alexandria, Egipt, Biblioteca InstitutuluiElve ian de Drept Comparat – Lausanne,țElve ia, Institutul de Drept European, BibliotecațUniversită ii din Leicester, Marea Britanie,țBiblioteca Institutului Interna ional de Drept dețExpresie i Inspira ie Franceză, AIDC,ș țBiblioteca Facultă ii de Drept a Universită ii dinț ț

Strasbourg, Fran a, Biblioteca Universită iiț țCatolice din Louvain, Belgia, BibliotecaUniversită ii din Postdam, Germania, BibliotecațUniversită ii din Padova, Italia, BibliotecațUniversită ii din Luxemburg, BibliotecațUniversită ii de Studii Europene din RepublicațMoldova, Biblioteca Centrului Norvegianpentru Drepturile Omului, Centrul DrepturilorOmului din Finlanda, avocatul parlamentar alPoporului din Finlanda

De asemenea, s-au ini iat parteneriate prințschimburi de publica ii i coresponden ă cuț ș țBiblioteca Congresului din Washington DC,SUA, cu Biblioteca Na ională din RepublicațCehă, cu Biblioteca Na ională din Madrid,țSpania i cu Biblioteca Na ională din Viena,ș țAustria.

Nu în ultimul rând, centrul de documentare alInstitutului este în permanentă legătură cubibliotecile jude ene, cărora le disemineazățîmpreună cu revista trimestrială „DrepturileOmului”, i cele mai recente publica ii apăruteș țsub egida institutului.

Publica iile IRDO au fost solicitate i deț șcătre ministerele cu atribu ii i preocupări înț șdomeniul drepturilor omului, de către primării,prefecturi, consilii locale, case ale corpuluididactic, cur i de apel, judecătorii, tribunale,țParchetul General. Centrul de documentare arăspuns cu promptitudine tuturor acestorsolicitări.

Preocupat constant de informarea iș


documentarea privind activitatea tiin ifică aș ținstitutului i a partenerilor săi, centrul deșdocumentare a transmis cu titlu gratuitpublica iile apărute în decursul anului 2014,țtuturor solicitan ilor din ară: Bibliotecaț țCentrală Universitară, Biblioteca Na ională ațRomâniei, Biblioteca Metropolitană, AcademiaRomână, Senatul României, CameraDeputa ilor, Curtea Constitu ională, Consiliulț țSuperior al Magistraturii, Înalta Curte deCasa ie i Justi ie, Consiliul Legislativ,ț ș țGuvernul României, Institutul de CercetăriJuridica al Academiei, Institutul Na ional alțMagistraturii, coala Na ională a Grefierilor,Ș țInstitutul Na ional pentru Pregătirea iț șPerfec ionarea Avoca ilor, Consiliului Na ionalț ț țal Federa iei SANITAS, Ministerului Muncii,țFamiliei, Protec iei Sociale i Persoanelorț șVârstnice, Universitatea Ecologică DimitrieCantemir, coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative, Universitatea Ovidiu,Constan a, Universitatea Alexandru Ioan Cuzațdin Ia i, catedra UNESCO pentru drepturileșomului, democra ie, pace i toleran ă aț ș țUniversită ii de Nord Baia Mare etc. ț

Dar i organiza ii i institu ii interna ionaleș ț ș ț țsi-au manifestat interesul si au primit cu titlugratuit publica iile apărute în decursul anuluiț2012 sub egida IRDO: UNDP, UNESCO,UNICEF, UNHCR, Consiliul Europei, CurteaEuropeană a Drepturilor Omului, SecretariatulCartei Sociale Europene, Curtea Europeană deJusti ie, Înaltul Comisariat ONU pentruțDrepturile Omului de la Geneva, AcademiaInterna ională de Drept Comparat, Centrul dețStudii Interna ionale i Europene, Agen ia UEț ș țpentru Drepturi Fundamentale, Avocatulparlamentar al poporului din Finlanda, Centrulpentru Drepturile Omului din Finlanda,Institutul de Drept European, InstitutulInterna ional de Drept de Expresie i Inspira ieț ș țFranceză.

Pe tot parcursul anului 2014 Centrul dedocumentare al IRDO a fost frecventat denumero i cititori (1700), cercetători tiin ifici,ș ș țcadre didactice, magistra i, avoca i, doctoranzi,ț țstuden i, reprezentan i ai societă ii civile din arăț ț ț ți din străinătate interesa i de literaturaș țtiin ifică din domeniul drepturilor omului sauș ț

din domenii conexe. Numărul cititorilor acrescut considerabil de la an la an iar fondul decarte a fost îmbogă it prin achizi ionarea unorț ț

publica ii care sprijină studiul comparat al maițmultor discipline din perspectiva drepturiloromului.

Web site –ul IRDO înfiin at din anul 2007ț 21,găzduie te o bibliotecă virtuală care cuprindeșmajoritatea publica iilor apărute sub egidațIRDO. Site-ul a fost accesat până în prezent deaproximativ 3,5 milioane de vizitatori i oferășinforma ii despre activitatea desfă urată deț șIRDO, iar din domeniul jurispruden ei, desprețcazuri române ti care sunt solu ionate de cătreș țCurtea Europeană a Drepturilor Omului.

Rela iile cu publiculț

Prin întreaga activitate pe care o desfă oară,șInstitutul Român pentru Drepturile Omului seimplică cu profesionalism în promovarea ișrespectarea drepturilor omului. Prin munca sa deinformare i diseminare, prin întreaga sașactivitate, prin intermediul dezbaterilor ișmeselor rotunde, al conferin elor iț șsimpozioanelor pe care le organizează încolaborare cu institu ii na ionale i cu societateaț ț șcivilă, Institutul contribuie la protejarea ișrespectarea drepturilor omului i la o maișprofundă con tientizare a acestora pe planșna ional, regional i interna ional.ț ș ț

De asemenea, IRDO a fost solicitat îndecursul anului 2014 de categorii largi depersoane, cetă eni din întreaga ară care seț țadresează Institutului cu numeroase problemeprivind încălcarea drepturilor lor i cu solicitărișsau clarificări referitoare la modalită ile dețsolu ionare a acestora, fie prin intermediulțmecanismului depunerii de peti ii, fie prin cererițde consultan ă exprimate telefonic privindțfiliera de depunere a unor plângeri formale saupeti ii către autorită i pentru semnalareaț țîncălcării drepturilor lor. Pe tot parcursul anului2014, IRDO a ac ionat pentru clarificarea sițîndrumarea spre o solu ionare corectă ațnumeroase astfel de solicitări de consultan ățjuridică de specialitate, memorii, sesizări,apeluri telefonice.

Cele mai frecvente aspecte au fost cele alenerespectării dreptului de proprietate, refuzulpunerii în posesie pe anumite terenuri,nerespectarea unor hotărâri judecătore ti,șplângeri privind poluarea mediului înconjurătorsau abaterea de la normele referitoare la dreptul

21 www.irdo.ro.


la un mediu sănătos, încălcări ale legisla ieițmuncii, plângeri din partea unor persoane fiziceprivind desfă urarea unor procese saușnesolu ionarea acestora în termen rezonabil. Auțmai fost de asemenea înregistrate peti ii sauțplângeri referitoare la executarea pedepselor înpenitenciare, peti ii care vizează încălcareațegalită ii de anse, încălcarea drepturilor unorț șpersoane apar inând minorită ilor na ionale sauț ț țcultelor religioase; sesizări privind incapacitateaautorită ilor competente de a acorda par ial sauț țtotal anumite drepturi băne ti derivate dinșlegisla ia reglementând protec ia socialăț ț(ajutorul pentru diverse categorii defavorizate,recalcularea pensiei, aloca iile pentru copii etc.)ț

Atât persoanele care s-au prezentat personalla sediul IRDO cât i persoanele care ne-aușcontactat telefonic, au primit consultan ă iț șîndrumare. Celor care au solicitat le-au fostfurnizate materiale documentare privindlegisla ia internă în vigoare legată de domeniulțstudiat. În aproximativ 70% din cazurileînregistrate prin peti ii scrise am putut veni înțsprijinul reclaman ilor îndrumând petentul cătrețorganismul competent sau formulând orecomandare cu privire la institu ia la carețtrebuie să apeleze. Majoritatea peti iilor au fostțtransmise către institu iile i organismeleț șabilitate să solu ioneze problema sau cerereațrespectivă, i anume către: Ministerul Justi iei,ș țAutoritatea Na ională pentru RestituireațProprietă ilor, Consiliul Superior alțMagistraturii, Avocatul Poporului, MinisterulMuncii, Familiei, Protec iei Sociale iț șPersoanelor Vârstnice, Ministerul Public,prefecturi, consilii locale, primării, Direc ii alețpenitenciarelor.

Expertiza în problematica drepturilor omului,activitatea profund dedicată protejării ișrespectării drepturilor omului, colaborareafructuoasă cu institu ii na ionale iț ț ș

interna ionale au contribuit la prestigiulțcrescând al IRDO în rândul beneficiarilor i alșinstitu iilor de profil din ară i din străinătate. ț ț ș

Drept urmare, numeroase organisme internei interna ionale i-au exprimat dorin a caș ț ș ț

Institutul Român pentru Drepturile Omului, prinreprezentan ii săi, săi să facă parte dințstructurile de lucru sau din structurile deconducere ale acestora. Iată câteva exemple:IRDO este membru în Comisia Na ională pentruțBioetică a UNESCO; membru în ComitetulNa ional de coordonare a Deceniului ONU dețeduca ie pentru dezvoltare durabilă. ț

În acela i timp, Institutul Român pentrușDrepturile Omului i-a continuat activitatea înșcadrul diverselor structuri interna ionale. Dreptțrecunoa tere pe plan interna ional a eforturilorș țdepuse de IRDO în domeniul promovăriidrepturilor omului, acesta sau reprezentan ii săițau fost ale i în diverse structuri ale unorșorganisme interna ionale cum ar fi: membru alțRe elei Europene a Institu iilor Na ionale deț ț țDrepturile Omului (REINDO); membru alAsocia iei Francofone de Institu ii Na ionale deț ț țDrepturile Omului; membru al ComitetuluiDirector al Institutului Interna ional de Drept dețExpresie i Inspira ie Franceză (IDEF); membruș țal Organiza iei Interna ionale a Organismelorț țFamiliale; cercetătorii IRDO sunt membrii îngrupurile de lucru ale REINDO i unii dintre eișau fost desemna i ca exper i ai UNESCO,ț țOSCE, Consiliului Europei i ai UniuniișEuropene, participând în această calitate caraportori sau conducători ai unor sec iuni înțcadrul unor manifestări tiin ifice consacrateș țdrepturilor omului; în ceea ce prive teșactivitatea de educa ie pentru drepturile omuluițdesfă urată de Institutul Român pentrușDrepturile Omului o recunoa tere interna ionalăș țo constituie i acordarea de-a lungul timpului așunor distinc ii interna ionale.ț ț


ANEXA A

ACTIVITĂ I PROPRII SAU ÎN COLABORAREȚ

Conferin a cu tema „Dreptul la cetă enie înț țRomânia: Istoric. Practică. Legisla ie i Etica”ț șorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România i Catedraț șUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă (8 ianuarie 2014)ș ț

Conferin a cu tema „ tiin a i codificareaț Ș ț șdrepturilor omului” organizată de InstitutulRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Catedra UNESCO pentru drepturile omului,democra ie, pace i toleran ă, Asocia ia pentruț ș ț țNa iunile Unite din România i Asocia iaț ș țRomână pentru Libertate Personală i DemnitateșUmană (10-12 ianuarie 2014)

Conferin a cu tema „Oportunită i i obstacoleț ț șîn atingerea obiectivelor reconcilierii vie ii dețfamilie cu cea profesională” organizată în cadrulcampaniei dedicate „Anului Interna ional alțFamiliei” de Institutul Român pentru DrepturileOmului în colaborare cu Asocia ia pentruțPromovarea Drepturilor Familiei - FamilyForum i Asocia ia pentru Na iunile Unite dinș ț țRomânia (16-17 ianuarie 2014)

Seminar cu tema „Ziua Interna ională dețComemorare a Holocaustului” organizat deInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Universitatea Ecologică dinBucure ti, Catedra UNESCO pentru drepturileșomului, democra ie, pace i toleran ă iț ș ț șAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț(27 ianuarie 2014)

Dezbatere privind prevederile O.G. 1/2014cu referire la integrarea socială a străinilor careau dobândit o formă de protec ie sau un drept dețedere în România, precum i a cetă enilorș ș ț

statelor membre ale Uniunii Europene ișSpa iului Economic European, organizată dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România, Asocia ia Clubul de la Cheia,țAsocia ia Română pentru Libertate Personală iț șDemnitate Umană i Asocia ia Română pentruș țDrepturile Femeii (29 ianuarie 2014)

Curs de formare cu tema „Educa ie pentruțdrepturile omului i ale copilului”, organizatșpentru cadrele didactice i didactic-auxiliare dinșînvă ământul preuniversitar de Casa Corpuluiț

Didactic Bucure ti în parteneriat cu MinisterulșEduca iei Na ionale i Institutul Român pentruț ț șDrepturile Omului (31 ianuarie 2014)

Conferin a cu tema „Mecanisme europene dețprotec ie a drepturilor omului” organizată dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului înparteneriat cu Universitatea Ecologică -Facultatea de Drept i coala Na ională deș Ș țStudii Politice i Administrative – Facultatea deșAdministra ie Publică (11 februarie 2014)ț

Conferin a cu tema „Justi ia socială i crizaț ț șeconomică”, organizată de Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din România,ț țAsocia ia Română pentru Drepturile Femeii iț șAsocia ia pentru Promovarea DrepturilorțFamiliei - Family Forum cu ocazia ZileiMondiale a Dreptă ii Sociale ț (19 februarie2014)

Seminar cu tema „Limbile locale pentrucetă enie globală: focus pe tiin ă”, tema aleasăț ș țpentru acest an de UNESCO pentru celebrareaZilei Interna ionale a Limbii Materne, organizatțde Institutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Catedra UNESCO pentrudrepturile omului, democra ie, pace i toleran ă,ț ș ț

coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative i Asocia ia pentru Na iunileș ț țUnite din România (21 februarie 2014)

Recital de poezie i distribuire plianteșinformative, în sta ia de metrou Unirea, cuțocazia Zilei Interna ionale a Limbii Materne,țorganizate de Comisia Na ională a Românieițpentru UNESCO, Institutul Român pentruDrepturile Omului iș Asocia ia „Family Forum”ț(21 februarie 2014)

Spectacolul „Cuvânt i suflet” organizat lașCasa de Cultură a Tineretului „George Enescu”din Reghin de Comisia Na ională a Românieițpentru UNESCO în parteneriat cu InstitutulRomân pentru Drepturile Omului, PrimăriaReghin, Inspectoratul colar Jude ean Mure ,Ș ț șBiblioteca “Petru Maior”, Centrul de limbistrăine Eureka, coala Gimnazială „AlexandruȘCeu ianu", Grădini a Voinicel,ș ț ASP-net,Asocia ia Sol Mentis i Asocia ia Family Forumț ș țcu ocazia sărbătoririi Zilei Interna ionale ațLimbii Materne (24 februarie 2014)


Curs de formare cu tema „Nediscriminarea ișegalitatea de anse” organizat de ș InstitutulRomân pentru Drepturile Omului în parteneriatcu coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative, Facultatea de Administra iețPublică (27 februarie 2014)

Proiect na ional cu tema „Măr i orulț ț ștoleran ei – expozi e de măr isoare iț ț ț șprezentarea datinilor i tradi iilor de primăvară”ș țrealizat de Comisia Na ională a Românieițpentru UNESCO în parteneriat cu InstitutulRomân pentru Drepturile Omului, ASP-net,Asocia ia Sol Mentis i Asocia ia Family Forumț ș ț(28 februarie 2014)

Dezbatere cu tema „Obiectivele reconcilieriivie ii de familie cu cea profesională”, organizatățde Institutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Universitatea „Ovidius” dinConstan a în cadrul manifestărilor consacratețAnului Interna ional al Familiei i a celei de–aț șdouăzecea aniversări a Anului Interna ional alțFamiliei Române (5-6 martie 2014)

Conferin a cu tema „Drepturile femeii iț șegalitatea de gen”, organizată cu ocazia Zileiinterna ionale a femeii de ț Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din România,ț țCatedra UNESCO pentru drepturile omului,democra ie, pace i toleran ă, Asocia ia Românăț ș ț țpentru Drepturile Femeii i Asocia ia Clubul deș țla Cheia (10 martie 2014)

Dezbatere privind ultimul raport al Agen ieițpentru Drepturi Fundamentale a UniuniiEuropene privind „Violen a împotriva femeilorțîn Uniunea Europeană”, organizată de InstitutulRomân pentru Drepturile Omului în parteneriatcu Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț țRomânia, Catedra UNESCO pentru drepturileomului, democra ie, pace i toleran ă, coalaț ș ț ȘNa ională de Studii Politice i Administrative,ț șAsocia ia Română pentru Drepturile Femeii,țAsocia ia pentru Promovarea DrepturilorțFamiliei „Family Forum” i Liga IndependentășRomână pentru Drepturile Copilului ișTânărului (12 martie 2014)

Seminar cu tema „Durerea nu are culoare”organizat de Funda ia Adolescen a i ț ț ș InstitutulRomân pentru Drepturile Omului în parteneriatcu Colegiul Na ional „Mihai Viteazu” dințPloie ti în cadrul manifestărilor dedicateșsăptămânii europene de ac iune împotrivațrasismului (17 martie 2014)

Masă rotundă pe tema „Să spunem NUrasismului”, organizată de Institutul Românpentru Drepturile Omului în parteneriat cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din România,ț țIDEF, Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”i cu Catedra UNESCO pentru pace democratieși toleran ă a Universită ii de Nord, Baia-Mareș ț ț

cu ocazia Zilei Interna ionale de eliminare ațtuturor formelor de discriminare rasială (21martie 2014)

Masă rotundă cu tema „Drepturi i via ă deș țcalitate pentru persoanele cu sindrom down”organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului cu ocazia Zilei deCon tientizare a Sindromului Down”, cușparticiparea unor reprezentan i ai societă iiț țcivile, Ministerului Muncii, Familiei, Protec ieițSociale i Persoanelor Vârstnice, cadre didacticeșuniversitare, cercetători, doctoranzi ișmasteranzi (21 martie 2014)

Masă rotundă cu tema „Apă curată pentru olume sănătoasă!” organizată de Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia Română pentru Drepturile Omului lațun Mediu Sănătos, Asocia ia pentru Na iunileț țUnite din România i Asocia ia Clubul de laș țCheia „Victor Dan Zlătescu” cu ocazia ZileiMondiale a Apei (22 martie 2014)

Dezbatere cu tema „Uni i în diversitate”țorganizată de Funda ia Adolescen a i ț ț ș InstitutulRomân pentru Drepturile Omului în parteneriatcu coala „I.A. Bassarabescu”, Ș ColegiulNa ional „I.L. Caragiale” i Colegiul Na ionalț ș ț„Spiru Haret” din Ploie ti dedicată ZileișInterna ionale de Eliminare a tuturor formelorțde discriminare rasială (24 martie 2014)

Concurs de eseuri i desene cu tema „Suntemșpotrivi i împreunăț ” organizat de Funda iațAdolescen a i Casa Corpului Didactic Prahovaț șîn colaborare cu Institutul Român pentruDrepturile Omului (28 martie 2014)

Simpozion cu tema „10 ani de la aderareaRomâniei la Organiza ia Atlanticului de Nord.țRealită i i perspective”, organizat de Institutulț șRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț țRomânia (28 martie 2014)

Curs de formare cu tema „Institu ii iț șinstrumente juridice specifice domeniuluimigra iei i azilului” organizat de Institutulț șRomân pentru Drepturile Omului în parteneriatcu coala Na ională de Studii Politice iȘ ț ș


Administrative, Catedra UNESCO pentrudrepturile omului, pace, democra ie i toleran ăț ș ța Universită ii de Nord Baia-Mare iț șUniversitatea Ecologică Bucure ti (30 martieș2014)

Prezentarea Raportului de activitate pe anul2013 al IRDO în cadrul Consiliului General alInstitutului Român pentru Drepturile Omului(31 martie 2014)

Dezbatere cu tema „Drepturile copilului înRomânia” organizată de Subcomisia pentruegalitate de tratament i nediscriminare,șComisia pentru monitorizarea respectăriipersoanelor private de libertate i InstitutulșRomân pentru Drepturile Omului cu ocaziaZilei Interna ionale de con tientizare aț șautismului (2 aprilie 2014)

Seminar cu tema „Con tientizareașautismului” organizat de Institutul Românpentru Drepturile Omului în parteneriat cuCatedra UNESCO pentru pace democratie iștoleran ă a Universită ii de Nord, Baia-Mare iț ț șAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț țcu ocazia Zilei Interna ionale de Con tientizareț șa Autismului (2 aprilie 2014)

Conferin a privind „Sistemul de protec ie aț țdrepturilor omului instituit de Conven iațEuropeană - 20 de ani de la ratificare de cătreRomânia a Conven iei Europene a Drepturilor iț șLibertă ilor Fundamentale ale Omului (20 iunieț1994). Executarea hotărârilor pronun ate dețCurtea de la Strasbourg în cauzele împotrivaRomâniei”, organizată de Comisia juridică, dedisciplină i imunită i, Subcomisia pentruș țmonitorizarea executării hotărârilor CEDOpronun ate împotriva României din CamerațDeputa ilor i Institutul Român pentruț șDrepturile Omului (3 aprilie 2014)

Dezbatere cu tema „Entită i mici, pericolțmare – bolile cu transmitere vectorială”organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în parteneriat cu CentrulInfoEuropa i Asocia ia pentru Na iunile Uniteș ț țdin România cu ocazia Zilei mondiale asănătă ii (7 aprilie 2014)ț

Masă rotundă cu tema „Etnia romă i dreptulșla integrare în societate”, organizată de InstitutulRomân pentru Drepturile Omului cu ocaziaZilei Interna ionale a Romilor (8 aprilie)ț

Etapa na ională a Olimpiadei de tiin eț ș țsocio-umane organizată de Ministerul Educa ieițNa ionale în parteneriat cu Institutul Românț

pentru Drepturile Omului la Timi oara (7-11șaprilie 2014)

Festivitatea de premiere a competi iei „Primațmea carte” cu tema acestui an „Cartea cupersonalitate” organizată de Comisia Na ionalăța României pentru UNESCO în parteneriat cuInstitutul Român pentru Drepturile Omului,ASP-net, Asocia ia Sol Mentis i Asocia iaț ș țFamily Forum la Complexul Muzeal de laGole ti, parte a Programului CNR UNESCOș„Mari familii române ti – Gole tii în istorie”ș ș (15aprilie 2014)

Dezbatere privind „Noile modificări privindcriteriile medico-psihosociale pentru încadrareaîn grad de handicap propuse de MinisterulMuncii, Familiei, Protec iei Sociale iț șPersoanelor Vârstnice i Ministerul Sănătă iiș țPublice (25 aprilie 2014)

Masă rotundă privind „Raportul ComisieiEuropene privind problemele cuplurilorinterna ionale din Uniunea Europeană”țorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu CatedraUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă, coala Na ională de Studiiș ț Ș țPolitice i Administrative, Asocia ia Românăș țpentru Libertate Personală i Demnitate Umană,șAsocia ia Română pentru Drepturile Femeii iț șAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț(28 aprilie 2014)

Dezbatere privind „Cel de-al IV-lea Raportanual al Comisiei Europene privind aplicareaCartei drepturilor fundamentale a UniuniiEuropene” organizată de Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuCatedra UNESCO pentru drepturile omului,democra ie, pace i toleran ă, coala Na ionalăț ș ț Ș țde Studii Politice i Administrative, Asocia iaș țRomână pentru Libertate Personală i DemnitateșUmană i Asocia ia pentru Na iunile Unite dinș ț țRomânia (28 aprilie 2014)

Masă rotundă cu tema „Europa, realită i iț șperspective, la 10 ani de la cea mai mareextindere din istoria Uniunii Europene”,organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România, CatedrațUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă, coala Na ională de Studiiș ț Ș țPolitice i Administrative, Asocia ia Clubul deș țla Cheia, Asocia ia Family Forum (ț 29 aprilie2014)


Premierea concursului de artă cu tema„Familia mea este cea mai frumoasă” organizatăîn cadrul ciclcului de manifestări dedicateAnului interna ional al familiei de ComisiațNa ională a României pentru UNESCO înțparteneriat cu Institutul Român pentruDrepturile Omului, ASP-net, Asocia ia SolțMentis i Asocia ia Family Forum (ș ț 5 mai 2014)

Conferin a cu tema „Libertatea presei pentruțun viitor mai bun” organizată de InstitutulRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Catedra UNESCO pentru drepturile omului,democra ie, pace i toleran ă cu ocazia Zileiț ș țMondiale a Libertă ii Presei (5 mai 2014)ț

Dezbatere cu tema „Drepturile persoanelorcu handicap–noută ile aduse de modificărilețlegii nr.55/2014 privind protec ia i promovareaț șdrepturilor persoanelor cu handicap” organizatăde Institutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România (12 mai 2014)

Conferin a cu tema „Familii sănătoase –țpiloni fundamentali ai unei societă i sănătoase”țorganizată, în cadrul manifestărilor dedicateAnului Interna ional al Familiei i aniversării aț șdouăzeci de ani de la instituirea acestei zile decătre ONU, de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România, Asocia iaț țClubul de la Cheia iș Asocia ia pentruțPromovarea Drepturilor Familiei „FamilyForum” (14 mai 2014)

Seminar privind raportul AvocatuluiPoporului privind delicven a juvenilă înțRomânia, organizat în colaborare cu Comisiapentru drepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilor iț ț ț șInstitutul Român pentru Drepturile Omului (14mai 2014)

Masă rotundă cu tema „Realizarea unuiechilibru între via a profesională i via a deț ș țfamilie” organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România i Asocia iaț ș țClubul de la Cheia, în cadrul manifestărilorconsacrate celei de a douăzecea aniversări aZilei Interna ionale a Familiei i Ziua Familieiț șRomâne (15 mai 2014)

A III-a edi ie a conferin ei interna ionale cuț ț țtema „Eficien a normelor juridice. Provocărilețnoului deceniu”, organizată de UniversitateaCre tină „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca –ș

Facultatea de Drept în parteneriat cuDepartamentul de Cercetări Sociale ișUmanistice al Institutului de Istorie „GeorgeBari iu” din Cluj-Napoca, Departament alțAcademiei Române, Institutul Român pentruDrepturile Omului, Asocia ia Română de tiin eț Ș țPenale, Institutul de tiin e Administrative dinȘ țRepublica Moldova, Asocia ia tiin ifică deț Ș țDreptul Proprietă ii Intelectuale i Societateaț șRomână a Autorilor i Editorilor de Opereș

tiin ifice (Ș ț 15 - 17 mai 2014)Conferin ă cu tema „Familia secolului XXIț

-avantaje i puncte slabe” organizată deșInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România, Asocia ia Română pentruțLibertate Personală i Demnitate Umană,șAsocia ia Română pentru Drepturile Femeii,țAsocia ia Clubul de la Cheiaț i ș Asocia iațFamily Forum (16 mai2014)

Premierea ac iunii cu tema „Scrisoare cătrețpărin ii mei”, ț organizată de Comisia Na ională ațRomâniei pentru UNESCO în parteneriat cuInstitutul Român pentru Drepturile Omului,ASP-net, Asocia ia Sol Mentis i Asocia iaț ș țFamily Forum în cadrul Programului CNRUNESCO (22 mai 2014)

Dezbatere cu tema „Protec ia i promovareaț șdrepturilor copilului în legisla ia actuală”țorganizată cu ocazia Zilei interna ionale ațcopilului de Institutul Român pentru DrepturileOmului în colaborare cu Asocia ia pentruțNa iunile Unite din România, i Asocia iaț ș țClubul de la Cheia (26-27 mai 2014)

Dezbatere cu tema „Drepturile copilului înlegisla ia na ională” organizată de Institutulț țRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Liga Independentă Română pentru DrepturileCopilului i Tânărului i Family Forumș ș (27-29mai 2014)

Simpozion cu tema „Economia verde”,organizat de Institutul Român pentru DrepturileOmului în colaborare cu Asocia ia Românățpentru Drepturile Omului la un Mediu Sănătos,Asocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț țcu ocazia Zilei Interna ionale a Mediului (5țiunie 2014)

Masă rotundă cu tema „România la 20 de anide când este parte la Conven ia europeanățpentru apărarea drepturilor omului i așlibertă ilor fundamentale”, organizată dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului în


colaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România i Asocia ia Clubul de la Cheia (11ș țiunie 2014)

Dezbatere privind cel de-al patrulea raport alComisiei Europene împotriva Rasismului ișIntoleran ei privind România, organizat dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România, Asocia ia Română pentruțLibertate Personală i Demnitate Umană,șAsocia ia Română pentru Drepturile Femeii iț șAsocia ia Clubul de la Cheia (18 iunie 2014)ț

Masă rotundă cu tema „Protec ia iț șpromovarea drepturilor refugia ilor” organizatățde Institutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România i Asocia ia Română pentruș țLibertate Personală i Demnitate Umană cușocazia Zilei Mondiale a Refugia ilor (20 iunieț2014)

Simpozion cu tema „Evolu ia drepturilorțeconomice, sociale i culturale la 15 ani de lașratificarea Cartei Sociale Europene Revizuită”,organizat de Institutul Român pentru DrepturileOmului în colaborare cu Asocia ia Românățpentru Libertate Personală i Demnitate Umană,șAsocia ia Clubul de la Cheia, Asocia ia pentruț țNa iunile Unite din România i ț ș Asocia iațFamily Forum (1 iulie 2014)

Conferin ă cu tema „Investi ia în tineri”,ț țtemă aleasă de Organiza ia Na iunilor Uniteț țpentru celebrarea Zilei mondiale a popula iei iț șîmplinirea a 40 de ani de la proclamarea Anuluiinterna ional al popula iei i de la conferin aț ț ș țMondială a Popula iei, desfă urată în lunaț șaugust 1974 la Bucure ti, organizată deșInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România, Asocia ia Family Forum,ț LigaIndependentă Română pentru DrepturileCopilului i Tânărului i Asocia ia Românăș ș țpentru Libertate Personală i Demnitate Umanăș(11 iulie 2014)

Masă rotundă cu tema „60 de ani de laintrarea în vigoare a Conven iei privind statutulțrefugia ilor”, organizată de ț Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din România iț ț șAsocia ia Clubul de la Cheia (28 iulie 2014)ț

Etapa na ională a concursului „Democra ie iț ț ștoleran ă”ț organizată de Ministerul Educa ieițNa ionale în parteneriat cu Institutul Românț

pentru Drepturile Omului, Inspectoratul colarȘJude ean Bihor i cu concursul Primărieiț șMunicipiului Oradea (28-31 iulie 2014)

Dezbatere privind proiectul de Lege pentrumodificarea i completarea Legii nr. 122/2006șprivind azilul în România lansat în dezbaterepublică de Ministerul Afacerilor Interne,organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului (6 august 2014)

Dezbatere cu tema “Dreptul la sănătate ișaccesul cetă enilor la actul medical precum iț șdrepturile persoanelor cu dizabilită i”,țorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului cu coordonarea SpitaluluiJude ean Neam (12-14 august 2014)ț ț

Masă rotundă organizată de Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din România,ț țAsocia ia Clubul de la Cheiaț , Asocia ia FamilyțForum i ș Asocia ia Română pentru LibertatețPersonală i Demnitate Umană cu prilejulșintrării în vigoare a Conven iei de la Istanbul -țConven ia Consiliului Europei privindțprevenirea i combaterea violen ei împotrivaș țfemeilor i a violen ei domestice (18 augustș ț2014)

A XX-a edi ie a Universită ii Interna ionale aț ț țDrepturilor Omului cu tema „Dezvoltarea unornoi metode i mijloace de promovare iș șprotec ie a drepturilor omului”, organizată dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România, Catedra UNESCO pentrudrepturile omului, democra ie, pace i toleran ăț ș ți Asocia ia Clubul de la Cheia „Victor Danș ț

Zlătescu” i cu concursul membrilor AIDC, ELI,șIDEF (23-28 august 2014)

Dezbatere cu tema „Diferi i dar egali”țorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România cu prilejulțZilei nedescriminării care se sărbătore te înșRomânia din anul 2000 (1 septembrie 2014)

Simpozion cu tema „Alfabetizarea ișdezvoltarea durabilă”, temă aleasă pentru acestan de Organiza ia Na iunilor Unite pentruț țEduca ie, tiin ă i Cultură pentru marcareaț Ș ț șZilei Interna ionale pentru Alfabetizare,țorganizat de Institutul Român pentru DrepturileOmului în colaborare cu Asocia ia Românățpentru Libertate Personală i Demnitate Umanăși Liga Independentă Română pentru Drepturileș


Copilului i Tânărului (6 septembrie 2014) șConferin a cu tema „Implicarea tineretului înț

democra ie”, temă propusă de Organiza iaț țNa iunilor Unite pentru Ziua Mondială ațDemocra iei, organizată de Institutul Românțpentru Drepturile Omului în colaborare cu LigaIndependentă Română pentru DrepturileCopilului i Tânărului i Asocia ia pentruș ș țNa iunile Unite din România (15 septembrieț2014)

Întâlnire cu Avocatul Poporului cu tema„Prevenirea torturii i a altor pedepse oriștratamente cu cruzime, inumane sau degradanteîn locurile de deten ie”, organizată de institu iaț țAvocatul Poporului i Institutul Român pentrușDrepturile Omului (18 septembrie 2014)

Întâlnirea cu tema „Traficul de persoane ișprostitu ia for ată în Europa” organizată deț țComisia pentru drepturile omului, culte ișproblemele minorită ilor na ionale a Camereiț țDeputa ilor cu participarea delega iei Comisieiț țpentru drepturile omului i ajutoare umanitareșdin Bundestag, condusă de domnul MichaelBrand, pre edintele comisiei, a membrilorșComisiei pentru drepturile omului i minorită i aș țSenatului i a reprezentan ilor Institutuluiș țRomân pentru Drepturile Omului (18septembrie 2014)

Masa rotundă cu tema „Aspecte privindlibertatea religioasă i educa ia pentru toleran ăș ț ți respectul pentru semeni”, organizată deș

Institutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România, Asocia ia Clubul de la Cheia iț șAsocia ia Română pentru Libertate Personală iț șDemnitate Umană (19-20 septembrie 2014)

Masă rotundă cu tema „Sărbători i cu noițZiua europeană a limbilor”, organizată deInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România i Asocia ia Clubul de la Cheia cuș țocazia Zilei Europene a Limbilor (24septembrie 2014)

Conferin a cu tema „Abilită ile contează”ț țorganizată în cadrul proiectului “Abilită ilețcontează– Implementarea clasificăriiinterna ionale a Func ionării, Dizabilită ii iț ț ț șSănătă ii în serviciile de incluziune socialățpentru persoanele utilizatoare de scaune rulantedin România” organizată de Funda iațMotivation România în parteneriat cu SwissParaplegic Research din Elve ia cu participareaț

exper ilor i reprezen i din cadrul Ministerulț ș țSănătă ii, Ministerul Muncii, Familiei, Protec ieiț țSociale i Persoanele Vârstnice, AutoritateașNa ională pentru Protec ia Drepturilor Copiluluiț ți Adop ie, Institutul de Expertiză Medicală iș ț ș

Recuperare a Capacită ii de Muncă, InstitutulțRomân pentru Drepturile Omului, organiza iițneguvernamentale cu activitate în domeniu,speciali ti din domeniul dizabilită ii iș ț șreabilitării, precum i persoane cu dizabilită iș ț(24-25 septembrie 2014)

Lansarea raportului în limba engleză„Drepturi egale i mediu accesibil” realizat deșInstitutul Român pentru Drepturile Omului (25septembrie 2014)

Dezbatere privind proiectul de modificare aHG nr. 1007/2010 privind aprobareaprogramelor de interes na ional în domeniulțprotec iei familiei i a drepturilor copiluluiț șpentru perioada 2010-2012, lansat în dezbaterepublică de Ministerul Muncii, Familiei,Protec iei Sociale i Persoanelor Vârstnice,ț șorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațRomână pentru Drepturile Femeii i Asocia iaș țRomână pentru Libertate Personală i DemnitateșUmană i Asocia ia Clubul de la Cheia (26ș țseptembrie 2014)

Conferin a cu tema „Dreptul la informa ie unț țdrept al cetă enilor” organizată de InstitutulțRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț țRomânia i Asocia ia Clubul de la Cheia cuș țocazia Zilei interna ionale a dreptului de a tiț ș(29 septembrie 2014)

Masă rotundă cu tema „Drepturile copiluluila joc i activită i recreative”, temă careș țreprezintă titlul rezolu iei ini iată de România iț ț șadoptată la 25 septembrie a.c. de ConsiliulOrganiza iei Na iunilor Unite pentru Drepturileț țOmului, organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu LigaIndependentă Română pentru DrepturileCopilului i Tânărului, Asocia ia Română pentruș țDrepturile Femeii i Asocia ia Română pentruș țLibertate Personală i Demnitate Umană (30șseptembrie 2014)

Masă rotundă cu tema „Dreptul fundamentalal persoanelor de vârsta a treia la protec iețmedicală i socială” organizată de InstitutulșRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț ț


România i Asocia ia Română pentru Apărareaș țDrepturilor Omului la Vârsta a Treia, Asocia iațRomână pentru Libertate Personală i DemnitateșUmană, Asocia ia Română pentru DrepturilețFemeii, Liga Independentă Română pentruDrepturile Copilului i Tânărului cu ocazia ZileișInterna ionale a Persoanelor Vârstnice (1țoctombrie 2014)

Simpozion cu tema „Educa ia – instrumentțpentru promovarea culturii non-violen ei”țorganizat cu prilejul Zilei interna ionale ațnon-violen ei de Institutul Român pentruțDrepturile Omului, Catedra UNESCO pentrudrepturile omului, democra ie, pace i toleran ăț ș ți Liga Independentă Română pentru Drepturileș

Omului la Cultură i Sănătate (2 octombrieș2014)

Masă rotundă privind „Via a cuțschizofrenie”, tema acestui an pentru ZiuaMondială a Sănătă ii Mintale, organizată dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului înparteneriat cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România, Asocia ia Română pentruțLibertate Personală i Demnitate Umană,șAsocia ia Română pentru Apărarea DrepturilorțOmului la Vârsta a Treia i Asocia ia Românăș țpentru Drepturile Femeii (10 octombrie 2014)

Dezbatere cu tema „Să ac ionăm împreunățpentru a ie i din sărăcie” organizată de InstitutulșRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț țRomânia i Asocia ia Clubul de la Cheia “Victorș țDan Zlătescu” cu ocazia Zilei Interna ionalețpentru Eradicarea Sărăciei (17 octombrie 2014)

Simpozion cu tema „Ora e verzi”, temășpropusă de ONU pentru acest an pentru ZiuaNa iunilor Unite organizat de Institutul Românțpentru Drepturile Omului în parteneriat cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț(21 octombrie 2014)

Simpozion cu tema „Ziua Organiza ieițNa iunilor Unite” organizată de Facultatea dețDrept Cluj-Napoca, a Universită ii Cre tineț ș“Dimitrie Cantemir” Bucure ti în parteneriat cușInstitutul Român pentru Drepturile Omului ișAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț(25 octombrie 2014)

Curs de formare cu tema „Săptămâna ONU”organizat de Institutul Român pentru DrepturileOmului la coala Gimnazială „ConstantinȘAngelescu” din Constan a (27 octombrie 2014)ț

Inaugurarea expozi iei na ionale deț țcreativitate didactică a celei de-a VII-a edi ie ațconcursului na ional de creativitate didactică înțdomeniul materialelor auxiliare destinateeduca iei pentru drepturile omului, democra ieț ți o cultură a păcii în învă ământulș ț

preuniversitar i ș organizată de MinisterulEduca iei i Cercetării tiin ifice în parteneriatț ș Ș țcu Institutul Român pentru Drepturile Omului ișCasa Corpului Didactic Cluj (31 octombrie2014)

Conferin a cu tema „Ura – o amenin areț țpericuloasă pentru democra ie i pace”,ț șorganizată cu ocazia Zilei Interna ionale dețLuptă Împotriva Fascismului ișAntisemitismului de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu CatedraUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă, coala Na ională de Studiiș ț Ș țPolitice i Administrative (10 noiembrie 2014)ș

Conferin a Interna ională a Nediscriminării iț ț șEgalită ii de anse – NEDES 2014 cu temaț Ș„Exercitarea dreptului la nediscriminare ișegalitate de anse în societatea contemporană”șorganizată de Universitatea Cre tină „DimitrieșCantemir” Bucure ti în parteneriat cu CamerașDeputa ilor i Consiliul Na ional pentruț ș țCombaterea Discriminării i cu concursulșInstitutului Român pentru Drepturile Omului(12-14 noiembrie 2014)

Conferin a interna ională cu tema „Nationalț țlaw between harmonization andeuro-compatibility” organizată deDepartamentul de Drept i Administra ieș țPublică din cadrul Facultă ii de tiin eț Ș țEconomice, Juridice i Administrative,șUniversitatea „Petru Maior” din Târgu Mure înșparteneriat cu Institutul Român pentruDrepturile Omului, Asocia ia „Pro Iure” dințTârgu Mure , Universitatea din Miskolc,șUngaria, Universitatea din Salento, Italia,Revista „Curentul Juridic”, Asocia ia Românățde Drept i Afaceri Europene i Baroul Mureș ș ș(13 -14 noiembrie 2014)

Cursul de formare cu tema „Educa ie pentruțdrepturile omului i ale copilului”,ș organizat deInstitutul Român pentru Drepturile Omului înparteneriat cu Casa Corpului Didactic Bucure tiș(17 noiembrie 2014)

Masă rotundă cu tema „25 de ani de laadoptarea Conven iei ONU pentru DrepturilețCopilului, organizată de Institutul Român pentru


Drepturile Omului în parteneriat cu Asocia iațpentru Promovarea Drepturilor Familiei„Family Forum”, Liga Independentă Românăpentru Drepturile Copilului i Tânărului iș șAsocia ia Română pentru Libertate Personală iț șDemnitate Umană (20 noiembrie 2014)

Prima conferin ă interna ională cu temaț ț„Dreptul i justi ia administrativă dintr-oș țperspectivă interdisciplinară” organizată de

coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative în parteneriat cu UniversitateaSakarya, Turcia, Facultatea de tiin eȘ țEconomice i Administrative i în cooperare cuș șInstitutul Român pentru Drepturile Omului(20-22 noiembrie 2014)

Dezbatere cu tema „Măsuri de combatere ișde prevenire a violen ei împotriva femeilor lațnivel na ional i regional” organizată, în cadrulț șcampaniei „Să ne unim pentru a pune capătviolen ei împotriva femeilor”, ini iată deț țSecretarul general ONU, care se va desfă ura înșperioada 25 noiembrie -10 decembrie (ZiuaInterna ională a Drepturilor Omului), dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului(24-26 noiembrie 2014

Masă rotundă cu tema „Nu violen eițîmpotriva femeilor” organizată de InstitutulRomân pentru Drepturile Omului, Asocia iațpentru Na iunile Unite din România i Asocia iaț ș țClubul de la Cheia “Victor Dan Zlătescu” (25noiembrie 2014)

Cursul de formare cu tema „Drepturile ișobliga iile copiilor pe în elesul tuturor”,ț țorganizat de Institutul Român pentru DrepturileOmului în parteneriat cu coalaȘ Gimnazială nr.190 „Marcela Pene ” i Comisia Na ionalăș ș țpentru UNESCO (3 decembrie 2014)

Conferin a cu tema „Violen a domestică iț ț șinstrumentele na ionale i interna ionale deț ș țprevenire i combatere a acesteia” organizată deșInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Catedra UNESCO pentrudrepturile omului, democra ie, pace i toleran ăț ș ți Asocia ia Clubul de la Cheia (5 decembrieș ț

2014)Simpozion cu tema „Legisla ia na ională,ț ț

regională i universală privind prevenirea iș șcombaterea traficului de persoane” organizat deInstitutul Român pentru Drepturile Omului ișAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț țcu ocazia împlinirii la 10 decembrie a 60 de anide la aderarea României la Conven ia pentruț

reprimarea traficului cu fiin e umane i aț șexploatării prostitu iei semenilor (8 decembrieț2014)

Simpozion cu tema „Săptămâna drepturiloromului”, organizat de Facultatea de DreptCluj-Napoca, a Universită ii Cre tine ”Dimitrieț șCantemir” Bucure ti în parteneriat cu InstitutulșRomân pentru Drepturile Omului i Asocia iaș țpentru Na iunile Unite din România (8-12țdecembrie 2014)

Simpozion cu tema „Drepturile omului –365”, organizat cu ocazia Zilei Interna ionale ațDrepturilor Omului de Comisia pentrudrepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilor iț ț ț șInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Subcomisia parlamentară pentrumonitorizarea executării hotărârilor CEDOpronun ate împotriva România i în parteneriatț șcu Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț țRomânia (10 decembrie 2014)

Jurizarea lucrărilor prezentate în cadrulexpozi iei na ionale de creativitate didacticăț ț„EXPO 2014 – Cluj”, organizată de MinisterulEduca iei i Cercetării ț ș tiin ificeȘ ț în parteneriat cuInstitutul Român pentru Drepturile Omului ișCasa Corpului Didactic Cluj (10 decembrie 2014)

Dezbatere cu tema „Drepturile omului-365de zile”, organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România i Asocia iaț ș țClubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu” încadrul manifestărilor consecrate zilei de 10decembrie – Ziua Interna ională a DrepturilorțOmului (10-11 decembrie 2014)

Campania de con tientizare i informare aș șpopula iei privind drepturile omului numităț„Scrisoare către trecători” organizată cu ocaziacelebrării Zilei Interna ionale a DrepturilorțOmului de Asocia ia pentru Dialog Interculturalțcu sprijinul Institutului Roman pentru DrepturileOmului, a Comisiei Na ionale a Românieițpentru UNESCO i a metodi tilor DSU dinș șmunicipiul Bucure ti realizată în mai multeșora e din ară:Bucure ti, Pite ti, Curtea de Argeș ț ș ș șcu concursul Colegiul Na ional „Vlaicu Voda”țCurtea de Arge , Colegiul Na ional Licealș ț„Zinca Golescu”, Pite ti i un mare număr deș șlicee din Bucure ti coordonate de profesorii,șmetodi tii i inspectorul DSU al ISMB:ș șColegiul Na ional „Mihai Viteazul”, ColegiulțNa ional „Ion Luca Caragiale”, Colegiulț


Na ional „Gheorghe Lazăr”, Colegiul Na ionalț ț„Ion Creanga”, Colegiul Na ional „MihaițEminescu” Colegiul Na ional „OctavțOnicescu”, Liceul Teoretic „Jean Monnet”,Complexul Educa ional Lauder, coalaț ȘPostliceală Sanitară Fundeni (10 decembrie2014)

Masa rotundă cu tema „Promovarea ișprotec ia drepturilor minorită ii rome”ț țorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațClubul de la Cheia cu ocazia Zilei Minorită ilorțNa ionale (10-12 decembrie 2014)ț

Simpozion cu tema „Promovarea i protec iaș țdrepturilor omului în sistemul ONU”, organizatcu ocazia împlinirii a 59 de ani de la aderareaRomâniei la Organiza ia Na iunilor Unite, deț țInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România i Asocia ia Clubul de la Cheiaș ț“Victor Dan Zlătescu” (11 decembrie 2014)

Edi ia a II-a a conferin ei interna ionale cuț ț țtema „Cultura europeană a drepturilor omului.Dreptul la fericire” organizată de UniversitateaCre tină „Dimitrie Cantemir” Bucure ti,ș șAcademia Română, Institutul Interna ionalț

pentru Drepturile Omului i Institutul Românșpentru Drepturile Omului (11-13 decembrie2014)

Cursul de formare cu tema „Educa ie pentruțdrepturile omului i ale copilului”,ș organizat deInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Colegiul Na ional „Spiru Haret”ț(12 decembrie 2014)

A V-a edi ie a simpozionului cu temaț„Drepturile i libertă ile fundamentale aleș țomului” organizat de Funda ia „Adolescen a” înț țparteneriat cu Institutul Român pentruDrepturile Omului, Inspectoratul colar alȘjude ului Prahova i Casa Corpului Didacticț șPrahova manifestare dedicată ZileiInterna ionale a Drepturilor Omului (12țdecembrie 2014)Inaugurarea ciclului de manifestări consacrateîmplinirii, la 14 decembrie 2015, a 60 de ani dela aderarea României la ONU, evenimentorganizat de IRDO în parteneriat cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din Româniaț(ANUROM) i cu participarea unorșreprezentan i ai Ministerului Afacerilor Externeț(14 decembrie 2014).


ANEXA B

PARTICIPĂRI LA ALTE MANIFESTĂRI

Conferin a na ională cu tema „Bariere înț țintegrarea i reintegrarea profesională așpersoanelor cu dizabilită i, organizată dețFedera ia Organiza ia Na ională a Persoanelorț ț țcu Handicap din România în cadrul proiectului„Excelent – Înfiin area unei re ele de centre deț țexcelen ă în furnizarea serviciilor de reabilitareți integrare profesională pentru persoane cuș

dizabilită i, ca grup vulnerabil pe pia a muncii”ț ț(16 ianuarie 2014)

Conferin a de încheiere a proiectuluițECLIPSE (European Citizenship Learning in aPrograme for Secondary Education – „Învă areațcetă eniei europene în cadrul programuluițadresat învă ământului preuniversitar”,țorganizată de coala Na ională de StudiiȘ țPolitice i Administrative (17 ianuarie 2014)ș

Lansarea volumului „Dic ionar de DrepturilețOmului”, organizată de Editura CH Beck înparteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe (23ianuarie 2014)

Simpozion cu tema „Protec ia datelorțpersonale – prezent i viitorș ”, organizat deAutoritatea Na ională de Supraveghere ațPrelucrării Datelor cu Caracter Personal cuocazia Zilei Europene a Protec iei Datelor, zițcare marchează împlinirea a 33 de ani de lasemnarea Conven iei pentru protec iaț țpersoanelor privind prelucrarea automatizată adatelor cu caracter personal (28 ianuarie 2014)

Conferin a finală a proiectului EXCELENTț„Excelent – Înfiin area unei re ele de centre deț țexcelen ă în furnizarea serviciilor de reabilitareți integrare profesională pentru persoane cuș

dizabilită i, ca grup vulnerabil pe pia a muncii”ț țimplementat de Federa ia Organiza ia Na ionalăț ț ța Persoanelor cu Handicap din România înparteneriat cu Funda ia pentru Voi, Centrul dețResurse i Informare pentru Profesiuni Sociale,șFunda ia Centrul de Resurse pentru Educa ie iț ț șFormare Profesională, Asocia ia Handicapa ilorț țFizic din Satu Mare, Societatea Handicapa ilorțFizic Bacău, R4 Consultan ă i Formareț șProfesională i Centrul de ReabilitareșProfesională Gaia, Portugalia (29 ianuarie 2014)

Conferin a interna ională cu tema „Româniaț ți Curtea Interna ională de Justi ie, 5 ani de laș ț ț

Hotărârea privind delimitarea maritimă în

Marea Neagră”, organizată de MinisterulAfacerilor Externe (3 februarie 2014)

Seminarul regional cu tema „Transpunereaangajamentelor interna ionale privind drepturilețomului în realită i na ionale: contribu iaț ț țparlamentelor la activitatea ConsiliuluiDrepturilor Omului al Na iunilor Unite”,țorganizat de Camera Deputa ilor în cooperare cuțUniunea Interparlamentară (17-18 februarie2014)

Lansarea campaniei na ionale de informare iț școn tientizare cu tema „Tinerii votează-Tineriișcontează”, cofinan ată prin Programul ComisieițEuropene „Tineret în Ac iune” i organizată deț șConsiliul Tineretului din România în parteneriatcu Autoritatea Electorală Permanentă (18februarie 2014)

Seminarul juridic la nivel înalt organizat deEquinet – Re eaua Europeană a Organismelor dețEgalitate în colaborare cu Comisia Europeană(18-19 februarie 2014)

Întâlnirea Grupului de lucru privindelementele strategice a planurilor na ionale dețac iune prin punerea în aplicare a principiilorțdirectoare a Organiza iei Na iunile Unite privindț țdrepturile omului i mediul de afaceri organizatășde Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (20februarie 2014)

Reuniunea pregătitoare, a celei de-a 110–asesiuni a Comitetului Drepturilor Omului,privind criteriile i metodele ce trebuie adoptateșde institu iile na ionale de drepturile omului laț țelaborarea unui punct de vedere oficial pentrurapoartele periodice pe problematica drepturiloromului înaintate în cadrul procesului deRevizuire Periodică Universală (27-28 februarie2014)

Adunarea Generală a Paneurope Swiss ișprezentarea raportului pe douăzeci de ani (1- 2martie 2014)

Prima întâlnire a exper ilor privindțProgramul „Copii i tineri afla i în situa ii deș ț țrisc i ini iative locale i regionale pentruș ț șreducerea inegalită ilor na ionale i pentruț ț șpromovarea incluziunii sociale” finan at prințintermediul Mecanismului Financiar al Spa iuluițEconomic European (Granturile SEE)2009-2014, organizată de Fondul Român de


Dezvoltare Socială în parteneriat cu EEA GtantsIceland, Liechtestein, Norway i ConsiliulșNa ional de Combatere a Discriminării ț (4 martie2014)

Conferin a de lansare a studiului Agen ieiț țpentru Drepturi Fundamentale cu tema„Violen a împotriva femeii din UniuneațEuropeană: Abuzul de acasă, de la servici, înpublic i online”, organizată sub auspiciileșpre iden iei Greciei în cooperare cuș țSecretariatul General al Consiliului UniuniiEuropene (5 martie 2014)

Sesiunea de comuicări tiin ifice cu temaș ț„Caracterul regimurilor politice române ti înșepoca contemporană i problematica drepturilorșomului consfin ite în constitu ie” organizată deț țUniversitatea Cre tină „Dimitrie Cantemir”șBucure ti, Institutul Interna ional pentruș țDrepturile Omului împreună cu Institutul de

tin e Politice i Rela ii Interna ionale iȘ ț ș ț ț șInstitutul de Cercetări Juridice „AndreiRădulescu” ale Academiei Române i înșparteneriat cu Editura Universul Juridic ișRevista de Drept Public (6 martie 2014)

Sesiunea omagială „ ase decenii de cercetareȘtiin ifică în domeniul dreptului – Tradi ie iș ț ț ș

perspectivă în tiin a juridică românească”,ș țorganizată de Academia Română - Institutul deCercetări Juridice „Acad.Andrei Rădulescu” (6martie 2014)

Sesiunea anuală de comunicări tiin ifice cuș țtema “Doctrina juridică românească: întretradi ie i reforme” ț ș organizată de Institutul deCercetări Juridice „Acad.Andrei Rădulescu” alAcademiei Române (7 martie 2014)

Conferin a na ională cu tema „Semnifica iaț ț ținforma iei în via a politico-diplomatică iț ț șpublică. Administratorul informa iei în Româniațultimului secol (1914-2014), organizată deCentrul de Cercetări tiin ifice InterdisciplinareȘ ț„Dumitru Stăniloae” al Universită ii „Valahia”țdin Târgovi te, Academia de Poli ie „Alexandruș țIoan Cuza” în parteneriat cu AcademiaRomână–Institutul Na ional pentru StudiulțTotalitarismului, Universitatea „Ovidius” dinConstan a i Funda ia Ecumenică „Pro Axeț ș țMundi” (11 martie 2014)

Conferin a dedicată procesului dețmonitorizare a modului în care esteimplementată Conven ia ONU privindțdrepturile persoanelor cu dizabilită i iț șrealizarea unei raportări eficiente către

Comitetul ONU, organizată de Comisia deDrepturile Omului din Irlanda de Nord ișRe eaua Europeană de Institu ii Na ionaleț ț țpentru Drepturile Omului cu suportul OficiuluiÎnaltului Comisar ONU pentru DrepturileOmului (13-15 martie 2014)

Conferin a cu tema „Punerea în executare ațhotărârilor Cur ii Europene a DrepturilorțOmului în materie de condi ii de deten ie”,ț țorganizată de Institutul Na ional al Magistraturiițîn parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externei Consiliul Europei (17-18 martie 2014)ș

Campania „Diversitatea ne dă putere!”organizată de Funda ia Adolescen a i Colegiulț ț șNa ional „Mihai Viteazu” din Ploie ti în cadrulț șsăptămânii europene de ac iune împotrivațrasismului (17-25 martie 2014)

Seara de Gală a Francofoniei organizată laAteneul Român de Ministerul AfacerilorExterne i Camera Deputa ilor în cooperare cuș țMinisterul Culturii i Grupul Ambasadelor,șDelega iilor i Institu iilor Francofone dinț ș țRomânia cu ocazia Zilei Interna ionale ațFrancofoniei (20 martie 2014)

Conferin a interna ională cu tema „25 yearsț țlater: Building an efficient publicadministration-Best practices and challenges”organizată de Institutul Polonez din Bucure ti,șAmbasada Marii Britanii la Bucure ti i coalaș ș ȘNa ională de Studii Politice i Administrative,ț șFacultatea de Administra ie Publică (20 martieț2014)

Conferin a interna ională cu tema “Nouaț țlegisla ie penală-etapă importantă în dezvoltareațdreptului român” organizată de Institutul deCercetări Juridice „Acad.Andrei Rădulescu” alAcademiei Române în parteneriat cu Asocia iațRomână de tiin e Penale i Uniunea Juri tilorȘ ț ș șdin România i Publica ia „Dreptul” (21 martieș ț2014)

Forumul cu tematicile: „Apă i energie,șvreme i climă – implicarea tinerilor pentru unșviitor sustenabil” i „Pădurile României,șîncotro?” organizat cu prilejul celebrării ZileiMondiale a Pădurilor (21 martie), ZiuaMondială a Apei (22 martie) i Ziua Mondială așMeteorologiei (23 martie) de Academia de

tiin e Agricole i Silvice „GheorgheȘ ț șIonescu-Sise ti”, Funda ia Grupul de Ini iativăș ț țEcologică i Dezvoltare Durabilă, Administra iaș țNa ională de Meteorologie (21 martie 2014)ț


Conferin a regională pentru Europa ațAdunării Parlamentare a Francofoniei (APF),organizată de Parlamentul României - CameraDeputa ilor, cu participarea delega iilorț țparlamentare din statele Europene, în cooperarecu APF (21-24 martie 2014)

Conferin a cu tema „Identitatea europeană lațproba crizei economice”, organizată de coalaȘNa ională de Studii Politice i Administrative,ț șFacultatea de Administra ie Publică cuțparticiparea Excelen ei Sale Doamna KalliopițAvraam, Ambasador al Republicii Cipru înRomânia (24 martie 2014)

Dezbaterea proiectului de lege privindexercitarea profesiei de bonă în cadrul edin eiș țcomune a Subcomisiei pentru egalitate detratament i nediscriminare din cadrul Comisieișpentru drepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale i Subcomisia pentruț ț șprotec ia copilului din cadrul Comisiei pentruțmuncă i protec ie socială din Cameraș țDeputa ilor (31 martie 2014)ț

Conferin a cu tema „Identită i europene.ț țLiteratură i imagina ie” organizată deș țFacultatea de Administra ie Publică, coalaț ȘNa ională de Studii Politice i Administrative înț șcadrul proiectului „Dialogurilor despre identită ițeuropene” (1 aprilie 2014)

Întâlnire privind situa ia persoanele cuțdizabilită i, protec ia copiilor i situa iaț ț ș țpersoanelor de etnie romă cu Comisarul pentrudrepturile omului al Consiliului Europei – dlNils Muižnieks, organizată de Comisia pentrudrepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilor (2ț ț țaprilie 2014)

Dezbatere în cadrul Comisiei pentrudrepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilorț ț țprivind adoptarea proiectului de lege privindaprobarea O.G. nr.1/2014 pentru modificarea ișcompletarea Legii nr.122/2006 privind azilul înRomânia i a O.G. nr. 44/2004 privindșintegrarea socială a străinilor care au dobândit oformă de protec ie sau de drept de edere înț șRomânia precum i a cetă enilor statelorș țmembre (2 aprilie 2014)

Sesiunea anuală de comunicări tiin ifice cuș țtema „Impactul noilor coduri asupra vie iițjuridice române ti” organizată de Facultatea deșDrept i tiin e Administrative din cadrulș Ș țUniversită ii Ecologice Bucure ti cu ocaziaț ș

aniversării a 24 de ani de existen ă (3 aprilieț2014)

Colocviu cu tema „Managementul crizelorbancare. Insolven a i falimentul institu iilor deț ș țcredit”, organizat de Asocia ia Europeană dețDrept Bancar i Financiar – România (3-5șaprilie 2014)

Conferin a cu tema „Minorită ile iț ț șidentitatea europeană. Aromânii”, organizată de

coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative, Facultatea de Administra iețPublică (7 aprilie 2014)

Workshop cu tema „Euroscepticism ișeuropopulism în contextul alegerilor pentruParlamentul European”, organizat de coalaȘNa ională de Studii Politice i Admnistrativeț ș(9-11 aprilie 2014)

Conferin a cu tema „Aspecte privindțaplicarea noilor coduri penale i civile” ,șsec iunea I cu tema „Codul penal i Codul deț șprocedură penală. Dificultă i de interpretare iț șaplicare” organizată de Parlamentul României,Comisia juridică, de disciplină i imunită i iș ț șComisia juridică, de numiri, disciplină,imunită i i validări, Ministerul Justi iei,ț ș țAsocia ia Magistra ilor din România, FACIAS,ț țUniunea Na ională a Barourilor din România iț șUniunea Juri tilor din România (14 -15 aprilieș2014)

Conferin a cu tema „Modificări aduse dețNoul cod penal i de Noul cod de procedurășpenală. Aspecte de drept comparat”, organizatăde Ministerul Justi iei în parteneriat cuțMinisterul Afacerilor Externe al Regatului

ărilor de Jos (Ț 15-16 aprilie 2014)Masă rotundă cu tema „Inser ia absolven ilorț ț

de învă ământ universitar-criteriu dețperforman ă educa ională”, organizată de coalaț ț ȘNa ională de Studii Politice i Administrativeț ș(17 aprilie 2014)

Sesiunea de comunicări tiin ifice cu temaș ț„Jurispruden a Cur ii Constitu ionale în materiaț ț țdrepturilor omului” organizată de UniversitateaCre tină „Dimitrie Cantemir” i Institutulș șInterna ional pentru Drepturile Omului (23țaprilie 2014)

Expozi ia „Talent descătu at. Justi ia le-a datț ș țo ansă. Tu?” cu crea iile artistice aleș țpersoanelor aflate în supraveghere, organizatăde Serviciul de Proba iune Bucure ti iț ș șSindicatul Na ional al Consilierilor dinț


Serviciile de Proba iune la Palatul Justi ieiț ț(28-29 aprilie 2014)

Conferin a cu tema „Cultura europeană ațdrepturilor omului, dreptul la educa ie”țorganizată de Universitatea Cre tină „DimitrieșCantemir” i Institutul Interna ional pentruș țDrepturile Omului (8 mai 2014)

A II-a edi ie a conferin ei interna ionale deț ț țdrept, studii europene i rela ii interna ionale cuș ț țtema „Rolul Europei într-o societate polarizată”,organizată de Universitatea „Titu Maiorescu” –Facultatea de Drept în parteneriat cu ARDAE ișEditura Hamangiu (9-10 mai 2014)

Conferin a cu tema „ț Hotărârile CEDO încauzele împotriva României. Analiză,consecin e, autorită i poten ial responsabile înț ț țperioada 1994-2010. Evolu ia cadrului internțprivind imobilele preluate abuziv i alte posibileșdisfunc ionalită i sistemice”, organizată deț țCentrul de Studii de Drept European alInstitutului de Cercetări Juridice din cadrulAcademiei Române, Editura Universitară,Asocia ia Forumul Judecătorilor din România iț șAsocia ia Magistra ilor Europeni pentruț țDrepturile Omului (10 mai 2014)

Lucrările Comisiei pentru drepturile omului,culte i problemele minorită ilor na ionaleș ț țprivind ini iativele legislative, privind carnetulțde sănătate al copilului; Modificarea ișcompletarea art. 11 din Legea nr.21 din 1 martie1991 a cetă eniei române (13 mai 2014)ț

Prezentarea raportului de activitate pe anul2013 a Institutului Român pentru DrepturileOmului în cadrul edin ei comune a Comisieiș țpentru drepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale, a Subcomisiei pentruț țegalitate de tratament i nediscriminare i aș șSubcomisiei pentru monitorizarea respectăriidrepturilor persoanelor private de libertate aleCamerei Deputa ilor (14 mai 2014)ț

Prezentarea raportului anual de activitate alAgentului Guvernamental pentru CurteaEuropeană a Drepturilor Omului pentru anul2013 în cadrul edin ei comune a Comisieiș țpentru drepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale, a Subcomisiei pentruț țegalitate de tratament i nediscriminare i aș șSubcomisiei pentru monitorizarea respectăriidrepturilor persoanelor private de libertate aleCamerei Deputa ilor (14 mai 2014)ț

Edi ia a II-a a conferin ei na ionale aț ț țexper ilor în legisla ia muncii organizată deț ț

Uniunea Na ională a Exper ilor în Legisla iaț ț țMuncii în parteneriat cu Universitatea Ecologicădin Bucure ti i Asocia ia de Dreptul Muncii (16ș ș țmai 2014)

A 8-a conferin ă tiin ifică interna ională cuț ș ț țtema „CKS-Challenges of the knowledgeSociety - Provocările societă ii cunoa terii”,ț șorganizată de Universitatea „Nicolae Titulescu”Bucure ti în parteneriat cu Funda ia de Drept iș ț șRela ii Interna ionale „Nicolae Titulescu”,ț țUniversitatea Complutense din Madrid ișUniversitatea Deusto din Bilbao (16-17 mai2014)

Sfânta Liturghie de beatificare a episcopuluimartir Anton Durcovici, organizată de Diecezade Ia i (17 mai 2014)ș

Reuniunea Consiliului de Administra ie ațAgen iei pentru Drepturi Fundamentale ațUniunii Europene (22-23 mai)

Prima edi ie a conferin ei na ionale cu temaț ț ț„Solu ii pentru îmbunătă irea sănătă iiț ț țcopiilor”organizată de revista Politici desănătate în colaborare cu Comisia pentrudrepturile omului, culte i minorită i i Comisiaș ț șpentru sănătate publică ale Senatului României(27 mai 2014)

Seminar interna ional cu tema ț „Europeanand Regional Convergence-Innovation inLabour Public Services” organizat de Facultateade Administra ie Publică din cadrul coliiț ȘNa ionale de Studii Politice i Administrative înț șparteneriat cu Academia Română-Institutul dePrognoză i Institutul Na ional de Cercetareș ț

tiin ifică în Domeniul Muncii i Protec ieiȘ ț ș țSociale (27 mai 2014)

Conferin a interna ională cu tema „Tendin eț ț țîn sistemul bancar în legisla ia na ionalăț țeuropeană i interna ională” organizată deș țAsocia ia Consilierilor Juridici din SistemulțFinanciar Bancar i Asocia ia Europeană deș țDrept Bancar i Financiar – România (27-31șmai 2014)

Conferin a aniversară „20 de ani de lațratificarea de către România a Conven ieițeuropene a drepturilor omului” organizată deAsocia ia Procurorilor din România iț șParlamentul României, Camera Deputa ilor (29țmai 2014)

Dezbatere na ională cu tema „Schimbărilețclimatice, mediul i securitatea alimentară”șorganizată de Academia Română cu ocazia ZileiInterna ionale a Mediului (5 iunie 2014)ț


Întâlnirea anuală a Federa iei Mondiale ațAsocia iilor pentru Na iunile Unite cuț țInstitu iile Na ionale pentru Drepturile Omuluiț țavând ca temă “Dezvoltarea i implementareașunui sistem al drepturilor omului universale –drepturi aplicabile tuturor: tineri i vârstnici,șfemei i bărba i, săraci i boga i, indiferent cineș ț ș țsau de undem suntem, organizată de OficiulÎnaltului Comisar ONU pentru drepturile omului(2-3 iunie 2014)

A treia edi ie a conferin ei interna ionaleț ț țACADEMOS cu tema „Governing for thefuture: sustainable development in a challengingworld”, organizată de Facultatea deAdministra ie Publică din cadrul coliiț ȘNa ionale de Studii Politice i Administrativeț ș(5-7 iunie 2014)

Dezbatere în cadrul Comisiei pentrudrepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilorț ț țprivind proiectul de Lege privind ratificareaProtocolului nr.15 la Conven ia europeanățprivind apărarea drepturilor omului i așlibertă ilor fundamentale (11 iunie 2014)ț

Conferin a cu tema „Comunication with thețmedia” organizată de Universitatea Bucure ti,șFacultatea de Drept (11 iunie 2014)

Conferin a cu tema „Ethics of being a judge”țorganizată de Universitatea Bucure ti,șFacultatea de Drept (16 iunie 2014)

Cea de a aizeci i opta sesiune a Grupului deș șlucru al Comitetului pentru drepturile copiluluiorganizată de Oficiul Înaltului Comisar ONUpentru drepturile omului (16-20 iunie 2014)

Conferin a aniversară cu tema „România iț șConven ia Europeană a Drepturilor Omului – 20țani” organizată de Parlamentul României,Camera Deputa ilor în parteneriat cu MinisterulțAfacerilor Externe (18 iunie 2014)

Curs cu tema „Administrarea patrimoniuluiinstitu iilor publice”, organizat de Expert ActivțGroup (2-6 iulie 2014)

Lansarea raportului special al institu ieițAvocatul Poporului privind „Respectareadrepturilor copiilor priva i de libertate înțRomânia” realizat cu sprijinul UNICEFRomânia (3 iulie 2014)

Lansarea primului Grant structural alFacultă ii de Administra ie Publică cu temaț ț„Dezvoltarea curriculară i cre terea relevan eiș ș țprogramelor de studio în administra ie publicățprin metode innovative de blended learning iș

corelare cu plata muncii” organizată de coalaȘNa ională de Studii Politice i Administrative (4ț șiulie 2014)

Dezbatere cu tema „Libera circula ie ațlucrătorilor români pe teritoriul UE: realită i iț ștendin e din perspectivă economică,țocupa ională i socială” organizată de Institutulț șîn cadrul campaniei de promovare i diseminareșa rezultatelor proiectului de cercetare Studii deStrategie i Politici Asocia ia Clubul de la Cheiaș ț(8 iulie 2014)

Curs cu tema „Codul Muncii 2014 analiza ișimplementarea celor mai recente modificărilegislative”, organizat de Expert Activ Group(9-13 iulie 2014)

Dezbatere privind proiectul Ordinului pentruaprobarea “Regulamentului centrelor de cazarea străinilor lua i în custodie publică”, organizatățde Ministerul Afacerilor Interne (10 iulie 2014)

A III-a sesiune a Comitetului pentruDrepturile Omului organizat de ÎnaltulComisariat pentru Drepturile Omului la Geneva(14-18 iulie 2014)

Cel de-al XIX-lea Congres de DreptComparat organizat sub patronajul Pre edin ieiș țAustriei în colaborare cu Comitetul Na ionalțAustriac al Academiei Interna ionale de DreptțComparat la Viena, Universitatea din Viena,Institutul Elve ian de Drept Comparat iț șUniversitatea Europeană din Bratislava (20-26iulie 2014)

Conferin a cu tema „Romani and theținternational Criminal Court: between fullimplementation of the Rome Statute andratification of the Kampala Amendments”organizată de Ministerul Afacerilor Externe încolaborare cu Comisia Na ională de DreptțInterna ional Umanitar i cu Societateaț șNa ională de Cruce Ro ie din România cuț șocazia Zilei justi iei penale interna ionale (21ț țiulie 2014)

Sesiune de informare în cadrul „ProgramuluiEuropa creativă 2014 - 2020 – subprogramulCultura” organizată de Comisia Europeană,Agen ia Executivă pentru Educa ie, Audovizualț ți Cultură din Bruxelles i Biroul Europaș ș

Creativă România (1 septembrie 2014)Conferin a interna ională cu tema „Globalț ț

economy and governance GEG 2014”organizată de coala Na ională de StudiiȘ țPolitice și Administrative în parteneriat cuAcademia Română, -Institutul de Prognoză


Economică, Wuhan University, National TaiwanUniversity, Ming Chung University din China ișcu sprijinul Parlamentului României-CameraDeputa ilor, al Băncii Na ionale a României i alț ț șPrimăriei Municipiului Bucure ti (10-12șseptembrie 2014)

Masă rotundă cu tema „Provocări aleglobalizării pentru spa iul francofon” organizatțde coala Na ională de Studii Politice Ș ț șiAdministrative, cu participarea dlui ClémentDuhaime, adjunct al Secretarului general alOrganiza iei Interna ionale a Francofoniei (16ț țseptembrie 2014)

Seminar interna ional organizat de coalaț ȘNa ională de Studii Politice i Administrative înț șparteneriat cu Institutul de Filosofie ișSociologie din cadrul Academiei Na ionale dințPolonia (IFIS PAN) în cadrul proiectului cutema „Burse doctorale i postdoctorale pentruștineri cercetători în domeniile tiin e politice,ș țtiin e administrative, tiin ele comunicării iș ț ș ț ș

sociologie” cu participarea profesorului JosefNiznik, director al Consiliului tiin ific dinș țcadrul IFIS (23 septembrie 2014)

Conferin a anuală a Institutului de DreptțEuropean organizată în parteneriat cu Facultateade Drept a Universită ii din Zagreb (25-26țseptembrie 2014)

Conferin a cu tema „ț Valoarea adăugată aserviciilor de traducere i interpretariatșprofesioniste”, organizată de ComisiaEuropeană (Direc ia Generală Traduceri), înțcolaborare cu Asocia ia Firmelor dețInterpretariat i Traduceri i Asocia iaș ș țTraducătorilor din România, marcând Ziuaeuropeană a limbilor (26 septembrie 2014)

A doua edi ie a conferin ei interna ionale cuț ț țtema „Strategica” organizată de coalaȘNa ională de Studii Politice i Administrative,ț șFacultatea de Management în parteneriat cuBanca Na ională a României (2-3 octombrieț2014)

Atelier de lucru cu tema „Drepturilepersoanelor în vârstă aflate în îngrijire petermen lung”, organizat de Consiliul Europei,Re eaua Europeană a Institu iilor Na ionaleț ț țpentru Drepturile Omului (8 octombrie 2014)

Curs cu tema „Expert legisla ia muncii”țorganizat de Expert Aktiv Group (16-19octombrie 2014)

Conferin a anuală cu tema „Construireațparteneriatului în abordarea urei cibernetice”,

organizată de Re eaua Interna ională Împotrivaț țUrei Cibernetice (20 octombrie 2014)

Întâlnirea grupului de lucru privindpromovarea i implementarea Conven iei ONUș țprivind drepturile persoanelor cu dizabilită i înțUniunea Europeană i statele membre organizatșde Ombudsmanul European i ș Re eauațEuropeană a Institu iilor Na ionale pentruț țDrepturile Omului i Centrul Interfederal pentrușEgalitate de anseȘ din Belgia (21-22 octombrie2014)

Curs cu tema „Managementul gestiunii ișarhivării documentelor. Proceduri de lucru ișarhivarea electronică” organizat de Expert AktivGroup (23-26 octombrie 2014)

Masă rotundă cu tema „Cooperarea dintreRomânia i sistemul ONU din România”șorganizată de Ministerul Afacerilor Externe cuocazia Zilei Organiza iei Na iunilor Unite (24ț țoctombrie 2014)

A treia conferin ă anuală cu temaț„Administra ia publică în situa ii de criză”,ț țorganizată de Centrul de Drept Public i tiin eș Ș țAdministrative a colii Na ionale de StudiiȘ țPolitice i Administrative cu sprijinulșMinisterului Educa iei Na ionale în parteneriatț țcu Societatea Academică de tiin eȘ țAdministrative i Institutul de Drept Public iș ș

tiin e Administrative al României (24Ș țoctombrie 2014)

Conferin a cu tema „Administrarea justi ieiț țîn spa iul Uniunii Europene” ce inaugureazățciclul anual de conferin e „Dialoguri de dreptțeuropean între norme, jurispruden ă, doctrină iț șpractică relevantă” i organizată de SocietateașRomână de Drept European în parteneriat cuManagement Law Consulting (30 octombrie2014)

Masă rotundă cu tema “Dinamica sistemuluide tratate ONU în materia drepturilor omului”organizată de Centrul de Cercetare pentruDrepturile Omului i Drept Umanitar,șUniversitatea Panthéon-Assas Paris (10noiembrie 2014)

Conferin a cu tema „Directiva – act alțdreptului Uniunii Europene – i judecătorulșromân organizată de Institutul de CercetăriJuridice „Acad. Andrei Rădulescu” – Centrul deStudii de Drept European din cadrul AcademieiRomâne i Asocia ia Română de Drept iș ț șAfaceri Europene (11 noiembrie 2014)


Conferin a interna ională cu tema „După 25ț țde ani: Istoriile i memoriile comunismului”șorganizată de Institutul pentru InvestigareaCrimelor Comunismului i Memoria ExiluluișRomânesc i Funda ia Culturală Memoria înș țcolaborare cu coala Na ională de tiin eȘ ț Ș țPolitice i Administrative i Centrul Regionalș șFrancofon de Studii Avansate în tiin e SocialeȘ ț(20-21 noiembrie 2014)

Conferin a de lansare a proiectului „Educa ieț țuniversitară competitive în domeniulmanagementului de program”, organizată de

coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative în parteneriat cu EuropeanProject Consulting Bucure ti i Roland Gareisș șConsulting Viena (21 noiembrie 2014)

Cea de a 7- a sesiune a pe forumului privind“Prevenirea i combaterea violen ei i crimeleș ț șîmpotriva minorită ilor” organizată la Genevațde Consiliul ONU pentru Drepturile Omului(25-26 noiembrie 2014)

Lansarea proiectului cu tema „Testarea ișimplementarea instrumentului ConsiliuluiEuropei de evaluare a respectării dreptului laparticipare a copilului în România” realizată, laîmplinirea a 25 de ani de la adoptareaConven iei Organiza iei Na iunilor Unite cuț ț țprivire la drepturile copilului, de AutoritateaNa ională Pentru Protec ia Drepturilor Copiluluiț ți Adop ie cu finan area Consiliului Europei (26ș ț ț

noiembrie 2014)Edi ia a IV-a a conferin ei interna ionale cuț ț ț

tema „Perspective ale dreptului afacerilor înmileniul al treilea” organizată de Departamentulde Drept al Academiei de Studii EconomiceBucure ti i Societatea de tiin e Juridice iș ș Ș ț șAdministrative (28-29 noiembrie 2014)

Al treilea Forum anual al Organiza ieițNa iunilor Unite privind mediul de afaceri iț șdrepturile omului cu tema „Abordarea globală arela iei dintre mediul de afaceri i drepturileț șomului: armonizare, responsabilitate ișrespectare” organizat de Oficiul ÎnaltuluiComisariat al Organiza iei Na iunilor Unite (1-3ț țdecembrie 2014)

Dezbatere cu tema „Impactul politicilorpublice asupra violen ei împotriva femeilor”țorganizat de Centrul FILIA, membru al Re eleițpentru prevenirea i combaterea violen eiș țfemeilor” în colaborare cu coala Na ională deȘ țStudii Politice i Administrative (3 decembrieș2014)

A opta conferin ă cu tema „Drepturilețfundamentale i fiscalitatea interna ională”ș țorganizată de Consiliul Constitu ional francez (4țdecembrie 2014)

Conferin a interna ionalăț ț cu tema„Constitu ia i societatea contemporană”ț șorganizată de Universitatea Petrol-Gaze dinPloie ti, Centrul de Studii i Cercetări Juridiceș și Socio-Administrative ș iș Asocia ia Română deț

Drept i Afaceri Europene (ș 5 decembrie 2014)Expozi ia grafică cu tema „ț DESCRIPTIO

CANTEMIR”, organizată sub egida Alian eițCiviliza iilor la ini iativa Comisiei Na ionaleț ț țpentru UNESCO i Alumnus Club pentrușUNESCO în parteneriat cu Ministerul AfacerilorExterne i Departamentul pentru Rela iiș țInteretnice din cadrul Guvernului României (10decembrie 2014)

Simpozion organizat cu ocazia ZileiInterna ionale a Drepturilor Omului de Asocia iaț țRomână de Drept Umanitar Filiala Prahovaurmat de lansarea volumului „Drepturile omului– o problemă mereu actuală” i expozi ia deș țcarte cu tema „Să cunoa tem i să aplicămș șprevederile dreptului interna ional al drepturilorțomului” (10 decembrie 2014)

Masă rotundă cu tema „Proceduraconfiscării. Provocări actuale” organizată deTransparency International Romania ișTransparency International Bulgaria (17decembrie 2014)

Conferin a la nivel înalt cu tema ț „Cartadrepturilor fundamentale a Uniunii Europene:evaluarea i solu ia privind necesită ile deș ț țformare a practicienilor juridici ișfunc ionarilor publiciț ” organizată de ComisiaEuropeană la Bruxelles (17-18 decembrie2014).


III. DOCUMENTAR JURIDIC

RAPORT PRIVIND EVOLU IA LEGISLA IEI ÎN DOMENIUL DREPTURILORȚ ȚOMULUI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ I ÎN ROMÂNIA – 2014Ș

Criza financiară, devenită economică, care acuprins întreaga lume la finele primului deceniual secolului nostru a afectat, evident, i Europași a ridicat probleme legate de respectareaș

principiilor democra iei, statului de drept i aț șdrepturilor omului în noua arhitecturăeuropeană. În condi iile în care protec iaț țacestor principii trebuie să reprezinte unobiectiv major al statelor membre ale UniuniiEuropene i nu numai. Totodată, criza dinșUcraina, problemele politice, economice,sociale i umanitare existente au reprezentatșpuncte importante pe agenda de lucru ainstitu iilor europene.ț *

La 25 de ani de la prăbu irea vechiuluișsistem politic în Europa de Est este important desubliniat asupra valorilor Uniunii Europene:demnitatea, drepturile omului, libertatea, statulde drept, democra ia, pacea i solidaritateaț ș 1. Iarlumea în care trăim are nevoie de o Europă caresus ine economiile deschise i luptă împotrivaț șprotec ionismului; o Europă care caută solu iiț țbazate pe cooperare la problemele globale, cumar fi schimbările climatice; o Europă care apărădrepturile fundamentale ale celor maivulnerabile persoane; o Europă care esteconstituită din regiuni mai solidare i dinșsocietă i deschise i favorabile incluziuniiț ș 2.

În anul 2014, Moldova, Ucraina i Georgiașau semnat acorduri de asociere cu UniuneaEuropeană., în vederea stimulării economieiprecum i în ceea ce prive te cooperarea înș șdomeniile drepturilor omului. Acordul deasociere între Uniunea Europeană ișComunitatea Europeană a Energiei Atomice ișstatele membre ale acestora, pe de o parte, ișRepublica Moldova, pe de altă parte consacrărecunoa terea obiectivelor europene aleș

* Elaborat în cadrul IRDO de un colectiv coordonat de dr.Claudia Elena Marinică, cercetător tiin ific.ș ț1 A se vedea discursul domului Hans Gert Pottering, fostpre edinte al Parlamentului European, în cadrulșconferin ei interna ionale „25 de ani de la prăbu ireaț ț șdictaturilor comuniste în Europa de Est: privind în urmă,privind înainte”.2 A se vedea Raportului general privind activitateaUniunii Europene în 2013.

acesteia.Se poate lesne observa că Uniunea

Europeană se află într-un permanent dialog ișconsultare privind drepturile omului, în vedereaconsolidării cooperării în domeniul drepturiloromului, iar în acordurile comerciale bilaterale,în acordurile de asociere i cooperare între UEși ările ter e sau cu organiza iile regionale,ș ț ț ț

drepturilor omului li se acordă o aten iețdeosebită.

La nivelul Uniunii, în anul 2014, s-a demaratProgramul - „Drepturi, egalitate i cetă enie”ș țprin care se dore te consolidarea egalită ii deș țgen, combaterea tuturor formelor dediscriminare i lupta împotriva rasismului. Oșaten ie sporită se acordă i violen ei împotrivaț ș țfemeilor, tinerilor i copiilor, protejareașdrepturilor copilului, incluziunea deplină aromilor în societatea europeană, drepturileconsumatorilor i protec ia datelor personale.ș ț

În ianuarie 2014, a fost lansat Fondul deajutor european pentru cele mai defavorizatepersoane (FEAD), fond ce reprezintă un simbolal solidarită ii europene, având drept scopțconsolidarea coeziunii sociale prin atenuareacelor mai severe forme de sărăcie. Astfel,Comisia Europeană a aprobat programulopera ional prezentat de România pentruțperioada 2014-2020, program în urma căruiavor beneficia de ajutor persoanele asistatesocial, pensionarii cu pensii mici i persoaneleșal căror venit este sub 45% din salariul minimpe economie la nivel na ional. De asemenea sețva veni în completare i cu măsuri menite sășînlesnească incluziunea socială.

De asemenea, pentru a elimina obstacolele încalea studiilor i a formării în străinătate iș șpentru a veni în sprijinul statelor membre aleUE., Comisia Europeană a publicat Tabloul debord privind mobilitatea în UE3. Acest Tabloude bord analizează în ce măsură statele membrecreează un mediu favorabil mobilită iițstuden ilor, precum i aspectele care ar putea fiț șîmbunătă ite, având la bază „cinci factori-cheieț

3 http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-7_en.htm


care influen ează motiva ia tinerilor iț ț șcapacitatea lor de a studia sau de a urma cursuride formare în străinătate”. Studiul arată căace ti factori variază semnificativ de la un statșmembru la altul i că nicio ară nu de ineș ț țscoruri ridicate cu privire la toate măsurilelegate de „mediul favorabil mobilită ii”.ț 4

Rezolu ia Parlamentului Europeanțreferitoare la respectarea dreptului fundamentalla liberă circula ie în UEț 5, adoptată la 16ianuarie 2014, vine să întărească reglementărileprivind dreptul fundamental la liberă circula iețîn Uniune, una dintre cele patru libertă ițfundamentale, legat în mod direct de cetă eniațeuropeană. UE oferă cetă enilor săi posibilitateațde a- i alege locul de trai i de muncă i asigurăș ș șmobilitatea i dezvoltarea pie ei muncii, aș țsistemului de învă ământ i a altor domenii.ț ș

Având la bază mai multe argumente solide6

dintre care amintim i eliminarea dispozi iilorș țtranzitorii pentru libera circula ie a lucrătorilorțdin Bulgaria i România începând cu 1 ianuarieș2014, Parlamentul European, prin Rezolu iațsus-men ionată, invită statele membre sățrespecte dispozi iile din tratat privind normelețUE care reglementează libertatea de circula ieți să se asigure că principiile egalită ii iș ț ș

dreptul fundamental la libertatea de circula iețsunt respectate pentru toate statele membre.

De asemenea, se respinge orice propunere dea plafona numărul de migran i din UE, deoarecețse consideră că mobilitatea for ei de muncățcontribuie la competitivitatea economieieuropene, invitând în acest sens, Comisia ișstatele membre să asigure aplicarea strictă adreptului Uniunii, astfel încât să garanteze căto i lucrătorii din UE sunt trata i în mod egal iț ț șnu sunt discrimina i în ceea ce prive te accesulț șla locuri de muncă, condi iile de angajare i deț șmuncă, remunerarea, concedierea, presta iilețsociale i beneficiile fiscale.ș

Totodată, pentru a veni în sprijinul dreptului

4 http://ec.europa.eu/romania/news/09012014_tabloul_de_bord_privind_mobilitatea_in_ue_ro.htm5http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2014-0037&language=RO&ring=B7-2014-00246 Libertatea de circula ie este un drept garantat tuturorțcetă enilor europeni, pe care ace tia îl asociază cel maiț șmult cu cetă enia europeană, i ale cărui ț ș avantaje adusedezvoltării ării-gazdă, în special în domeniile sănătă ii,ț țagriculturii i construc iilor, sunt vizibile. Acest drept seș țaflă într-o strânsă conexiune cu principiul egalită ii dețtratament sau al nediscriminării etc.

la liberă circula ie al cetă enilor UE, Comisiaț țEuropeană a publicat un Ghid7 prin care seacordă ajutor statelor membre ale UE în vederealuării unor măsuri împotriva căsătoriilor deconvenien ă între cetă eni Uniunii iț ț șresortisan i ai ărilor ter e. Conformț ț țcomunicatului de presă, Ghidul î i propune sășofere sprijin autorită ilor na ionale pentruț țcombaterea eficace a căsătoriilor deconvenien ă, garantând, în acela i timp, dreptulț șla liberă circula ie al cetă enilor UE având înț țvedere că „dreptul la liberă circula ie este unțdrept fundamental, care reflectă însu i spiritulșcetă eniei Uniunii Europene”.ț

Ghidul atinge teme precum orientărileopera ionale privind desfă urarea anchetelorț șreferitoare la presupusele căsătorii deconvenien ă, tehnicile de anchetă eficacețelaborate de autorită ile na ionale i informa iiț ț ș țprivind modul în care Europol, Eurojust ișComisia Europeană pot oferi asisten ățautorită ilor na ionale, consiliere privindț țaplicarea unui mecanism de protec ie dublăț(„double-lock”) pentru a reduce la minimumpericolul de eroare în ceea ce prive teșaprecierea unei căsătorii ca fiind reală sau deconvenien ă i, nu în ultimul rând, o prezentareț șgenerală a normelor pe care autorită ilețna ionale trebuie să le ia în considerare atuncițcând ac ionează pentru a preveni sau pentru ațcombate abuzurile i detalii cu privire la ceea ceșînseamnă în practică aceste norme.

În sprijinul liberei circula ii în i al egalită iiț ș țde tratament între bărba i i femei a fostț șadoptată i Directiva 2014/67/UE așParlamentului European i a Consiliului privindșasigurarea respectării aplicării Directivei96/71/CE privind deta area lucrătorilor înșcadrul prestării de servicii i de modificare așRegulamentului (UE) nr. 1024/2012 privindcooperarea administrativă prin intermediulSistemului de informare al pie ei interneț(„Regulamentul IMI”)8. Prin aceasta se asigurăeliminarea obstacolelor existente din calealiberei circula ii a lucrătorilor, o mai bunățaplicare la nivel na ional a dreptului cetă enilorț țUE de a lucra într-un alt stat membru i o maișu oară exercitare a drepturilor angaja ilor sau aș țcelor care î i caută loc de muncă în altă ară.ș ț

7 http://ec.europa.eu/justice/newsroom/citizen/news/140725_en.htm.8 Publicat în JO L159/11 din data de 28 mai 2014.


http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2014-0037&language=RO&ring=B7-2014-0024



Documentul european vine să îmbunătă eascățcooperarea dintre autorită ile na ionaleț țînsărcinate cu deta area, precum i controlulș șaplicării drepturilor i tratarea plângerilor, sășclarifice defini ia deta ării, să stabileascăț șresponsabilită ile statelor membre în ceea cețprive te verificarea conformită ii cu normeleș țprevăzute în Directiva din 1996 privinddeta area lucrătorilor, să garanteze cășsanc iunile i amenzile administrativeț ș(eficiente, propor ionale i cu efect deț șdescurajare) impuse prestatorilor de servicii deun stat membru pentru nerespectarea cerin elorțDirectivei din 1996 pot fi impuse i recuperateșîntr-un alt stat membru.

O altă realizare importantă la nivelul anului2014, o reprezintă lansarea de către ConsiliulEuropei i Agen ia pentru Drepturiș țFundamentale a Uniunii Europene (FRA) aGhidului practic al legisla iei în materiațprotec iei datelor cu caracter personal la nivelțeuropean. În document se fac precizări cuprivire la terminologia în materia protec ieițdatelor cu caracter personal, principiile ișregulile prevăzute de legisla ia europeană,țdrepturile persoanelor vizate i modalitatea deșexercitare a acestora, transferurile de date,precum i cu privire la protec ia datelor cuș țcaracter personal în contextul activită ilorțspecifice dreptului penal. De asemenea,documentul reprezintă primul ghid alConsiliului Europei asupra legisla iei UniuniițEuropene din domeniu, inând cont dețjurispruden a Cur ii Europene a Drepturilorț țOmului i a Cur ii de Justi ie a Uniuniiș ț țEuropene9 i cu referire la Conven ia 108 aș țConsiliului Europei pentru protec ia drepturilorțpersoanei cu privire la prelucrarea automată adatelor cu caracter personal, dar i la alteșinstrumente ale Consiliului Europei.

Important de men ionat este invalidarea dețcătre Curtea de Justi ie a Uniunii Europeneț(CJUE)10, pe motiv că sunt încălcate drepturilefundamentale, a Directivei 2006/24/CE aParlamentului European i a Consiliului din 15șmartie 2006 privind păstrarea datelor generatesau prelucrate în legătură cu furnizareaserviciilor de comunica ii electronice accesibilețpublicului sau de re ele de comunica ii publiceț ț9 http://www.dataprotection.ro/?page=Ghid_practic_european&lang=ro10 A se vedea Hotărârea CJUE în cauzele conexate C-293/12 i C-594/12ș din 8 aprilie 2014.

i de modificare a Directivei 2002/58/CE, prinșcare se impunea obliga ia statelor de a colectațdate privind comunica iile electronice i deț ștelefonie ale cetă enilor pentru o perioadă de celțpu in 6 luni. Unul din motivele luate înțconsiderare de CJUE a fost încălcareaprincipiului respectării vie ii private i protec iaț ș țdatelor cu caracter personal, constatându-se călegiuitorul european a încălcat principiulpropor ionalită ii. ț ț

În România, Directiva sus-men ionată a fostțtranspusă prin Legea nr. 82/2012 privindre inerea datelor generate sau prelucrate dețfurnizorii de re ele publice de comunica iiț țelectronice i de furnizorii de servicii deșcomunica ii electronice destinate publicului,țprecum i pentru modificarea i completareaș șLegii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelorcu caracter personal i protec ia vie ii private înș ț țsectorul comunica iilor electroniceț 11.

În ceea ce prive te problema violen eiș țîmpotriva femeii, protec ia drepturilor acesteiați luarea de măsuri pentru stoparea acestuiș

fenomen, care reprezintă în mod cert o încălcarea drepturilor omului i o evidentă discriminareșpe motiv de gen, ce împiedică participareafemeilor pe deplin la via a economică, socială,țpolitică i culturală, Comisia pentru drepturileșfemeii i egalitatea de gena ParlamentuluișEuropean a organizat, cu ocazia Zileiinterna ionale a femeii, o reuniuneținterparlamentară pe tema „Prevenirea violen eițîmpotriva femeilor: o provocare pentru noito i”. De asemenea, a fost adoptată oțrecomandare prin care se solicită statelormembre, să îmbunătă ească transparen aț țprivind remunerarea femeilor i a bărba ilor înș țîncercarea de a contribui la eliminareadisparită ii salariale de gen.ț

O parte integrantă din activitatea ComisieiEuropene, o constituie Raportul anual privindaplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE.În aprilie 2014 a fost publicat cel de-al patrulearaport, prin care era subliniată aplicarea din ceîn ce mai des a prevederilor Cartei de cătreCurtea de Justi ie a UE. Documentul oferă,țtotodată, o imagine de ansamblu a modului încare drepturile fundamentale au fost puse înaplicare cu succes în UE în cursul anului 2013.Astfel, se demonstrează că drepturilefundamentale se află, gra ie Comisiei Europene,ț

11 Republicată în M. Of., I, nr.211 din 25 martie 2014.


în centrul tuturor politicilor UE12.De asemenea,raportul arată interesul cetă enilor europeni cuțprivire la aspecte legate de drepturile lorfundamentale. Astfel, chestiunile ridicate celmai des de către cetă eni în coresponden a lorț țcu centrele de contact Europe Direct au fostlibera circula ie i re edin a (48% din numărulț ș ș țtotal de întrebări), aspecte legate de drepturileconsumatorului (12%), cooperare judiciară(11%), problemele legate de cetă enie (10%),țcombaterea discriminării i drepturile socialeș(5%) i protec ia datelor (4%)ș ț 13.

În ceea ce prive te dreptul de azil, Agen iaș țpentru Drepturi Fundamentale a UniuniiEuropene în colaborare cu Curtea Europeană aDrepturilor Omului a realizat i publicatșversiunea în limba română a Manualului dedrept european în materie de azil, frontiere ișimigra ie, care analizează legisla ia relevantăț țdin aceste domenii, acoperind legisla iațadoptată de Uniunea Europeană i de ConsiliulșEuropei. Manualul reprezintă un ghid accesibilprivind diferitele standarde europene relevantepentru chestiunile legate de azil, frontiere ișimigra ie, pornind de la experien a unui proiectț țcomun desfă urat anterior de către Curtea de lașStrasbourg i FRA.ș

Pentru a veni în sprijinul cetă enilor,țParlamentul European a lansat un nou portalpentru peti iiț 14, care se dore te a fi maiștransparent i mai accesibil. Acesta permiteșcetă enilor să semneze peti ii online i săț ț șurmărească progresul acestora la Parlament.Obiectivul portalului este de a facilita folosireaprocedurii i de a o face pe aceasta maiștransparentă pentru cetă eni. ț

Criza economică i inegalită ile în cre tereș ț șafectează în mod concret situa ia drepturilorțomului, a democra iei i a statului de drept înț șEuropa, însă protejarea acestora trebuie sădevină parte integrantă a unui sistem desecuritate european. Cu toate acestea, numărulde cauze pendinte la Curtea Europeană aDrepturilor Omului a fost redus, de i aderareașUniunii Europene la Conven ia Europeană ațDrepturilor Omului se află într-un impas. Astfel,Curtea de Justi ie a Uniunii Europene a decis, lațsfâr itul anului 2014, că institu iile UE iș ț șlegisla ia comunitară nu vor mai putea fiț12 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-422_ro.htm13 Ibidem14 http://www.petiport.europarl.europa.eu/petitions/ro/main

reclamate de către cetă enii UE la CEDO,țrespingând în acest sens un proiect de acord alComisiei Europene privind aderarea UE laConven ia pentru apărarea drepturilor omului iț șa libertă ilor fundamentale. ț

În luna noiembrie 2014, a început noulmandat al Comisiei Europene (2014-2019), subconducerea pre edintelui Jean-Claude Juncker.șNoua Comisie are ca priorită i politice pentruțanul 201515 teme precum: locuri de muncă,cre tere, investi ii; pia ă unică digitală; uniuneaș ț țenergiei i schimbările climatice; pia a internă;ș țuniunea economică i monetară; acordul deșliber schimb UE – SUA; justi ie i drepturiț șfundamentale; migra ie; UE ca actor global;țschimbări democratice.

Dintre obiectivele cu impact asupradrepturilor omului, subliniem:

- facilitarea accesului cetă enilor iț șîntreprinderilor din UE la modalită i prin carețsă- i poată apăra drepturile în afara ării lor deș țorigine, prin îmbunătă irea recunoa teriiț șreciproce a hotărârilor pronun ate de instan eleț țjudecătore ti de pe întreg teritoriul UE;ș

combaterea criminalită ii organizate (traficțde persoane, contrabandă, criminalitateinformatică etc.) i a corup iei,ș ț

- finalizarea procesului de aderare a UE laConven ia Consiliului Europei privindțdrepturile omului,

- ob inerea de garan ii din parteaț țagen iilor guvernamentale i a companiilor dinț șSUA în ceea ce prive te protejareașcorespunzătoare a datelor cu caracter personalale cetă enilor U.E.,ț

- promovarea unor norme împotrivadiscriminării care să fie aplicate peste tot în UE,dar i încheierea rapidă a negocierilorșreferitoare la normele U.E. comune privindprotec ia datelor;ț

- garantarea faptului că toate ările dințUE aplică uniform normele în materie de azil,prin implementarea completă a sistemuluieuropean comun de azil (SECA);

- asigurarea faptului că sunt respectatenormele europene care sanc ionează drasticțtrafican ii de persoane, ț

- o mai bună protec ie a grani elor externeț țprin suplimentarea bugetului alocat Agen ieiț

15 http://ec.europa.eu/romania/prioritati/prioritati_ro.htm


http://ec.europa.eu/romania/prioritati/prioritati_ro.htm

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-422_ro.htm

Europene pentru Gestionarea CooperăriiOperative la Frontierele Externe ale StatelorMembre ale Uniunii Europene (Frontex);

- o mai strânsă cooperare cu ările dințafara UE, pentru a facilita repatriereamigran ilor ilegali precum i promovareaț șmigra iei legale a celor care dispun dețcompeten ele de care avem nevoie în Europa,țprin revizuirea legisla iei privind cartea albastrăța UE;

- asigurarea păcii i stabilită ii în ărileș ț țdin vecinătatea UE prin continuarea negocierilorde aderare în curs, în special cu ările dințBalcanii de Vest, garantând totodată că înurmătorii cinci ani nu va mai avea loc nicioextindere;

- cre terea reprezentativită ii femeilor înș țfunc ii de conducere i administrative în cadrulț șComisiei,

- simplificarea legisla iei privind protec iaț țconsumatorilor pentru cumpărăturile online,

- încurajarea lucrătorilor să accepte locuride muncă în alte ări din UE, pentru a ocupațlocurile vacante i pentru a satisface cererea deșcompeten e specifice,ț

- reexaminarea directivei privinddeta area lucrătorilor i asigurarea unei aplicăriș șriguroase, pentru a preveni dumpingul social,

- luarea de decizii cu o mai marelegitimitate democratică privind sprijinireaărilor din zona euro aflate în dificultate, prinț

consolidarea controlului parlamentar la niveleuropean i na ional, evaluarea programelor deș țsprijin i de reformă, nu numai pe criteriulșviabilită ii financiare, ci i pe cel al impactuluiț șlor asupra cetă enilor din ara respectivă etc. ț ț

Evolu ia legisla iei în România.ț țComisia Europeană împotriva Rasismului iș

Intoleran ei din cadrul Consiliul Europei,țorganism independent de monitorizare adrepturilor omului, specializat în chestiunilegate de rasism i intoleran ă, a publicat, înș țiunie 2014, cel de-al patrulea Raport privindRomânia16. În acest raport, se fac o serie derecomandări printre care se numără i u urareaș școndi iilor pe care asocia iile religioase trebuieț țsă le respecte pentru a fi recunoscute drept cultereligioase i cele pe care grupurile religioaseștrebuie să le respecte pentru a fi recunoscute

16http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/Country-by-country/Romania/ROM-CbC-IV-2014-019-ROM.pdf

drept asocia ii religioase, amendarea CoduluițPenal pentru a se asigura ca insultele publice ișdefăimările aduse unei persoane sau unorgrupuri de persoane pe motiv de rasă, culoare,limbă, religie, cetă enie sau origine na ionalaț ț/̆etnică să fie interzise, informarea publicului cuprivire la prevederile de drept penal împotrivarasismului i la instan ele unde se poate adresaș țpentru despăgubiri i asisten ă, elaborarea unuiș țsistem de colectare a datelor privind aplicareadispozi iilor de drept penal împotrivațrasismului, precum i impulsionarea strategieișde includere a minorită ii rome, pentruțeliminarea tuturor obstacolelor din calea puneriisale în aplicare i alocarea de fonduri suficiente.ș

În ceea ce prive te discriminarea iș șabandonul, la nivelul României, într-un raport alComisarului pentru Drepturile Omului alConsiliului Europei, Nils Muižnieks, î ișexprimă îngrijorarea fa ă de copiii abandona iț țdin România i fa ă de copiii străzii care suntș țafecta i de excluziunea socială. În raport sețvorbe te i despre situa ia minorilorș ș ținstitu ionaliza i, inclusiv a celor cu dizabilită iț ț țcare nu sunt îngriji i corespunzător i atrageț șaten ia că nu există programe speciale pentruțtranzi ia spre via a adultăț ț 17. Astfel, „se solicităîn mod ferm autorită ilor să demonstreze unțangajament puternic fa ă dețdezinstitu ionalizarea serviciilor de protec ie aț țcopilului i să continue să dezvolte măsurile deșprotec ie alternativă deja în vigoare. Până lațdezinstitu ionalizare, autorită ile ar trebui săț țadopte măsuri care să garanteze că drepturilecopiilor la respectarea demnită ii lor i aț șintegrită ii lor fizice sunt pe deplin respectate iț șcă părin ii sunt sprijini i în vederea reintegrăriiț țcopiilor în familie i în societate”.ș

Urmare a crizei economice, precum i a unorșfactori care subliniază că munca copiilor este oproblemă gravă cu care Europa încă se maiconfruntă, Comisarul pentru Drepturile Omului,consideră că munca copiilor în Europareprezintă o provocare persistentă iar guvernelear trebui să monitorizeze această situa ie, iar lațbaza ac iunilor sale de ameliorare i deț ș

17 Protec ia i promovarea drepturilor copiilor,ț șpersoanelor cu dizabilită i i a minorită ilor au fost temeț ș țdezbătute i în cadrul întâlnirii dintre Comisarul pentrușDrepturile Omului al Consiliului Europei i reprezentan iiș țInstitutului Român pentru Drepturile Omului, Comisarulapreciind rolul IRDO ca institu ie na ională pentruț țdrepturile omului.


http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/Country-by-country/Romania/ROM-CbC-IV-2014-019-ROM.pdf

http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/Country-by-country/Romania/ROM-CbC-IV-2014-019-ROM.pdf

prevenire să aibă principiile i liniile directoareșale Conven iei Na iunilor Unite cu privire laț țDrepturile Copilului, precum i cele din CartașSocială Europeană.

La nivel na ional, au fost adoptate o serie dețacte normative al căror con inut se referă printrețaltele i la promovarea i protejarea drepturilorș șomului. Astfel, o aten ie specială a fost acordatăți protec iei drepturilor copilului. În acest sensș ț

a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.1051/2014 pentru modificarea HotărâriiGuvernului nr. 1007/2010 privind aprobareaprogramelor de interes na ional în domeniulțprotec iei familiei i a drepturilor copiluluiț șpentru perioada 2010-2014, cu extinderea ișpentru anul 2015. Astfel prin finan area dețproiecte ce vizează crearea de noi servicii pentruprotec ia copilului vor fi îmbunătă ite condi iileț ț țde via ă oferite copiilor separa i, temporar sauț țdefinitiv, de părin ii lor, serviciile oferitețcopiilor i părin iilor vor fi diversificate i deș ț șcalitate, iar Direc iile Generale de Asisten ă iț ț șProtec ia Copilului î i vor întări capacitatea înț șceea ce prive te gestionarea problematiciișprotec iei drepturilor copilului. ț

De asemenea, a fost adoptată Legea nr.131/201418 pentru modificarea alin. (1) i (2) aleșart. 64 din Legea nr.272/2004 privind protec iați promovarea drepturilor copilului. S-aș

considerat necesară modificarea celor douăarticole, astfel încât să se prelungească vârstapână la care copiii pot beneficia de plasamentexclusiv în familia extinsă sau substitutivă, cuexcep ia situa iei în care ace tia prezintăț ț șhandicapuri grave, cu dependen ă de îngrijiri înțservicii de tip reziden ial specializate.ț Astfel, seconstituie un cadru optim pentru asigurarea unormai bune anse la o dezvoltare normală.șPrevederile legii sunt aplicabile începând cudata de 1 ianuarie 2015.

A fost adoptat Ordinul nr. 3573/201419 pentruaprobarea Regulamentului privind modalită ilețde exercitare a atribu iilor ce revin MinisteruluițJusti iei în calitatea sa de autoritate centrală,țdesemnată prin Legea nr. 100/1992 pentruaderarea României la Conven ia de la Haga dinț25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile alerăpirii interna ionale de copii. Se reglementeazățprincipalele atribu ii ale autorită ii centraleț ț18 Publicată în M. Of., I, nr. 740 din data de 10 octombrie2014.19 Publicat în M. Of., I, nr. 819 din data de 10 noiembrie 2014.

române, în cazul în care este sesizată cu o cererede înapoiere a unui copil la re edin a saș țobi nuită din străinătate, formulată în temeiulșart. 3 din Conven ie, de către o persoană fizică,ținstitu ie, organism interesat ori de cătrețautoritatea centrală a unui stat parte laConven ie, denumite în continuare transmi ător,ț țatribu iile autorită ii centrale române, atunciț țcând transmite unei autorită i centrale dințstrăinătate o cerere formulată de către opersoană, institu ie sau un organism interesatțdin România, denumite în continuare solicitant,în vederea ob inerii înapoierii unui copilțdeplasat sau re inut ilicit într-un stat parte lațConven ie, atribu iile autorită ii centraleț ț țromâne, atunci când transmite unei autorită ițcentrale din străinătate o cerere formulată decătre o persoană, institu ie sau un organismținteresat din România, denumite în continuaresolicitant, în vederea ob inerii înapoierii unuițcopil deplasat sau re inut ilicit într-un stat partețla Conven ie.ț

De asemenea, tot în acest sens institu iațAvocatului Poporului, cu sprijinul UNICEF, apublicat în iulie 2014, un Raport special privindrespectarea drepturilor copiilor priva i dețlibertate în România. Documentul con ine oțserie de recomandări pentru autorită ile publiceți alte organiza ii, care ar trebui implementate,ș ț

pentru a îmbunătă i respectarea drepturilorțcopiilor priva i de libertate în România. Astfel,țse recomandă: cre terea alocării bugetare cătreșunită ile de arest i de inere, concomitent cuț ș țelaborarea i aplicarea unei metodologii deșprioritizare a cheltuielilor, astfel încât măsurilecare asigură nemijlocit respectarea drepturilorcopiilor să fie sus inute cu precădere; adoptareațproiectului de lege privind înfiin areațMecanismului Na ional de Prevenire a Torturiițîn Locurile de Deten ie; adoptarea de urgen ă,ț țla instan ele de judecată, a măsurilorțorganizatorice necesare pentru a asigurane-expunerea copiilor învinui i în spa ii în careț țse judecă alte cauze, precum i verificareașmodului în care se asigură minorilor asisten ațjuridică în timpul anchetei i adoptarea iș șaplicarea măsurilor necesare pentru ca to ițcopiii să primească asisten a juridică, inclusivțmăsura monitorizării. Totodată, se recomandăelaborarea i punerea în aplicare cuștransparen ă a unei politici de toleran ă zeroț țfa ă de actele de violen ă împotriva copiilor, peț ț


parcursul arestării, procedurilor penale ișdeten iei; elaborarea i punerea în aplicare cuț ștransparen ă a unor protocoale de raportare înțsiguran ă de către copii a actelor de violen ă,ț țprecum i a unui protocol pentru asigurareașprotec iei de rele tratamente ca urmare ațraportării; îmbunătă irea i standardizareaț șrecrutării, a instruirii, supravegherii i testăriișprofesionale a personalului custodial, precum ișinstituirea i aplicarea unor măsuri de prevenireși descurajare (măsuri educative, deș

monitorizare) a actelor de violen ă între copii,țîn timpul custodierii lor în centrele de re inereți arest preventiv, în centrele de reeducare iș ș

cele de deten ie, inclusiv implementarea uneițmetodologii pentru identificarea copiilorvulnerabili i luarea de măsuri preventiveșpentru protec ia acestora.ț

Este necesară includerea, în planurile deformare profesională elaborate de Agen iațNa ională pentru Ocuparea For ei de Muncă, aț țunor activită i special destinate categorieițminorilor priva i de libertate, adecvate niveluluițde pregătire colară al acestora i inând contș ș țde analizele pie ei de muncă, planificarea iț șalocarea de resurse financiare i materialeșpentru multiplicarea i diversificareașoportunită ilor de învă are socială pentru copiiiț țpriva i de libertate i identificarea i punerea înț ș șaplicare de măsuri pentru asigurarea accesului laservicii speciale de consiliere a copiilor priva ițde libertate20.

A fost adoptată Legea nr. 157/201421 privindratificarea Protocolului nr. 15 la Conven iațpentru apărarea drepturilor omului i așlibertă ilor fundamentale, încheiată la Roma la 4țnoiembrie 1950, încheiat la Strasbourg la 24iunie 2013 i semnat de România la 24 iunieș2013. Ratificarea Protocolului va permite osolu ionare mai rapidă a unor cauze, contribuindțla eficientizarea rela iei dintre România iț șCurtea Europeană a Drepturilor Omului.Protocolul vizează includerea în preambululConven iei a unei referiri la principiulțsubsidiarită ii i a marjei de apreciere,ț șmodificarea condi iilor de vârstă pentruț

20 Raport special privind respectarea drepturilor copiilorprivați de libertate în România, publicat pe pagina deinternet http://www.avp.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=77&Itemid=108&lang=ro, pp.6-8.21 Publicată în M. Of., I, nr. 886 din data de 5 decembrie 2014.

judecătorii Cur ii, modificarea condi iilor deț țdesesizare a Camerei în favoarea Marii Camereprin eliminarea posibilită ilor păr ilor de a seț țopune desesizării.

În ceea ce prive te procesele în careșRomânia e reclamată la CEDO, ara noastră ațfost condamnată pentru încălcarea mai multorarticole printre care amintim articolul 3, 5, 6 ișarticolul 8 din Conven ia Europeană ațdrepturilor i libertă ilor fundamentale, precumș ți pentru încălcarea articolelor 1 i 7 dinș ș

Protocolul nr.1 la Conven ie, în unele din cauzețacordându-se chiar i daune morale.ș

De asemenea, în această perioadă au fostrepublicate o serie de acte normative, precumLegea nr. 129/1998 privind înfiin area,țorganizarea i func ionarea Fondului Român deș țDezvoltare Socială22, O.G. nr.129/2000 privindformarea profesională a adul ilorț 23 i Legeașnr.489/2006 privind libertatea religioasă ișregimul general al cultelor24 (statul trebuie sărespecte op iunea cetă enilor care refuză acteleț țbiometrice).

În ceea ce prive te legisla ia electorală, aș țfost adoptată Ordonan a de urgen ă aț țGuvernului nr. 4/201425 privindopera ionalizarea Registrului electoral i pentruț șmodificarea Legii nr. 33/2007 privindorganizarea i desfă urarea alegerilor pentruș șParlamentul European, precum i unele măsurișpentru buna organizare i desfă urare aș șalegerilor pentru Parlamentul European din anul2014.Prin acest act normativ, Registrul electoraleste definit ca sistem informatic, se stabilescatribu iile primarilor de a opera în Registrulțelectoral, prin persoane desemnate, precum ișnecesitatea completării datelor cuprinse înRegistru cu numele i prenumele alegătorilor,șprecum i cu perioada de valabilitate a actelorșde identitate. De asemenea, se mai fixeazăsec iile de votare i asigurarea eviden eiț ș țacestora de către Autoritatea ElectoralăPermanentă (AEP) pentru toate proceseleelectorale cu scopul de a facilita opera iunile dețarondare a alegătorilor i accesul acestora laș

22 Republicată în M. Of., I, nr. 109 din data de 13 februarie 2014.23 Republicată în M. Of., I, nr.110 din data de 13 februarie2014.24 Republicată în M. Of., I, nr. 201 din data de 21 martie 2014.25 Publicată în M. Of., I, nr. 111 din data de 13 februarie 2014.


http://www.avp.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=77&Itemid=108&lang=ro



procesul de votare, listele electorale permanentevor fi generate din acest Registru, iar asigurareaadministrării bazelor de date i suportul tehnicșal func ionării Registrului revin Autorită iiț țElectorale Permanente. Textul ordonan ei vinețsă respecte i să se alinieze prevederile în ceeașce prive te reglementarea schimbului deșinforma ii privind persoanele eligibilețcomunitar dintre AEP i autorită ile cuș țresponsabilită i similare din celelalte statețmembre ale Uniunii Europene, precum i așconsecin elor juridice ale informa iilor primite,ț țpotrivit Directivei Consiliului 2013/1/UE. Deasemenea, ordonan a con ine o serie de măsuriț țtehnico-organizatorice în vederea evităriioricăror disfunc ionalită i în organizareaț țalegerilor pentru membrii din România înParlamentul European care au avut loc în anul2014.

Cu impact asupra drepturilor omului este ișOrdonan a de Urgen ă a Guvernului nr.ț ț48/2014, pentru modificarea i completareașLegii nr.35/1997 privind organizarea ișfunc ionarea institu iei Avocatul Poporului,ț țprecum i pentru modificarea i completareaș șunor acte normative26, prin care a fost creatDomeniul privind prevenirea torturii i a altorșpedepse ori tratamente cu cruzime, inumane saudegradante în locurile de deten ie. Acestațreprezintă „un nou domeniu alături de cele patruexistente în cadrul institu iei AvocatulțPoporului. Astfel, a fost adoptată, printre altele,o măsură de natură a ajuta statul român să eviteeventualele critici sau recomandări cuprinse înrapoartele Subcomitetului ONU pentruprevenirea torturii i a altor pedepse sauștratamente crude (SPT) i ale Comitetuluișeuropean pentru prevenirea torturii iștratamentelor sau pedepselor inumane saudegradante”27

Tot în anul 2014, proiectul E-VIZA28 – portalelectronic pentru facilitarea procesului deob inere a vizelor, cofinan at din Fondul Socialț țEuropean prin Programul Opera ionalțDezvoltarea Capacită ii Administrativeț2007-2013, a fost finalizat. Acesta a devenitfunc ional începând cu data de 17 aprilie 2014ți reprezintă o nouă platformă online careș

26 Publicată în M. Of., I, nr. 485 din data de 30 iunie 2014.27 Raportul de activitate pentru anul 2014 al institu ieițAvocatului Poporului, p. 8.28 http://evisa.mae.ro/ro_home.

permite solicitan ilor să î i întocmească onlineț șdosarul de aplicare, îmbunătă ind astfel sistemulțde procesare a cererilor de viză pentru România,diminuându-se astfel timpul de realizare adosarului de aplicare, cât i a timpului deșprocesare a vizelor, programarea electronică avizitei la ghi eu pentru depunerea documentelorșîn original.

În ceea ce prive te protec ia persoanelor cuș țdizabilită i i promovarea drepturilor, în 2014ț șau fost adoptate o serie de acte normative cuimpact în acest domeniu. Astfel, a fost adoptatăLegea nr. 55/2014 pentru completarea alin.(2) alart.96 din Legea nr.448/2006 privind protec iați promovarea drepturilor persoanelor cuș

handicap29, prin care se include în programelena ionale finan ate de Autoritatea Na ionalăț ț țpentru Persoanele cu Handicap, în scopulintegrării, incluziunii sociale i profesionale așpersoanelor adulte cu handicap i cre tereaș șcalită ii vie ii acestora, a programelor deț țdresare a câinilor ghizi pentru a asiguraasisten ă persoanelor cu handicap vizual. ț

De asemenea, în a fost adoptată Legeanr.67/2014 pentru modificarea i completareașart.59 din Legea nr.448/2006 privind protec iați promovarea drepturilor persoanelor cuș

handicap30. Modificarea prevederilor art. 59urmăre te ca persoanele cu handicap a cărorșafec iune a generat deficien e func ionaleț ț ți/sau structural anatomice într-un stadiuș

ireversibil, care nu pot urma programe derecuperare i pentru care Comisia de evaluare așstabilit un termen permanent al certificatului, săfie excluse de la obligativitatea evaluărilorperiodice stabilite de lege.

Amintim i de ș Hotărârea de Guvern nr.989/2014 privind actualizarea cuantumuluipresta iilor sociale prevăzute la art. 58 alin. (4)țdin Legea nr. 448/2006 privind protec ia iț șpromovarea drepturilor persoanelor cuhandicap. Actul normativ are în vedereactualizarea, începând cu 1 ianuarie 2015, anivelului presta iilor sociale prevăzute la art. 58țalin. (4) din Legea nr. 448/2006 privindprotec ia i promovarea drepturilor persoanelorț șcu handicap, republicată, cu modificările ișcompletările ulterioare.

Astfel, indemniza ia lunară va fi de 234 lei înțcazul persoanelor adulte cu handicap grav iș

29 Publicată în M. Of, I, nr. 325 din data de 5 mai 2014.30 Publicată în M. Of., I, nr.353 din data de 14 mai 2014.


193 lei în cazul celor cu handicap accentuat, iarbugetul personal complementar lunar de 106 lei,pentru adultul cu handicap grav, 79 lei, pentruadultul cu handicap accentuat i 39 lei, pentrușadultul cu handicap mediu.

Totodată, Consiliul Na ional pentruțCombaterea Discriminării (CNCD) a ini iatțproiectul „Formare în domeniulantidiscriminării, egalită ii de gen i alț șdrepturilor persoanelor cu dizabilită i”ț 31, princare se urmăre te consolidarea capacită ii deș țevaluare a modului în care principiileantidiscriminării, egalită ii de gen i drepturileț șpersoanelor cu dizabilită i se regăsesc pețparcursul diverselor etape aferente pregătirii,elaborării i implementării programelorșopera ionaleț 32.

Reamintim că din 2012 Institutul Românpentru Drepturile Omului este mecanismindependent de promovare, protejare ișmonitorizare a implementării Conven iei ONUțprivind Drepturile Persoanelor cu Dizabilită iț 33.Comisarul pentru Drepturile Omului alConsiliului Europei, cu prilejul vizitei sale înRomânia, a eviden iat activitatea IRDO înțdomeniu i importan a i rolul unei institu iiș ț ș țna ionale pentru drepturile omului.ț

În domeniul promovării i protec ieiș țegalită ii de anse a fost adoptată ț ș Hotărârea deGuvern nr. 1050/2014 pentru aprobareaStrategiei na ionale în domeniul egalită ii deț țanse între femei i bărba i pentru perioadaș ș ț

2014–2017 i a Planului general de ac iuni peș țperioada 2014–2017 pentru implementareaStrategiei34. Problematica egalită ii de gen i aț șnediscriminării reprezintă concepte esen ialețcare guvernează societatea în contextul actual,atât pe plan interna ional, cât i pe planț ș

31 http://www.cncd.org.ro/noutati/Comunicate-de-presa/Lansarea-proiectului-Formare-in-domeniul-antidiscriminarii-egalitatii-de-gen-si-al-drepturilor-persoanelor-cu-dizabilitati-212/32 În contextul necesită ii îndeplinirii condi ionalită ilorț ț țex-ante, în domeniul nediscriminării, egalită ii de gen iț șprotec iei persoanelor cu dizabilită i, pentru Fondurileț țEuropene Structurale i de Investi ii 2014-2020, conformș țRegulamentului (UE) Nr.1303/2013 al ParlamentuluiEuropean i al Consiliului din 17 decembrie 2013, prinșasigurarea îndeplinirii componentei de formare îndomeniul nediscriminării, egalită ii de gen i a drepturilorț șpersoanelor cu dizabilită i.ț33 Potrivit art. 33.2 din Conven ia ț ONU privind DrepturilePersoanelor cu Dizabilită i.ț34 Publicată în M. Of., I, nr. 890/2014.

comunitar, egalitatea de anse între femei iș șbărba i fiind un principiu fundamental alțdrepturilor omului, transpus atât la nivellegislativ, cât i la nivelul politicilor publice. ș

Experien a românească în domeniulțegalită ii de gen include deja o legisla ie bineț țstructurată, mecanisme institu ionale care punțîn aplicare acest principiu, o societate civilă încontinuă dezvoltare i un important segmentșacademic.

Strategia na ională în domeniul egalită ii deț țanse între femei i bărba i pentru perioadaș ș ț

2014 – 2017 identifică ac iuni în cinci domeniițprioritare – educa ia, pia a muncii, participareaț țechilibrată la decizie, abordarea integratoare degen i violen a de gen – iar pentru fiecareș țdomeniu prioritar sunt stabilite ac iunile cheiețdestinate stimulării progresului în domeniu.

Ac iunile cheie ale Strategiei se referă la: ț- combaterea stereotipurilor de gen din

sistemul de învă ământ, promovareațperspectivei de gen în procesul educa ional,țevaluarea nivelului de valorificare a perspectiveide gen în institu ii de învă ământ, a gradului deț țpercep ie al elevilor cu privire la egalitatea dețanse i tratament între femei i bărba i atât înș ș ș ț

mediul colar cât i în cel extra colar; ș ș ș- promovarea perspectivei de gen în rândul

angaja ilor din institu ii i autorită i publice cuț ț ș țatribu ii în elaborarea politicilor de ocupare,țmobilitate i migra ie a for ei de muncă,ș ț țcre terea gradului de con tientizare cu privire laș șaplicarea i respectarea prevederilor legale dinșdomeniul egalită ii de anse i tratament întreț ș șfemei i bărba i, cu privire la diferen a salarialăș ț țîntre femei i bărba i precum i cu privire laș ț școncilierea vie ii profesionale cu via a familialăț ți cea privată; ș

- încurajarea integrării pe pia a muncii ațfemeilor vulnerabile la fenomenul discriminării;

- realizarea de analize/studii privindparticiparea echilibrată a femeilor i așbărba ilor în procesul de decizie, economic,țpolitic, social i cultural; ș

- introducerea perspectivei de gen înpoliticile na ionale, prin implicarea activă ațComisiei Na ionale în domeniul Egalită ii deț ț

anse între Femei i Bărba i (CONES) înȘ ș țimplementarea i multiplicarea tuturorșactivită ilor din Strategie; ț

- combaterea fenomenului de violen ă dețgen;


http://www.cncd.org.ro/noutati/Comunicate-de-presa/

- combaterea fenomenului de hăr uire iț șhăr uire sexuală la locul de muncă.ț

Strategia na ională în domeniul egalită ii deț țanse între femei i bărba i pentru perioadaș ș ț

2014 - 2017 i Planul general de ac iuni pentruș țimplementarea acesteia î i propune sășpromoveze, la nivel na ional, valorile iț șprincipiile nediscriminării pe criteriul de sex,prin măsuri i ac iuni concrete pe diferite arii deș ținterven ie specifice.ț

De asemenea, Strategia na ională integreazățunele din domeniile prioritare egalită ii de gențpromovate la nivel European prin StrategiaComisiei Europene pentru egalitatea între femeii bărba i pentru perioada 2010 - 2015,ș ț

respectiv participarea femeilor pe pia a muncii,țremunera ie egală pentru aceea i muncă iț ș șprestarea unei munci echivalente, egalitate înluarea de decizii, demnitate, integritate ișîncetarea violen ei bazate pe gen.ț

Protejarea i promovarea drepturilor omuluișîn Uniunea Europeană i în România reprezintășobiective urmărite în reglementările legislativeinterne i europene, inclusiv pentru anul 2014,șavând în vedere că drepturile omului,democra ia i statul de drept sunt considerate aț șfi valori esen iale inclusiv pentru statele carețurmăresc aderarea la UE. Este evident căsitua ia drepturilor omului în România i în UEț șa înregistrat în ultimii ani o evolu ieț

remarcabilă, însă asigurarea respectării ișprotec iei efective a acestor drepturi este i va fiț șprovocare continuă, care implică angrenareatuturor factorilor decizionali la nivel intern ișeuropean.

România, în anul 2014, a continuatpromovarea i protejarea drepturilor omului,șurmărind acelea i linii directoare începute înșanii anteriori, iar promovarea strategiilorna ionale, a proiectelor na ionale iț ț șinter-statale, promovarea propriilor cetă eni i aț șmăsurilor antidiscriminare, a liberei circula ii iț șa accesului deplin pe pia a muncii în UE stau lațbaza edificării societă ii democratice române ti,ț șcu implicarea activă i permanentă așreprezentan ilor societă ii civile.ț ț

În concluzie, activitatea de promovare ișprotejare a drepturilor omului trebuie văzută caparte a unui proces continuu, în care to i factoriițresponsabili, începând cu puterea executivă ișcontinuând cu to i ceilal i factori, inclusivț ținstitu iile na ionale pentru drepturile omului,ț țîn primul rând Institutul Român pentruDrepturile Omului ce face parte din Re eauațEuropeană de Institu ii Na ionale pentruț țDrepturile Omului i este membru al Institutuluișde Drept European, organiza iilețneguvernamentale, sindicatele, cultele, dar ișcetă eanul, să participe i să asigure respectareaț șdrepturilor omului.


IV. JURISPRUDEN ĂȚ

HOTĂRÂREA CUR II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUIȚÎN CAUZA CRISTIAN BERARU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI*

Potrivit art. 6 din Conven ia Europeană ațDrepturilor Omului „orice persoană are dreptulla judecarea în mod echitabil, în mod public ișîntr-un termen rezonabil a cauzei sale, de către oinstan ă independentă i impar ială, instituită deț ș țlege, care va hotărî [...] asupra temeinicieioricărei acuza ii în materie penală îndreptatețîmpotriva sa”. În acest sens orice acuzat are, înspecial, dreptul să dispună de timpul i deșînlesnirile necesare pregătirii apărării sale, să seapere el însu i sau să fie asistat de un apărătorșales de el i, dacă nu dispune de mijloaceleșnecesare pentru a plăti un apărător, să poată fiasistat în mod gratuit de un avocat din oficiu,atunci când interesele justi iei o cer, precum iț șsă întrebe sau să solicite audierea martoriloracuzării i să ob ină citarea i audiereaș ț șmartorilor apărării în acelea i condi ii ca iș ț șmartorii acuzării.*

I. Sub aspect procedural vom re ine căț 1:

1. Domnul Sorin Schumel Beraru(reclamantul) cetă ean israelian, a sesizat Curteațla 12 noiembrie 2004, în temeiul art. 34 dinConven ia pentru apărarea drepturilor omului iț șa libertă ilor fundamentale (Conven ia). ț ț

II. În fapt se va re ine că versiunile furnizatețde către păr ile aflate în conflict judiciar nu auțcorespuns, astfel:

I. Circumstan ele cauzeiț2. Reclamantul s-a născut în 1949 i locuie teș ș

în Tel Aviv. A. Istoricul procesului penal 3. În 2001, Parchetul de pe lângă Curtea

Supremă de Justi ie a dispus începerea urmăririițpenale fa ă de reclamant în legătură cuțachizi ionarea societă ii comerciale române tiț ț șCICO, vândută la licita ie de statul român.țReclamantul era învinuit de săvâr irea unorșinfrac iuni financiare grave. ț

4. În mai 2001, pe numele reclamantului s-aemis un mandat interna ional de arestare. ț

* Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în țcauza Beraru împotriva România, C 40.107/04, din 18 martie 2014.1 Pentru simplificarea lecturii au fost numerotate doar aspectele relevante.

5. La 18 februarie 2002, procurorulresponsabil de caz (H.G.) i-a informat, în scris,pe superiorii ierarhici că i se oferise o mităconsiderabilă [1,5 milioane de dolari americani(USD) ] ca să revoce mandatul de arestare emispe numele reclamantului. Aceasta a adăugat căso ul său (H.D.) fusese contactat de ofi eri deț țpoli ie care se oferiseră să îi faciliteze acesteiațcontactul cu S.H. - persoana folosită dereclamant ca intermediar.

6. În consecin ă, Parchetul de pe lângă CurteațSupremă de Justi ie a autorizat supravegherea iț șînregistrarea convorbirilor telefonice dintrepersoanele implicate în darea de mită.

7. La 14 iunie 2002, doi dintre ofi erii dețpoli ie implica i în darea de mită, B.R. i U.I.,ț ț șs-au întâlnit cu so ul doamnei procuror, H.D., lațterasa unui restaurant din Bucure ti ca să îișofere partea cuvenită din mita avută în vedere.Ace tia au fost re inu i în momentul în care îiș ț țînmânau lui H.D. suma de 99.700 USD.

B. Procesul penal împotriva reclamantului înfa a instan ei de prim grad ț ț

8. În cauză, s-a dispus punerea în mi care așac iunii penale fa ă de reclamant, S.H. i treiț ț șofi eri de poli ie care au fost intermediari. ț ț

9. Prin Rechizitoriul din 11 iulie 2002,reclamantul a fost inculpat pentru dare de mită,faptă prevăzută la art. 255 alin. (1) din Codulpenal al României, coroborat cu art. 7 alin. (2)din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,descoperirea i sanc ionarea faptelor deș țcorup ie. Ceilal i patru coinculpa i, S.H., B.R.,ț ț țU.I. i B.S.L., au fost acuza i de complicitate laș ținfrac iunea de dare de mită. ț

1. Faptele în versiunea procurorului 10. Potrivit procurorului, reclamantul i-a

solicitat lui S.H. să îi rezolve problemelejuridice din România. În baza instruc iunilorțdate de reclamant, S.H. l-a contactat pe B.S.L.,un ofi er de poli ie din Bucure ti pe care îlț ț șcuno tea, i i-a cerut ajutorul pentru a luaș șlegătura cu H.G., procurorul desemnat săefectueze urmărirea penală în dosarulreclamantului. B.S.L. l-a ajutat pe S.H. să seîntâlnească cu al i doi ofi eri de poli ie, B.R. iț ț ț șU.I., despre care se spunea că sunt apropia i aiț


http://lege5.ro/Gratuit/gi3dkobu/legea-nr-78-2000-pentru-prevenirea-descoperirea-si-sanctionarea-faptelor-de-coruptie?pid=&d=2000-05-18

http://lege5.ro/Gratuit/heydinrt/codul-penal-din-1968?pid=135507839&d=1997-04-16#p-135507839



http://lege5.ro/Gratuit/g42timru/conventia-pentru-apararea-drepturilor-omului-si-a-libertatilor-fundamentale-din-04111950?pid=&d=1994-05-31


so ului doamnei procuror, H.D. ț11. S.H. i ofi erii de poli ie B.R. i U.I. auș ț ț ș

avut câteva întâlniri. Cei doi ofi eri l-auținformat pe S.H. că problemele juridice alereclamantului se puteau rezolva în schimbulunei sume de 2-3 milioane USD, care urma săfie împăr ită între mai multe persoane, inclusivțprocurorul H.G. Întrucât reclamantul nu aacceptat să plătească suma propusă, S.H. s-adeplasat la Tel Aviv împreună cu B.R. i U.I.șpentru a discuta chestiunea direct cureclamantul. În Tel Aviv s-a convenit asuprasumei de 1,5 milioane USD, dar nu i asuprașmodului în care urma să fie plătită aceasta.

12. La 19 martie 2002, U.I. i B.R. s-aușîntâlnit cu so ul doamnei procuror i i-auț școmunicat oferta reclamantului. Doamnaprocuror i so ul său au informat autorită ileș ț țcompetente că li s-a oferit mită.

13. La 10 iunie 2002, S.H. s-a deplasatîmpreună cu B.R. i U.I. la Anvers pentru a luașo parte din banii trimi i de reclamant din Israelșprintr-un intermediar. Ace tia s-au întors în datașde 14 iunie 2002. În seara aceleia i zile, B.R. iș șU.I. s-au întâlnit cu so ul doamnei procuror,țH.D., la terasa unui restaurant din Bucure ti cașsă îi dea banii. Ace tia au fost re inu i de cătreș ț țanchetatori, care fuseseră avertiza i de H.D.,țchiar în momentul în care îi înmânau 99.700USD.

2. Faptele în versiunea reclamantului 14. Versiunea reclamantului asupra faptelor

diferă de versiunea prezentată de procuror i lașcare au achiesat toate instan ele interne. ț

15. Reclamantul a afirmat că rela ia sa cuțS.H. era tensionată deoarece tia că S.H. făcuseșplângeri penale i dăduse declara iiș țincriminatoare la adresa sa în dosarul CICO.Mai mult, reclamantul ini iase o procedură dețevacuare împotriva lui S.H. deoarece acesta dinurmă nu mai plătise chiria pentru un apartamentînchiriat de la reclamant.

16. Reclamantul sus inea că S.H. îlțcontactase în Israel oferindu-se să îi rezolveproblemele juridice din România în schimbulunui salariu lunar de 2.000 USD, încetareaprocedurii de evacuare i plata tuturor datoriilorșsale. În acest sens, S.H. a men ionat legătura sațcu procurorul H.G. i cu poli i tii care erauș ț șapropia i ai doamnei procuror H.G. i ai so uluiț ș țacesteia. Reclamantul a afirmat că nu a acceptatoferta lui S.H. Din contră, acesta a sus inut că aț

continuat procedura de evacuare îndreptatăîmpotriva lui S.H., sesizând instan ele interne cuțo cerere de evacuare.

17. Mai mult, reclamantul a afirmat că nu îioferise lui H.G. nicio sumă de bani. Acestasus inea că poli i tii s-au întâlnit cu el în aprilieț ț ș2002, în Tel Aviv, la ini iativa lui S.H. i îiț șceruseră 1,5 milioane USD în schimbul anulăriimandatului interna ional de arestare. După ce ațrefuzat să plătească banii, reclamantul i-așcontactat avocatul, A.M., l-a informat despreofertă i i-a solicitat să informeze autorită ileș țromâne despre situa ie. În pofida dezacorduluițevident al reclamantului, S.H. s-a implicat încontinuare în problemele din România fără nicioaprobare.

18. Reclamantul a mai afirmat că nu elfurnizase cei 97.000 USD confisca i în timpulțflagrantului i că, după cum reie ea dinș șdeclara iile poli i tilor, banii fuseseră lua i dinț ț ș țapartamentul lui S.H.

3. Procesul penal 19. La 12 iulie 2002, dosarul cauzei a fost

înregistrat pe rolul Tribunalului MilitarBucure ti. ș

20. Probele prezentate de procuror au inclustranscrieri ale înregistrărilor convorbirilortelefonice dintre inculpa i, dintre care unele erauțîn română, iar altele în ebraică.

21. Avoca ii ale i ai reclamantului nu au avutț șacces la dosar cât timp acesta s-a aflat pe rolulTribunalului Militar Bucure ti. La 17 iulie 2002,șavoca ii reclamantului au depus o cerere pentruțîncuviin area fotocopierii documentelor aflate lațdosar. Ini ial, cererea a fost respinsă fără nicioțmotivare. Respingerea cererii a fost justificatăulterior prin lipsa echipamentului necesar i s-așsugerat ca avoca ii să ia noti e scrise de mână.ț țAvoca ii au semnalat că dosarul avea patru sutețde pagini i că era pus la dispozi ia publiculuiș țnumai pentru patru ore pe zi, în vreme ce pânăla edin a de judecată mai erau doar patru zileș țlucrătoare. Tribunalul Militar Bucure ti le-așacordat avoca ilor timp suplimentar pentruțconsultarea dosarului i posibilitatea de așfotocopia cel mult treizeci de pagini din dosar.

22. La 4 decembrie 2002, instan a militară ațhotărât că nu avea competen a să examinezețcauza. La 7 ianuarie 2003, Curtea Supremă deJusti ie a stabilit că respectiva cauză intra înțcompeten a Cur ii de Apel Bucure ti. ț ț ș

23. Procesul s-a desfă urat în lipsaș


reclamantului. Potrivit argumentelor avoca ilorțsăi, reclamantul avea cuno tin ă de proces, dar aș țpreferat să rămână în Israel din cauza stării salede sănătate. Prin urmare, în cursul procesului,acesta a fost reprezentat de avoca i ale i. ț ș

24. La 3 februarie 2003, avoca iițreclamantului au cerut fotocopiereadocumentelor aflate la dosar. Din nou auîntâmpinat dificultă i în acest sens i nu li s-aț șpermis să copieze anumite documente (deexemplu, transcrierile convorbirilor telefoniceinterceptate).

25. La 21 februarie 2003, avoca iițreclamantului au sus inut că acesta ar trebui sățbeneficieze de cauza de nepedepsire prevăzutăla art. 255 alin. (3) din Codul penal, în acela ișfel în care beneficiase i so ul doamnei procuror.ș țÎn acest sens, avoca ii au prezentat o declara ieț țscrisă dată în fa a unui notar public în data de 18țiulie 2002 de către un avocat din New York,A.M. Avoca ii au sus inut că declara ia fuseseț ț țtransmisă prin fax Ministerului AfacerilorExterne din România. Potrivit declara ieițrespective, A.M. i-a acordat reclamantuluiservicii juridice în legătură cu procesele dinRomânia. În aprilie 2002, reclamantul l-ainformat despre cei 2 poli i ti care s-au oferit săț șob ină anularea mandatului interna ional deț țarestare emis pe numele său în schimbul uneimite de 1,5 milioane USD. Avocatul a maideclarat că a comunicat informa ia autorită ilorț țromâne în data de 10 mai 2002, dar nu a primitniciun răspuns.

Instan a a trimis ministerului o scrisoare înțcare solicita să fie informată dacă declara iațfusese trimisă i ce măsuri s-au luat înșconsecin ă. Ministerul nu a confirmat primireațvreunui fax sau e-mail din partea avocatuluireclamantului.

26. La 21 i 26 februarie 2003, cei 4școinculpa i au dat declara ii verbale în fa aț ț ținstan ei. ț

27. La 5 i 12 martie 2003, completul formatșdintr-un judecător unic a audiat ase martori,șprintre care i procurorul H.G. i so ul acesteia. ș ș ț

28. La 11 martie 2003, unul dintre avoca iițreclamantului a formulat o cerere pentru aob ine o copie a înregistrărilor convorbirilorțtelefonice folosite ca probe la dosar.Reclamantul a afirmat că cererea sa fuseserespinsă i că, în pofida cererilor repetate pentrușascultarea înregistrărilor audio ale convorbirilor,

apărarea nu a avut nicio posibilitate să le asculteintegral.

29. În edin a din 11 martie 2003, atunci cândș ținstan a a ascultat casetele audio pe care erauțînregistrate convorbirile telefonice alereclamantului, interpretul de limbă ebraicădesemnat de instan ă a informat instan a căț țexistă discrepan e între con inutul transcrierilorț țdin dosar i înregistrările audio prezentate cașprobe de către procuror, insistând asupranecesită ii unui raport de expertiză tehnicățpentru clarificări. Instan a a dispus efectuareațunei expertize asupra con inutului iț șautenticită ii casetelor audio de către InstitutulțNa ional de Expertize Criminalistice (INEC), oținstitu ie publică aflată în subordineațMinisterului Justi iei. Taxele de expertizățcriminalistică au fost plătite de reclamant i unșexpert desemnat de acesta a primit încuviin areațde a participa la întocmirea raportului.

30. De câteva ori au fost acordate noitermene de judecată pe motiv că, printre altele,raportul de expertiză tehnică nu era finalizat.

31. Completul de judecată din cadrul Cur iițde apel a fost ini ial compus dintr-un singurțjudecător. Ca urmare a modificării Coduluiromân de procedură penală, intervenită în cursulsolu ionării cauzei, în compunerea instan ei aț țintrat un al doilea judecător pentru prima dată încadrul edin ei din 21 mai 2003. La acea dată,ș țcele mai multe dintre probe fuseseră dejaadministrate în fa a completului de judecatățformat dintr-un judecător unic. Probelerespective nu au fost readministrate.

32. În cadrul edin ei din 13 octombrie 2003,ș țcurtea de apel a luat act de faptul că inculpa iițau solicitat ca respectivele casete audio să fieascultate în instan ă pentru a se stabili dacățtranscrierile de la dosar corespundeau cuînregistrările, dacă înregistrările fuseserăefectuate în conformitate cu prevederile legalei dacă unele fragmente fuseseră scoase dinș

context. De asemenea, instan a na ională aț țconsiderat că, având în vedere faptul cădispusese realizarea unui raport de expertizătehnică privind casetele, acestea nu puteau fiascultate în instan ă până când nu erau analizate.ț

33. În cadrul edin ei din 24 noiembrie 2003,ș țpăr ile au dezbătut o adresă trimisă de INEC, înțcare institutul declara că nu avea exper ițcalifica i pentru identificarea persoanelor dupățvoce i vorbire. Avoca ii reclamantului i ceilal iș ț ș ț



inculpa i au insistat să se stabilească un nouțtermen de judecată, după efectuarea raportuluide expertiză.

34. În cadrul edin ei din 15 decembrie 2003,ș țpăr ile au fost informate că raportul de expertizățtehnică nu era finalizat. Avoca ii reclamantuluițau insistat asupra necesită ii ca raportul să fiețfinalizat dacă se dorea ca transcrierile să rămânăla dosar.

35. În cadrul edin ei din 22 decembrie 2003,ș țunul dintre avoca ii reclamantului a solicitatțadministrarea unor probe suplimentare. Doamnaavocat a precizat că ar trebui ob inute mai multeținforma ii despre provenien a banilor confisca iț ț țîn timpul flagrantului. Aceasta a mai solicitatluarea unei declara ii lui A.M., prin comisiețrogatorie, având în vedere declara ia acestuiațdată în fa a unui notar public american la datațde 18 iulie 2002. Declara ia men ionată fuseseț țprezentată instan ei la 21 februarie 2003.țInstan a a respins cererile respective motivândțcă probele noi nu sunt relevante.

36. În cadrul aceleia i edin e, curtea de apelș ș ța concluzionat că, având în vedere adresa dinpartea INEC i condi iile în care trebuiau să fieș țanalizate casetele, timpul necesar pentruanalizare i pozi ia inculpa ilor, era imposibilăș ț țîntocmirea raportului i a revocat dispozi iaș țpentru întocmirea lui.

37. La 8 ianuarie 2004, avoca ii ale i deț șreclamant au solicitat încuviin area instan eiț țpentru renun area la mandatul de reprezentare ațreclamantului, motivând că nu îi puteau asigurao apărare corespunzătoare. În acest sens,avoca ii au invocat faptul că la începutulțprocesului nu avuseseră cuno tin ă de con inutulș ț țrechizitoriului i de probele împotriva clientuluișlor, care nu le fuseseră comunicate. Cererile lorpentru a ob ine copii ale documentelor aflate lațdosar au fost respinse sistematic pe motiv că,din lipsa echipamentului necesar, numai treizecide pagini puteau fi fotocopiate (de i dosarulșavea câteva sute de pagini). Nu li s-a permis săob ină copii ale anumitor documente din dosar.țAvoca ii au mai afirmat că în data de 11 martieț2003 au formulat o cerere pentru a ob inețtranscrierea convorbirilor telefonice, care a fostrespinsă de instan ă prin Încheierea din 22țnoiembrie 2003. Referitor la raportul deexpertiză tehnică privind convorbirile telefoniceinterceptate, avoca ii au sus inut că, după ceț ținstan a dispusese efectuarea acestuia în data deț

11 aprilie 2002, la 15 decembrie 2003 instan a ațrevenit asupra deciziei de a ob ine aceastățprobă, pe care ace tia o considerau deșimportan ă covâr itoare, fără să prezinte oț șmotivare rezonabilă. Avoca ii au adăugat că,țde i prin Încheierea de edin ă din 19 martieș ș ț2003 se încuviin ase audierea reclamantului prințcomisie rogatorie, instan a a decis la 25țnoiembrie 2003 să renun e la acest mijloc dețprobă, motivând că apărarea nu luase măsurilenecesare pentru audierea reclamantului peaceastă cale.

38. La 21 ianuarie 2004, INEC a depus ladosar raportul de expertiză, în care aconcluzionat că respectivele casete audio nuerau originale i, prin urmare, în absen a unorș ținforma ii suplimentare, acestea puteau fi copii,țcompila ii realizate cu sau fără inten ia de aț țprezenta o înregistrare falsă, ori erau fabricate.De asemenea, INEC a afirmat că identificareapersoanelor după voce putea fi realizată numaipe baza înregistrărilor originale, folosind acela ișechipament precum acela folosit pentruînregistrare, pe care însă instan a nu l-a pus lațdispozi ie, în pofida cererilor repetate în acestțsens.

39. Prin Hotărârea pronun ată la 26 ianuarieț2004, Curtea de Apel Bucure ti l-a condamnatșpe reclamant la pedeapsa de 7 ani închisoarepentru săvâr irea infrac iunii de dare de mită. ș ț

40. După o amplă prezentare a rechizitoriuluiprocurorului, instan a a continuat cu propriulțra ionament. Instan a a prezentat faptele, a aț ț șcum au fost stabilite pe baza probelorrespective, în privin a cărora a re inut că seț țcoroborau cu versiunea procurorului asuprafaptelor.

41. În opinia cur ii de apel „chiar dacă sețpoate considera că toate celelalte probeprezentate au un oarecare grad de subiectivitate,transcrierile conversa iilor telefonice dintreținculpa i nu lasă loc pentru prea multe îndoielițîn ceea ce prive te activitatea i conduita lor,ș șmodul în care inten ionau să rezolve problema,țatitudinea lor fa ă de institu iile statului, precumț ți opiniile acestora cu privire la anumi i colegiș ț

(ofi eri de poli ie), procurori, judecători,ț țreprezentan i ai Serviciilor Secrete i chiar lideriț șai statului român”.

42. Curtea de apel a subliniat rolul decisivjucat de S.H. în darea de mită.:

C. Procesul penal în fa a Înaltei Cur i deț ț


Casa ie i Justi ie ț ș ț43. Reclamantul a declarat recurs împotriva

hotărârii pronun ate în primă instan ă sus inând,ț ț ținter alia, că nu a fost citat corespunzător laproces, compunerea completului de judecată înprimă instan ă s-a modificat în timpulțprocesului, pronun area hotărârii nu a fostțpublică i că nu s-au respectat normeleșprocedurale privind încuviin area probelor.țAcesta a mai declarat că existaseră nereguliprocedurale în legătură cu înregistrareaconvorbirilor telefonice i folosireaștranscrierilor acestora ca probe în cadrulprocesului. Astfel, acesta a argumentat cărespectivele convorbiri telefonice nu fuseserăprezentate integral în transcrieri, a a cumșprevedea Codul român de procedură penală, ișcă traducerea lor din ebraică în română nu s-arealizat cu acurate e. ț

44. Acesta mai sus inea că, în cazul său,țexistase o înscenare din partea poli iei.țReclamantul a afirmat că erau incorecteconstatările de fapt ale instan ei de prim grad iț șa insistat că nu oferise bani în schimbul uneisolu ionări favorabile a procedurii îndreptatețîmpotriva sa i nici nu a fost de acord ca S.H. sășîl plătească pe procurorul care coordonaurmărirea penală.

În această privin ă, reclamantul a afirmat cățniciuna dintre înregistrările convorbirilortelefonice dintre el i S.H. nu putea dovedi căși-a solicitat lui S.H. să îi rezolve problemelejuridice din România. Reclamantul fusesebombardat în mod repetat cu propuneri dinpartea lui S.H. i a poli i tilor, fiecare încercândș ț șsă ob ină avantaje financiare de la el. După cețso ul doamnei procuror a informat autorită ileț țromâne despre mita oferită, convorbiriletelefonice dintre reclamant i S.H. nu au maișfost înregistrate - de i respectivele convorbiri arșfi putut fi relevante în legătură cu concluziilestabilite în urma vizitei poli i tilor la Tel Aviv iț ș șcu aranjamentele pentru plata unei păr i dințsuma de 1,5 milioane USD.

45. Reclamantul a mai afirmat căprocesul-verbal de constatare a flagrantului eraincomplet, acesta necon inând nicio informa ieț țdespre provenien a banilor. ț

46. Prin Hotărârea definitivă din 14 mai2004, Înalta Curte de Casa ie i Justi ie a respinsț ș țrecursul. Aceasta a confirmat constatările defapt ale instan ei de prim grad i a concluzionatț ș

că respectiva instan ă a analizat în modțcorespunzător probele prezentate în fa a sa i căț șmodul în care a încadrat infrac iunile i a aplicatț șpedeapsa a fost corect. Instan a supremă i-aț șbazat hotărârea pe probele prezentate în primăinstan ă. Instan a a făcut în mod repetat referireț țla înregistrările convorbirilor telefonice dintrereclamant i S.H., re inând că reie ea clar dinș ț șînregistrările respective că reclamantul fuseseinformat de S.H. despre toate demersurileîntreprinse în legătură cu mita i îi dăduse luișS.H. instruc iuni despre cum să ac ioneze înț țnumele său. Hotărârea definitivă nu a inclusnicio motivare cu privire la legalitatea sauadmisibilitatea casetelor i a transcrierilorșacestora.

III. În continuare Curtea aminte te înșcuprinsul deciziei dispozi iile legale relevantețreferitoare la folosirea casetelor audio ca probeîntr-un proces penal, în vigoare la momentulfaptelor, precum i modificările ulterioare aleșlegisla ie. Precum art. 385ț 9 alin. 1 pct. 10 i ș art.38515din Codul de procedură penală, privindrecursul în cazul în care instan a de prim gradțnu s-a pronun at cu privire la unele probețadministrate ori asupra unor cereri esen ialețpentru păr i, de natură să garanteze drepturilețlor i să influen eze solu ia procesului. ș ț ț

IV. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1i § ș 3 lit. b), c) i d) din Conven ie, reclamantulș ț

s-a plâns de o serie de încălcări ale garan iilorțunui proces echitabil. În special, reclamantul s-aplâns că i-a fost încălcat dreptul de a fi judecatde o instan ă independentă i impar ială,ț ș țdeoarece la 5 luni de la începutul procesului înfa a Cur ii de Apel Bucure ti, completul ini ialț ț ș țformat dintr-un judecător unic a inclus încomponen a sa un al doilea judecător după ceținstan a examinase deja majoritatea probelor, iarțcel de-al doilea judecător a deliberat i a semnatșhotărârea fără să fi examinat personal probele.De asemenea, reclamantul s-a plâns căinstan ele interne nu i-au respectat obliga ia deț ș ța asigura accesul la toate probele i nu s-aușasigurat că avoca ii săi au acces corespunzătorțla dosar pentru a-i pregăti apărarea, precum i cășadministrarea probelor de către instan eleținterne nu s-a făcut cu respectarea principiuluicontradictorialită ii i că normele pentruț șadministrarea probelor au fost încălcate de către


http://lege5.ro/Gratuit/g42timru/conventia-pentru-apararea-drepturilor-omului-si-a-libertatilor-fundamentale-din-04111950?pid=142150904&d=1994-05-31#p-142150904



http://lege5.ro/Gratuit/heydinru/codul-de-procedura-penala-din-1968?pid=94517770&d=1997-04-30#p-94517770



instan ele interne. Acesta s-a mai plâns că a fostțcondamnat în baza, în principal, a transcrierilorunor casete audio despre care acesta pretindeacă nu ar fi trebuit să fie folosite ca probe ladosar.

A. Cu privire la admisibilitate 47. Guvernul a afirmat că reclamantul nu a

epuizat căile de atac interne în legătură cucapătul de cerere referitor la încălcareaprincipiului nemijlocirii de către instan eleținterne, deoarece nu a formulat acest capăt decerere în fa a instan ei de prim grad sau aț ținstan elor de recurs. ț

48. Reclamantul a contestat argumenteleGuvernului.

49. Curtea re ine că reclamantul a invocat înțrecursul său problema modificării în timpulprocesului a compunerii completului de judecatăîn primă instan ă. De i nu a invocat aceastăț șchestiune în fa a instan ei de prim grad,ț țreclamantul nu a renun at la dreptul său de a oținvoca ulterior. În consecin ă, Curtea respingețexcep ia ridicată de Guvern. De asemenea,țCurtea observă că acest capăt de cerere ișcelelalte capete de cerere formulate în temeiulart. 6 din Conven ie nu sunt în mod văditțnefondate în sensul art. 35 § 3 lit. a) dinConven ie i nu prezintă niciun alt motiv deț șinadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarateadmisibile.

B. Cu privire la fond 1. Argumentele păr ilor ța) Argumentele Guvernului 50. Guvernul a subliniat că modificarea

compunerii completului de judecată consta doarîn numirea unui al doilea judecător începând cuedin a din 21 mai 2003, primul judecătorș ț

rămânând acela i. Acesta a argumentat i căș șjudecătorul nou-numit avusese acces la dosarulcauzei i la înregistrările edin elor anterioare iș ș ț șcă avusese posibilitatea să cunoască declara iilețfiecărui inculpat i martor. Mai mult, instan a deș țprim grad a pronun at hotărârea la 26 ianuarieț2004, adică la 8 luni de la numirea acestuia.

51. Referitor la faptul că Tribunalul MilitarTeritorial Bucure ti le-a refuzat avoca ilorș țreclamantului accesul la dosar, Guvernul arecunoscut că avoca ii ale i ai reclamantuluiț șîntâmpinaseră anumite dificultă i la copiereațdocumentelor din dosarul cauzei. Cu toate

acestea, Guvernul a adăugat că avoca ii ale i aiț șreclamantului avuseseră acces nerestric ionat lațdosarul cauzei în timpul procesului desfă urat înșfa a Cur ii de Apel Bucure ti. Instan a le-aț ț ș țaprobat toate cererile referitoare la studierea saucopierea documentelor din dosar.

52. Guvernul a sus inut că reclamantul a avutțacces la probele aflate la dosar i ocazia de așcontesta înregistrările i utilizarea lor în cursulșprocedurii interne.

Guvernul a sus inut că înregistrările au fostțefectuate în conformitate cu legisla ia aplicabilă,țrespectiv art. 91 alin. (1) - (5) din Codul deprocedură penală. Acesta a mai afirmat cătranscrierile din dosar con ineau convorbirilețînregistrate în integralitate, iar faptul căînregistrările nu au fost ascultate în instan ă nu ațîmpiedicat utilizarea acestei probe.

Acesta a subliniat că înregistrareaconvorbirilor telefonice nu fusese singura probăexaminată de instan ele interne. Instan ele auț țascultat declara iile reclamantului, alețcoinculpa ilor i ale martorilor i au examinatț ș șdocumentele oficiale incluse în dosarul cauzei.Guvernul a arătat că faptul că instan ele internețnu au încuviin at audierea tuturor martorilorțreclamantului nu a încălcat dreptul la un procesechitabil în sensul în care se în elege acestțtermen în jurispruden a consacrată a Cur ii.ț țAcesta a mai subliniat că reclamantul nu s-aplâns instan ei de recurs de faptul că instan a deț țprim grad i-a respins cererea de a prezentaprobe privind provenien a banilor oferi i caț țmită.

b) Argumentele reclamantului 53. Referitor la modificarea compunerii

completului de judecată, reclamantul a declaratcă majoritatea declara iilor fuseseră făcute înțabsen a celui de-al doilea judecător, care, prințurmare, nu ar fi fost în măsură să stabileascăcredibilitatea lor în baza observa iei directe. ț

Acesta a mai sus inut că nu doar audiereațmartorilor i inculpa ilor avusese loc în absen aș ț țcelui de-al doilea judecător, ci i ascultarea înșinstan ă a convorbirilor telefonice înregistrate,țceea ce a constituit pilonul central al probelor pecare s-a bazat condamnarea sa. Acesta a adăugatcă respectivele declara ii reprezentaserățmijloace de probă importante, deoareceautenticitatea înregistrărilor nu putuse fi stabilităi a subliniat că instan a a respins, fără nicioș ț

motivare rezonabilă, ni te mijloace de probăș








suplimentare pe care apărarea dorise să leprezinte ulterior numirii celui de-al doileajudecător.

54. Referitor la accesul avoca ilor săi lațdosar, reclamantul a subliniat că instan eleținterne nu i-au respectat obliga ia de a asiguraș țaccesul la toate probele i nu s-au asigurat cășavoca ii săi au acces corespunzător la dosarțpentru a-i pregăti apărarea. Acesta a maisubliniat că, în vederea pregătirii apărării, eraesen ial ca avoca ii săi să aibă acces deplin iț ț șefectiv la toate documentele din dosarul cauzei,mai ales la transcrierile convorbirilor telefoniceînregistrate.

55. Reclamantul a sus inut că temeiulțprincipal al condamnării sale îl constituiserăconvorbirile telefonice înregistrate care, a așcum declarase INEC în expertiza din 22 ianuarie2004, nu erau autentice. Acesta a mai afirmat căîncercările sale de a contesta autenticitateaînregistrărilor i reproducerea lor incorectă înștranscrieri nu au fost luate în considerare decătre instan a de fond. Acesta s-a plâns că a fostțcondamnat în baza, în principal, a transcrierilorunor casete audio despre care pretindea că nu arfi trebuit să fie folosite ca probe la dosar.

2. Motivarea Cur ii ț56. Întrucât cerin ele prevăzute la ț art. 6 § 3

trebuie considerate a fi aspecte specifice aledreptului la un proces echitabil garantat prin art.6 § 1, Curtea va examina cererea în raport cucele două alineate coroborate (a se vedea,printre alte hotărâri, F.C.B. împotriva Italiei, 28august 1991, pct. 29, seria A nr. 208-B, ișKrombach împotriva Fran ei, nr. 29.731/96, pct.ț82, CEDO 2001-II). Astfel, Curtea va examina,pe rând, fiecare dintre diferitele motive care austat la baza prezentei cereri, pentru a stabili dacăprocesul, în ansamblu, a fost echitabil [a sevedea Al-Khawaja i Tahery împotrivașRegatului Unit (MC), nr. 26.766/05 iș22.228/06, pct. 143, CEDO 2011].

a) Compunerea completului de judecată înprimă instan ă ț

57. Curtea consideră că un aspect importantal unui proces penal echitabil este posibilitateape care o are inculpatul de a fi confruntat cumartorii în prezenta judecătorului care, în celedin urmă, se pronun ă asupra cauzei. Principiulțnemijlocirii este o garan ie importantă înțprocesul penal în cadrul căruia observa iilețfăcute de instan ă cu privire la comportamentulț

i credibilitatea unui martor pot avea consecin eș țimportante pentru inculpat. Prin urmare, omodificare adusă compunerii instan ei dețjudecată ulterior audierii unui martor importantar trebui să determine în mod normal o nouăaudiere a martorului respectiv [a se vedea P.K.împotriva Finlandei (dec.), nr. 37.442/97, 9 iulie2002].

58. În prezenta cauză, Curtea observă căjudecătorul unic îi audiase pe ceilal i coinculpa iț ți pe martori în februarie i în martie 2002.ș ș

După numirea celui de-al doilea judecător,coinculpa ii i martorii audia i anterior nu auț ș țfost audia i din nou. ț

59. Curtea acceptă faptul că, de i cel de-alșdoilea judecător a fost numit în mai 2003, la 5luni de la începerea procesului, primuljudecător, care a administrat singur majoritateaprobelor, a rămas acela i pe parcursulșprocesului. De asemenea, Curtea acceptă că celde-al doilea judecător a avut la dispozi iețprocesele-verbale întocmite în cadrul edin elorș țde judecată în care au fost audia i martorii iț școinculpa ii. Cu toate acestea, remarcând cățreclamantul a fost condamnat exclusiv pe bazaunor mărturii care nu au fost administrate directîn fa a celui de-al doilea judecător, Curteațconsideră că disponibilitatea stenogramelorrespective nu poate compensa neîndeplinireacerin ei nemijlocirii în cadrul procesului. ț

60. De asemenea, Curtea con tientizează cășexistă posibilitatea ca o instan ă superioară sauținstan a supremă să remedieze, în anumitețcircumstan e, deficien ele procedurii în primăț ținstan ă (a se vedea De Cubber împotrivațBelgiei, 26 octombrie 1984, pct. 33, seria A nr.86). În prezenta cauză, Curtea observă căinstan a de ultim grad de jurisdic ie nu numai căț ța men inut hotărârea instan ei de prim grad, ci,ț țîn plus, i-a bazat propria decizie pe probeleșprezentate în primă instan ă fără să le examinezețdirect.

61. Cu toate acestea, în opinia Cur ii,țîmprejurările legate de disputata modificare acompunerii completului de judecată din cadrulCur ii de Apel Bucure ti nu pare să fie de naturăț șsă îi pună la îndoială impar ialitatea. Pe de altățparte, modificarea respectivă trebuie examinatăîn raport cu posibilele consecin e asuprațcaracterului echitabil al procesului în ansamblu.

b) Accesul avoca ilor reclamantului lațdocumente i probe ș







62. Curtea subliniază că art. 6 § 3 lit. b) dinConven ie asigură oricărei persoane acuzate dețo infrac iune dreptul să dispună de timpul i deț șînlesnirile necesare pregătirii apărării sale. Maimult, „înlesnirile” care trebuie asigurate oricăruiacuzat includ posibilitatea de a fi informat,pentru pregătirea apărării sale, despre rezultatulcercetărilor efectuate pe parcursul procesului.

63. Curtea reaminte te că a constatat deja cășaccesul nerestric ionat la dosarul cauzei iț șfolosirea nerestric ionată a actelor dosarului,ținclusiv, după caz, posibilitatea de a ob ine copiițale documentelor relevante, constituie garan iițimportante ale procesului echitabil.Neasigurarea acestui tip de acces a reprezentat,în aprecierea Cur ii, unul dintre factorii care auțdeterminat constatarea încălcării principiuluiegalită ii armelor (a se vedea Matyjek împotrivațPoloniei, nr. 38.184/03, pct. 59 i 63, CEDOș2007-V, i Luboch împotriva Poloniei, nr.ș37.469/05, pct. 64 i 68, 15 ianuarie 2008). ș

64. În prezenta cauză, Curtea re ine cățavoca ii reclamantului nu au putut ob ine accesț țdirect la dosarul cauzei decât într-un stadiutârziu; ini ial, nu li s-a furnizat nicio copie ațrechizitoriului (a se vedea supra, pct. 24 i 40).șMai mult, ace tia nu au putut ob ine o copie aș țtranscrierilor interceptărilor telefonice sau ocopie a înregistrărilor convorbirilor telefoniceinterceptate folosite ca probe în dosar. În aceastăprivin ă, avoca ii reclamantului au adresatț ținstan elor interne numeroase cereri pentruțîncuviin area accesului la dosar. De asemenea,țCurtea re ine că lipsa accesului la dosar, care ațcauzat dificultă i pentru pregătirea apărării, ațfost tocmai motivul invocat de avoca iițreclamantului pentru a cere renun area lațmandatul de reprezentare a reclamantului.

c) Administrarea i aprecierea probelor ș65. Curtea reiterează că, în temeiul art. 19 din

Conven ie, are datoria de a asigura respectareațangajamentelor asumate de statele contractanteale Conven iei. În special, aceasta nu arețmisiunea de a examina erori de fapt sau de dreptprezumtiv comise de o instan ă na ională decâtț țîn cazul în care i în măsura în care este posibilșca acestea să fi încălcat drepturi i libertă iș țprotejate prin Conven ie. De i ț ș art. 6 dinConven ie garantează dreptul la un procesțechitabil, acesta nu prevede nicio normă privindadmisibilitatea probelor ca atare, aspect caretrebuie să fie reglementat în principal prin

legisla ia na ională [a se vedea Brualla Gómezț țde la Torre împotriva Spaniei, 19 decembrie1997, pct. 31, Culegere 1997-VIII, i GarcíașRuiz împotriva Spaniei (MC), nr. 30.544/96,pct. 28, CEDO 1999-I].

66. Prin urmare, Curtea nu are rolul de astabili, ca principiu, dacă anumite tipuri demijloace de probă - de exemplu, probe ob inutețnelegal - pot fi admisibile. Curtea a constatatdeja, în cadrul circumstan elor specifice ale uneițanumite cauze, că faptul că instan ele interne auțutilizat ca mijloc de probă exclusiv transcrieriale unor convorbiri telefonice ob inute nelegalțnu contravenea cerin elor de echitate consacratețla art. 6 din Conven ie (a se vedea, între altețhotărâri, Khan împotriva Regatului Unit, nr.35.394/97, pct. 34, CEDO 2000-V; P.G. i J.H.șîmpotriva Regatului Unit, nr. 44.787/98, pct. 76,CEDO 2001-IX).

67. Prin urmare, întrebarea la care trebuie săse răspundă este dacă procesul în ansamblu,inclusiv modul în care au fost ob inute probele,ța fost echitabil [a se vedea Al-Khawaja ișTahery împotriva Regatului Unit (MC), citatăanterior, pct. 144].

68. La stabilirea caracterului echitabil alprocesului în ansamblu trebuie să se ină seamațdacă s-a respectat dreptul la apărare. Trebuie săse examineze în special dacă reclamantului i s-aacordat posibilitatea de a contesta autenticitateaprobelor i de a se opune utilizării lor. În plus,ștrebuie să se ină seama de calitatea probelor,ținclusiv dacă circumstan ele în care au fostțob inute pun la îndoială fiabilitatea sauțexactitatea acestora [a se vedea Bykovîmpotriva Rusiei (MC), nr. 4.378/02, pct. 90, 10martie 2009].

69. În prezenta cauză, Curtea este con tientășcă utilizarea casetelor audio poate să ridice, înprimul rând, o problemă în temeiul art. 8 dinConven ie. Însă reclamantul nu a formulat oțastfel de cerere. Cu toate acestea, atunci când seefectuează o analiză în temeiul art. 6, trebuie săse ină seama de constatările Cur ii cu privire laț țaplicarea art. 8 prin raportare la dispozi iile dețdrept român relevante în materia interceptăriiconvorbirilor telefonice, în vigoare la momentulrespectiv, constatări redate în Hotărârea DumitruPopescu (nr. 2). Curtea a statuat că la momentulprocesului dreptul aplicabil nu oferea suficientegaran ii împotriva ingerin ei arbitrare în via aț ț țprivată a reclamantului (ibid, pct. 61). S-a











stabilit, între altele, că autoriza ia prealabilă deținterceptare a convorbirilor telefonice a fosteliberată de un procuror i nu de o instan ăș țindependentă i impar ială. ș ț

70. Curtea reiterează că probele nu auvaloare prestabilită în cadrul procedurii penale astatului pârât. Instan ele au libertatea de aținterpreta probele în contextul cauzei i înșlumina tuturor celorlalte mijloace de probăprezentate în fa a acestora (a se vedea DumitruțPopescu, citată anterior, pct. 110).

71. Curtea observă că înregistrările au jucatun rol important în seria de probe apreciate deinstan e. Astfel, la începutul procedurii, instan aț țde prim grad a considerat că era absolut necesarun raport de expertiză tehnică privindînregistrările i a dispus întocmirea unui astfelșde raport. Mai mult, instan a de prim grad i-aț șîntemeiat ra ionamentul pe transcrierilețînregistrărilor, concluzionând că acestea „nulasă loc de prea multe îndoieli” în ceea ceprive te vinovă ia inculpatului, admi ândș ț țtotodată că declara iile date de coinculpa i nuț țerau pe deplin fiabile, deoarece se putea„considera [...] că au o [...] doză desubiectivitate”.

72. În ciuda importan ei înregistrărilor înțaprecierea probelor, instan a de prim grad i-aț șschimbat pozi ia ini ială privind necesitateaț țîntocmirii unui raport de expertiză tehnicăpentru a se stabili autenticitatea înregistrărilor.La sfâr itul procesului, instan a a considerat căș țraportul era inutil i i-a revizuit decizia privindș șadministrarea acestei probe.

73. În plus, de i înainte de pronun areaș țhotărârii INEC a depus la dosar un raport deexpertiză tehnică în care se preciza că existauîndoieli cu privire la autenticitatea înregistrărilor(a se vedea pct. 41), instan a de prim grad s-ațbazat pe transcrieri, în loc să redeschidădezbaterile pentru a le permite păr ilor sățprezinte observa ii cu privire la raport. ț

74. Curtea subliniază că instan ele interne nuțnumai că i-au întemeiat hotărârile peșînregistrări cu o autenticitate contestată, dar nicinu au răspuns la argumentele reclamantuluiconform cărora nu i-au fost prezentatetranscrierile i, prin urmare, nu le cuno teaș școn inutul. ț

d) Concluzii 75. Curtea re ine că niciuna dintreț

neregularită ile constatate în faza de urmărireț

penală i cea de judecată în primă instan ă nu aș țfost remediată ulterior de către instan a dețrecurs. De i avea competen a să verifice toateș țaspectele cauzei atât în fapt, cât i în drept,șÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie nu a realizat oț ș țnouă apreciere a probelor disponibile i așargumentelor de fapt i de drept formulate deșpăr i. Atât Curtea de Apel Bucure ti, cât i Înaltaț ș șCurte de Casa ie i Justi ie nu au făcut decât săț ș țreitereze constatările procurorului i nu aușanalizat plângerile formulate în mod repetat decătre inculpa i în legătură cu neregularită ile dinț țcursul procesului.

76. Având în vedere constatările de mai sus,Curtea concluzionează că procesul în litigiu, înansamblu, nu a respectat cerin ele unui procesțechitabil.

77. În consecin ă, Curtea consideră că a fostțîncălcat art. 6 § 1 coroborat cu art. 6 § 3 lit. b),c) i ș d) din Conven ie. ț

. V. Cu privire la aplicarea art. 41 din

Conven ie țA. Prejudiciu 78. Reclamantul a solicitat 5.000 euro (EUR)

pentru prejudiciul moral. 79. Guvernul consideră că preten iaț

reclamantului este nefondată i nejustificată. ș80. Având în vedere toate circumstan eleț

prezentei cauze, Curtea admite că reclamantul asuferit un prejudiciu moral care nu poate ficompensat prin simpla constatare a uneiîncălcări. Pronun ându-se în echitate, Curteațacordă reclamantului suma de 4.000 EUR cutitlu de despăgubire pentru prejudiciul moral,plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu deimpozit pentru aceasta.

81. În plus, Curtea reiterează că, atunci cândo persoană, precum în cazul de fa ă, a fostțcondamnată în cadrul unei proceduri internecare nu a respectat cerin ele unui procesțechitabil, un nou proces sau redeschidereaprocedurii interne, la cererea persoaneiinteresate, reprezintă o modalitatecorespunzătoare de reparare a încălcării cauzate.

B. Cheltuieli de judecată 82. Reclamantul a solicitat, de asemenea,

10.000 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată.Suma reprezenta contravaloarea a 100 de ore deactivitate juridică efectuată de avoca ii săi la unțtarif de 100 EUR/oră. Reclamantul a maisolicitat 20.264 EUR pentru cheltuielile aferente










traducerilor. 83. Guvernul a contestat această preten ie. Înț

opinia acestuia, reclamantul nu a demonstratcaracterul rezonabil i necesar al cheltuielilor. ș

84. Conform jurispruden ei Cur ii, unț țreclamant are dreptul la rambursareacheltuielilor de judecată numai în măsura în cares-a stabilit caracterul real, necesar i rezonabil alșacestora. În prezenta cauză, inând seama dețdocumentele de care dispune i de criteriileșmen ionate anterior, Curtea consideră că estețrezonabil să acorde suma de 3.000 EUR pentrutoate cheltuielile.

C. Dobânzi moratorii 85. Curtea consideră necesar ca rata

dobânzilor moratorii să se întemeieze pe ratadobânzii facilită ii de împrumut marginalțpracticată de Banca Centrală Europeană,majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,În unanimitate,

CURTEA:

1. declară admisibile capetele de cererereferitoare la modificarea compuneriicompletului de judecată în primă instan ă,țaccesul avoca ilor reclamantului la dosar iț ș

probe, precum i folosirea înregistrărilorșconvorbirilor telefonice ale reclamantului caprobe i declară inadmisibile celelalte capete deșcerere;

2. hotără te că a fost încălcat ș art. 6 § 1coroborat cu art. 6 § 3 lit. b), c) i ș d) dinConven ie; ț

3. hotără te: șa) că statul pârât trebuie să plătească

reclamantului, în termen de 3 luni de la datarămânerii definitive a hotărârii, în conformitatecu art. 44 § 2 din Conven ie, următoarele sume,țcare trebuie convertite în moneda statului pârât,la rata de schimb aplicabilă la data plă ii: ț

i) 4.000 EUR (patru mii de euro) pentruprejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fidatorată cu titlu de impozit;

ii) 3.000 EUR (trei mii de euro) pentrucheltuielile de judecată, plus orice sumă cepoate fi datorată de reclamant cu titlu deimpozit;

b) că, de la expirarea termenului men ionat iț șpână la efectuarea plă ii, aceste sume trebuiețmajorate cu o dobândă simplă, la o rată egală curata dobânzii facilită ii de împrumut marginalțpracticată de Banca Centrală Europeană,aplicabilă pe parcursul acestei perioade ișmajorată cu trei puncte procentuale.











V. SEMNAL

ADMINISTRA IA PUBLICĂ ÎN SITUA II DE CRIZĂȚ Ț

Centrul de Drept Public i tiin eș Ș țAdministrative, din cadrul colii Na ionale deȘ țStudii Politice, a organizat, pe 24 octombrie2014, cea de a III-a conferin ă anuală cu temaț„Administra ia Publică în situa ii de criză”. Laț țrealizarea acestui eveniment i-au adusșcontribu ia Institutul de Drept Public i tiin eț ș Ș țAdministrative al României, SocietateaAcademica de tiin e Administrative iȘ ț șMinisterul Educa iei Na ionale, precum iț ț șInstitutul Român pentru Drepturile Omului.

Conferin a, la care s-au reunit peste 50 dețspeciali ti în drept public i tiin eș ș ș țadministrative, a apărut ini ial pe baza uneițplatforme de diseminare a rezultatelor cercetăriitiin ifice i de analiză a cadrului administrativș ț ș

existent i reprezintă, în prezent, un for deșdezbatere i reflec ie asupra unor chestiuniș țfundamentale ale normativită ii i practiciiț șguvernării.

În numele comitetului de organizare, încuvântul de deschidere dl. prof. univ. dr. EmilBălan a reliefat cadrul general al conferin ei i aț șeviden iat a teptările referitoare la răspunsurileț șla temele tratate. Dezbaterile din cadrulmanifestării au fost organizate în cadrul a două

sec iuni, prima referitoare la ț Starea de criză ișmanifestările sociale ale acesteia, iar cea de adoua la Modificările impuse cadrului normativi practicii administrative de starea de crizăș .

Temele analizate au avut în vedere aspecteprivind: starea de criză i manifestările socialeșale acesteia; adaptarea cadrului normativ i așpracticii administrative la starea de criză,situa iile de criză (excep ionale) – temei pentruț țmobilizarea specială a societă ii, reglementarețprimară delegată puterii executive,modificare/denun are unilaterală a conven iilor,ț țdin ra iuni de interes general i/sau restrângereaț șexerci iului unor drepturi i libertă i.ț ș ț

La lucrările conferin ei au participatțspeciali ti de prestigiu ai mediuluișuniversitar, profesori cercetători, magistra ițavoca i, înal i func ionari publici, care i-auț ț ț șadus contribu ia în analiza temelor propuse.țPrintre participan i s-au numărat i speciali tiț ș șai IRDO, respectiv dna. prof. univ. dr. IrinaMoroianu Zlătescu, dl. dr. Adrian Bulgaru,cercetător tiin ific i dl. Marius Mocanu,ș ț șcercetător tiin ific.ș ț

Teodor Lorenț

EXERCITAREA DREPTULUI LA NEDISCRIMINARE I EGALITATE DEȘANSE ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂȘ

Lucrările celei de a VIII-a Conferin ețInterna ionale a Nediscriminării i Egalită ii deț ș ț

anse – NEDES 2014, organizată în parteneriatȘde Universitatea Cre tină „Dimitrie Cantemir”șBucure ti, Consiliul Na ional pentruș țCombaterea Discriminării i Comisia pentrușDrepturile Omului, Culte i ProblemeleșMinorită ilor Na ionale a Camerei Deputa ilor iț ț ț șcu concursul Institutului Român pentruDrepturile Omului, în cadrul proiectului decercetare-dezvoltare „Modalită i de promovare ațprincipiilor nediscriminării i egalită ii de anseș ț șîn societatea actuală2, s-au desfă urat înșperioada 12-14 noiembrie 2014, la Bucure ti înș

sala Drepturilor Omului, Palatul Parlamentului.Organizat pentru prima dată în 2007, cu

ocazia Anului European al Egalită ii de anseț Șpentru to i, evenimentul s-a bucurat de un realținteres atât în rândurile speciali tilor înșdomeniul drepturilor omului, a deciden ilorțpolitici de la toate nivelurile, cât i printre elevi,șstuden i i masteranzi. Tema conferin ei dinț ș țacest an a fost „Exercitarea dreptului lanediscriminare i egalitate de anse în societateaș școntemporană”, programul fiind structurat petrei sec iuni: egalitatea de anse iț ș șnediscriminarea în justi ie, egalitatea de anse iț ș șnediscriminarea în învă ământ i pe pia aț ș ț


muncii, respectiv egalitatea de anse iș șnediscriminarea în politică.

Ca obiectiv principal, NEDES î i propune sășofere speciali tilor din domeniul drepturilorșomului posibilitatea de a se întâlni i, mai ales,șde a schimba păreri despre modul în careprincipiul nediscriminării i cel al egalită ii deș țanse sunt respectate în societatea româneascăși interna ională. Totodată, prin organizareaș ț

acestui eveniment se are în vedere: dezvoltareacapacită i de cunoa tere i în elegere aț ș ș țprincipiilor nediscriminării i egalită ii deș țanse atât între bărba i i femei, cât i întreș ț ș ș

diferitele categorii de persoane; dezvoltareacapacită ii de în elegere i aplicare a dreptuluiț ț șobiectiv la nediscriminare i egalitate de anse;ș șstimularea interesului pentru implicarea îneliminarea discriminărilor de orice fel;popularizarea principiului nediscriminării ișegalită ii de anse în toate mediile care ar puteaț șfi interesate de tematica nediscriminării ișegalită ii de anse; cre terea gradului deț ș școn tientizare a tinerilor i persoanelor adulteș șcu privire la necesitatea egalită ii de anse i aț ș șexercitării dreptului la nediscriminare;stimularea dezbaterilor, a schimburilor de ideii de bune practici privind discursurile iș ș

incitarea la crime atât la nivelul UE cât i lașnivelul statelor membre.

Dintre lucrările prezentate în cadrul acestei

manifestări putem enumera: „Discriminareamultiplă i combaterea sa”- prof. univ. dr. IrinașZlătescu, membru al Academiei Interna ionalețde Drept Comparat- Paris i Director alșInstitutului Român pentru Drepturile Omului;„Hăr uirea –teorie i jurispruden ă”- dr. Csabaț ș țFerenc Asztalos, Pre edintele ConsiliuluișNa ional pentru Combaterea Discriminării;ț„Equal opportunities to the right to education inthe Brazilian justice system: the role of theClass Action” - judecător drd. Helena CamposRefosco, São Paulo State Court of Justice,Brazil; „Violen a domestică i consecin ele eiț ș țasupra dezvoltării psihice a copiilor. Aspecte dinConven ia de la Istanbul ce ar putea garantațdreptul la o copilărie fericită”- deputat TamaraDorina Ciofu, vicepre edintă a Comisiei pentrușdrepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale, pre edintă a Subcomisieiț ț șpentru egalitate de tratament i nediscriminare;ș„Rolul femeilor în procesul de emancipare, alluptei împotriva discriminării i al promovăriișprincipiului egalită ii de anse” - lect. univ. dr.ț șMarcela Monica Stoica, Mihaela Scarlat, masterîn RIC; „Migra ia i reglementarea pie ei deț ș țmuncă în spa iul european” - deputat DorelțGheorghe Căprar, Comisia pentru AfaceriEuropene.

Olivia Florescu

NATIONAL LAW BETWEEN HARMONIZATION ANDEURO-COMPATIBILITY

În perioada 13-14 noiembrie 2014, s-audesfă urat la Târgu- Mure , lucrările Conferin eiș ș ținterna ionale cu tema „National law betweențharmonization and euro-compatibility”,organizată de Departamentul de Drept ișAdministra ie Publică din cadrul Facultă ii deț ț

tiin e Economice, Juridice i Administrative,Ș ț șUniversitatea „Petru Maior” din Tg Mure , înșparteneriat cu Institutul Român pentruDrepturile Omului, Asocia ia „Pro Iure” din TgțMure , Universitatea din Miskolc, Ungaria,șUniversitatea din Salento, Italia, Revista„Curentul Juridic”, Asocia ia Română de Dreptți Afaceri Europene i Baroul Mure . Laș ș ș

lucrările Conferin ei au participat atâtț

teoreticieni ai dreptului cât i practicieni,șprecum i speciali ti din România (Tg Mure ,ș ș șBucure ti, Cluj, Craiova, Constan a, Timi oara,ș ț șAlba-Iulia, Sibiu), Fran a (Versailles, Bayonn),țItalia (Roma, Lecce), Grecia (Atena), Irlanda(Dublin), Ungaria (Budapesta, Miskolc),Republica Moldova (Băl i), Bahrain i Turcia.ț ș

Conferin a interna ională a reprezentat unț țbun prilej de a analiza i de a face schimb deșinforma ii privind aspecte referitoare la evolu iaț ți tendin ele dreptului i ale administra ieiș ț ș ț

publice, la nivel na ional, european i chiarț șinterna ional. Un accent deosebit s-a pus pețraporturile dintre institu iile europene i celeț șna ionale în eforturile de armonizare i adaptareț ș


la schimbările din domeniu precum i peșnecesitatea unei reforme a sistemului de drept ișa celui administrativ.

Manifestarea i-a propus să vină înșîntâmpinarea tuturor celor care se confruntă cuschimbările legislative – animate de dorin a iț șnecesitatea de a reforma sau de a găsi răspunsuri-, dar i pentru cei care doresc să seșperfec ioneze în mod continuu i activ, înț șdomeniul juridic i al administra iei publice.ș țevenimentul a reprezentat, de asemenea, oocazie de a contribui la conturarea i propunereașunor solu ii sau politici privind organizarea iț șfunc ionarea sistemului de drept i a celuiț șadministrativ na ional i armonizarea acestora laț șnivelul spa iului european. Lucrările conferin eiț țs-au desfă urat în cadrul a trei sec iuniș țprincipale: drept public, drept privat ișadministra ie publică.ț

Într-un cadru divers i multicultural,ș

participan ii au putut să- i expună ideile iț ș șpunctele de vedere, să facă propuneri sauadresa întrebări cu privire la temeledezbătute.

Institutul Român pentru Drepturile Omului afost reprezentat de prof. univ. dr. Irina MoroianuZlătescu, director IRDO i Marius Mocanu,șcercetător tiin ific, care au prezentat rapoarteleș țrealizate în cadrul Institutului cu privire lamigra ie i drepturile azilan ilor i promovareaț ș ț și protec ia drepturilor persoanelor cuș ț

dizabilită i în România. ț Ideile i concluziile care s-au desprins laș

finalul conferin ei vor fi diseminate, prințintermediul participan ilor i nu numai, atât înț șrândul studen ilor, dar i al practicienilor,ț șprofesioni tilor, precum i tuturor celorș șinteresa i de problematicile abordate.ț

Mihaela Scarlat

CONFERIN A „DREPTUL I ADMINISTRAREA JUSTI IEI DINTR-OȚ Ș ȚPERSPECTIVĂ INTERDISCIPLINARĂ”

În perioada 21-22 noiembrie 2014, a fostorganizată prima conferin ă anuală cuțparticipare interna ională, intitulată „Dreptul iț șadministrarea justi iei dintr-o perspectivăținterdisciplinară” i organizată de coalaș ȘNa ională de Studii Politice i Administrativeț șBucure ti, Facultatea de Administra ie Publică,ș țDepartamentul de Drept „V.D.Zlătescu” înparteneriat cu Universitatea Sakarya, Facultateade tiin e Economice i Administrative, TurciaȘ ț și în colaborare cu Institutului Român pentruș

Drepturile Omului, Bucure ti. Departamentul deșDrept „V.D.Zlătescu” a fost constituit în formaactuală în anul 2011 i continuă activitateașdidactică i de cercetare a Catedrei de Drept,șînfiin ată odată cu apari ia structurii Facultă iiț ț țde Administra ie Publică la nivelul SNSPA.țDepartamentul de Drept î i propune să asigureșcalitatea i competivitatea programelor de studiișuniversitare de licen ă, masterat i doctorat înț știin e administrative în concordan ă cuș ț ț

standardele na ionale i interna ionale, săț ș țdezvolte direc ii de cercetare tiin ifică înț ș țspecializarea drept i tiin e administrative i săș ș ț șdisemineze rezultatele cercetărilor efectuate, în

vederea cre terii calită ii actului de guvernare.ș țLa eveniment au participat membri ai

comunită ii academice juridice din România,țparteneri ai Departamentului de Drept dincadrul Facultă ii de Administra ie Publicăț ț(FAP), cadre didactice din FAP, studen i,țabsolven i i angajatori din domeniulț șadministra iei publice.ț

Temele acoperite de conferintă au fost:hotărârile judecătore ti administrative, influen aș țdrepturilor omului asupra dreptului, migra ia iț șdreptul, globalizarea i dezvoltarea durabilă, noișfrontiere în justi ia penală i viitoareaț șconfigura ie administrativă i dreptul.ț ș

Dintre lucrările sus inute în cadrul conferin eiț țputem enumera: „Migration and law”, IrinaMoroianu Zlătescu, prof.univ. dr. FacultateaAdministra ie Publică, SNSPA; „ThețPreliminary Chamber – Management of Justiceand Human Rights Perspective”, Elena MihaelaFodor, prof. univ. Universitatea „DimitrieCantemir” Cluj-Napoca i Gabriela Aura Fodor,șjudecător practician, Curtea de Apel Cluj-Napoca; „Critical Accents onthe New Code ofCivil Procedure and the Protection of the


Fundamental Human Rights”, Monna Lisa BeluMagdo, prof.univ. dr., membru al Cur iițInterna ionale Comerciale i de Arbitraj alț șCamerei de Comer i Industrie a României;ț ș„The Right on Participation in Political andPublic Life of Persons with Disabilities”, AnnaMaria Neagoe, doctorand, FacultateaAdministra ie Publică, SNSPA; „DiscriminationțAgainst Persons with Disabilities in Romania”,Marius Mocanu cercetător tiin ific, membru alș țInstitutului de Drept European; „GeneralConsiderations Regarding the Right toEducation in International Law”, Mariana Du eș(Dumitru), Universitatea Ecologică dinBucure ti; „Migration, Asylum Law and HumanșRights”, Adrian Bulgaru, cercetător tiin ific,ș țmembru al Institutului de Drept European;„Property right – fundamental right”, VladOanea, doctorand, Facultatea de Administra iețPublică, SNSPA ; „Current Issues ConcerningEuropean Regulations on Asylum”, Ioan Zonga,doctorand, Inspectoratul Poli iei Cluj, membruțal Institutului de Drept European; „JudicialTaxes and the Right to Access a Court”, Gra ianțUrechiatu-Burian, doctorand, Facultatea de

Administra ie Publică, SNSPAț ; „Respect ofHuman Rights in the New Criminal Procedure –The Competence in Making and MaintainingPerspective Arrests”, Tudora cu Petru Marian,ș țUniversitatea Ecologică Bucure ti;ș„Decentralization of the Health System inRomania and Human Rights”, Mircea Ciocan,doctorand, Facultatea de Administra ie Publică,țSNSPA, „National Action Plans on Businessand Human Rights”, Alvera AlexandraCojocărescu, doctorand, Facultatea deAdministra ie Publică, SNSPA, SecretariatulțGeneral al Guvernului; „The Model ofMulticulturalism in European Union – Successor Failure?”, Marcela Stoica, lector dr.,Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Bucure ti,șconsilier parlamentar, Parlamentul României;„Multiple Discrimination in International andEuropean Law”, Petru Emanuel Zlătescu,membru Institutul de Drept European; „BriefConsiderations on the Right to AdequateHousing”, Sonia Stoica, doctorand, Facultateade Administra ie Publică, SNSPA.ț

Carmen Năstase

CAMPANIA DE CON TIENTIZARE PRIVINDȘCOMBATEREA VIOLEN EI ÎMPOTRIVA FEMEILORȚ

Scopul campaniei este să pună capătflagelului violen ei împotriva femeilor i fetelor.ț șÎn acest an, campania ini iată de SecretarulțGeneral ONU „Sa ne unim pentru a pune capătviolen ei împotriva femeilor” ne invită sățdevenim portocalii – culoarea aleasă decampanie pentru a simboliza un viitor mailuminos, fără violen ă. ț

Una dintre priorită ile de bază alețorganiza iei Na iunilor Unite este să pună capătț țviolen ei împotriva femeilor. În acest scop ONUța organizat o multitudine de campanii i ac iuniș țpentru combaterea acestui flagel global.Organiza ia UN Women (Femeile ONU)țcoordonează această campanie ini iată dețSecretarul General ONU, sprijinind o largămobilizare socială prin intermediul platformelorde socializare (facebook, twitter sub titlulSPUNE I NU – UNI I-VĂ). Ț Ț

Campania de con tientizare privindș

combaterea violen ei împotriva femeilor ațînceput pe 25 noiembrie cu ocazia zilei ONU decombatere a violentei împotriva femeilor si seva încheia pe 10 decembrie, ziua drepturiloromului.

Cu această ocazie mar i, 25 noiembrie 2014,țInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România (ANUROM) i Asocia ia Clubulș țde la Cheia „Victor Dan Zlătescu” a organizat omasă rotundă cu tema „NU violen ei împotrivațfemeilor”, la care au participat cercetători,exper i, cadre didactice, doctoranzi, membri aițorganiza iilor guvernamentale iț șneguvernamentale cu preocupări în domeniu.

Prin Rezolu ia 54/134 din 17 decembrie 1999țAdunarea Generală a Na iunilor Unite a decis cațziua de 25 noiembrie să fie declarată „ZiuaInterna ională pentru Eliminarea Violen eiț țasupra Femeilor”. Scopul acestei zile a fost de a


atrage aten ia asupra faptului că milioane dețfemei din toată lumea sunt supuse zilnic ladiverse forme de violen ă precum violul,țviolen a domestică, hăr uirea sexuală, căsătoriileț țfor ate sau alte forme de violen ă, i de aț ț șeviden ia faptul că amploarea i adevărataț șnatură a fenomenului sunt deseori ascunse.

Un raport al Agen iei pentru DrepturițFundamentale a Uniunii Europene (FRA), aratăcă la nivelul Uniunii Europene una din treifemei este supusă la cel pu in o formă dețviolen ă fizică sau sexuală după vârsta de 15țani. Violen a în familie reprezintă un fenomențgrav care afectează drepturile fundamentale aleomului la via ă, siguran ă, libertate, demnitate,ț țintegritate fizică i psihică i care impuneș șeforturi sus inute, pe termen lung, din parteațautorită ilor, în materie de prevenire iț șcombatere. Violen a împotriva femeii este oțrealitate i estimările ONU arată că abuzurileșasupra femeilor sunt în cre tere. Violen aș țîmpotriva femeilor continuă să fie o problemăimportantă în statele membre ale UE, afectânddrepturile fundamentale de bază ale femeilor,precum demnitatea, accesul la justi ie iț șegalitatea de anse între femei i bărba i.ș ș țEgalitatea între femei i bărba i este un principiuș ț

de bază al UE. Acesta este recunoscut întratatele UE i în Carta drepturilor fundamentaleșa Uniunii Europene.

În România, situa ia este la fel dețîngrijorătoare: una din femei a declarat că a fostabuzată fizic sau verbal de partenerul de via ă,țconform statisticilor. Pentru a răspundeobiectivului central, cel al egalită ii între femeiți bărba i la toate nivelurile, Guvernul Românieiș ț

a adoptat cea de a doua Strategie na ionalățpentru egalitatea de anse între femei i bărba iș ș țpentru perioada 2014-2017 i Planul său deșac iune. Prevenirea i combaterea violen eiț ș țîmpotriva femeilor, în general a violen ei înțfamilie, reprezintă, în România, o parteintegrantă a politicii de stat pentru protec iațfamiliei i de sănătate publică, constituind oșprioritate de interes na ional, inclusiv de ordințlegislativ.

Comunitatea interna ională i societateaț șcivilă au ajuns la concluzia că nu existăcircumstan e atenuante pentru violen aț țîmpotriva femeilor. Când are loc, aceasta este defiecare dată o încălcare a drepturilor lor, este unact criminal i este un lucru inacceptabil.ș

Marius Mocanu

ZIUA INTERNA IONALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂ IȚ Ț

Miercuri, 3 decembrie 2014, s-a desfă uratșmasa rotundă dedicată Zilei Interna ionale ațpersoanelor cu dizabilită i, organizată dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului(IRDO), cu concursul Catedrei UNESCO pentrudrepturile omului, democra ie, pace i toleran ăț ș ți Asocia iei pentru Na iunile Unite dinș ț ț

România (ANUROM).La eveniment au participat reprezentan i aiț

societă ii civile, ț cadre didactice universitare,cercetători, doctoranzi i masteranzi.ș

În cuvântul de deschidere, dna prof. univ. dr.Irina Moroianu Zlătescu, directorul IRDO, aprezentat istoricul i semnifica ia acestei zile,ș țreamintind de Rezolutia 47/3 a AdunăriiGenerale a ONU prin care, in anul 1992, pentruprima dată, 3 decembrie a fost proclamată ZiuaInternatională a Persoanelor cu Dizabilită i. ț

Aducând în discu ie evolu iaț ț

comportamentului persoanelor cu dizabilită i dețla unul bazat pe acceptare pasivă la afirmarea înmod activ a puterii i încrederii în propriile lorșabilită i de a duce o via ă independentă,ț țdirectorul IRDO a mai precizat „în această zi încare ne amintim de situa ia persoanelor cuțdizabilită i din întreaga lume, este important, înțprimul rând, să rezistăm tenta iei de a gândi înțtermeni de „noi” i „ei”; trebuie să ne reamintimșcă dizabilitatea este parte a condi iei umane:țfiecare dintre noi, suntem sau vom putea fiîntr-o stare de dizabilitate, la un grad sau altul,în cursul vie ii noastre. De asemenea, ZiuațInterna ională a Persoanelor cu Dizabilită iț țserve te, pentru a reaminti statelor membre careșau ratificat Conven ia Na iunilor Unite privindț țdrepturile persoanelor cu dizabilită i dețangajamentul lor de a schimba politicile ișpracticile pentru a garanta că toate persoanele cu


dizabilită i participă i sunt incluse în societateț șîn condi ii de egalitate cu ceilal i.ț ț

Pentru a marca aceasta zi, în anul 2014 a fostpropusă tema „Dezvoltarea Durabilă:Promisiunea Tehnologiei”, marcând astfelîncheierea, în anul 2015 a perioadei dedicate„Obiectivelor de Dezvoltarea ale Mileniului” ișlansarea noului cadru pentru Obiectivele deDezvoltare Durabilă”. Obiectivele temei actualeurmăresc valorificarea puterii tehologiei de apromova incluziunea i accesibilitatea pentru așrealiza participarea efectivă. deplină i înșcondi ii de egalitate a persoanelor cu dizabilită iț țîn societate i pentru a modela viitorulșdezvoltarii durabile pentru to i.ț

De-a lungul istoriei umane, evolu iațtehnologiei a afectat întotdeauna modul în careoamenii trăiesc. Astazi, tehnologia stă la bazaconstruc iei fiecărui domeniu al vie ii noastreț țcotidiene - de la locul de muncă la activită i dețrecreere, de la finan e la călătorii.ț

În plus, apari ia tehnologiilor informa ionaleț ți comunica ionale a crescut semnificativș ț

interac iunile dintre oameni i accesul laț șinforma ii.ț

Cu toate acestea, accesul la astfel detehnologii inovatoare poate fi o barieră careexclude multe persoane din societate.

Persoanele cu dizabilită i pot beneficia enormțde astfel de progrese, dar prea multe nu au accesla aceste instrumente esen iale, în special înțările în curs de dezvoltare, fie pentru căț

solu iile TIC nu sunt concepute într-un modțincluziv, fie pentru că dispozitivele de asisten ățde care unii au nevoie nu sunt disponibile sauaccesibile pentru ei.

Pentru un miliard de oameni care trăiesc cu odizabilitate, tehnologia i inova iile dinș țtehnologie pot fi o provocare pentru acces.

Cu toate acestea, adaptări simple la sistemetehnologice i instrumente de comunicareșaccesibile pot oferi o abunden ă de posibilită iț țpentru persoanele cu dizabilită i.ț

Prin tehnologii adaptive, asistive i incluzive,șpersoanele cu dizabilită i pot oferi din plințpoten ialul lor atât în comunită ile lor cât i laț ț șlocul de muncă. Angajatorii pot valorificatehnologia pentru a crea un mediu favorabilpentru persoanele cu dizabilită i de a găsi locurițde muncă productive i de a folosi completșabilită ile i capacită ile lor. ț ș ț

Tehnologia poate ajuta, de asemenea,

persoanele cu dizabilită i victime ale dezastrelorțnaturale prin asigurarea faptului că acesteaajung la informa iile critice. La fel de important,țtehnologia ne poate ajuta să includem nevoilespeciale ale persoanelor cu dizabilită i înțpregătirea i răspunsul în caz de dezastre.ș

O lume durabilă i incluzivă este una careșeste accesibilă tuturor persoanelor din societate.Prin urmare, Accesibilitatea ar trebuiconsiderată un bun public global, care serve teșinteresul nostru, al tuturor.

Conven ia privind drepturile persoanelor cuțdizabilită i, instrumentul cheie în eforturilețglobale spre integrarea perspectivei dizabilită iițîn dezvoltare, ac ionează pentru promovareațparticipării depline a persoanelor cu dizabilită ițîn societate, contribuind la dezvoltarea incluzivăpentru a realiza progrese în accesibilitate iștehnologie tuturor persoanelor cu dizabilită i.ț

Dezbaterea a continuat cu prezentarea decătre domnul Florin Saghi, vicepre edinteșANUROM a mesajului Secretarului GeneralONU, Ban Ki-moon, care, amintind depreocuparea comunită ii interna ionale pentru aț țelabora o ambi ioasă i inspirată agendă deț șdezvoltare post-2015, ce îi include pe to i,țîndeamnă la valorificarea puterii tehnologieipentru dezvoltarea tuturor i la asigurarea cășpoliticile, programele, ghidurile i tehnologiileșsecolului 21 sunt accesibile persoanelor cudizabilită i i sensibile la perspectivele iț ș șexperien ele lor, pentru un viitor mai bun,țechitabil i durabil pentru to i.ș ț

De asemenea, a fost prezentat si mesajulsubsecretarului general pentru afaceriecoonomice i sociale dl ș WU HONGBO caresalută tema aleasă în acest an considerând-ooportună, tiut fiind că se apropie încheiereașperioadei Obiectivelor de Dezvoltare aleMileniului în 2015 i lansarea unei agende deșdezvoltare post-2015, prilej cu care indeamnă laa asigura că beneficiile tehnologiei suntdisponibile i accesibile tuturor astfel încât să seșrealizeze drepturile omului i dezvoltarea pentrușpersoanele cu dizabilită i prin eliminareațbarierelor din calea accesului egal i participareașdeplină în societate i dezvoltare.ș

Doamna Monica Stanciu, membru încomitetul director al Federa iei Organiza iilorț țNeguvernamentale pentru Copii (FONPC) aprezentat documentul de pozi ie al FONPCțreferitor la rolul tehnologiei în incluziunea


colară i socială a copiilor i tinerilor cuș ș șdizabilită i.ț

A fost evidentiat astfel rolul esen ial pe care-lțreprezintă mijloacele tehnice compensatorii înfacilitarea incluziunii sociale, accesul latehnologia asistivă la vârste cât mai micireprezintă o garan ie pentru o mai bunățintegrare în comunitate i societate, ajutândșcopiii să depă ească barierele întâmpinate înșvia a de zi cu zi.ț

Dezbateri interesante au ridicat problemelepe care le întâmpină copiii i tinerii cușdizabilită i în procurarea si utilizareațmijloacelor tehnice compensatorii i aștehnologiei asistive i de acces: ș lipsainforma iilor accesibile despre oferta dețdispozitive compensatorii i despre modalitateașde procurare; lipsa resurselor financiare,birocra ie excesivă, lipsa instruirii pentruțfolosirea mijlocului compensatoriu, de exemplu,a fotoliului rulant, inlocuirea echipamentelorsau a dispozitivelor conform ritmului de cresteresi nu o data la cinci ani.

Aspecte deosebit de interesante au eviden iatțdiscu iile pe tema măsurilor ce trebuiețîntreprinse pentru asigurarea suficientă,diversificată i de calitate a mijloacelor tehniceșcompensatorii necesare: cercetări documentatedespre nevoile copiilor i tinerilor cușdizabilită i;ț colectarea de date i informa iiș țcorecte despre procurarea i modalită ile deș țutilizare a mijloacelor tehnice compensatorii i aș

echipamentelor asistive; introducere în uzulcurent a ultimelor inova ii în materie dețdispozitive inteligente; fonduri suplimentatepentru finan area producătorilor interni dețmijloace compensatorii pentru cre tereașcapacită ii de produc ie proprie; suplimentareaț țfondurilor pentru acordarea gratuită saucompensată a mijloacelor tehnicecompensatorii; eliminarea birocra iei;țdezvoltarea unei structuri de cercetare îndomeniu.

De asemenea, a fost adusă în discutatenecesitatea stabilirii modalită ilor prin carețpersoanele cu dizabilită i pot depune plângeri cuțprivire la respectarea drepturilor omului i așprevederilor legale existente.

În încheiere, dna prof. univ.dr. IrinaMoroianu Zlătescu a readus în discu iețConven ia ONU privind drepturile persoanelorțcu dizabilită i precizând că dimensiunilețacesteia i gama de probleme pe care o prezintășfac monitorizarea i ș punerea în aplicare aacesteia mai provocatoare decât cele mai multedocumente i pentru că presupun, pe lângășresurse financiare i angajament, creativitate iș școlaborare, precizând că IRDO este din 2012mecanism independent de promovare, protejarei monitorizare a implementării Conven ieiș ț

ONU privind Drepturile Persoanelor cuDizabilită i, potrivit art. 33.2 din Conven ieț ț .

Anna-Maria Neagoe

ZIUA INTERNA IONALĂ A DREPTURILOR OMULUIȚ

În acest an, Ziua interna ională a drepturilorțomului, la împlinirea a 66 de ani de la adoptareaDeclara iei Universale a Drepturilor Omului, ațavut drept temă „Drepturile omului-365 dezile”, pentru a sublinia faptul că în fiecare zi aanului drepturile omului trebuie să fierespectate, iar îndeplinirea acestui deziderat seface prin contribu ia tuturor organiza iilor iț ț șorganismelor cu atribu ii în domeniu inclusiv ațsocietă ii civile.ț

În Declara ie se regăsesc principiile de bazățale drepturilor omului: universalitatea,indivizibilitatea i interdependen a. Prinș țraportare la Declara ia Universală a Drepturilorț

Omului, con tientizăm faptul că promovarea iș șprotec ia drepturilor i libertă ilor fundamentaleț ș țreprezintă un proces în evolu ie, ce trebuie sățină pasul cu mersul societă ii, cu noileț ț

provocări ale istoriei, tiin ei i tehnologiei.ș ț șConsiderată de mul i ca un Cod universal alț

demnită ii umane, întrucât demnitatea este unțatribut inerent persoanei umane, în pofidatimpului scurs de la adoptarea sa, Declara iațcontinuă să rămână principalul reper înevaluarea progreselor pe calea drepturiloromului, dar i a neîmplinirilor i noilorș șprovocări.

Împlinirea la 10 Decembrie 2014 a 66 de ani


de la adoptarea Declara iei reprezintă o ocaziețspecială pentru asemenea evaluări, dar i o largășmobilizare nu doar a persoanelor cu activită ițspecifice în domeniu, ci a societă ii înțansamblul său, pentru ca drepturile omului sădevină o realitate pentru to i.ț

În acest context, Institutul Român pentruDrepturile Omului a organizat i a participat la oșserie de manifestări la nivel înalt, dedicate Zileidrepturilor omului. Astfel, pe data de 10decembrie, Comisia pentru drepturile omului,culte i problemele minorită ilor na ionale aș ț țCamerei Deputa ilor, Institutul Român pentruțDrepturile Omului în colaborare cu Subcomisiaparlamentară pentru monitorizarea executăriihotărârilor CEDO pronun ate împotrivațRomâniei i Asocia ia pentru Na iunile Uniteș ț țdin România au organizat conferin a cu temaț„Drepturile omului - 365 de zile”, consacratăZilei Interna ionale a Drepturilor Omului,țeveniment desfă urat în Sala „Mihai Viteazul” așCamerei Deputa ilor, Parlamentul României.ț

În deschidere, a fost prezentat mesajulPre edintelui Camerei Deputa ilor Dl. Valeriuș țZgonea, cuvântul de deschidere al deputatuluiNicolae Păun, Pre edintele Comisiei pentrușdrepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale, cel al deputaluluiț țBogdan Liviu Ciucă, pre edintele Comisieișjuridice, de disciplină i imunită i i al doamneiș ț șdeputat Tamara Dorina Ciofu, vicepre edintă așComisiei pentru drepturile omului, culte ișproblemele minorită ilor na ionale. Evenimentulț ța fost moderat de doamna prof. univ. dr. IrinaZlătescu Moroianu, directorul InstitutuluiRomân pentru Drepturile Omului. În continuare,Domnul Florin Saghi, ministru consilier,Ministerul Afacerilor Externe i vice-pre edinteș șANUROM a prezentat mesajul din acest an alSecretarului General ONU Ban Ki-moon cuprilejul Zilei Interna ionale a DrepturilorțOmului i mesajul Înaltului Comisar pentrușDrepturile Omului, Zeid Ra'ad All Husseineviden iind faptul că „drepturile omului suntțesen iale i indivizibile - 365 de zile pe an. Înț șfiecare zi este Ziua Drepturilor Omului: o zicare muncim pentru a ne asigura că to i oameniițpot fi egali, demni i liberi”.ș

Lucrările conferin ei s-au desfă urat înț șsesiuni plenare cu diferite tematici privinddrepturile omului la nivel regional, drepturileomului un sistem în evolu ie cu referire laț

drepturile civile i politice, economice, socialeși culturale dar i la dreptul la un mediu sănătos,ș ș

la dezvoltare durabilă i la pace, precum i noileș șdrepturi ale omului.

La principiile enun ate în cuprinsulțDeclara iei Universale a Drepturilor Omului, lațunicitatea acesteia privind recunoa terea,șaplicarea i promovarea respectării drepturilor iș șlibertă ilor con inute de acest document s-auț țreferit i prof.univ.dr. Cristian Dumitrescu,șvicepre edintele Senatului României, deputatulșDaniel Florea, pre edinte Subcomisia pentrușmonitorizarea executării hotărârilor CEDO,.senatoarea Cristiana –Irina Anghel, deputatulDorel Gheorghe Căprar, Comisia pentru afacerieuropene, Ionel Oprea, adjunct al AvocatuluiPoporului i prof.univ.dr. Gheorghe Iancu.ș

Domnul deputat Remus Cernea a eviden iatțimportan a cunoa terii i respectării drepturilorț ș șomului. Domnia sa s-a referit i la importan a iș ț șnecesitatea adoptării unei legi privind înfiin areațunui partid politic cu trei membri considerînd căacest lucru va permite o lărgire a libertă ii dețasociere i participare la via a publică a cât maiș țmultor cetă eni i la faptul că actualele condi iiț ș țde înregistrare a unui partid în România suntcele mai restrictive proceduri din UniuneaEuropeană ceea ce afectează grav drepturilepolitice i electorale ale cetă enilor. ș ț

Au mai luat cuvântul conf.univ.dr. MarcelaStoica, consilier parlamentar, dr. Cătălin Ciora,consilier Consiliul Legislativ, Ana MariaNeagoe, Ministerul Muncii, Familiei, Protec ieițSociale i Persoanelor Vârstnice, dr. MădălinașAntonescu, Institutul Diplomatic Român,conf.univ.dr. Mădălina Coco atu, SNSPA, prof.șuniv. dr. Aurel Mircea Ni ă, SNSPA, MirceațCiocan, SANITAS, Sonia Stoica, PaulaNicolescu, director în cadrul ANFP, GhigiuMatei, ONPHR, Sima Paulian, Asocia iațNa ională a Surzilor, Filip Ghiorghi, Asocia iaț țTotul pentru Tine, Marius Mocanu, PopescuAzota, Asocia ia Catharsis Bra ov, dr. Adrianț șBulgaru. În lucrările prezentate, precum i înșdezbaterile care au urmat au fost analizatediferite aspecte ale drepturilor fundamentale aleomului, conturându-se ideea că, din punct devedere legislativ, este nevoie de norme care săreglementeze, să garanteze, să recunoască i sășpermită realizarea acestor drepturi.

Doamna prof.univ.dr. Irina MoroianuZlătescu a amintit i faptul că ziua de 10ș


decembrie a acestui an, marchează simbolic ișfinalul Campaniei „Să ne unim pentru a punecapăt violen ei împotriva femeilor” ini iată deț țSecretarul general ONU. Campanie decon tientizare privind combaterea violen eiș țîmpotriva femeilor, desfă urată în perioada 25șnoiembrie – 10 decembrie 2014.

Tot pentru a marca acest eveniment,miercuri, 10 decembrie a avut loc la Ploie ti lașBiblioteca Jude eană „Nicolae Iorga” unțsimpozion organizat de Asocia ia Română dețDrept Umanitar – Filiala Prahova, dedicat Zileiinterna ionale a drepturilor omului, la care auțparticipat reprezentan i ai unor structurițguvernamentale i neguvernamentale, jude eneș ți locale, din administra ia publică, structurileș ț

de apărare i ordine publică, justi ie, cultură iș ț ședuca ie, comunicare, media .a.ț ș

În cadrul acestui eveniment a avut loc i oșlansare de carte „Drepturile omului – oproblemă mereu actuală”, precum i oșexpozi ie de carte cu tema „Să cunoa tem i săț ș șaplicăm prevederile dreptului interna ional alțdrepturilor omului” urmată de o vizită la„Muzeul Omului” din cadrul Muzeului Jude eanțde tiin ele Naturii, Prahova.Ș ț

De asemenea, în cadrul manifestărilordedicate Zilei de 10 decembrie se înscrie i ceașde-a V-a edi ie a simpozionului organizat cuțacest prilej i intitulat ș „Drepturile i libertă ileș țfundamentale ale omului" organizat deFunda ia „Adolescen a” în parteneriat cuț țInstitutul Român pentru Drepturile Omului,Inspectoratul colar al jude ului Prahova i CasaȘ ț șCorpului Didactic Prahova la care au participatcadre didactice, elevi, studen i, reprezentan i aiț țunor structuri guvernamentale ișneguvernamentale, jude ene i locale,ț șreprezentan i din cultură i educa ie, comunicareț ș țmedia.

Tot în spiritul evenimentelor dedicate Zileiinterna ionale a drepturilor omului, ț Asocia iațpentru Dialog Intercultural din Curtea de Argeșcu sprijinul Institutului Român pentru DrepturileOmului a organizat în Curtea de Arge iș șBucure ti o nouă edi ie a evenimentuluiș ț„Scrisoare către trecători”, campanie de

con tientizare i informare a popula iei privindș ș țdrepturile omului. - În pregătirea acesteicampanii i-au dat concursul Colegiul Na ionalș ț„Vlaicu Vodă” Curtea de Arge , i colegiiș șna ionale i licee din Bucure ti: Colegiulț ș șNa ional „Mihai Viteazul”, Colegiul Na ionalț ț„Ion Luca Caragiale”, Colegiul Na ional „OctavțOnicescu”, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”,Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, Liceulbulgar „Hristo Botev”, coala SuperioarăȘ„Nicolae Kretzulesu”, coala Generala „GeorgeȘCălinescu”. Elevi din aceste unită i dețînvă ământ, îndruma i de profesori, au pregătitț țscrisori emo ionante în care pledau pentruțrespectarea drepturilor omului, victorie ara iunii i demnită ii umane, fundament înț ș țrealizarea libertă ii, justi iei sociale iț ț șnon-discriminării. Scrisorile au fost înmânatetrecătorilor, elevii desfă urând astfel,șnon-formal, în stradă, o autentică lec ie dețeduca ie pentru drepturile omului.ț

În perioada 10-11 decembrie 2014, în cadrulmanifestărilor consacrate Zilei de 10 decembries-a desfă urat la Cheia dezbaterea cu temaș„Drepturile omului-365 de zile”, organizată deInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România (ANUROM) i Asocia ia Clubulș țde la Cheia „Victor Dan Zlătescu”. În cadruldezbaterilor s-a eviden iat că România cațmembru în Consiliul ONU al DrepturilorOmului i alte organisme interna ionale iș ț șregionale, s-au alăturat eforturilor comunită iiținterna ionale în vederea respectării drepturilorțomului în întreaga lume. De asemenea, s-asubliniat faptul că Ziua de 10 decembriereprezintă un moment în care trebuie săcon tientizăm faptul că drepturile i libertă ileș ș țfundamentale ale omului nu pot fi ignorate sauîncălcate. A avut loc i o expozi ie de carte undeș țau fost prezentate ultimele publica ii apărute subțegida IRDO. La manifestare au participatexper i, cadre universitare, cercetători, studen i,ț țreprezentan i ai unor organiza ii guvernamentaleț ți neguvernamentale cu preocupări în domeniu.ș

Olivia Florescu


CULTURA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUIDREPTUL LA FERICIRE

În perioada 11-13 decembrie 2014, s-adesfă urat a II-a edi ie a Conferin eiș ț ținterna ionale cu tema „Cultura Europeană ațDrepturilor Omului. Dreptul la fericire”,organizată de Universitatea Cre tină „DimitrieșCantemir” Bucure ti, în colaborare cu InstitutulșInterna ional pentru Drepturile Omului,țAcademia Română i Institutul Român pentrușDrepturile Omului.

Lucrările conferin ei s-au desfă urat atât înț șsesiune plenară, cât i în cadrul a trei sec iuniș țparalele dedicate: reperelor conceptuale aledreptului la fericire - abordare interdisciplinară,rolului i func iilor dreptului în formarea unorș țmodele de comportament social i dezvoltareșeconomică i bunăstare socială - rela ia dintreș țcalitatea vie ii i fericire. ț ș Obiectivele generaleale evenimentului au avut în vederefundamentarea teoretică i filozofică a dreptuluișla fericire, ca un drept de natura constitu ională;țcultura fericirii într-o lume inegală; egalitatea deanse; toleran a i solidaritate socială, precum iș ț ș ș

fericirea socială ca efect al solidarită ii umane;țstimularea interesului pentru implicarea înrespectarea drepturilor omului i a libertă ilorș țsale fundamentale, într-o societate dedicatărespectării demnită ii i personalită ii fiecăruiț ș țindivid. De asemenea, s-a urmărit atingereaunor aspecte privind dezvoltarea capacită ii dețîn elegere a raporturilor între stat i cetă ean - oț ș țcale pentru fundamentarea teoriei, potrivit

căreia omul se află în centrul aten iei statului iț șraportul între drepturi i libertă i publice iș ț șîndatoririle fundamentale ale cetă enilor. Totodată,țpromovarea documentelor interna ionale iț șregionale în materia drepturilor omului ișpromovarea dreptului la educa ie au fost urmărite.ț

Dintre lucrările sus inute în cadrul conferin eiț țputem aminti de: Rolul educa iei în domeniulțdrepturilor omului în transformarea dreptului lafericire dintr-un ideal în realitate”, prof. univ. dr.Irina Moroianu Zlătescu, „Migra ia i căutareaț șfericirii. Drepturile fundamentale dinperspectivă legislativă i aspecte privindșmigra ia în UE”, dr. Marcela Monica Stoica,țdoctorand Dorel Gheorghe Căprar, doctorandMircea Lupu; „Via a independentă pentruțpersoanele cu dizabilită i”, doctorand AnnațMaria Neagoe; „Accesul universal la servicipublice de calitate – mod de a reduceinegalită ile”, doctorand Sonia Andreea Stoica;ț„Educa ia pentru drepturile omului i aleț școpilului. Copiii au drepturi, to i au dreptul lațfericire”, dr. Adrian Bulgaru; „Fericirea ca ișconcept juridic i con inutul material alș țdreptului la fericire în sec. XXI: spre o extinderei îmbunătă ire a conceptului”, dr. Mădălinaș ț

Virginia Antonescu; „Capacitatea juridică apersoanelor cu dizabilită i”, cercetător t.ț șMarius Mocanu etc.

Gheorghe Pârvan

INAUGURAREA CICLULUI DE MANIFESTĂRI CONSACRATEÎMPLINIRII A 60 DE ANI DE LA ADERAREA ROMÂNIEI LA ONU

Vineri 14 decembrie, Institutul Român pentruDrepturile Omului a inaugurat ciclul demanifestări consacrate împlinirii, la 14decembrie 2015, a 60 de ani de la aderareaRomâniei la Organiza ia Na iunilor Unite.ț țEvenimentul a fost organizat în parteneriat cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț(ANUROM) i cu participarea unorșreprezentan i ai Ministerului Afacerilor Externeț(MAE)

În cadrul lucrărilor moderate de prof. univ.dr. Irina Moroianu Zlătescu, participan ii lațdezbatere, reprezentan i ai unor institu iiț țguvernamentale i neguvernamentale, aușeviden iat contextul interna ional existent înț țmomentul aderării României la forumulmondial, contribu ia ării noastre la elaborareaț ținstrumentelor ONU de promovare i protec ie aș țdrepturilor omului i în cadrul organismelor iș șmecanismelor ONU.


Totodată, s-a subliniat rolul pe care îl areorganiza ia în apărarea drepturilor omului.țAceasta ac ionează ca forum de apel i ca organț șde anchetă în baza instrumentelor ișmecanismelor interna ionale existente, dar i caț șdiplomat discret. Secretarul general, ÎnaltulComisar pentru Drepturile Omului, ConsiliulONU pentru Drepturile Omului, contribuie, prinrapoartele, recomandările i rezolu iile pe careș țle adoptă, la diminuarea violărilor drepturiloromului. Nu în ultimul rând s-a subliniat rolul totmai mare acordat institu iilor na ionale pentruț țdrepturile omului în sistemul ONU, mai ales odată cu cel de al doilea ciclu al Mecanismulinterna ional de evaluare periodică universalăț(UPR).

i-au adus contribu ia la realizarea acestuiȘ țeveniment Florin aghi, Ministru consilierȘMAE, dr. Catrinel Brumar, AgentulGuvernamental pentru Curtea Europeană aDrepturilor Omului, MAE, dr. Adrian Bulgaru,

cercetător tiin ific, Marius Mocanu, cercetătorș țtiin ific, Olivia Florescu, cercetător tiin ific,ș ț ș ț

dna. Mihaela Scarlat, cercetător tiin ific, dna.ș țAnna Neagoe, doctorand, FacultateaAdministra ie Publică, SNSPA, Mariana Du eț ș(Dumitru), Universitatea Ecologică dinBucure ti, Vlad Oanea, doctorand, Facultatea deșAdministra ie Publică, SNSPA, Ioan Zonga,țInspectoratul Poli iei Cluj, Gra ianț țUrechiatu-Burian, doctorand, Facultatea deAdministra ie Publică, SNSPA, Tudora cuț șPetru Marian, Universitatea EcologicățBucure ti, Mircea Ciocan, vicepre edinteș șSANITAS, Paula Ghi escu, ANFP, AlverațAlexandra Cojocărescu, Secretariatul General alGuvernului, Sonia Stoica, doctorand, Facultateade Administra ie Publică, SNSPA, Daniela Albu,țcercetător tiin ific, Carmen Năstase cercetătorș țtiin ific.ș ț

dr. Adrian Bulgaru

CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROEPENE:EVALUARE I RĂSPUNS LA NECESITĂ ILE DE FORMARE ALEȘ Ț

PRACTICIENILOR ÎN DREPT I ALE FUNC IONARILOR PUBLICI.Ș ȚROLUL ORGANISMELOR NA IONALE PENTRU DREPTURILE OMULUIȚ

ÎN DOMENIUL DREPTURILOR FUNDAMENTALE1

Morten Kjaerum Director al Agen iei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europeneț

Doamnelor i domnilor,ș 1

Vă mul umesc pentru această ocazie de a vățvorbi astăzi, aici, despre formare i despre CartașDrepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.Este o ini iativă foarte bună a Comisiei sățincludă acest subiect pe agenda europeană.

Înainte de a face recomandările pentru ca oastfel de formare să poată avea loc, a dori maișîntâi să vă prezint pe scurt motivele pentru careformarea în domeniul drepturilor omului esteatât de importantă. Carta Drepturilor

1 Din discursul dl. Morten Kjaerum, Director al Agen ieițpentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europeneprezentat în cadrul Conferin ei anuale privind CartațDrepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, organizatăde Comisia Europenă, Bruxelles, 17-18 decembrie 2014.

Fundamentale reprezintă o adevărată busolăpentru toate politicile UE. Dar, pentru a o utilizaîn scopul transpunerii acestor drepturi înrealitate, este necesară con tientizarea iș șdobândirea de noi cuno tin e, atât pentru titulariiș țacestor drepturi, precum i pentrușadministra iile publice, cei care trebuie să punățîn aplicare aceste drepturi.

Din nefericire trebuie să pornim adesea de laun nivel destul de scăzut. De exemplu, douătreimi din popula ia intervievată într-un sondajțEurobarometru, nu au auzit niciodată despreCartă, iar 60% dintre imigran i sau dintrețpersoanele apar inând minorită ilor etnice careț țau răspuns unui sondaj al Agen iei pentruțDrepturi Fundamentale a Uniunii Europene(FRA), fie nu au auzit, fie nu erau prea siguri că


ar cunoa te legisla ia antidiscriminare. Tocmaiș țde aceea există o puternică motiva ie pentru ațîmbunătă i con tientizarea în acest domeniu.ț ș

În ceea ce îi prive te pe cei care aușîndatorirea ca drepturile să fie aplicate, se poatespune că i ace tia au nevoie de formare. Ceaș șmai importantă din această categorie estepoli ia. Pentru a vă oferi doar un exemplu, unulțdintre sondajele noastre a descoperit că 65%dintre responden i care erau imigran i sauț țpersoane apar inând minorită ilor etnice nu auț țraportat poli iei diverse incidente rasiste sau oțserie de delicte motivate de ură. Acela i tablou îlșoferă i sondajul nostru în rândul lesbienelor,șhomosexualilor, bisexualilor i transsexualilorș(LGBT).

Tocmai de aceea FRA a elaborat pentrupoli ie, un manual de formare în domeniulțdrepturilor fundamentale. Acesta î i propune sășcontribuie la promovarea unei rela ii dețîncredere între poli ie i societate, prinț șintegrarea aspectelor privind drepturile omuluiîn activitatea de formare a poli iei. Manualulțoferă instrumente practice pentru ca toategrupurile vulnerabile să fie tratate în mod egal ișcorect de către poli ie.ț

A adar, este clar de ce trebuie să ac ionămș țpentru a transforma drepturile existente pehârtie, în drepturi concrete, ale vie ii reale.țÎntrebarea este: cum?

Exact aici întră în scenă organismele pentrudrepturile omului. Toate statele membre ale UEau unul sau mai multe organisme responsabilecu promovarea drepturilor fundamentale ișadesea de in mandatul de a analiza i a ascultaț șplângerile i suferin ele cetă enilor. Este posibilș ț țca mandatele acestor organisme să se limiteze laanumite aspecte ale drepturilor fundamentale,sau să includă i desfă urarea unei game deș șactivită i diferite. Dar toate acestea au în comunțrolul lor consultativ, precum i obiectivul de așinclude cursuri de formare i de consolidare așcapacită ilor.ț

Cu toate acestea, cercetările FRA arată cădoar jumătate din organismele na ionale pentruțdrepturile omului din UE oferă cursuri deformare privind Carta i legisla ia europeană, iarș țmai pu in de jumătate dintre aceste institu ii s-auț țocupat până în prezent cu con tientizareașopiniei publice privind drepturile fundamentaleîn UE. De asemenea, scopul cursurilor deformare a variat de la formarea exclusivă a

personalului până la tipuri de formare care s-auadresat unor mii de participan i. De exemplu,țInstitutul Român pentru Drepturile Omuluiorganizează anual un curs de vară de osăptămână care are în componen ă un modul cuțprivire la Cartă, iar la acest curs participăpracticieni, cercetători, precum i o varietate deșreprezentan i ai mediului academicț 2.

Organismele na ionale de drepturile omuluițsunt specializate în drepturi fundamentale.Tocmai de aceea expertiza lor ar trebui folosităîn mod sistematic în activită i de formare i deț ședucare care să se adreseze func ionarilorțpublici i publicului larg. Astfel de activită i nuș țtrebuie să se rezume doar la con tientizarea cușprivire la Cartă, ci i la con tientizarea unei maiș șbune în elegeri a întregii arhitecturi a drepturilorțfundamentale i a mecanismelor de redresareșexistente, la care poate apela orice persoană,acestea incluzând UE, Consiliul Europei sau lanivel interna ional.ț

În acest context, pentru a ajuta autorită ile sățpromoveze i să protejeze drepturileșfundamentale, FRA a publicat recent împreunăcu Comitetul Regiunilor, un ghid intitulat „Săfacem drepturile să devină reale: ghid pentruautorită ile locale i regionale”.ț ș

Publica ia face referire la lec iile învă ate peț ț țparcursul activită ii de zi cu zi i oferă exempleț șpractice selectate din instrumentarul FRApublicat sub titlul „Aderarea la drepturilefundamentale”.

Acest instrumentar a fost elaborat cu scopulde a reduce prăpastia dintre teorie i practică înșimplementarea drepturilor fundamentale princooperarea eficientă dintre func ionarii publicițapar inând tuturor nivelurilor guvernamentale,țde la cel local la cel interna ional, obiectivulțprincipal fiind integrarea drepturilorfundamentale în munca de zi cu zi în domeniulelaborării de politici, a oferirii unor servicii,precum i în domeniul practicilorșadministrative. Ce înseamnă acest lucru? Pescurt, a ne asigura că nu numai interesulinstitu ional este luat în considerare, ci i fiecareț șpersoană în parte.

Această abordare comună este deosebit deimportantă, deoarece Uniunea Europeană esteun sistem de guvernare pe mai multe niveluri.Tocmai de aceea, ca urmare a adoptării Cartei,

2 Universitatea Interna ională a Drepturilor Omului – țCheia.


este atât de important angajamentul membrilorComitetului Regiunilor „de a asigura o maximăprotec ie a drepturilor fundamentale la toatețnivelurile de guvernare”.

Un rol deosebit de important revinemunicipalită ilor i regiunilor. Ele se află celț șmai mult în prima linie a livrării de serviciipentru cetă eni, ocupându-se cu problemele iț șpreocupările oamenilor - începând de lacolarizarea la o vârstă fragedă i terminând cuș ș

îngrijirea de care au nevoie bătrânii. Deexemplu, în rapoartele i sondajele noastre,șdocumentăm aspecte ale discriminării romilor însistemul educa ional.ț

Formarea trebuie să aibă loc acolo undenecesită ile specifice sunt cel mai binețcunoscute i au legătură cu profesiile care aușnevoie de aceasta. Să luăm de exemplu cazulpersonalului paznicilor din sănătate. Una dincinci persoane din categoria LGBT se plânge demanifestarea unei curiozită i deplasate, sau dețtratamentul neadecvat din partea acesteicategorii de personal medical.

Dar paznicii de frontieră? Asculta i doarțaceastă mărturie a unei femei din Bangladesh,solicitantă de azil, care a fost intervievată de noipe un aeroport european:

„Mă aflam la centrul de depunere a cereriide azil de 10 zile i acolo nu s-a întâmplatșnimic. Dar apoi am fost adusă aici. A trebuit sămă dezbrac complet. Nu aveam nimic asupramea. Pe urmă mi s-a spus în repetate rânduri sămă a ez i să mă ridic în picioare, […] i euș ș Șsunt om. De ce mi-au făcut a a ceva? Este oșfoarte mare umilin ă. Simt că încă îmi vâjâiețcapul.”

Educa ia i formarea în domeniul Carteiț ștrebuie să adopte o abordare integrată, cureferire la drepturile omului în termeni maigenerali i să explice cum se rela ioneazăș țacestea la alte instrumente de bază aledrepturilor omului la nivel na ional, european iț șinterna ional. Cursurile de formare cu privire lațCartă nu trebuie să reprezinte un scop în sine ișnu trebuie să contribuie la o no iunețeurocentristă a drepturilor fundamentale. Oastfel de formare nu trebuie să se limiteze doarla întrebarea importantă, dar tehnică dacă seaplică Carta ca un text juridic. O formare desubstan ă privind Carta ar trebui să explice ce sețpoate întâmpla în cazuri concrete, cândprincipiile acesteia nu se aplică, dar limitările

generale ale legisla iei UE i ale Cartei înț șspecial, nu trebuie folosite drept scuză de a nuac iona pentru con tientizarea i luarea înț ș șconsiderare a drepturilor fundamentale dincolode scopul legisla iei europene.ț

Mai mult decât atât, experien a noastră dințcooperarea cu păr ile implicate la nivel na ionalț țconfirmă ceea ce este evident. Formarea înlimba ării respective are un impact mult maițmare. De asemenea, ar fi mult mai practic să neaxăm mai degrabă pe implementare decât peteorie. În mod ideal formarea ar trebui săimplice persoane care doresc să aducă exempledin lumea reală. Astfel, cursurile de formareavând ca temă azilul ar trebui să fie predate deorganiza ii care lucrează în domeniul azilului,țcele privind persoanele cu dizabilită i să implicețorganiza ii pentru persoanele cu dizabilită i, iț ț șa a mai departe.ș

De asemenea, nu trebuie să uităm deimportan a formării formatorilor. Aplicarea iț șimplementarea Cartei i a drepturilorșfundamentale într-un sens mai larg sunt extremde complexe i se schimbă de-a lungul timpului.șEste foarte important ca formatorii să fie lacurent cu cele mai noi evolu ii i săț șîmpărtă ească din experien a i practica lor înș ț șbeneficiul tuturor.

Trebuie să luăm în considerare i alternativașde a gândi în afara tiparelor. Formarea nutrebuie să însemne întotdeauna predarea într-osală de clasă i nici neapărat cursuri on-line. Oșalternativă viabilă ar putea fi i instruirea prinșintermediul centrelor sau re elelor de expertizățde specialitate pentru a dota practicienii cuabilitatea de a gestiona drepturile omului încontextul provocărilor de zi cu zi. Totodată,pregătirea în domeniul drepturilor omului, fără afi neapărat de sine stătătoare, ar putea fi inclusăi în alte cursuri de formare. O astfel deș

abordare ar putea crea ocazia pentru a ajunge laun public interesat mai larg, la persoane care nus-au obi nuit în munca lor să privească dinșunghiul drepturilor fundamentale i care acumșar putea deveni mult mai con tiente deșimportan a acestora. În aceste sens colaborareațAgen iei pentru Drepturi Fundamentale cuțFrontex3 cu privire la inserarea drepturilorfundamentale în formarea poli i tilor deț ș

3 Agen ia Europeană pentru Gestionarea CooperăriițOperative la Frontierele Externe ale statelor membre aleUniunii Europene.


frontieră este un astfel de exemplu.Munca de teren a FRA la grani ele maritime,ț

terestre i aeriene, contribuie în cadrul cursurilorșde formare cu cuno tin e detaliate cu privire laș țproblemele reale de respectare a drepturilorfundamentale cu care s-ar putea confrunta, ceeace conferă o valoare i o relevan ă în plusș țacestui tip de formare.

Dar munca depusă de FRA pentru o maimare con tientizare cu privire la CartașDrepturilor Fundamentale nu se limitează doarla atât.

Profesioni tii din domeniul juridic potșbeneficia de manuale având ca temă legileazilului, protejarea datelor, nediscriminarea, iarîn curând i drepturile copilului, toate acesteașavând legătură directă cu Carta i cu drepturileșCartei.

To i cei care caută un sprijin în rezolvareațunor probleme din sfera drepturilorfundamentale, vor putea curând consultainstrumentul nostru pilot de informare on-line,Clarity4. Luând drepturile Cartei ca pe un punctde plecare, putem identifica care sunt aceleorganisme na ionale sau non juridice pe care lețputem ajuta. Proiectul pilot Clarity se va integracurând în portalul EU's e-Justice.

De asemenea, poate fi accesatăChartpedia, instrumentul nostru on-line iș

4 Proiect realizat de FRA în parteneriat cu 12 institu iițna ionale de drepturile omului din state membre alețUniunii Europene (Austria, Cipru, Finlanda, Fran a,țUngaria, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Irlanda,Spania i România). Acesta î i propune să creeze unș șinstrument on-line pentru identificarea u oară a celor maișpotrivite organisme non-judiciare cu atribu ii în domeniulțdrepturilor omului pentru o anumită categorie de drepturifundamentale. Instrumentul online va acoperi diferitedomenii privind drepturile omului, inclusiv cel privinddiscriminarea. Totodată, crearea acestui instrumentvizează i oferirea de informa ii asupra modului în care iș ț șunde trebuie depusă o peti ie sau de unde pot primițasisten ă persoanele vătămate.ț

aplica ia noastră mobilă EU CharterApp, pentruța afla mai multe detalii despre Cartă i despreșcum aceasta este strâns legată de legisla iațna ională i europeană, precum i deț ș șjurispruden a UE. ț

În general, rapoartele noastre, cu nivelullor ridicat de documentare i cu aten ia acordatăș țdetaliilor, stimulează formarea.

În concluzie, dacă dorim să sporimcon tientizarea cu privire la Cartă i laș șdrepturile conferite de aceasta, este vital săapelăm la expertiza i cuno tin ele institu iilorș ș ț țna ionale pentru drepturile omului i laț șorganismele de promovare a egalită ii. Estețabsolut necesar ca formarea să se adresezeautorită ilor publice i unui mare număr deț șfunc ionari publici, care interac ionează cuț țpublicul zi de zi în coli, în spitale, precum i înș șadministra ie. De asemenea este extrem dețimportant să creăm pun i la toate nivelurile,țeuropean, na ional, regional i local pentru aț șpromova mai bine drepturile tuturor oamenilorde pe teritoriul UE.

Există un proverb despre învă ătură carețspune „carte pu ină – pericol mare”. Cu toatețacestea a spune că în cazul nostru a nu învă aș țdeloc este un lucru i mai rău.ș

Vă mul umesc.ț


DIN ACTIVITATEA AGEN IEI PENTRU DREPTURI FUNDAMENTALE AȚUNIUNII EUROPENE (FRA)

Îndrumarul Agen iei pentru DrepturițFundamentale, cu titlul „Aderarea la drepturilefundamentale” a fost prezentat pe 1 octombriea.c., în cadrul unui seminar care a avut loc laValletta, Malta. La seminar au participatreprezentan i ai FRA, numeroase oficialită iț țguvernamentale, precum i Comisia Na ionalăș țpentru Promovarea Egalită ii, reprezentan i aiț țdiverselor ministere i ai Comisiei Na ionaleș țpentru Persoanele cu Dizabilită i. De asemenea,țpe 20 octombrie, FRA a prezentat aceastăpublica ie i în cadrul unui seminar care a avutț șloc la Helsinki, în Finlanda.

În perioada 2-3 octombrie, a avut loc laBruxelles Conferin a Interna ională la nivelț țînalt, cu tema „Incluziunea popula iei roma lațfa a locului”, organizată de către ComisiațEuropeană i de Consiliul Europei. Aceastășconferin ă i-a propus să le ofere primarilor, darț și reprezentan ilor comunită ii rome, oș ț ț

platformă de discu ie cu privire la progresulțînregistrat i lec iile învă ate până în prezent.ș ț țPrin programul cu acronimul ROMACT, ini iatțde Comisia Europeană împreună cu ConsiliulEuropei, se dore te promovarea incluziuniișsociale a comunită ii roma la nivel local iț șregional, fiind deja implementat în 40 demunicipalită i din Bulgaria, România, Ungaria,țSlovacia i Italia încă din 2013. La acestșeveniment au participat mai mult de 400 dereprezentan i ai autorită ilor publice locale dinț ț30 de ări, precum i reprezentan i ai institu iilorț ș ț țna ionale i europene.ț ș

Exper i ai Agen iei pentru Drepturiț țFundamentale au prezentat pe 3 octombrie a.c.,la Bruxelles studiile i cercetările realizate înșdomeniul drepturilor copilului, în cadrulGrupului de lucru al Consiliului Europei peprobleme de drepturi fundamentale, drepturicetă ene ti i dreptul la mi carea liberă aț ș ș șpersoanelor. Exper ii FRA au contribuit lațdiscu ia privind sistemele de protejare integratăța copiilor în procedurile judiciare i a prezentatșmunca sa recentă în domeniu. S-a vorbit despreconsolidarea i identificarea unor sisteme deșprotec ie a copilului în cele 28 de state membrețale Uniunii Europene. De asemenea,reprezentan ii FRA au prezentat rezultatelețstudiilor privind copiii i justi ia, studii care s-auș ț

axat pe tratamentul copiilor ca victime saumartori în procese penale sau civile. În cadrulacestui studiu au fost realizate interviuri cu 574de practicieni (judecători, avoca i, asisten iț țsociali) din 10 state membre. Rezultatele finalevor fi publicate în 2015. În prezent Agen iațintervievează i o serie de copii din stateleșmembre pentru a aprofunda acest studiu i așinclude rezultatele noilor interviuri înconcluziile finale ale acestui studiu.

Reprezentan i FRA au participat la unțseminar cu tema „Îmbunătă irea cooperăriițOrganiza iei Na iunilor Unite cu organismeleț țregionale pentru drepturile omului”, care a avutloc în perioada 8-9 octombrie la Geneva, subegida Biroului Înaltului Comisariat pentruDrepturile Omului.

Comisia Europeană împreună cu Re eauațEuropeană a Institu iilor pentru DrepturilețOmului a organizat pe 8 octombrie a.c., laBruxelles, o conferin ă cu tema „Drepturilețpersoanelor vârstnice aflate în îngrijire petermen lung”, conferin ă la care reprezentan iiț țFRA au participat în mod activ.

Comitetele parlamentare na ionale s-auțîntâlnit la Roma, pe 13 octombrie pentru odezbatere privind drepturile fundamentale. Cuaceastă ocazie a luat cuvântul i directorul FRA,șMorten Kjareum.

Totodată, FRA a participat la Geneva laîntâlnirea comitetului Consiliului ONU pentruDrepturile Omului având ca temă de discu iețrasismul i xenofobia, din 14 octombrie 2014.ș

Observatorul guvernului spaniol pentruviolen a în familie i de gen a acordat Agen ieiț ș țpremiul anual în semn de recunoa tere așactivită ii acesteia în combaterea violen eiț țîmpotriva femeilor. În cadrul ceremoniei, ce aavut loc la Madrid, Directorul FRA, MortenKjareum, a vorbit despre semnifica ia i rolul peț șcare studiul FRA l-a avut în combatereaviolen ei împotriva femeilor din întreagațEuropă.

În aceeasi perioadă Agen ia pentru DrepturițFundamentale a Uniunii Europene a coordonatla Sofia un seminar pe tema drepturilorfundamentale, în cooperare cu MinisterulAfacerilor Externe. Exper ii FRA au prezentatțreprezentan ilor mai multor ministere realizările,ț


dar i problemele cu care se confruntă Bulgariașîn domeniul drepturilor fundamentale. Au avutloc dezbateri privind viitorul libertă ii înțUniunea Europeană, securitatea i politicile dinșdomeniul justi iei. Ca un mijloc de sprijințpentru autorită ile bulgare în vedereațimplementării drepturilor fundamentale, au fostprezentate instrumente concrete i practicișpromi ătoare privind implementarea drepturilorțfundamentale, con inute în instrumentarul FRAț„Aderarea la drepturile fundamentale”.

În perioada 15-16 octombrie, FRA aorganizat în cooperare cu ora ul Toulouse unșseminar interactiv cu tema „O con tientizareșsporită privind rolul oficialită ilor locale înțimplementarea drepturilor fundamentale”.Astfel, autorită ile locale au putut explora noițmodalită i de implementare i protejare aț șdrepturilor fundamentale,

Pe 23 octombrie 2014., s-au discutatcondi iile unei mai strânse cooperări între FRAți mecanismele financiare ale Asocia ieiș ț

Europeane a Liberului Schimb (EFTA), învederea promovării i sprijinirii drepturilorșfundamentale. S-au discutat termenii unui acordde cooperare care va fi adoptat ulterior.Cooperarea dintre cele două organiza ii vațcontribui la asigurarea unor fonduri pentru ariiprioritare de interven ie, fonduri care vor fițalocate statelor membre beneficiare ale unorastfel de programe. Accentul se pune în specialpe consolidarea drepturilor fundamentale ,combaterea excluderii sociale i a discriminării,șprecum i pe sprijinirea unor ini iative aleș țsocietă ii civile.ț

Reprezentan ii FRA s-au întâlnit pe 4țnoiembrie la Strasbourg cu reprezentan iițbiroului grefierului Cur ii Europene ațDrepturilor Omului i cu Divizia ConsiliuluișEuropei pentru Drepturile Copilului, pentru adiscuta textul în lucru al unui manual de drepteuropean privind drepturile copilului.

Sub egida pre edin iei italiene a UE, re eauaș ț țpersoanelor guvernamentale de contact pentrudrepturile lesbienelor, homosexualilor,bisexualilor i transsexualilor (LGBT) s-așîntrunit la Roma pe 10 noiembrie, în cadrul uneiconferin e cu tema „Despre orientarea sexuală iț șdiscriminarea de gen”. De asemenea, s-auaniversat 10 ani de la înfiin area re elei, iar laț țconferin ă au participat reprezentan i ai 11 stateț țmembre UE, precum i reprezentan i ai altorș ț

state, reprezentan i ai Biroului ÎnaltuluițComisariat pentru Drepturile Omului, aiComisiei Europene i ai Consiliului Europei.șDezbaterile s-au axat pe noile provocări alemultiplelor evolu ii în legisla ie atât la nivelț țeuropean cât i na ional.ș ț

Pe 19 noiembrie 2014, cu ocazia aniversării a25 de ani de la adoptarea Conven iei ONUțprivind drepturile copilului, Agen ia pentruțDrepturi Fundamentale a lansat un apel cătreUE i statele membre de a- i reînnoiș șangajamentul pentru respectarea i protejareașdrepturilor copilului, precum i pentrușîndeplinirea lor în practică, conform Conven iei.țPe teritoriul Uniunii Europene încă nu sunt pedeplin respectate drepturile copilului, în ciudaeforturilor institu iilor europene i a statelorț șmembre, violen a, sărăcia i discriminarea înț șprivin a accesului la o educa ie de calitate i laț ț șalte servicii încă persistă. Cu aceste lipsuri seconfruntă în special copiii care fac parte dincategorii vulnerabile precum minorită ilețmarginalizate, migran i sau solicitan i de azil.ț ț

„Respectarea drepturilor copilului este oobliga ie juridică pentru noi to i. Cu toateț țacestea i în ciuda eforturilor Uniunii Europeneși a statelor sale membre, încălcarea drepturilorș

economice i sociale, discriminarea iș șinegalitatea continuă să persiste în via a preațmultor copii din UE” a declarat directorul FRA,Morten Kjareum. Totodată, Europa trebuie sădepună un efort comun pentru crearea unuisistem integrat de protec ie a copilului, care sățgaranteze drepturile copiilor de pe tot teritoriuleuropean. Carta Europeană a DrepturilorFundamentale, directivele i agenda UE cușprivire la drepturile copilului demonstreazăangajarea Uniunii i a statelor membre pentrușprotejarea drepturilor copilului. Cu aceastăocazie FRA a comunicat i concluziileșcercetărilor întreprinse. Acestea reflectă realită ițtulburătoare cu care copiii din UniuneaEuropeană se confruntă la ora actuală.

În cadrul proiectului pilot FRA „Lec iițînvă ate din proiectul pilot al angajării iț șimplicării locale a romilor” (LERI), a avut loc laBruxelles, în perioada 20-21 noiembrie, unseminar interna ional pentru a dezbatețexperien ele acumulate i lec iile învă ate înț ș ț țtimpul fazei pilot a proiectului. Pentru acestproiect au fost alese ca loca ii Mantua, Italia iț șHrabusice, Slovacia. Proiectul a avut ca scop


verificarea diferitelor metode de cercetareprivind participarea, precum i evaluareașnecesită ilor comunită ilor locale i a altorț ț șfactori implica i. Au participat exper i iț ț școordonatori de ară din 11 state membre alețUE.

Agen ia pentru Drepturi Fundamentale ațprezentat două studii în cadrul Conferin eițEuropene de Statistică, care a avut loc înperioada 24-25 noiembrie a.c., la Roma. Acestestudii se axează pe problemele cu care seconfruntă cei care colectează date, mai ales înprivin a acelor comunită i greu de accesat i facț ț șreferire la sondajele FRA care vin în sprijinulpoliticilor pentru respectarea i protejareașdrepturilor fundamentale. Conferin a i-a propusț șsă faciliteze dialogul dintre speciali tii europeniși utilizatorii finali ai statisticilor europene.ș

Dezbaterile au avut ca teme, cererile ișproblemele utilizatorilor, schimbul de bunepractici în producerea datelor, modalită iținovatoare de vizualizare i comunicare așstatisticilor, precum i noi metodologii deșcolectare i analiză a datelor. ș

Pe 25 noiembrie, a.c. directorul FRA aîntreprins vizite în regiunea Spis, Slovacia,pentru a afla din teren problemele cu care seconfruntă popula ia romă în activită ile deț țdezvoltare locală. A fost vizitată localitateaHrabusice, unde FRA implementează un proiectpilot (LERI). Scopul acestei vizite în teren esteo documentare la prima mână cu privire laproblemele popula iei roma. Directorul s-ațîntâlnit cu primarul, cu reprezentan i aițONG-urilor locale i cu reprezentan i aiș țcomunită ii. De asemenea, a avut loc o întâlnirețcu dl, Pollak, ,persoana de contact pentruna ionalitatea romă din Slovacia. În acestțcontext s-a discutat Strategia na ională dețintegrare a romilor i felul în care FRA ar puteașsprijini implementarea acesteia. Cu ocaziavizitei de lucru s-au putut analiza i concluziileșpublica iei recente a FRA, intitulată „Educa ia:ț țsitua ia popula iei rome în 11 state membreț țUE”. Acest Raport semnalează faptul căproblemele economice reprezintă unul dintrefactorii care diminuează participarea popula ieițroa în procesul de educa ie. Spre exemplu,țcopiii romi din Strelniky trebuie să meargă înfiecare zi pe jos o oră ca să ajungă la coală iș șîncă o oră la întoarcere, fiindcă nu există unautobuz al colii, iar părin ii nu î i pot permiteș ț ș

cumpărarea biletelor de autobuz pentrutransportul în comun.

Institutul Ludwig Boltzman a organizat pe 25noiembrie a.c., un grup de dezbatere asupraCartei Fundamentale a Drepturilor Omului încontextul proiectului finan at din fondurițeuropene „Să facem din Carta Fundamentală aDrepturilor Omului un instrument viabil”.Evenimentul a avut loc la Academia diplomaticădin Viena. În deschidere au luat cuvântulvicepre edintele Consiliului de Administra ie alș țFRA i directorul Institutului pentru DrepturileșOmului, Ludwig Boltzmann.

Un seminar cu tema „rela ii media pentruțagen iile UE” a avut loc la Bruxelles în perioadaț25-26 noiembrie, a.c.. Seminarul a fostorganizat printr-un parteneriat al agen iilor UE,țprintre care i FRA. Evenimentul s-a bucurat deșparticiparea a cel pu in 18 agen ii ale Uniuniiț țEuropene. A avut loc un schimb de experien ățprivind strategii de comunicare, precum iștehnici de evaluare i măsurare a impactuluișcomunicărilor media. Evenimentul a contribuitla o mai mare cunoa tere a bunelor practici înșdomeniul comunicării, precum i la o ș maistrânsă rela ie între FRA i Consiliul UE.ț șParticipan ii au primit informa ii valoroaseț țdespre cum „se vinde” o tire i s-au întâlnit cuș șredactori i editori de la Euronews, Euractiv iș șEuropean Voice.

Agen ia pentru Drepturi Fundamentale i-aț șprezentat activitatea precum i concluziile finaleșale conferin ei cu titlul „Despre discriminareațpe baza orientării sexuale sau a identită ii dețgen”, conferin ă care a fost organizată împreunățcu Secretariatul Consiliului European ișpre edin ia italiană UE, pe data de 28 octombrieș ț2014.

Reprezentan i ai FRA au luat cuvântul lațreuniunea Comitetului pentru For a de Muncă iț șProbleme Sociale din Parlamentul European,care a avut loc pe 1 decembrie, a.c.. S-audiscutat aspecte legate de directiva privinddreptul de egalitate la angajare, Conven ia ONUțprivind drepturile persoanelor cu dizabilită i iț șstrategii pentru Europa 2020. Acest Comitetparlamentar este responsabil de politicile deangajare în muncă i de toate aspecteleșpoliticilor sociale, a condi iilor de muncă i deț șformare, precum i de libera circula ie aș țmuncitorilor i pensionarilor.ș

Agen ia pentru Drepturi Fundamentale aț


prezentat pe 2 decembrie, a.c. date recente alestudiului său privind violen a împotrivațfemeilor, în cadrul unei conferin e dedicatățcombaterii violen ei împotriva femeilor, care ațavut loc la Budapesta. Au participat factori dedecizie, autorită i publice, oameni de tiin ă,ț ș țfurnizori de servicii, reprezentan i aițONG-urilor, ambasadori, presă. Conferin a ațfost organizată de două ONG-uri din Ungaria(Femei pentru Femei împotriva Violen ei iț șPatent). Ambele organiza ii au întreprinsțcampanii ample de con tientizare privindșfenomenul violen ei împotriva femeilor iț șsprijină de mul i ani victimele unor astfel dețabuzuri. Conferin a i-a propus să prezinteț șparticipan ilor cele mai recente evolu ii înț țdomeniul cercetării, elaborării de politici,militantismului i sprijinului împotrivașviolen ei, adresându-se cu precădere asisten ilorț țsociali, reprezentan ilor poli iei i ai sistemuluiț ț șjuridic, dar i politicienilor i tuturor celor careș șlucrează în domeniul combaterii violen eițasupra femeilor.

Pe 5 decembrie, a.c. a avut loc la Viena, ceade a 27-a întâlnire a Comitetului tiin ific alȘ țFRA. Membrii comitetului au discutatrapoartele în lucru ale Agen iei, iar Comitetul ațfost informat cu privire la grupul de lucruprivind integrarea romilor i re eaua FRANET.ș țDe asemenea, Comitetul i-a expus punctele deșvedere privind programul anual de lucru al FRApe 2016 i a discutat stadiul Raportului Anual,șcare se află în pregătire.

Reprezentan i FRA au luat parte la Forumulțeuropean pentru guvernarea i gestionareașdatelor, care a avut loc la Paris, în date de 8decembrie 2014, i care în acest an s-așconcentrat pe tema „protejarea datelor cucaracter privat, inova ie i supraveghere – careț șar trebui să fie cadrul etic pentru Europa?".Conferin a a abordat teme de actualitate legatețde punerea în aplicare sau folosirea datelorprivind via a privată i protec ia datelor, în ceeaț ș țce prive te supravegherea la nivel mondial iș șs-au prezentat cele mai recente inova ii iț șevolu ii tehnologice în domeniu.ț

Participan i din partea FRA au contribuit lațdezbaterile din cadrul conferin ei cu titlul „Suntțluate drepturile omului în serios de către UE?”,conferin ă care a avut loc la Stockholm, înțSuedia, pe 8 decembrie a.c. Grupul de dezbateredin care a făcut parte FRA s-a axat atât pe

realizările actuale cât i pe provocările dinșdomeniul respectării i protejării drepturilorșomului în Uniunea Europeană.

În data de 8 decembrie 2014, reprezentan ițFRA au participat la Bruxelles, la un seminarorganizat de Institutul European de Gen, subtitlul „Spre o abordare comună în colectareadatelor administrative privind violen ațîmpotriva femeilor în UE: poli ia i justi ia”.ț ș țContribu ia FRA a adus în discu ie fezabilitateaț ți definirea indicatorilor UE privind violen aș ț

împotriva femeilor i a analizat problemeleșactuale i necesită ile cele mai urgente privindș țreglementările interna ionale în domeniu.ț

Pe 9 decembrie 2014, FRA i Re eauaș țeuropeană a organismelor de promovare aegalită ii (Equinet) s-au întâlnit pentru a discutațdespre modul în care poate fi consolidatăcooperarea între organismele de promovare aegalită ii, i organiza iile europene iț ș ț șinterna ionale de combatere a violen eiț țîmpotriva femeilor. La reuniune s-au discutatdatele ob inute din studiile i sondajele FRAț șprivind violen a împotriva femeilor, precum iț șmodul în care datele pot fi folosite la nivelna ional. De asemenea discu iile s-au axat peț țstandarde i instrumente interna ionale iș ț șeuropene privind violen a împotriva femeilor,țbune practici i expertiză în domeniu.șReuniunea a făcut parte din ini iativa ad-hocțEquinet privind violen a împotriva femeilor,țcare a fost creată pentru organismele depromovare a egalită ii pentru a oferi oportunită iț țde a câ tiga experien ă, a discuta despreș țproblemele stringente i pentru identificareașunor posibilită i de cooperare între organismelețde promovare a egalită ii i reprezentan ii deț ș țbază în acest domeniu, la nivel european ișinterna ional.ț

Cu ocazia Zilei Interna ionale a DrepturilorțOmului, reprezentan i ai FRA au luat cuvântulțpe 10 decembrie, în cadrul unui evenimentorganizat la Bruxelles de Consiliul European ișpre edin ia belgiană a Consiliului.ș ț Evenimentula avut ca temă protejarea eficientă a drepturiloromului în epoca digitală. Dezbaterile s-au referitla problemele de drepturile omului cu care seconfruntă utilizatorii de internet i la posibilită iș țde redresare ale acestora. Unul dintreobiectivele principale a fost i sprijinireașimplementării eficiente a Ghidului ConsiliuluiEuropei privind drepturile omului pentru


utilizatorii de internet, precum ișMemorandumul explicativ al acestuia.

Agen ia pentru Drepturi Fundamentale ațparticipat pe 10 i 11 decembrie la douășevenimente organizate la Bruxelles de cătreGrupul European al Exper ilor privind tranzi iaț țde la îngrijirea institu ională a persoanelorțvârstnice i cu dizabilită i, la cea bazată peș ținterven ia comunită ii. ț ț S-a discutat cum poatepromova UE îngrijirea de către familie apersoanelor cu dizabilită i pentru ca acestea sățpoată avea o via ă independentă. Pe 11țdecembrie a avut loc tot cu acest prilej i oșîntâlnire de lucru la care au participatreprezentan i ai statelor membre UE, aițComisiei Europene precum i organiza ii aleș țsocietă ii civile.ț

Tot pe 10 decembrie 2014, reprezentan ițFRA au luat cuvântul în cadrul unei conferin ețorganizate de către Consiliul Baroului Italian.Conferin a a avut ca temă supraveghereațguvernamentală în masă i protec ia datelor.ș țEvenimentul a fost organizat în contextul primeiZile Europene a Avoca ilor. Cu acest prilej FRAța prezentat proiectul său privind autorită ilețna ionale din domeniul serviciilor secrete iț șsupravegherea în UE, proiect cu titlul„Drepturile fundamentale – garan ii i măsuriț școrective”.

În perioada 11-12 decembrie s-au întrunitconducerea i Comitetul Executiv al FRA.ș Dupăalegerea unui nou vicepre edinte i de doi noiș șmembri ai comitetului executiv, care î i vorșprelua func iile în martie i respectiv în iunie,ț ș2015, s-au discutat subiecte precum Planul delucru pe 2015-2016, aspecte financiare,cooperarea FRA cu statele membre i cușsocietatea civilă, precum i continuareașac iunilor de implementare i monitorizare caț șurmare a concluziilor i recomandărilorșConferin ei din 2014 privind DrepturilețFundamentale.

În perioada 17-18 decembrie 2014 a avut locla Bruxelles Conferin aț cu tema „CartaDrepturilor Fundamentale a Uniunii Europene– evaluare i răspuns la necesită ile de formareș țale practicienilor în drept i ale func ionarilorș țpublici”. Carta reprezintă un document vital în

evolu ia respectării drepturilor omului înțEuropa, prevederile sale se adresează în primulrând organismelor, institu iilor, birourilor iț șagen iilor Uniunii Europene. De asemenea,țCarta este imperios obligatorie pentruimplementarea legisla iei UE în statele membre.țAutorită ile na ionale au un rol hotărâtor înț țpunerea concretă în aplicare a drepturilor ișlibertă ilor conferite de Cartă. Oricare judecătorțdintr-un stat membru este un agent al punerii înaplicare a legisla iei europene. Eficien aț ținstitu iilor na ionale pentru drepturile omului iț ț șa avocatului poporului reprezintă un factorimportant în sprijinul cetă enilor pentru o maițbună cunoa tere i implementare a drepturilorș șfundamentale. Strategia pentru implementareaeficientă a Cartei Europene a DrepturilorFundamentale prevede intensificareaactivită ilor de informare cu privire la drepturilețfundamentale, precum i o mai bună formare peșaceastă temă a profesioni tilor în drept i aș șautorită ilor juridice. Scopul conferin ei a fost înț țprimul rând să ini ieze o dezbate deschisă cuțreprezentan ii statelor membre, cu cei aiținstitu iilor na ionale i ai administra iei publice,ț ț ș țcu societatea civilă, precum i cu autorită iș țlocale i regionale, precum i să informezeș șparticipan ii cu privire la cele mai recentețevolu ii din domeniul formării privind aplicareațCartei Drepturilor Fundamentale. Dar obiectivulprincipal a fost identificarea unor necesită i dețformare cu privire la Carta. În acest context, aluat cuvântul Directorul FRA, Morten Kjaerum,care a prezentat o serie de recomandări ișdirec ii de formare în domeniu. În discursul său,ța precizat că scopul cursurilor de formare poatevaria de la formarea exclusivă a personaluluispecializat, până la tipuri de formare care să seadreseze unor mii de participan i din variițdomenii. Dl. Morten Kjaerum a oferit exemplulInstitutului Român pentru Drepturile Omului,care organizează anual un curs de vară de osăptămână având în componen ă un modul cuțprivire la Cartă. La acest curs participăpracticieni, cercetători, precum i o varietate deșreprezentan i ai mediului academic.ț

Daniela Albu


NOTE, CRONICI, RECENZII

MIRCEA DU U, ANDREI DU U, DREPTUL MEDIULUI - CURSȚ ȚUNIVERSITAR, EDI IA 4, EDITURA C. H. BECK, BUCURE TI, 2014, 485Ț Ș

PAGINI

Apari ia noii edi ii – a patra, revizuită iț ț șadăugită – a acestei lucrări a fost impusă deevolu ia spectaculoasă a legisla iei cu privire laț țmediul înconjurător, de schimbările survenite încontextul interna ional, când situa ia dreptuluiț țmediului a cunoscut o schimbare de perspectivămai mult sau mai pu in favorabilă. Într-un astfelțde cadru, o analiză actualizată a problematiciidreptului mediului a devenit ultimelorreglementări în materie, cât i sub aspectșteoretic, al abordării conceptuale a anumitorproblematici”.

Lucrarea de fa ă, elaborată de prof. univ. dr.țMircea Du u i lect. univ. dr. Andrei Du u,ț ș țstructurată în două păr i (generală i specială)ț șmai mult din ra iuni didactice, prezintă iț șanalizează domeniul de studiu atât dinperspectiva reglementărilor actuale, na ionale,țunional-europene i interna ionale, cât i aș ț șjurispruden ei relevante în materie.ț

Astfel, Partea generală face o analiză istoricăa formării dreptului mediului, analizează pe largno iunea, trăsăturile i defini ia acestei ramuriț ș ț

de drept, izvoarele dreptului mediului,delimitarea de celelalte ramuri ale dreptului,principiile dreptului mediului, institu iilețacestuia, tehnicile de protec ie a mediului i nuț șîn ultimul rând răspunderea pentru vătămărileaduse mediului.

În partea specială a lucrării este cuprinsălegisla ia sectorială în domeniu, cu referire lațconservarea biodiversită ii, regimul ariilorțprotejate i al monumentelor naturii, protec iaș țsolului, subsolului i a ecosistemelor terestre,șprotec ia atmosferei, schimbărilor climatice,țprotec ia apelor i a ecosistemelor acvatice,ț șprotec ia a ezărilor umane, regimulț șorganismelor modificate genetic, al de eurilor,șregimul substan elor i preparatelor chimice, alț șîngră ămintelor chimice i al produselor deș șprotec ie a plantelor, regimul activită ilorț țnucleare, evolu ii i perspective de evolu ie aț ș țdreptului mediului spre o nouă ordine ecologicăinterna ională.ț

dr. Adrian Bulgaru

GHEORGHE IANCU DREPT, CONSTITU IONAL I INSTITU IIȚ Ș ȚPOLITICE - CURS UNIVERSITAR, EDI IA 3, EDITURA C. H. BECK,Ț

BUCURE TI, 2014, 605 Ș PAGINI

Volumul publicat, nu demult, într-o nouăedi ie revizuită i adăugită cuprinde o analizăț șaprofundată a institu iilor juridice ale dreptuluițconstitu ional i institu iilor juridice aleț ș țdreptului constitu ional i institu iilor politice,ț ș țstructurate în două păr i: Dreptul Constitu ionalț ți Institu iile politice.ș ț

În ce prive te Dreptul constitu ional, în celeș țdin nouă titluri ale lucrării sunt prezentate ișanalizate între altele, no iuni privind statul iț șdreptul, statul i politica, raporturile juridice deșdrept constitu ional i subiectele acestora,ț șno iunea de constitu ie, func iile i interpretareaț ț ț șacesteia, con inutul normativ al acesteia iț ș

suprema ia sa, cetă enia română, reglementareț țjuridică i principiile sale, mod de dobândire,șdrepturile, libertă ile i îndatoririleț șfundamentale ale cetă eanului, corela ia dintreț țreglementările interna ionale i cele interne înț șdomeniul acestor drepturi etc.

Partea a doua a volumului – Institu iițPolitice- cuprinde paisprezece titluri. Încuprinsul acestora sunt analizate, de pildă,no iunea de putere i exercitarea acesteia,ț șinstitu ie politică, partidele politice, statul,țesen a i elementele acestuia, forma deț șguvernământ, structura de stat, organizareaadministrativă a teritoriului, sistemul electoral,


Parlamentul, Guvernul, institu ia efului de stat,ț șautoritatea judecătorească, controlul constitu ioț -nalită ii legilor, procedurile în fa a Cur iiț ț țConstitu ionale i actele pronun ate de aceasta.ț ș ț

Este relevant faptul că toate institu iilețjuridice ale dreptului constitu ional i aleț ș

institu iilor politice sunt examinate i analizateț șde autor, prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, înlumina jurispruden ei i jurisdic iilorț ș țconstitu ionale române i ale altor state.ț ș

Gheorghe Pârvan

REVISTA „FIAT IUSTITIA”, PRO UNIVERSITARIA, NR. 1/2014, 266 PAGINI

Cercetarea tiin ifică constituie o activitateș țdeosebit de importantă fie că vorbim de tiin eș țexacte sau de cele socio-umane.

În domeniul tiin elor juridice, un rol foarteș țimportant îl au studiile doctrinare. Roluldoctrinei este tocmai de a deslu i aceleșprevederi legale, lacunare, vagi, care de multeori reprezintă adevărate piedici în corectaîn elegere i aplicare a legii. Mai mult,ț șautoritatea studiilor doctrinare se manifestă prinpropunerile de lege ferenda cât i prin trimiterileșfăcute, în cadrul unor hotărâri judecătore ti, lașstudiile juridice de specialitate.

În cest sens o importan ă aparte o prezintățrevistele de studii juridice.

Revista „FIAT IUSTITIA” a apărut în anul1996 sub egida Facultă ii de Drept dințCluj-Napoca a Universită ii Cre tine „Dimitrieț șCantemir” din Bucure ti avându-l ca director peșdomnul profesor universitar dr. GheorgheBobo .ș

Dacă în primele numere revista a foststructurată pe două sec iuni principale – dreptțpublic i drept privat, interesul arătat de cătreșcercetători de a publica i alte studii din domeniișsocio-umaniste precum sociologia, psihologia,istoria, filosofia sau politologia au determinat olărgire a sec iunilor revistei.ț

Începând cu anul 2014 paginile revistecuprind studiile sus inute în cadrul Conferin eiț ținterna ionale „The Efficiency of Legal Norms”,țconferin ă care se află la a treia edi ie iț ț șorganizată în colaborare cu Institutul de Istorie„George Bari iu” al Academiei RomânețDepartamentul de Cercetări Socio-Umane,Institutul Român pentru Drepturile Omului,Asocia ia Română de tiin e Penale, Institutulț Ș țde tiin e Administrative din Moldova, TheȘ ț

Romanian Association of Penal SciencesBucharest, The Romanian Society of Authorsand Publishers of Scientific Works PERGAM,The Intellectual Property Rights ScientificAssociation, Autoritatea Na ională dețSupraveghere a Prelucrării Datelor cu CaracterPersonal. În acest an, evenimentul s-a bucuratde participarea a peste 80 de participan i iarțstudiile acestora au prezentat un real interespentru ceilal i cercetători. ț

Rapoartele introductive au fost prezentate deconf. univ. dr. Elena-Mihaela Fodor, prof. univ.dr. Irina Moroianu Zlătescu i prof. univ. dr.șMircea Criste. În acest context au fost tratateaspecte privind necesitatea existen ei unorțprograme de studii cu privire la cunoa tereașdrepturilor omului în învă ământulțpreuniversitar i universitar. ș

De asemenea, având în vedere recentelesitua ii care au apărut cu privire la răspundereațjuridică a membrilor Parlamentului, au fostanalizate problemele care se ridică cu privire larăspunderea juridică, mai ales cea penală, amembrilor Parlamentului i a Guvernului iș șnecesitatea existen ei unor mecanisme dețprotec ie a mandatului parlamentarilor.ț

Alături de cercetările amintite mai sus, revistagăzduie te articolele unor personalită i înș țdomeniul dreptului constitu ional, dreptului civil,țdreptului penal, protec ia drepturilor omului,țdreptul muncii precum i alte ramuri de drept.ș

Pe lângă lucrările publicate în cadrulconferin ei, revista este deschisă tuturorțpersoanelor implicate în activitatea de cercetarereprezentând un foarte bun apanaj pentrupublicarea cercetărilor realizate de cadreledidactice universitare cât i de tinerii doctoranzi.ș

Având în vedere interesul tot mai mare


pentru publicarea cercetărilor în pagina acesteireviste, începând cu anul 2014 revista a fostindexată în baza de date interna ională EBSCOțiar pe viitor se dore te indexarea acestei revisteș

i în alte baze de date interna ionale deș țprestigiu.

Gra ian Urechiatu-Burianț

IOANA CRISTINA VIDA, EXERCI IUL ATRIBU IILOR PRE EDINTELUIȚ Ț ȘROMÂNIEI, EDITURA RISOPRINT, CLUJ-NAPOCA, 2014, 260 PAGINI

Volumul de fa ă î i propune să scoată înț șeviden ă aspectele practice ale atribu iilorț țpre edintelui României. În acest sens, la începutșse opre te la definirea puterii politice i a formeiș șsale esen iale – puterea de stat-, arată care suntțrolul, func iile i atribu iile Pre edinteluiț ș ț șRomâniei în sistemul statului românesc, cueviden ierea principiului separa iei iț ț șechilibrului puterilor în stat, raportuluipre edintelui cu Parlamentul, Guvernul,șreflectarea în lege a atribu iilor constitu ionaleț țale pre edintelui României. ș

Un spa iu generos este alocat, de dr. IoanațCristina Vida, consilier parlamentar i asistentșuniversitar, în lucrarea pe care o prezentăm,actelor emise de pre edintele României i analizeiș șrăspunderii politice i juridice a efului statului.ș ș

Pornind de la faptul că institu ia preziden ialăț țeste o componentă a puterii executive, din roluli pozi ia acesteia rezultând regimulș ț

preziden ial, parlamentar, semipreziden ial, înț țopinia autoarei, regimul politic din România,potrivit Constitu iei i practicii ac iuniiț ș țautorită ilor statale, este un regim parlamentar.țCeea ce înseamnă că, în realitate, în Româniadependen a pre edintelui fa ă de Parlament esteț ș țsimilară celei din regimurile parlamentare, însensul că pre edintele României î i exercită ceaș ș

mai mare parte a atribu iilor sub controlțparlamentar, el poate fi suspendat din func iețsau trimis în judecată pentru înaltă trădare decătre Parlament sau poate fi demis din func iețde corpul electoral prin referendum.

Din economia lucrării rezultă că se facedistinc ie între rolul, func iile i atribu iileț ț ș țpre edintelui României, pornindu-se de la ideeașcă din rolul pre edintelui se desprind func iileș țsale i din acestea decurg atribu iile ce-i suntș țconferite. Se disting astfel atribu ii preziden ialeț țde ordin constitu ional, atribu ii constitu ionaleț ț țreflectate în lege, atribu ii exercitate înțdomeniul rela iilor interna ionale, atribu iiț ț țprivitoare la numirea sau participarea la numireaîn func ii publice specifice autorită ilorț țautonome, atribu ii exercitate în raport cuțputerea judecătorească, cele privitoare laconferirea de decora ii i titluri de onoare,ț șatribu ii referitoare la acordarea gradelorțmilitare de general, mare al sau amiral. Dinșrândul atribu iilor de ordin constitu ional suntț țmen ionate adresarea de mesaje Parlamentului,țdizolvarea Parlamentului, convocarea acestuiaîn sesiune, ini ierea revizuirii Constitu iei,ț țpromulgarea legilor i referendumul.ș

Petru Emanuel Zlătescu

CONSILIUL LEGISLATIV. BULETIN DE INFORMARE LEGISLATIVĂ, NR. 4/2014, 60 PAGINI

Acest număr al publica iei ConsiliuluițLegislativ cuprinde la rubrica „Studii, opinii,informări” articole tiin ifice de un mare interesș țatât pentru teoreticieni cât i pentru practicieni.șAstfel, studiul „Limite constitu ionale alețlegiferării pe calea ordonan elor de urgen ă aț țGuvernului”, lect. Univ. dr. Marieta Saftaporne te de la concluzia Comisiei Europeneș

pentru Democra ie prin Drept de la Vene ia careț țîntr-un Aviz adoptat în decembrie 2012 seexprimă în sensul că „folosirea atât de frecventăa ordonan elor de urgen ă este un motiv deț țîngrijorare” i că aceasta „nu reprezintă metodașcea mai adecvată” de adoptare a unorreglementări. Continuă cu prezentarea„circumstan elor pe care Curtea Constitu ionalăț ț


le-a realizat în acest context în consolidareacaracterului obligatoriu al deciziilor Cur iițConstitu ionale, în unitatea lor dată dețconsiderente i dispozitiv”, pentru a ajunge lașpropriile concluzii legate de limitele delegiferare pe calea ordonan elor de urgen ă.ț ț

Ne-a re inut aten ia de asemenea i studiulț ț ș„Noile Coduri în jurispruden a Cur iiț țConstitu ionale. Decizii de admitere” alțIzabellei Nina Navro chi în care autoareațreaminte te momentul intrării în vigoare așnoilor Coduri i anume Codul civil la 1șoctombrie 2011, Codul de procedură civilă la 15februarie 2013, Codul penal i Codul deșprocedură penală la 1 februarie 2014. „ Până ladata publicării revistei, prevederile din noileCoduri, declarate neconstitu ionale, nu au fostțînlăturate în mod expres din cuprinsul acestorai nici modificate, în sensul punerii lor de acordș

cu deciziile Cur ii Constitu ionale, cu excep iaț ț țart. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă.Amintim însă faptul că, în conformitate cuprevederile art. 147 alin. (1) din Constitu ie, elețau încetat să mai producă efecte juridice la 45de zile de la publicarea deciziilor Cur iițConstitu ionale, iar pe durata acestui termen,țdispozi iile în cauză au fost suspendate de drept”.ț

Considerăm interesant i prin prismașsubiectului tratat deosebit de actuală cercetareaîntreprinsă de Sorin Popescu, pre edinte deșsec ie i Adina Alexandrescu, expert la Consiliulț șLegislativ privind o viitoare reglementare ainsolven ei persoanelor fizice.ț

Remarcăm, în acela i număr al publica iei laș țrubrica „Personalită i” medalionul ValerțDorneanu – un jurist strălucit, întemeietor alcelui de-al treilea Consiliu Legislativ, rubrica„Noi apari ii editoriale”, cea consacrată unorținteresante publica ii i rubrica „Referin eț ș țbibliografice”.

Prin varietatea subiectelor tratate, princalitatea cercetărilor întreprinse i prinșdocumentarea la zi, pe plan interna ional iț șintern, Buletinul Consiliului Legislativ seimpune, cu siguran ă în via a tiin ifică actuală.ț ț ș ț

Apreciem de asemenea, contribu ia adusă lațrealizarea acestui număr al publica iei de TudorțPrelipceanu, consilier; dr. Cătălin Ciora,consilier ef sector; dr. Raluca Dinu, consilier iș șAlina Palomino Tuero, Bogdan Dobrescu, MariaLuiza Manea, Lucica Violeta Niculae, MihaelaBora, exper i în cadrul Consiliului Legislativ. ț

Marius Mocanu

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ, EXPERT ELECTORAL, NR. 4(8)/2014, 69 PAGINI

Revista de studii, analize i cercetărișelectorale „Expert Electoral” nr. 4/2014,publicată de Autoritatea Electorală Permanentăeste structurată pe trei sec iuni principale:țStudii, analize i comentarii, Rapoarte sinteze,șinformări i Recenzii Evenimente.ș

Prima sec iune se deschide cu articolul dț -neiVira Sereda, Directoare a publica iei ComisieițCentrale Electorale din Ucraina, intitulat„Politicile de gen în practicile electorale dinUcraina i din străinătate”. Autoarea se referă lașintroducerea cotei de participare a femeilor înpolitică, procedeu deja aplicat de unele ări,țsubliniind că această cotă de participare rămâneun concept abstract fără promovarea concretă afemeilor în politică. Urmează studiul d-nei.Lefterije Luzi, Pre edinta Comisiei electoraleșdin Albania, cu privire la istoria alegerilor dinAlbania. Tot în cadrul acestei sec iuni a revistei,ț

dl. Septimius Pârvu, expert în reformaadministrativă, bună guvernare i proceseșelectorale, sub titlul „Codul electoral nu maipoate a tepta” subliniază cu argumente solideșfaptul că legisla ia electorală din România estețcaracterizată de lipsă de unitate i coeren ă,ș țdrept pentru care un nou cod electoral devineurgent i imperios necesar. Articolul este urmatșde argumenta ia dl. prof. univ. dr. Dragoț șChilea, în foavoarea votului electronic cu titlul„Votul electronic, o necesitate în epocatehnologiei digitale”cu exemplificări dinmodelul estonian. Estonia fiind singurulmembru al Uniunii Europene care folose teșaceastă procedură pe scară largă. Această primăsec iune se încheie cu studiul dl. PavelțCarabacenco, expert electoral din RepublicaMoldova, cu privire la „Codul Electoral ișimplementarea Registrului de stat al votan ilorț


în Republica Moldova”.Cea de a doua sec iune prezintă un studiu deț

caz privind votul de coresponden ă în RepublicațFederală Germania, precum i o sinteză în dateși cifre privind alegerea pre edintelui Românieiș ș

în 2014. În revista evenimentelor, la cea de a treia

sec iune a publica ie, sunt men ionate realizărileț ț țremarcabile ale Autorită ii ElectoralețPermanente în promovarea cooperării în

domeniul electoral la nivel mondial, precum ișrecunoa terea interna ională de care a beneficiatș țdatorită acestui fapt.

Revista se încheie cu men ionarea celorțmai recente ac iuni din cadrul proiectuluițprivind sprijinirea consolidării capacită iiținstitu ionale a organismelor de managementțelectoral.

Daniela Albu


VI. REMEMBER

ACTIVITĂ I PROPRII SAU ÎN COLABORAREȚ

Masă rotundă cu tema „Dreptul fundamentalal persoanelor de vârsta a treia la protec iețmedicală i socială” organizată de InstitutulșRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț țRomânia i Asocia ia Română pentru Apărareaș țDrepturilor Omului la Vârsta a Treia, Asocia iațRomână pentru Libertate Personală i DemnitateșUmană, Asocia ia Română pentru DrepturilețFemeii, Liga Independentă Română pentruDrepturile Copilului i Tânărului cu ocazia ZileișInterna ionale a Persoanelor Vârstnice (1țoctombrie 2014)

Simpozion cu tema „Educa ia – instrumentțpentru promovarea culturii non-violen ei”țorganizat cu prilejul Zilei interna ionale ațnon-violen ei de Institutul Român pentruțDrepturile Omului, Catedra UNESCO pentrudrepturile omului, democra ie, pace i toleran ăț ș ți Liga Independentă Română pentru Drepturileș

Omului la Cultură i Sănătate (2 octombrieș2014)

Masă rotundă privind „Via a cuțschizofrenie”, tema acestui an pentru ZiuaMondială a Sănătă ii Mintale, organizată dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului înparteneriat cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România, Asocia ia Română pentruțLibertate Personală i Demnitate Umană,șAsocia ia Română pentru Apărarea DrepturilorțOmului la Vârsta a Treia i Asocia ia Românăș țpentru Drepturile Femeii (10 octombrie 2014)

Dezbatere cu tema „Să ac ionăm împreunățpentru a ie i din sărăcie” organizată de InstitutulșRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț țRomânia i Asocia ia Clubul de la Cheia “Victorș țDan Zlătescu” cu ocazia Zilei Interna ionalețpentru Eradicarea Sărăciei (17 octombrie 2014)

Simpozion cu tema „Ora e verzi”, temășpropusă de ONU pentru acest an pentru ZiuaNa iunilor Unite organizat de Institutul Românțpentru Drepturile Omului în parteneriat cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț(21 octombrie 2014)

Simpozion cu tema „Ziua Organiza ieițNa iunilor Unite” organizată de Facultatea dețDrept Cluj-Napoca, a Universită ii Cre tineț ș“Dimitrie Cantemir” Bucure ti în parteneriat cușInstitutul Român pentru Drepturile Omului ișAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț(25 octombrie 2014)

Curs de formare cu tema „SăptămânaO.N.U.” organizat de Institutul Român pentruDrepturile Omului la coala GimnazialăȘ„Constantin Angelescu” din Constan a (27țoctombrie 2014)

Inaugurarea expozi iei na ionale deț țcreativitate didactică a celei de-a VII-a edi ie ațconcursului na ional de creativitate didactică înțdomeniul materialelor auxiliare destinateeduca iei pentru drepturile omului, democra ieț ți o cultură a păcii în învă ământulș ț

preuniversitar i ș organizată de MinisterulEduca iei i Cercetării tiin ifice în parteneriatț ș Ș țcu Institutul Român pentru Drepturile Omului ișCasa Corpului Didactic Cluj (31 octombrie2014)

Conferin a cu tema „Ura – o amenin areț țpericuloasă pentru democra ie i pace”,ț șorganizată cu ocazia Zilei Interna ionale dețLuptă Împotriva Fascismului ișAntisemitismului de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu CatedraUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă, coala Na ională de Studiiș ț Ș țPolitice i Administrative (10 noiembrie 2014)ș

Conferin a Interna ională a Nediscriminării iț ț șEgalită ii de anse – NEDES 2014 cu temaț Ș„Exercitarea dreptului la nediscriminare ișegalitate de anse în societatea contemporană”șorganizată de Universitatea Cre tină „DimitrieșCantemir” Bucure ti în parteneriat cu CamerașDeputa ilor i Consiliul Na ional pentruț ș țCombaterea Discriminării i cu concursulșInstitutului Român pentru Drepturile Omului(12-14 noiembrie 2014)

Conferin a interna ională cu tema „Nationalț țlaw between harmonization andeuro-compatibility” organizată de


Departamentul de Drept i Administra ieș țPublică din cadrul Facultă ii de tiin eț Ș țEconomice, Juridice i Administrative,șUniversitatea „Petru Maior” din Târgu Mure înșparteneriat cu Institutul Român pentruDrepturile Omului, Asocia ia „Pro Iure” dințTârgu Mure , Universitatea din Miskolc,șUngaria, Universitatea din Salento, Italia,Revista „Curentul Juridic”, Asocia ia Românățde Drept i Afaceri Europene i Baroul Mureș ș ș(13 -14 noiembrie 2014)

Cursul de formare cu tema „Educa ie pentruțdrepturile omului i ale copilului”,ș organizat deInstitutul Român pentru Drepturile Omului înparteneriat cu Casa Corpului Didactic Bucure tiș(17 noiembrie 2014)

Masă rotundă cu tema „25 de ani de laadoptarea Conven iei ONU pentru DrepturilețCopilului, organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în parteneriat cu Asocia iațpentru Promovarea Drepturilor Familiei„Family Forum”, Liga Independentă Românăpentru Drepturile Copilului i Tânărului iș șAsocia ia Română pentru Libertate Personală iț șDemnitate Umană (20 noiembrie 2014)

Prima conferin ă interna ională cu temaț ț„Dreptul i justi ia administrativă dintr-oș țperspectivă interdisciplinară” organizată de

coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative în parteneriat cu UniversitateaSakarya, Turcia, Facultatea de tiin eȘ țEconomice i Administrative i în cooperare cuș șInstitutul Român pentru Drepturile Omului(20-22 noiembrie 2014)

Dezbatere cu tema „Măsuri de combatere ișde prevenire a violen ei împotriva femeilor lațnivel na ional i regional” organizată, în cadrulț șcampaniei „Să ne unim pentru a pune capătviolen ei împotriva femeilor”, ini iată deț țSecretarul general ONU, care se va desfă ura înșperioada 25 noiembrie -10 decembrie (ZiuaInterna ională a Drepturilor Omului), dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului(24-26 noiembrie 2014

Masă rotundă cu tema „Nu violen eițîmpotriva femeilor” organizată de InstitutulRomân pentru Drepturile Omului, Asocia iațpentru Na iunile Unite din România i Asocia iaț ș țClubul de la Cheia “Victor Dan Zlătescu” (25noiembrie 2014)

Cursul de formare cu tema „Drepturile ișobliga iile copiilor pe în elesul tuturor”,ț țorganizat de Institutul Român pentru DrepturileOmului în parteneriat cu coalaȘ Gimnazială nr.190 „Marcela Pene ” i Comisia ș ș Na ionalățpentru UNESCO (3 decembrie 2014)

Conferin a cu tema „Violen a domestică iț ț șinstrumentele na ionale i interna ionale deț ș țprevenire i combatere a acesteia” organizată deșInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Catedra UNESCO pentrudrepturile omului, democra ie, pace i toleran ăț ș ți Asocia ia Clubul de la Cheia (5 decembrieș ț

2014)Simpozion cu tema „Legisla ia na ională,ț ț

regională i universală privind prevenirea iș șcombaterea traficului de persoane” organizat deInstitutul Român pentru Drepturile Omului ișAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț țcu ocazia împlinirii la 10 decembrie a 60 de anide la aderarea României la Conven ia pentruțreprimarea traficului cu fiin e umane i aț șexploatării prostitu iei semenilor (8 decembrieț2014)

Simpozion cu tema „Săptămâna drepturiloromului”, organizat de Facultatea de DreptCluj-Napoca, a Universită ii Cre tine ”Dimitrieț șCantemir” Bucure ti în parteneriat cu InstitutulșRomân pentru Drepturile Omului i Asocia iaș țpentru Na iunile Unite din România (8-12țdecembrie 2014)

Simpozion cu tema „Drepturile omului –365”, organizat cu ocazia Zilei Interna ionale ațDrepturilor Omului de Comisia pentrudrepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilor iț ț ț șInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Subcomisia parlamentară pentrumonitorizarea executării hotărârilor CEDOpronun ate împotriva România i în parteneriatț șcu Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț țRomânia (10 decembrie 2014)

Jurizarea lucrărilor prezentate în cadrulexpozi iei na ionale de creativitate didacticăț ț„EXPO 2014 – Cluj”, organizată de MinisterulEduca iei i Cercetării ț ș tiin ificeȘ ț în parteneriat cuInstitutul Român pentru Drepturile Omului ișCasa Corpului Didactic Cluj (10 decembrie 2014)

Dezbatere cu tema „Drepturile omului-365de zile”, organizată de Institutul Român pentru


Drepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România i Asocia iaț ș țClubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu” încadrul manifestărilor consacrate zilei de 10decembrie – Ziua Interna ională a DrepturilorțOmului (10-11 decembrie 2014)

Campania de con tientizare i informare aș șpopula iei privind drepturile omului numităț„Scrisoare către trecători” organizată cu ocaziacelebrării Zilei Interna ionale a DrepturilorțOmului de Asocia ia pentru Dialog Interculturalțcu sprijinul Institutului Roman pentru DrepturileOmului, a Comisiei Na ionale a Românieițpentru UNESCO i a metodi tilor DSU dinș șmunicipiul Bucure ti realizată în mai multeșora e din ară:Bucure ti, Pite ti, Curtea de Argeș ț ș ș șcu concursul Colegiul Na ional „Vlaicu Voda”țCurtea de Arge , Colegiul Na ional Licealș ț„Zinca Golescu”, Pite ti i un mare număr deș șlicee din Bucure ti coordonate de profesorii,șmetodi tii i inspectorul DSU al ISMB:ș șColegiul Na ional „Mihai Viteazul”, ColegiulțNa ional „Ion Luca Caragiale”, ColegiulțNa ional „Gheorghe Lazăr”, Colegiul Na ionalț ț„Ion Creanga”, Colegiul Na ional „MihaițEminescu” Colegiul Na ional „OctavțOnicescu”, Liceul Teoretic „Jean Monnet”,Complexul Educa ional Lauder, coalaț ȘPostliceală Sanitară Fundeni (10 decembrie2014)

Masa rotundă cu tema „Promovarea ișprotec ia drepturilor minorită ii rome”ț țorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațClubul de la Cheia cu ocazia Zilei Minorită ilorțNa ionale (10-12 decembrie 2014)ț

Simpozion cu tema „Promovarea i protec iaș ț

drepturilor omului în sistemul ONU”, organizatcu ocazia împlinirii a 59 de ani de la aderareaRomâniei la Organiza ia Na iunilor Unite, deț țInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România i Asocia ia Clubul de la Cheiaș ț“Victor Dan Zlătescu” (11 decembrie 2014)

Edi ia a II-a a conferin ei interna ionale cuț ț țtema „Cultura europeană a drepturilor omului.Dreptul la fericire” organizată de UniversitateaCre tină „Dimitrie Cantemir” Bucure ti,ș șAcademia Română, Institutul Interna ionalțpentru Drepturile Omului i Institutul Românșpentru Drepturile Omului (11-13 decembrie2014)

Cursul de formare cu tema „Educa ie pentruțdrepturile omului i ale copilului”,ș organizat deInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Colegiul Na ional „Spiru Haret”ț(12 decembrie 2014)

A V-a edi ie a simpozionului cu temaț„Drepturile i libertă ile fundamentale aleș țomului” organizat de Funda ia „Adolescen a” înț țparteneriat cu Institutul Român pentruDrepturile Omului, Inspectoratul colar alȘjude ului Prahova i Casa Corpului Didacticț șPrahova manifestare dedicată ZileiInterna ionale a Drepturilor Omului (12țdecembrie 2014)

Inaugurarea ciclului de manifestăriconsacrate împlinirii, la 14 decembrie 2015, a60 de ani de la aderarea României la ONU,eveniment organizat de IRDO în parteneriat cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț(ANUROM) i cu participarea unorșreprezentan i ai Ministerului Afacerilor Externeț(14 decembrie 2014).

PARTICIPĂRI LA ALTE MANIFESTĂRI

A doua edi ie a conferin ei interna ionale cuț ț țtema „Strategica” organizată de coalaȘNa ională de Studii Politice i Administrative,ț șFacultatea de Management în parteneriat cuBanca Na ională a României (ț 2-3 octombrie2014)

Atelier de lucru cu tema „Drepturilepersoanelor în vârstă aflate în îngrijire pe

termen lung”, organizat de Consiliul Europei,Re eaua Europeană a Institu iilor Na ionaleț ț țpentru Drepturile Omului (8 octombrie 2014)

Curs cu tema „Expert legisla ia muncii”țorganizat de Expert Aktiv Group (16-19octombrie 2014)

Conferin a anuală cu tema „Construireațparteneriatului în abordarea urei cibernetice”,


organizată de Re eaua Interna ională Împotrivaț țUrei Cibernetice (20 octombrie 2014)

Întâlnirea grupului de lucru privindpromovarea i implementarea Conven iei ONUș țprivind drepturile persoanelor cu dizabilită i înțUniunea Europeană i statele membre organizatșde Ombudsmanul European i ș Re eauațEuropeană a Institu iilor Na ionale pentruț țDrepturile Omului i Centrul Interfederal pentrușEgalitate de anseȘ din Belgia (21-22 octombrie2014)

Curs cu tema „Managementul gestiunii ișarhivării documentelor. Proceduri de lucru ișarhivarea electronică” organizat de Expert AktivGroup (23-26 octombrie 2014)

Masă rotundă cu tema „Cooperarea dintreRomânia i sistemul ONU din România”șorganizată de Ministerul Afacerilor Externe cuocazia Zilei Organiza iei Na iunilor Unite (24ț țoctombrie 2014)

A treia conferin ă anuală cu temaț„Administra ia publică în situa ii de criză”,ț țorganizată de Centrul de Drept Public i tiin eș Ș țAdministrative a colii Na ionale de StudiiȘ țPolitice i Administrative cu sprijinulșMinisterului Educa iei Na ionale în parteneriatț țcu Societatea Academică de tiin eȘ țAdministrative i Institutul de Drept Public iș ș

tiin e Administrative al României (24Ș țoctombrie 2014)

Conferin a cu tema „Administrarea justi ieiț țîn spa iul Uniunii Europene” ce inaugureazățciclul anual de conferin e „Dialoguri de dreptțeuropean între norme, jurispruden ă, doctrină iț șpractică relevantă” i organizată de SocietateașRomână de Drept European în parteneriat cuManagement Law Consulting (30 octombrie2014)

Masă rotundă cu tema “Dinamica sistemuluide tratate ONU în materia drepturilor omului”organizată de Centrul de Cercetare pentruDrepturile Omului i Drept Umanitar,șUniversitatea Panthéon-Assas Paris (10noiembrie 2014)

Conferin a cu tema „Directiva – act alțdreptului Uniunii Europene – i judecătorulșromân organizată de Institutul de CercetăriJuridice „Acad. Andrei Rădulescu” – Centrul deStudii de Drept European din cadrul AcademieiRomâne i Asocia ia Română de Drept iș ț ș

Afaceri Europene (11 noiembrie 2014) Conferin a interna ională cu tema „După 25ț ț

de ani: Istoriile i memoriile comunismului”șorganizată de Institutul pentru InvestigareaCrimelor Comunismului i Memoria ExiluluișRomânesc i Funda ia Culturală Memoria înș țcolaborare cu coala Na ională de tiin eȘ ț Ș țPolitice i Administrative i Centrul Regionalș șFrancofon de Studii Avansate în tiin e SocialeȘ ț(20-21 noiembrie 2014)

Conferin a de lansare a proiectului „Educa ieț țuniversitară competitive în domeniulmanagementului de program”, organizată de

coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative în parteneriat cu EuropeanProject Consulting Bucure ti i Roland Gareisș șConsulting Viena (21 noiembrie 2014)

Cea de a 7- a sesiune a pe forumului privind“Prevenirea i combaterea violen ei i crimeleș ț șîmpotriva minorită ilor” organizată la Genevațde Consiliul ONU pentru Drepturile Omului(25-26 noiembrie 2014)

Lansarea proiectului cu tema „Testarea ișimplementarea instrumentului ConsiliuluiEuropei de evaluare a respectării dreptului laparticipare a copilului în România” realizată, laîmplinirea a 25 de ani de la adoptareaConven iei Organiza iei Na iunilor Unite cuț ț țprivire la drepturile copilului, de AutoritateaNa ională Pentru Protec ia Drepturilor Copiluluiț ți Adop ie cu finan area Consiliului Europei (26ș ț ț

noiembrie 2014)Edi ia a IV-a a conferin ei interna ionale cuț ț ț

tema „Perspective ale dreptului afacerilor înmileniul al treilea” organizată de Departamentulde Drept al Academiei de Studii EconomiceBucure ti i Societatea de tiin e Juridice iș ș Ș ț șAdministrative (28-29 noiembrie 2014)

Al treilea Forum anual al Organiza ieițNa iunilor Unite privind mediul de afaceri iț șdrepturile omului cu tema „Abordarea globală arela iei dintre mediul de afaceri i drepturileț șomului: armonizare, responsabilitate ișrespectare” organizat de Oficiul ÎnaltuluiComisariat al Organiza iei Na iunilor Unite (1-3ț țdecembrie 2014)

Dezbatere cu tema „Impactul politicilorpublice asupra violen ei împotriva femeilor”țorganizat de Centrul FILIA, membru al Re eleițpentru prevenirea i combaterea violen eiș ț


femeilor” în colaborare cu coala Na ională deȘ țStudii Politice i Administrative (3 decembrieș2014)

A opta conferin ă cu tema „Drepturilețfundamentale i fiscalitatea interna ională”ș țorganizată de Consiliul Constitu ional francez (4țdecembrie 2014)

Conferin a interna ionalăț ț cu tema„Constitu ia i societatea contemporană”ț șorganizată de Universitatea Petrol-Gaze dinPloie ti, Centrul de Studii i Cercetări Juridiceș și Socio-Administrative ș iș Asocia ia Română deț

Drept i Afaceri Europene (ș 5 decembrie 2014)Expozi ia grafică cu tema „ț DESCRIPTIO

CANTEMIR”, organizată sub egida Alian eițCiviliza iilor la ini iativa Comisiei Na ionaleț ț țpentru UNESCO i Alumnus Club pentrușUNESCO în parteneriat cu Ministerul AfacerilorExterne i Departamentul pentru Rela iiș țInteretnice din cadrul Guvernului României (10

decembrie 2014)Simpozion organizat cu ocazia Zilei

Interna ionale a Drepturilor Omului de Asocia iaț țRomână de Drept Umanitar Filiala Prahovaurmat de lansarea volumului „Drepturile omului– o problemă mereu actuală” i expozi ia deș țcarte cu tema „Să cunoa tem i să aplicămș șprevederile dreptului interna ional al drepturilorțomului” (10 decembrie 2014)

Masă rotundă cu tema „Proceduraconfiscării. Provocări actuale” organizată deTransparency International Romania ișTransparency International Bulgaria (17decembrie 2014)

Conferin a la nivel înalt cu tema ț „Cartadrepturilor fundamentale a Uniunii Europene:evaluarea i solu ia privind necesită ile deș ț țformare a practicienilor juridici i func ionarilorș țpublici” organizată de Comisia Europeană laBruxelless (17-18 decembrie 2014).


VII. TABLA DE MATERII - 2014

Nr. crt.

Titlu (autor) Nr. Revistă Pag.

1. Concepte i principii ș1.1. Dizabilitatea, o problemă de drepturile omului (Anna Maria Cun

Neagoe)1 7

1.2. Libertatea con tiin ei i libertatea de exprimare în Constitu ia ș ț ș țRomâniei (prof. univ. dr. Gheorghe Iancu)

2 19

1.3. Evolu ia institu iei secretarului general în sistemul ț țparlamentar(Istvan Gaspar)

2 35

1.4. Discriminarea multiplă i lupta împotriva ei ș (prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu )

3 7

1.5. Re-visiting the right to peace (prof. univ. dr. Ioan Voicu, Florina Voicu)

3 13

1.6. Sănătatea o problemă a drepturilor omului (Mircea Ciocan) 3 381.7. Încheierea celui de-al doilea Deceniu al Educa iei. Evolu ia la ț ț

nivel european a învă ământului superior juridic (Irina Moroianu țZlătescu)

4

1.8 Libertatea de con tiin ă i ora de religie în coli (Gheorghe Iancu)ș ț ș ș 4

2. Institu ii, mecanisme, instrumenteț2.1. Drepturile omului în documente ale Organiza iei Na iunilor Unite ț ț

(asist. univ. Isabela Stancea)1 20

2.2. Aspecte privind reglementarea statutului func ionarului public țparlamentar în statele membre ale UE(Istvan Gaspar)

1 26

2.3. Migration and law issues related to legislation on migration in Romania (prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu)

1 37

2.4. Religious rules applicable in Romania according to the Romanian legislation(prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu)

2 7

2.5. Regularizarea cererii de chemare în judecată element principal alaccesului liber la justi ie (Vlad Dan Oanea)ț

3 43

2.6. Imigrarea i integrarea migran ilor. statul membru responsabilș țpentru examinarea unei cereri de protec ie interna ională i accesulț ț șefectiv la o procedură în Uniunea Europeană (Catrinel Brumar)

4

2.7. Planuri na ionale de ac iune privind mediul de afaceri i drepturile ț ț șomului (Alvera Alexandra Cojocărescu)

4

3. Promovarea i protec ia drepturilor omuluiș ț3.1. Orientări ale reformei de sănătate publică în România (Mircea

Ciocan)1 50

3.2. Promovarea i protec ia drepturilor omului de către autoritatea ș țlegislativă (asist. univ. Isabela Stancea)

2 26

3.3. Aspecte privind dreptul la recunoa terea capacită ii juridice a ș țpersoanelor cu dizabilită i ț (Anna Maria Cun Neagoe)

2 41

3.4. Dreptul persoanelor cu dizabilită i la via ă independentă iț ț șintegrare comunitară (Anna Maria Neagoe)

3 25

3.5. Tehnicile speciale de supraveghere sau de cercetare penală i ș 3 33


importan a respectării drepturilor i libertă ilor fundamentale ț ș ț(prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, Vlad Iancu)

3.6. Aspecte privind participarea la activită i sportive a persoanelor cu țdizabilită i (Anna Maria Neagoe, Gheorghe Filip)ț

4

3.7. Criza economică i drepturile economice ale omului în România ș(Marilena Ene)

4

3.8. Drepturile omului în corela ie cu absorb ia fondurilor europene ț ț(Georgeta Erika Kuciel)

4

4. Document4.1. Raportul anual IRDO pe anul 2013 (în limba engleză) 1 524.2 Dreptul la participarea politica al persoanelor cu dizabilită iț 1 924.3. Raportul comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului

Europei în urma vizitei efectuate în România (31 martie – 4 aprilie2014)

2 46

4.4. Cea de a 27-a sesiune a Adunării Generale a ONU din 23 septembrie 2014, Rezolu ia A/HRC/27/L25ț

3 46

4.5. Orientările actualizate ale Uniunii Europene privind promovarea respectării dreptului interna ional umanitarț

3 49

4.6. Legea nr. 103/2014 pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002

3 54

4.7. Raport de activitate al IRDO - 2014 44.8. Raport IRDO privind evolu ia legisla iei în domeniul drepturilor ț ț

omului în Uniunea Europeană i în România – 2014 ș4

5. Jurispruden ăț5.1. Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza B. ț

împotriva României 1 99

5.2. Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza icu ț Țîmpotriva României

2 107

5.3. Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza țMateescu împotriva României

2 83

5.4. Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza Groza țîmpotriva României

3 55

5.5. Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza țConstantin Cristian Teodorescu împotriva României

3 58

5.6. Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza Stelian țRo ca împotriva Românieiș

3 67

5.7. Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza Beraru țîmpotriva României

4


In Memoriam

PROF. UNIV. DR. GHEORGHE BOBOȘ(5 august 1932 – 8 septembrie 2014)

Personalitate complexă, de talie na ională i interna ională, doctor în drept, cărturar deț ș țelită i îndrumător al multor genera ii de studen i i masteranzi, conducător de doctorate,ș ț ț șprof. univ. dr. Gheorghe Bobo , membru în Consiliul general Institutului Român pentrușDrepturile Omului, încă de la înfiin area acestuia, i membru de onoare al Institutului deț șCercetări Juridice al Academiei Române a lăsat în urma sa, odată cu doliul din sufletele celorce l-au cunoscut i apreciat, o mo tenire valoroasă i durabilă.ș ș ș

Profesorul Gheorghe Bobo , doctorand al celebrei universită i „Lomonosov” din Moscova,ș țunde a ob inut titlul de doctor în drept (1962), beneficiar al unei burse ONU (1968) în Fran aț ți Elve ia, fiind primul român care a pătruns la Consiliul Europei i la Curtea Europeană aș ț ș

Drepturilor Omului din Strasbourg, continuând apoi la Geneva, la Misiunea Românieipentru Europa din cadrul ONU, incluzând i o săptămână de stagiu la „Asocia iaș țInterna ională a Juri tilor”, a parcurs toate treptele unei cariere didactice i tiin ificeț ș ș ș țconform cutumelor universitare i academice.ș

Personalitatea sa remarcabilă a fost eviden iată i în func iile administrative din mediulț ș țacademic pe care le-a ocupat, decan al Facultă ii de Drept de la Universitatea „Babe -Bolyai”ț șdin Cluj-Napoca (1981-1989) i al Facultă ii de drept de la Universitatea „Dimitrie Cantemir”ș țdin Cluj Napoca (1991-2010).

Autor a numeroase volume, studii i articole care reflectă experien a unei cariereș țimpresionante, precum i dăruirea i aportul în domeniul Teoriei Generale a Statului iș ș șDreptului, cu contribu ii doctrinare remarcabile i originale, regretatul profesor i-aț ș șfundamentat teoriile pe o solidă i temeinică pregătire juridică de specialitate, abordândșconcepte i institu ii, formulând idei inovatoare cu un aport doctrinar deosebit. Dintre acesteș țlucrări cităm cu titlu de exemplu „Teoria generală a statului i dreptului” (1971, 1984),ș„Istoria generală a statului i dreptului” (1971), „Teoria generală a dreptului” (1994, 1999),ș„Teoria generală a statului i dreptului” (2002, 2008), precum i lucrări monografice: „Statulș și dreptul în civiliza ia i cultura universală “ (2006, premiată de Uniunea Juri tilor dinș ț ș ș

România), „Răspundere, responsabilitate i constrângere în domeniul dreptului”, iar înșcolaborare a publicat: „Organele statului socialist român”, „Sistemul politic al R. S.România”, „Func iile statului socialist român”. ț

Calitatea de îndrumător de doctorat i-a oferit posibilitatea coordonării unor valoroase tezetiin ifice elaborate de discipoli răspândi i în toată ara, atât în institu ii de învă ământș ț ț ț ț ț

superior juridic sau de cercetare de profil, cât i în autorită i publice de nivel central i local.ș ț șDispari ia sa reprezintă o grea pierdere pentru colectivul institu iei noastre, pentruț ț

cercetarea tiin ifică i învă ământul din domeniul drepturilor omului, al dreptuluiș ț ș țconstitu ional i al dreptului administrativ.ț ș


DREPTURILE OMULUIirdo.ro/irdo/pdf/787_ro.pdfDrept Comparat. elementară, trebuie să fie gratuite,...

Documents

Transcript of DREPTURILE OMULUIirdo.ro/irdo/pdf/787_ro.pdfDrept Comparat. elementară, trebuie să fie gratuite,...