Curs 1 DSSVeres Crina-Bianca Securitatea sociala Politici de securitate sociala Sistemele de securitate sociala Istoricul sistemelor de securitate sociale Probleme de drept legate de securitatea sociala

Securitatea sociala - terminologieTermenul a fost ca atare acreditat in dreptul pozitiv in 1935 in SUA (social security act). Ne aflam in unul din cele 4 mandat de presedinte a lui Roosevelt. Roosevelt - scoate America din marea depresie.

Politica noii intelegeri - redresarea economica a SUA - in aceasta politica a lui Roosevelt aflandu-se si securitatea sociala care implica interventia statului in economie (aceasta lege venea sa rezolve probleme sociale importante).

Din punct de vedere conceptual, securitatea sociala reprezinta atat un sistem de drepturi pozitive cat si o optiune politica sanctionata de toate textele constitutionale. Si Declaratia univ. a Dr. omului prevede la art 22: Fiecare individ, ca membru al societatii , are dreptul la securitate sociala. Aceasta matrice juridica care sta la baza conceptului de securitatea sociala este un factor al sec XX in cadrul optimizarii abordarii societatii ale dreptului social(fiind drepturi de generatia a doua).

Dpdv al interpretarii strict textuale: securitatea sociala presupune un ansamblu de drepturi si oblogatii prin care se asigura protectia diferitelor categorii de indivizi impotriva unor riscuri sociale.

Dpdv al reglementarii: securitatea sociala este un drept.(ansamblu de norme prin care se valorifica dreptul la viata, la munca etc)

Dpdv sociologic: Securitatea sociala este o componenta a experientelor sociale.

Soft law este tipul de norma juridica ce are 2 caracteristici fundamentale : 1 este rezultatul unui acord intre adresantii normei jur. ;2 . spre deosepbire de hard law nu impune un comportament omogen;

Exemplu de soft law : Statele membre trebuie sa asigure un raport intre pensie si salariu. Nu iti spune care este pensia /ajutorul etc dar iti da tinte ce trebuie urmarite. Soft law da tinte comune fara a omogeniza reglementarea.

Orice politica cu acest obiect porneste de la definirea si listarea riscurilor sociale. Conventia 102 / 1952 - a sistematizat o actiune normativa inceputa anterior de org. int. a muncii in privinta definirii si enumerarii riscurilor sociale.

Conventia aceasta este de baza si potrivit acesteia sunt considerate riscuri sociale: batranetea boala invaliditatea maternitatea sarcinile familiale protectia juridica a urmasilor accidentul de munca si boala profesionala somajul

In ceea ce priveste riscul social , acesta poate fi definit in raport cu 2 criterii: cauza si efectul riscului social. Dpdv cauzal: riscul social poate fi definit ca fiind orice risc ce decurge din participarea la viata societatii. Ar insemna dintr-o asemenea perspectiva ca risc social si politici de recombatere a lui ar fi necesare pentru orice situatie in care o persoana sufera o diminuare a veniturilor sau a capacitatii sale de munca. Acest criteriu cauzal nu a fost insusit de legislatiile nationale pt ca ducea la consecinte absurde precum " insasi viata e un risc".

Legislatiile au definit riscul social in functie de al doilea criteriu - efectele- care vizeaza securiattea economica si intgritatea fizica si/sau psihica.

Legatura/raportul intre securitatea sociala si securitatea economica se pot observa o serie de masuri: 1. Garantarea posibilitatii pt fiecare individ de a exercita o activitate profesionala. 2. Ocrotirea juridica a activitatii profesionale impotriva evenimentelor ce o pot afecta (licentierea, rezilierea contractelor de inchirierie)- sunt masuri care se iau ca efect al concedierii salariatilor. 3.Asigurarea obtinerii unui venit suficient. In principal e vorba de fixarea prin lege a salariului minim pe enonomie. In sec XX s-a spus ca : nu putem lasa ca reglarea celui mai mic salariu sa se faca exclusiv pe principii liberale ci trebuie fixat un salariu minim. (Romania prin HG hotaraste salariul minim brut). Salariul minim este o masura de securitate sociala. 4. Acordare aunor venituri de inlocuire a salariului care sa asigure un trai decent indivizilor. (este vorba- in esenta- de ajutorul de somaj)

Politicile de securitate sociala au ca obiectiv urmatoarele directii:1.Garantarea locului de munca 2. Garantarea castigului profesional3. Politicile de protectie a muncii (siguranta si sanatatea in munca- pentru garantarea integritatii fizice si psihice a oricarei peroane care desfasoara oa ctivitate utila)"A garanta la nivelul aplicarii legislatiei drepturile la securitate si sanatate in munca este o forma de garantare a drepturilor la viata si demnitate umana." 4.Instituirea unui sistem de acordare a indemnizatiilor si de castiguri in perioadele de inactivitate profesionala. Initial, politicile de securitate sociala s-au focalizat pe putine riscuri sociale a caror numar a crescut odata cu trecerea timpului. (au fost adaugate batranetea, sarcinile familiale, maternitatea etc). Prin Conventia 3/1919 titlul 12 : se protejeaza maternitatea. Acest proces se numeste " procesul de extindere a securitatii sociale pe orizontala". El a continuat si continua si astazi, din ce in ce mai multe riscuri sociale fiind reglementate.

Sistemele de Securitatea sociala

Se definesc prin cateva aspecte principale precum: orice sistem de securitate sociala are un obiectiv de garantare a securitatii economice a persoanei protejate.

Este un sistem de redistribuire de ordin financiar a resurselor bugetare. Sistemele de securitate sociala au la baza teza redistribuirii a venitului national.

Sistemele de asigurari sociale au o istorie ce porneste de la asistenta sociala bazata pe voluntariat si pe asa-zisele societati de bine-facere. S-au convertit in sisteme de asigurare si mutualitate constand in aceea ca membrii unui grup preiau sarcina dezdaunarii.

1