9

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea: Drept Disciplina:Drept Institutional al Uniuni Europene

R E F E R A T

La TemaOrganele principale responsabile de buna funcionare i implementare a acordurilor

Efectuat: Ciochina Petru Lector: Buruian Mihai [magistru superior]

2015 Chisinau

Cuprins 1.Introducere.. 32. Organele principale responsabile de buna funcionare i implementare a acordurilor...43.Concluzie..7

Introducere Trebuie de concluzionat ca Uniune Europene sa creat pe baza mai multor tratate, acorduri, astfel trebuie sa existe organe competeten sa asigure buna functionare si implementare a acordurilor international, in ridurile ce vor urma voi incerca sa exemplific organul concret care se ocupa cu asa numita functionare si implementare a acordurilor. Uniunea European este o uniune economic i politic, dezvoltat n Europa, ce este compus din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO) i din Comunitatea Economic European (CEE), format din ase state n 1958. n anii urmtori Uniunea European s-a lrgit prin aderarea unor noi state membre i i-a crescut puterea prin adugarea de domenii economice, sociale i politice n abilitile sale. Tratatul de la Maastricht a nfiinat Uniunea European sub prezenta denumire n 1993. Ultima amendare a bazelor constituionale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat n vigoare la 1 decembrie 2009. Institutiile Uniunii Europene se pot imparti in doua categorii: cele care au orientare supranationala, cum ar fi: Comisia, Parlamentul European si Curtea de Justie si cele cu orientare interguvernamentala: Consiliul de Ministrii si Consiliul Europea La baza Europei unite stau doua organizatii importante: Consiliul Europei ca organism politic si Comunitatea Economica Europeana ca organism economic. In cele ce urmeaza este prezentata pe scurt o istorie a infiintarii acestor doua organisme.La inceputul anului 1947 exista o miscare Socialista pentru Statele Unite ale Europei sub presedentia lui Bob Edwars. In final toate aceste miscari si asociati, la initiativa contelui Richard de Candenhove-Kalergi au dat nastere Uniuni Parlementare Europene, iar primul presedinte a fost Georges Bohy.Primul congres al Europei s-a desfasurat in mai 1948 sub presedentia lui Winston Churchill. Congresul a lansat mesajul europenilor, un act rezolutie care a influentat nemijlocit crearea institutiilor europene. In iulie 1948, din initiativa guvernelor francez si belgian s-a consituit Adunarea Consultativa Europeana, constituita din reperzentanti ai Parlamentelor nationale.La costituirea Adunarii Consultative Europene au existat divergente intre Franta Belgia de o parte si Anglia de ceallata parte. Fata de ideea franco-belgiana, care pleda pentru o adunare desemnata de parlamentele nationale si investita cu autoritate, Anglia vedea in aceasta o comisie de studiu atent controlata. Rezultatul compromisului acestor idei a fost ca Consiliului Europei sa fie constitui din doua institutii: -Adunarea Consultativa, compusa din reprezentantii fiecarei tari membre. -Comitetul de ministri (al Afacerilor externe), organism al reprezentantilor guvernelor, imputernicit cu luarea deciziilor.. Pentru gestionarea acestui ajutor economic si pentru a crea legaturi economice puternice inte statele europene la 16 aprilie 1948 a fost creata Organizatia Europeana de Cooperare Economica.Dupa o activitate de noua ani in cadrul OECE, formula integrari a devenit foarte atractiva pentru Franta, Italia, Benelux si Germania, care in martie 1957 prin tratatul de la Roma infiinteaza Comunitatea Economica Europeana.Marea Britanie, Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia si Elvetia folosind o formula de asociere, in ianuarie 1960, prin conventia de la Stockholm creaza Asociatia Europeana.

Organele principale responsabile de buna funcionare i implementare a acordurilor

Atributia de gardian al Tratatelor. In virtutea acestei functii, Comisia vegheaza, alaturi de Curtea de Justitie, ca dreptul european sa fie aplicat corect, respectat de catre toate statele membre ale Uniunii Europene Institutiile Uniunii Europene se pot imparti in doua categorii: cele care au orientare supranationala, cum ar fi: Comisia, Parlamentul European si Curtea de Justie si cele cu orientare interguvernamentala: Consiliul de Ministrii si Consiliul Europea.Dupa toata informatia citita si revizuita am ajuns la concluzia ca Comisia Europeana ndeplinete trei funcii de baz: I. Dreptul de iniiativ: rolul su de iniiator al politicilor comunitare este unic. n plus, Comisia funcioneaz ca organ executiv al Uniunii Europene, veghind la respectarea Tratatelor ncheiate. Ea reprezint interesul comun i n mare msur, semnific personalitatea Uniunii. Principala sa preocupare este aceea de a apra interesele cetenilor Europei.Membrii Comisiei sunt alei din rile UE, ns fiecare dintre ei depune un jurmnt de independen. II. O alta funcie a Comisiei este aceea de a veghea la respectarea tratatelor UE, astfel nct legislaia UE s fie corect aplicat de ctre Statele Membre, iar toi cetenii i participanii la Piaa Unic s poat beneficia de condiiile unitare asigurate. III. Cea de-a treia funcie a Comisiei este aceea de organ executiv al Uniunii, avnd responsabilitatea implementrii i coordonrii politicilor. Una dintre atribuiile sale executive const n gestionarea bugetului anual al Uniunii i a Fondurilor Structurale, al caror principal scop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate i cele mai srace ale Uniunii.Deci dupa cum am spus mai sus intreaga sistem al Uniuni Europene este creat pe baza de acorduri internationale mai mult sau mai putin inportantate, aceste acorduri reglemeteaza anumite domeni nationale si international, astfel in cadrul Uniuni Europene sa format Comisia Europena care are o functie de sau mai bine zis responsabilitate de buna functionare si implementare a acordurilor internationale. Acordurile mpreun cu actele unilaterale constituie legislaia secundar a Uniunii Europene (UE). Acestea genereaz drepturi i obligaii. Prin acorduri se nelege rezultatul unui acord de voin ncheiat ntre instituiile europene sau ntre acestea i o parte ter. Astfel, spre deosebire de actele unilaterale, acordurile nu sunt rezultatul unei proceduri legislative sau al voinei unice a unei instituii.De asemenea, tratatele fondatoare prevd dou tipuri principale de acorduri: -acordurile internaionale; -acordurile interinstituionale. Acordurile internaionale sunt acordurile ncheiate ntre UE, pe de-o parte, i o ar sau o organizaie ter, pe de alt parte. Articolul 216 (FR) din Tratatul privind funcionarea UE prezint cazurile n care UE este abilitat s ncheie astfel de acorduri.De asemenea, acordurile internaionale au o aplicabilitate obligatorie n ntreaga UE. Acordurile internaionale au o valoare juridic superioar n raport cu actele unilaterale ale legislaiei secundare, care trebuie, prin urmare, s fie conforme cu primele.Acordurile interinstituionale sunt ncheiate ntre instituiile europene. Obiectivul acestor acorduri este de a organiza i facilita cooperarea ntre instituii, i anume ntre Comisie, Acest tip de acord este rezultatul unei practici instituionale, dar a fost consacrat n tratatele fondatoare ale UE doar odat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona. Astfel, ardticolul 295 din Tratatul privind funcionarea UE recunoate existena acordurilor interinstituionale i precizeaz c acestea pot avea, de asemenea, un caracter obligatoriu. Caracterul obligatoriu al acordului depinde de voina autorilor actului de a-i asuma relaii de obligativitate.Acordurile interinstituionale pot lua, de exemplu, forma unor coduri de conduit, linii directoare sau declaraii.Principiul de funcionare al Comisiei Europene este colegialitatea ceea ce nseamn c hotrrile sunt luate printr-o decizie colectiv, membrii Comisiei fiind responsabili n comun de msurile adoptate.Principiul colegialitii n adoptarea deciziilor Comisiei a fost considerat ca o garanie a eficacitii activitii Comisiei cu ocazia conferinei interguvernamentale ce a condus la adoptarea Tratatului asupra Uniunii Europene. Comisia are sediul la Bruxelles i se ntrunete sptmnal (de regul miercurea), prezena comisarilor la edin fiind obligatorie. Hotrrile se iau n prezena majoritii membrilor, cu majoritate simpl, i implic rspunderea colectiv a comisarilor europeni.n procesul de adoptare a unei decizii de ctre Comisie sunt implicate mai multe niveluri ale structurii administrative ale acesteia. Mai nti proiectul actului normativ este avizat de Serviciul Juridic, ce asigur conformitatea textului cu ordinea juridic comunitar. n cazul n care o propunere necesit avizul mai multor direcii generale pentru a putea fi nscris pe ordinea de zi, proiectul se distribuie n prealabil i celorlalte servicii interesate, precum i cabinetelor comisarilor corespondeni. Pe lng procedura oral n edina plenar au mai fost stabilite alte dou modaliti de luare a deciziei: procedura de abilitare i procedura scris.Procedura de abilitare are rolul de a scuti colegiul Comisiei s ia decizii n materii care nu prezint dificulti politice. Comisia poate abilita pe membrii si s ia, n numele i sub controlul su, msuri de gestiune sau de administrare clar diferite, cu condiia ca principiul responsabilitii colegiale s fie respectate.Procedura scris este un mecanism ce permite Comisiei s ia decizii n probleme ce nu necesit discutarea n cadrul reuniunii sale sptmnale i care nu sunt rezolvate nici prin procedura de delegare. Procedura scris se folosete n cazul n care Serviciul Juridic i-a dat avizul favorabil cu privire la proiectul de text, iar direciile generale i celelalte servicii implicate au ajuns n prealabil la un acord asupra problemei n cauz[footnoteRef:1]. Reuniunile Comisiei nu sunt publice, dezbaterile fiind confideniale, la edine putnd participa persoanele stabilite n regulament. Activitile Comisiei se desfoar pe baza unui prorgam anual de lucru adoptat de aceasta, defalcat pe programe trimestriale. Secretariatul general este prezent la toate nivelurile de funcionare a Comisiei, avnd rolul de coordonator, de supraveghetor administrativ i de mediator. Dup adoptarea deciziilor de ctre Comisie, secretarul general are obligaia de a asigura punerea n aplicare a procedurilor decizionale i de a veghea la executarea deciziilor.Comisia rspunde pentru activitatea sa n faa Parlamentului European care o poate demite n bloc prin moiune de cenzur. Dei cenzurat, Comisia i va exercita prerogativele pn la numirea unei noi Comisii.Comisia este o institutie cu caracter permanent ai carei membri se reunesc, de principiu, in sedinte saptamanale de lucru, in zilele de miercuri sau ori de cate ori este nevoie in formula colegiala. Fiecare comisar este asistat in activitatea sa de un Cabinet, format din functionari administrativi. Sefii de cabinet se intalnesc saptamanal pentru discutarea problemelor ce necesita intrunirea Comisiei si pentru a pregati lucrarile Comisiei. Analizeaza problemele de discutat si le include in doua categorii A (aspecte carora comisarii cad de acord prin intermediul sefilor de cabinet si nu mai trebuie discutate in plen, adoptarea lor in Comisie fiind asadar o simpla formalitate de vot ) si B ( aspecte ce necesita discutii in Comisie si realizarea unui acord intre comisari pentru a fi transpuse in acte comunitare. Asupra acestora se vor concentra lucrarile Comisiei.) Intrucat sedintele nu sunt publice, in fiecare zi de joi au loc intalniri cu reprezentantii presei, in care sunt prezentate rezumate ale discutiilor ce au avut loc. Exista si reuniuni ale unor grupuri de membri, cu care ocazie se adopta documente care nu necesita prezenta tuturor. Pe langa procedura orala in sedinta plenara, mai exista inca doua modalitati de luare a deciziei: procedura de abilitare a unui comisar si procedura scrisa. Presedintele Comisiei stabileste ordinea de zi, conduce sedintele si convoaca sedinte extraordinare ori de cate ori este nevoie. Hotararile se iau in prezenta majoritatii membrilor, cu majoritate simpla si implica raspunderea colectiva a comisarilor europeni. Caracterul tehnic al Comisiei necesita emiterea a nu mai putin de 6000 de acte comunitare pe an, dintre care aproximativ 4000 sunt emise de un comisar sau altul, pe baza de abilitare. La luarea deciziilor un rol important il joaca asociatiile de lobby, reprezentand diferite categorii socio-profesionale sau economice, ce incearca sa-si impuna propria versiune in textul viitorului act comunitar.Mecanismul decizional la nivelul Comisiei este deosebit de complicat, in emiterea deciziilor sunt folosite doua proceduri, una scrisa si una orala care presupune dezbateri in plen. In cadrul procedurii scrise, mecanismul poate fi declansat de fiecare membru al Comisiei, care face propuneri decizionale pentru sectorul de activitate coordonat, pe care le comunica in scris celorlalti membrii, astfel ca acestia sa poata formula amendamente sau observatii pe marginea lor. Daca sunt aduse amendamente sau sunt facute observatii, propunerile trebuie supuse dezbaterilor si votului membrilor Comisiei in sedinte, aceasta facand parte din procedura orala. Procedura scrisa, de abilitare, este folosita in cazurile in care trebuie luate decizii in probleme de mica importanta ce nu ridica dificultati de adoptare, cazuri in care Comisia hotaraste sa-si abiliteze membrii pentru a lua decizii in numele ei.In situatiile in care propunerile parcurg procedura orala pentru a deveni acte decizionale, ele trebuie discutate si supuse la vot in sedinte, adoptarea facandu-se cu votul majoritatii simple a membrilor Comisiei. Din acest punct de vedere Comisiei ii este specific principiul colegialitatii, in sensul ca deciziile se iau colectiv, iar raspunderea pentru acestea este tot una colectiva, intrucat antreneaza institutia in ansamblul ei. In privinta modalitatilor de lucru, proiectele care urmeaza a fi supuse dezbaterii Comisiei sunt eliberate de catre directorate sau de cabinerele comisarilor, in functie de natura lor, tehnica sau politica, se vor aviza de Serviciul juridic, care le certifica din punct de vedere al conformitatii cu dreptul comunitar, iar in functie de procedura adoptata, propunerile, vor fi trimise prin grija Secretariatului General membrilor Comisiei, pentru formularea eventualelor amendamente sau observatii -; procedura scrisa, fie vor fi discutate in intalnirile pregatitoare ale cabinetelor. Activitatea de decizie la nivelul Comisiei, cea de pregatire a proiectelor de acte normative, presupune nu numai satisfacerea intereselor comunitare, dar si celei nationale, fapt ce determina cunoasterea oportunitatilor fiecarei tari. Procesul decizional trebuie sa prezinte un consens, o armonizare a intereselor comunitare cu cele nationale. [1: Diaconu, Nicoleta,Dreptul Uniunii Europene. Partea general, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2007]

Comisia este organismul care reuneste ansamblul functiilor executive in cadrul Comunitatilor si a Uniunii, iar urmare acestui loc pe care il ocupa in cadrul triunghiului institutional principalele sale competente sunt legate de punerea in executare a dispozitiilor tratatelor si a actelor normative comunitare si de supravegherea modului in care sunt realizate obiectivele Uniunii. Cadrul general al functiilor pe care le are aceasta institutie este fixat in cuprinsul art.155 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, iar competenta sa este indicata intr-o multitudine de articole din cuprinsul Tratatelor comunitare. 1.Principala competententa a Comisiei este aceea de a veghea asupra felului in care statele si institutiile comunitare pun in aplicare dispozitiile tratatelor si a actelor emise in executarea lor. Ea trebuie sa se asigure ca legislatia Europeana este corect aplicata de catre Statele membre si ca ansamblul cetatenilor si operatorilor pietei unice profita de echilibrul care a fost creat. In acest sens: - vegheaza asupra modului in care sunt puse in aplicare programele de dezvoltare a politicilor agricole comune si face propuneri pentru cresterea eficientei de implementare a acestor politici; - examineaza preturile in domeniul transporturilor internationale si stabileste conditiile in care se deruleaza activitatile in acest sector- supravegheaza modul in care sunt respectate regulile de libera concurenta si ancheteaza cazurile in care se presupune ca aceste reguli au fost incalcate - verifica compatibilitatea ajutoarelor acordate de catre un stat unor intreprinderi, pentru a preintampina distorsionarea concurentei- inventarieaza impreuna cu fiecare stat membru dispozitiile legislative nationale, in vederea armonizarii acestor legislatii la exigentele comunitare- supravegheaza evolutia economica a fiecarui stat membru, sens in care ii poate transmite recomandari si prezinta in Parlamentul European rapoarte cu privire la rezultatele acestor supravegheri- dezvolta dialogul cu partenerii sociali europeni- administreza Fondul social european - verifica stadiul in care se gaseste procesul de reducere a diferentelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor defavorizate si prezinta o data la trei ani un raport asupra acestor chestiuni in fata Parlamentului European- intocmeste anteproiectul de bugetPentru punerea in practica si finalizarea competentelor, Comisia dispune de mecanismele oferite de art. 169 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, de dreptul de a emite avize, prin care invita statul in cauza de a se conforma intrun anumit timp dat, iar in masura in care aceasta nu se conformeaza, poate sesiza Curtea de Justitie pentru aplicare de sanctiuni. In caz , ea intreprinde masuri impotriva celor care nu se achita de obligatiile ce le revin prin tratate, fie ca ei apartin sectorului public sau celui privat. Ea poate, de exemplu, sa initieze urmariri contra Statelor membre care nu aplica directivele europene, sesizand Curtea de Justitie atunci cand acestea nu se conformeaza in mod deliberat.Printre, altele, Comisia controleaza modul de acordare a subventiilor de catre guvernele nationale propriilor industrii si autorizeaza alocarea de ajutoare de catre Stat, in limitele prescrise prin dreptul comunitar. In cazuri grave de incalcare a legislatiei in domeniul concurentei, Comisia poate aplica amenzi intreprinderilor recunoscute ca fiind culpabile de violarea regulilor stricte impuse de UE. 2. Atunci cand Tratatele comunitare dispun, Comisia participa la derularea procesului decizional care are loc la nivelul altor institutii comunitare, sens in care emite avize si recomandari, la solicitarea Parlamentului European, a Consiliului sau din propria initiativa, atunci cand considera acest lucru ca fiind necesar. Rolul acestor acte (avize si recomandari) este acela de a ajuta institutiile comunitare in derularea procesului decizional care are loc la nivelul lor, avand in vedere interesul general, in vederea finalizarii obiectivelor propuse de constructie europeana.3. Are putere de decizie proprie, pe care art. 155 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana o confera Comisiei, decezii elaborate dupa parcurgerea unui proces legeslativ specific. O situatie deosebita este reglementata in cuprinsul art. 228 par.4 din tratatul instituind Comunitatea Europeana, modificat prin art.G pct.80 din Tratatul privind Uniunea Europeana, potrivit caruia Comisia poate aproba in numele Comunitatii, modificari ale unor acorduri incheiate cu terte state sau organizatii internationale, atunci cand acestea dispun ca astfel de modificari se pot face dupa o procedura simplificata. Daca in tratatele instituind Comunitatea Europeana si cel instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice, Comisia, Comisia cu cateva exceptii, exercita un rol preponderent executional, in Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului ea este principalul for decizional, emitand decizii si recomandari, dupa consultarea ori obtinerea acordului Consiliului (art.14)4. Principal rol in ansamblul institutiilor comunitare, de a propune proiecte legislative. Initiativa legislativa consta in proiecte de acte normative adresate Consiliului, pe care acesta le ia in discutie si le supune adoptarii, precum si in recomandari pe care Comisia le trimite primei institutii, acestea servind ca suport pentru adoptarea unui act normativ. Desi dreptul la initiativa legislativa al Comisiei, pare a fi de o importanta subsidiara fata de cea legislativa, constituie totusi o arma destul de puternica in mana ei, intrucat ea poate bloca procesul decizional, prin retragerea proiectelor de acte normative de pe masa de lucru a Consiliului, atunci cand aprecieaza ca imprejurarile care au determinat promovarea proiectelor s-au schimbat radical, ori cand constata o lipsa de interes legislativ din partea Consiliului, manifestata in amanarea dezbaterii proiectelor vreme indelungata. O astfel de initiativa poate fi luata si atunci cand Comisia considera ca intr-o anumita conjunctura, fiindu-i prezentat Consiliului un proiect, acesta l-ar adopta dar cu numeroase si substantiale modificari, ceea ce ar implica aparitia riscului denaturari continutului proiectului. Comisia indeplineste acest rol de pregatire a noilor politici europene, nu pentru a apara interesele sectoriale sau pe cele ale diferitelor tari, ci in functie de propria sa apreciere a intereselor Uniunii si a cetatenilor sai.Toate aceste atributii au facut ca aceasta institutie sa fie considerata motorul Uniunii Europene.

ConcluzieComisia European se numr printre organismele comunitare cele mai importante, reprezentnd organul executiv al Uniunii Europene. Comisia European are ca rol principal, ntr-o formulare foarte general exprimarea interesului comunitar i asigurarea realizrii acestuia. Ea ntruchipeaz ideea european, ntruct membrii si, dei numii de guvernele naionale, nu au nici o obligaie fa de acestea, fiind loiali doar intereselor Uniunii Europene. Pe lng atribuiile legislative, Comisia este i aprtoarea tratatelor europene, controlnd aplicarea lor. De asemenea, ea asigur formularea i implementarea politicilor comunitare, administreaz bugetul i programele comunitare, cu ajutorul administraiilor naionale. Comisia reprezint Uniunea n negocierile internaionale din toate domeniile, cu excepia domeniului politicii externe i de securitate comun, unde intervine Ministrul de externe al Uniunii. Rolul Comisiei este de a asigura respectarea prevederilor tratatelor, de a iniia proiecte legislative i de a pune n practic politicile comunitare. Comisia administreaz bugetul Uniunii Europene, precum i programele de asisten comunitare ale Uniunii Europene, inclusiv pe cele care se ocup de sprijinirea rilor din afara Comunitii.Printre alte atribuii ale Comisiei Europene amintim faptul ca: Spre deosebire de situaia existent ntr-un stat naional, unde dreptul de initiaiv legislativ este exercitat de Guvern i Parlament, la nivel comunitar respectivul drept revine n principal Comisiei Europene, n unele cazuri, cu titlu de excepie, revenind i Consiliului Minitrilor Uniunii Europene sau Parlamentului.Comisia rspunde politic n faa Parlamentului European, care are posibilitatea s o demit, prin adoptarea unei moiuni de cenzur. n ceea ce privete membrii Comisiei, acetia si exercit functiile n deplin independen, n interesul general al Comunitii, n realizarea ndatoririlor lor, ei nesolicitnd i neacceptnd instruciuni de la vreun guvern i nici de la un alt organism. n privina viitorului Comisiei se urmrete ca aceasta s fie compus dintr-un numr de membri egal cu dou treimi din numrul statelor membre, cu excepia cazului n care Consiliul European nu va hotr cu unanimitate de voturi modificarea acestui numr.