DREPTUL FUNCIARTema: Noţiuea , obiectul şi sistemul dreptului funciar.

I. noţiunea dreptului funciar ca ramură de drept. II. Obiectul şi metoda de reglementare a dreptului funciar. III. Sistemul dreptului funciar. IV. Principiile dreptului funciar. V. Raporturile juridice funciare. VI. Legătura dreptului funciar cu alte ramuri de drept.

Mihai ţcotorobai, Pavel Zamfir, Victor Ursu: Drept funciar, editura Cartier 2000.

I. noţiunea dreptului funciar ca ramură de drept.În literatura juridică de specialitate există cîteva opinii în ceea ce priveşte noţţiunea dreptului funciar ca ramură de drept. În opinia autorului rus Erofeev dreptul funciar reprezintă o toattalitate de norme juridice care reglementează relaţiile dintre organele puterii de stat şi deţinătorii de terenuri cu privire la exercitarea dreptului de proprietate, dreptului de folosinţă, administrare de stat a fondului funciar, precum şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime a cetăţenilor. În opinia autorului Creasov Dreptul funciar reprezintă o ramură de drept complexă care cuprinde totalitatea de norme juridică ce reglementează relaţiile cu privire la atribuirea, retragerea, protecţia şi folosirea raţională a terenurilor ce formează fondul funciar. Profesro. Dreptul funciar este o ramură de drept cmplexă o totalitate de nrome juridice ce regelmentează relaţiile dintre deţinătorii de terenuri apărute în procesul de folosire a terenurilor ce formează fondul funciar al RM. Codul funciar determină că toate categoriile de terenuri ndiferent de destinaţia lor şi tipul de proprietate formează fondul funciar al RM. Fondul funciar al RM este constituit din următoarele categorii de terenuri:

1. terenuri cu destinaţie agricolă. 2. terenuri din intravilanul localiătţii. 3. terenuri destinate industriei, transportului, telecomunicaţiior şi cu altă destinaţie specială. 4. terenuri destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii, monumentelor naturii şi ocupate de spaţi verzi din

afara localităţilor. 5. terenuri din fondul sillvic. 6. terenuri din fondul apelor. 7. terenuri din fondul de rezervă.

II. obiectul şi metoda de reglementare.Obiectul de reglemtentare a dreptului funciar îl constituie o categorie aparte de relaţii numite relaţiile funciare, care sunt reglementate de normele juridice funciare. Se consideră că obiectul de reglementare a dreptului funciar îl constituie următoarele categorii de relaţii funciare:

1. relaţii cu privire la atribuirea terenurilor. 2. relaţii cu prvire la retragerea terenurilor. 3. relaţiile cu privire la reatribuirea terenurilor. 4. relaţii cu privire la schimbarea destinaţiei a terenurilor. 5. relaţii cu privire la protecţia terenurilor. 6. relaţile cu privire la folosirea terenurilor.

Brincuic menţionează că obiect de reglementare a dreputlui funciar îl constituie următoarele categorii de relaţii:

1. relaţii cu privire la administrarea şi gestionarea fondului funciar. 2. relaţii cu privire la răspunderea pentru încălcarea legislaiei funciare. 3. relaţiile ce reies din exercitarea dreptului de proprietate funciară.

Metoda de reglementare a dreptului funciar este caracterizată ca fiind o totalitate de mijloace şi procedee cu ajutorul cărora statul determină conduita deţinătorilor de terenuri în procesul de folosire a pămîntuui. În literatura juridică de specialitate se consideră că metoda de reglementare a dreptului funciar este una dispozitiv-imperatiă, deoarece terenurile pot fi înstrăinate, donate, schimbate şi la momentul actua formează aşa-numita piaţă funciară.

III. Sistemul dreptului funciar.Sistemul dreptului funciar reprezintă şi constituie totalitatea instituţiilor jridice, la baza formării cărora îşi găsesc existenţa normel juridice funciare omogene. Se consideră că sistemul dreptului funciar este constituit din două părţi:

1. partea generală şi 2. partea specială.

Partea generală este constituită din următoarele instituţii:1. dreptul de proprietate funciară 2. reglementarea juridică a tranzacţilor funciare. 3. dreptul de beneficiare funciară. 4. administrarea de stat şi festionarea fondului funciar. 5. protecţia juridică a terenurilor. 6. răspunderea juridică pentru încălcarea legislaţiei funciare.

Partea specială cuprinde următoarele instituţii:1. regimul juridic al terenurilor cu destinaţie agricolă. 2. regimul juridic al terenurilor din intravilanul localităţilor. 3. regimul juridic al terenurilor destinate industriei, transportului, telecomunicaţiilor şi cu altă destinaţie

specială. 4. regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii sănătăţii, ocrotirii naturii, monumentelor naturii. 5. regimul juridic a terenurilor din fondul silvic. 6. regimul juridic al terenurilor din fondul apelor. 7. regimul juridic al terenurilor din fondul de rezervă.

IV. principiile dreptului funciar.Principiile dreptului funciar reprezintă toatlitatea ideilor de bază fundamentale care îşi ăgesesc existenţa pe întreg sistemul dreptului funciar şi care au ca scop reglementarea raportuilor funciare şi anume a acelor relaţii ce apar în procesul de folosire a terenurilor ce constituie fondul fucniar al RM. Prinicpiile dreptului funciar au n caracter atît general, cît şi special i în literatura de specialitate ele se clasifică în două gurpe mari prinicpii generale şi prinicpii ramurale care se referă nemijlocit la ramura dreptului funciar. Prinicpii generae:

1. principiul democratismului. 2. principiul legalităţii determină ideea că toate actle administraţiei publice trebuie să corespndă

legislaţiei funciare în vigoare atît cu privire la atribuirea terenurilor, la retragerea terenurilor. Articol 25 codul fucniar.

3. principiul egalităţii tuturor în faţa legii. Toţi deţinătorii de terenuri şi anume: proprietarii funciari, posesorii funciari şi beneficiarii funciari sunt obligaţi să respecte legislaţia funciară şi dispoziţiile organelor administraţiei publice centrale sau locle.

4. prinicpiul ocrotirii ambelor forme de proprietate funciară, atît publică, cît şi privată. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică se face numai în baza legii şi numai cu o prealabilă despăgubire în folosul deţinătorilor de teren.

La categoria de principii ramural se atribuie unul dintre principiile care are prioritate faţă de celelalte principi este

1. principiul protecţiei ecologice a aterenurilor. Reprezintă ideea că prioritate asupra terenurilor o are protecţi a ecologică adică instituiea unui sistem de măsuri şi cerinţe care interzice de a polua terenurile.

2. un alt principiu care stă a baza clasificării terenurilor este principul clasificării terenurilor conform destinaţiei lor din punct de vedere economic.

3. principiul folosirii terenurilor conform destinţaiei şi scopului de atribuire. Acest principiu determină faptul că terenurile urmează a fi exploatate numai în conformitae cu destinaţi acestora şi scopul lor de atrbuire. Legislaţia funciară interzice schimbarea destinaţiei terenurilor agricole şi silvice. De asemenea legislaţia funciară interzice scoaterea terenurilor agricole şi silvice din circuitul acestora dacă bonitatea terenurilor depăşeşte 60 de puncte. Este interzis de asemenea scoatere şi folosirea contrar destinaţiei a terenurilor pe care sunt amplasate monumete ale naturii, rezervaţii naturale şi terenurile destinate ocrotirii naturii şi ocrotirii sănătăţii.

Următruul principiu este principiul folosirii terenurilor în mod raţional şi în complex. Modul raţional de folosire a ternurilor reprezintă exploatarea calitativă şi cantitativă a acestora în calitate de mijloc de producere (terenurile agricole şiterenurile din fodnul forestier). Complexitatea folosirii terenurilor legislaţia prevede că deţinătoriii funciari sunt obligaţi să respecte regulile cu privire la folosirea altor resurse naturale în timpul exploatării terenurilor. Următorul prinipiu care a stat la baz delimitării terenurilor este principiudelimitării terenurilo proprietate publică a statului şi a unităţilor administrativ teritoriale. Alte princiii:

1. principiul priorităţii terenurilor agicole de calitate superioară. Din acest punct de vedere legislaţia funciară prevede interzicerea socaterea din cirucit a acestor terenuri nici prin hotărîre de guvern nu pot fi scoase din circuitul agricol.

Un alt principiuar fi principiul folosirii terenurilor contra plată. Presupune că roice modaliate de folsinţăa ternurilor u urmează a fi făcută contra plată indiferent de natura contractului arendă, locaiune etc. Un alt princiiu principiul atragerii la ărspundere pentru încălcarea legislaţieii fucniare. Presupne orice persoane fizică sau juridiăc inclusiv organele administraţiei ppublice, care au încălcat legialţaia funciară şi au cauzat prejudicii urmează a fi atrase la răspundere în dependenţă de fapt a săvîrşită şi consecinţele acesteia.

V. raporturile juridice de drept funciar.În literatura juridică de specailiate se consideră că raporturile juridice funciare reprezintă totalitatea de relaţii care apar între deţinătorii de teenuri în procesul de folosire a terenurilor şi sunt reglementate de normele juridice funciare. Ca şi toate celelalate categorii de raporturi raporturile fucnaire sunt cosntituite din trei elemente de bază:

1. obiectul raporutlui juridic funciar în constituiee acţiunile sau inacţiunile deţinătorilor de terenuri, adică conduita acestora în procesul de exercitare a drepturilor şi obligaţiunilor stabilite de legislaţia funciară.

Legislaţia funciară în vigoare stabieşte obiectul relaţiilor funciare care îl reprezintă 1. sectoarele de teren. 2. cotele de teren. 3. drepturile asupra lor.

Sectoarele de teren pot fi 1. divizibile şi 2. indivizibile.

Le se caracterizează prin suprafaţă, amplasament, bonitate şi regim juridic. Subiecţii raportului juridic funciar sunt persoanele fizice, persoanele juridice, organele administraţiei publice locale, statul RM şi nvestitorii străini. Legislaţia funciară detrmină o noţiune aparte n ceea ce priveşte subiecţii participanţi la relaţiile funciare. În cadrul elgislaţiei funciare subiecţii sunt determinaţi a fi deţinători de trenuri. Prin deţinători de terenuri trebuie de înţeles

1. proprietarii funciari. 2. beneficiarii funciari. 3. posesorii funciari.

Al treilea element al raporutlui juridic funciar îl reprezintă conţinutul raporutlui jruidic care este caracterizat a fi şi reprezintă totalitaea drepturilor şi obligaţiunilor deţinătorilor de terenuri. Volumul drepturilor şi obligaţiunilor deţinătorio de terenuri sunt determinate de articolele 27, 28 şi 29 a codului funciar.

VI. legătura dreptului funciar cu alte ramuri de drept.Legtura dreptului dreptului funciar cu ramurile de drept din sitmuramurilor a RM este una foarte strnsă şi ami ale su cu dreptul constitituţional. În constituţia RM sunt determnat eitpurile de prorpietate, iar în legislaţia funciară sunt ocrotite ambele tipuri de prorpietate publică şi privată. Legisaţia funciară delimitează dreptul de propreitate publică astatului şi dreptului de tproprietate asupraterenurile administraţeiie publice loca.e Dreputl administrativ. Se studiaz or ganele administraţeii publicecentrale şi locale legislaţia funciară determină împuternicirile

1. ce ţin de înrgistrarea de stat. 2. evidenţa ede stat în cadastru funciar. 3. mooniftoringului funciar. La nivel loca şi republican. Protecţai terenuruilor.

Legislaţia administrativă deterină noţiunea de contravenţie, air în elgisaţia fucniară se detemrină faptele cosniderte convetravenţie. Se aplică şi procedura de sancţiunare a persoaneleor care au săvîrşit contravenţii. Dreptul funciar şi administrativ se rferă la împuternicirile de atrbuire, retragere, schimabrea destinaţiei terenurlor, ameliorarea şi recultivarea terenurilor. Drept funciar şi dretul civil. Legătura esenţială dintre dreptul civil şi funciar constă în acea că terernurile înc adrul funciar sunt determinat e afi ca resurse naturale, iar în cadrul civil ca bunrui imobile. De asemenea toata tranzacţiile funciare sunt supuse regimului juridic civil adică se referă regulilor cu privire la formă şi conţinut. Şi umrează a fi înregistrate în mod obligatoriu în cartea bunurilor imobile legislaţia civiilă determină temiurile şi condiţiile atragerii lar ăspunderii delictuală şi cotractul ăinclusisiv şi pentru încălcarea legislaţiei funciare. Legătura dreptului fucniar şi civil se manifestă şi printr-u act normativ comun se numeşte le gea uc privire la arenda în agricultură. Funciar cu proces civil. Se manifestă prin faptul că se determină instanţa de judecată competentă în cazurile de soluţionare a litigiilor funciare. Atît cu carater patrimonial, cît şi cu caracter nepatrimonial. Legislaţia funciară determină expres că toate litigiile funciare patrimoniale sunt soluţionte n exclusivitate de instanţele de judecată competente. Instanţa de judecată competentă se determină în depedendenţă de loc şi cauză. Codul de procedură civilă prevede competenţa excepţională de examinare a litigiilor funciare articol 40. Cauza este nesoluţionarea în teremen sau în dezacord cu actul organele administraţiei. Drept funciar şi ecologic. Terenurile reprezintă şi sunt caterizate ca fiind resurse naturlae. Ecologic se determină măsurile de protecţie a ternurilor şi le clasifiică în două cateogiorii: măsuri de protecţie calitativă şi cantitativă. Dreptul financiar. Impozitul funciar este indicat în legea bugetară anuală. Dar n este determinat ca noţiune în codul fiscal. Penal. Poluarea solului ca componenţă de infracţiune. Articol 227 cod penal.