8/19/2019 Dreptul ca stiinta

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-ca-stiinta 1/4

Teoria generala a dreptului

Dreptul ca stiinta

I. Etimologie

II. Distinctia dintre drept obiectiv/subiectiv

III. Fenomenul juridic. Coordonate

I.Etimologie

Termenul drept provine din latinescul directus precum si din verbul

dirigo/dirigere – cale dreapta/mijlocita, a conduce. Asadar, arata ca dreptul are

misiunea de a stabili norme care sa conduca societatea. Aceasta semnificatie a

evoluat in timp, astfel ca termenului drept I s-au mai adaugat doua concepte: drept

obiectiv/ drept subiectiv.

II. Dreptul obiectiv – Drept subiectiv – in opinia unor autori, reprezinta

totalitatea normelor juridice dintr-o societate. Dreptul obiectiv este definit ca un

ansamblu de norme sau reguli stabilite intr un cadru statal cu privire la organizarea

si functionarea societatii. e de alta parte, s a considerat ca dreptul reprezinta un

atribut special, o prerogativa speciala a unei anumite persoane. Astfel, se considera

ca orice persoana are drepturi, astfel ca dreptul subiectiv a fost definit ca fiind

 posibilitatea recunoscuta de lege unei persoane de a pretinde unui tert sa aiba o

anumita conduita !care consta in: a da, a face/a nu face ceva" si de a apela in caz de

nevoie la forta de constrangere a statului. rin urmare, dreptul subiectiv este legat

de un titular, denumit subiect !e - pt plural" de drept. Dreptul nu se manifesta doar 

ca o stiinta, ci si ca un fenomen in societate. #enomenul juridic se considera ca are

rolul de a disciplina comportamentul/relatiile umane.

III.Fenomenul juridic - entru a putea intelege manifestarea fenomenului

 juridic, trebuie sa analizam coordonatele acestuia.

8/19/2019 Dreptul ca stiinta

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-ca-stiinta 2/4

1. Relatia dintre drept si societate

2. Relatia dintre drept si norme sociale

. Relatia dintre drept si justitie

1. Dreptul are un pro!und caracter social – tot ceea ce este juridic este si

social. In sc$imb, reciproca nu este valabila, deoarece normele dreptului

coe%ista cu alte norme sociale !norme religioase, sociale". &aracterul

social a fost evidentiat inca din Antic$itate, si s-a cristalizat in doua

 principii:

• Ubi societas, ibi jus – acolo unde e%ista societate, e%ista drept – 

societatea, pentru a putea functiona, isi stabileste anumite reguli,

 pe care statul le apara, in cazul incalcarii lor. 'ocietatea nu poate

e%ista fara drept, pentru ca altfel s-ar dezintegra. Dreptulreglementeaza relatiile sociale esentiale, care asigura insasi

fiintarea societatii, de aceea normele juridice joaca un rol deosebit

de important in sistemul normelor sociale.

• Ubi jus, ib societas – acolo unde e%ista drept, e%ista si societate – 

acest principiu sintetizeaza ideea ca dreptul apare cu statul.

Aceste principii au fost formulate in dreptul roman. Au e%istat opinii care au

sustinut ca se poate vorbi de drept inca de la primele forme de organizare sociala – 

ginta si trib. Aceasta opinie este gresita deoarece nu e%ista un aparat specializat de

constrangere care sa restabileasca regulile prescrise de norme asa cum se intampla

in cazul statului.

2. Relatia drept – norme sociale. Dreptul reprezinta un ansamblu de

norme juridice. (orma juridica este o regula de conduita care prevede un

anumit comportament, obligatoriu de urmat, care in cazul incalcarii ei

este adusa la indeplinire prin apelul la forta de constrangere a statului, cu

ajutorul unui aparat propriu, specializat – justitia. Insa, normele juridice

sunt doar un element al sistemului normelor sociale, pt ca ele coe%ista cu

alte norme – etica, morala, religioase. Acest lucru pune problemadistinctiei dintre drept si nondrept, ceea ce determina diferenta dintre

normele juridice si alte norme sociale este caracterul lor obligatoriu, un

caracter special obligatoriu. #iecare norma sociala este obligatorie !altfel

nu ar fi norma", dar este vorba de o obligativitate generala, pe cand in

normele juridice, obligativitatea lor este speciala – doar in cazul lor statul

 prin aparatul sau propriu intervine atunci cand acestea sunt incalcate)

8/19/2019 Dreptul ca stiinta

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-ca-stiinta 3/4

 pentru restabilirea regulilor prescrise de norma. In fapt, se spune ca doar 

normele juridice se bucura de o obligativitate adevarata in cadrul

normelor sociale – sunt autori care afirma ca doar normele juridice sunt

obligatorii in cadrul sistemul normelor sociale. *ste vorba de o

obligativitate speciala datorata fortei statului, care intervine pentruapararea valorilor sociale pe care acestea le incorporeaza. (ormele

 juridice reprezinta manifestari de vointa ale statului, destinate sa produca

in mod valabil efecte juridice. *fectele lor sunt acceptate de altii, iar 

faptul ca sunt admise inseamna o recunoastere a obligativitatii lor. In

general, oamenii se conformeaza normelor de drept pentru ca le accepta

si le recunosc valoarea obligatorie. Daca sunt incalcate, statul intervine

 prin folosirea fortei de constrangere, dar folosirea fortei, desi are un

caracter de reprimare a vointei, este menita sa restabileasca valoarea

fundamentala, ocrotita de norma respectiva. Acest lucru se intamplae%clusiv in cazul normelor juridice. Desi este separat de morala, dreptul

nu este amoral. (ormele sale contin un minim de morala, dar acest lucru

nu trebuie sa duca la confruntarea lui cu morala. In Antic$itatea, dreptul

se confunda cu morala, el fiinde definit astfel:  jus est ars, boni et aequi – 

dreptul este arta binelui si a ec$itatii, de aici decurgand o confuzie cu

morala.

. Relatia dintre drept si justitie " s"a considerat  ca misiunea

fundamental a dreptului este aceea de a asigura justitia in societate. Acestlucru s-a cristalizat prin +suum uiue tribuere + – a da fiecaruia ce este

al sau. Dreptul mai are si misiunea de asigura organizarea si functionarea

societatii. Aceasta misiune, in timp, s-a realizat si prin argumente de

ordin economic. Astfel, in unele $otarari judecatoresti, au inceput sa

apara considerente economice – cazul 'A – unde solutiile judecatoresti,

in functie de natura litigiului, pot fi pronuntate si doar in baza unor 

motive economice. In *uropa !in special in #ranta", motivele de ordin

economic au fost si ele transpuse in argumentarea juridica. (u se pot,

insa, pronunta $otarari e%clusiv in baza lor, ca in sistemul anglo-sa%on. In'A acest lucru este posibil deoarece judecatorul se bucura de o libertate

mult mai mare fata de sistemul romano-germanic al europei continentale

!fara ". Astfel, judecatorul anglo-sa%on este si creator de drept – 

$otararile lui judecatoresti contin reguli de drept, constituind precedente.

Din acest motiv, in sistemul anglo-sa%on, judecator face drept – marca

8/19/2019 Dreptul ca stiinta

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-ca-stiinta 4/4

dreptului anglo-sa%on. In sistemul romano-germanic, din care face parte

si omania, judecatorul are doar puterea de a interpreta si aplica legea la

litigiile aduse judecatii. De aceea, s-a spus ca judecatorul este doar +gura

care spune dreptul0. *%ista doua marci total opuse pentru aceste doua

familii de drept.