CIOCLEI, Valerian

Studii: Facultatea de Drept a Universit6tii din Bucuregti; diplomi de studii aprofun-date in specializarea Drept penal - $tiinle criminale, ca bursier al guvernuluifrancez (Montpellier I); doctor in drept al Universiti{ii Bucuregti, precum gi alUniversitd{ii Montpellier I - Fran{a.

Activitate: profesor universitar, Criminologie gi Drept penal - Partea speciali, Facul-tatea de Drept a UniversitSlii din Bucuregti; membru al Comisiei de redactare aNoului Cod penal - Legea nr. 286/2009; avocat.

Publicafii: lucriri gtiinfifice, articole gi ci4i, in domeniul criminologiei 9i drephrluipenal, printre care: Mobilul in conduita criminali (1999); Manual de criminologie(1999,2003,2005,2007,2011,2016); Drept penal. Partea speciali. Infracliunicontra persoanei Q007,2009); Constitu{ia Rom6niei. Comentariu pe articole,coautor (2008); Critica raJiunii penale (2009); Drept penal. Partea speciali.Infrac{ituri contra patrimoniului (2011); Drept penal. Partea speciali. Infracfiunicontra persoanei gi Infrac(iuni contra patrimoniului. Cu referiri la Noul Cod penal(2013); Codul penal. Comentariu pe articole (coautoq 2014,2016); Drept penal.Partea special5 L Infracliuni contra persoanei gi Infracliuni contra patrimoniului(2016); Drept penal. Partea specialS II. Curs tematic (coautor 2016).

ROTARU, CristinaStudii: Facultatea dc Drcpt a Universitilii din Bucuregti; Institutul Nalional de

Magistraturtr; doctor in drcpt, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureqti;cursuri de doctorat [a Univcrsitatea Las Palmas de Gran Canaria.

Activitate: prot'csor univcrsitar, Drept penal - Partea speciali gi Criminologie, Facul-tatea de Drcpt u Univers-it51ii din Bucuregti; formator la Institutul Nafional alMagistraturii; judcctrtor la Inalta Curte de Casalie gi Justilie.

Publicafii: autoorc u mai multor lucriri gi articole de specialitate, printre care: Legeafalimentului - doctrinE, jurispruden{i, legislafie (2001); Fundamentul pedepsei.Teorii modernc (2006); Infracfiuni de fals (2007). Drept penal. Partea speciali II.Curs tematic (ooautor 2016).

TRANDAFI& Andra-RoxanaStudii: Facultatea de Drept a UniversitElii din Bucuregti; master in Drept penal

fr.rndamental, Facultatea de Drept, Universitatea Montpellier I; doctor in drept,Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuregti; Facultatea de Relalii EconomiceIntemationale, Academia de Studii Economice; shrdii postdoctorale la Facultateade Drept, Universitatea din Bucuregti.

Activitate: avocat Managing Associate al Stoica&AsociaJii; asistent universitar la disci-plinele Criminologie Ei Drept penal - Partea special5, Facultatea de Drept, Univer-sitatea din Bucuregti; secretar de redacfie al revistei Analele Universit5lii dinBucuregti - Seria Drept; secretar general al Asociafiei Henri Capitant a PrietenilorCtrlturii Franceze - Romflnia; reprezentant al Rominiei in cadnrl Grupului Parteneral Institutului Max Planck pentru Criminologie Balcanicd, stabilit cu Universitateadin Zagreb.

Publicafii: autoaxe a numeroase articole publicate in tari qi striinitate, a lucrdrilor,,Angajarea rispunderii penale a persoanei juridice" (201 1), ,,R[spunderea penald apersoanei juridice. Jurisprudenli rezumati qi comentati" (2013), ,,Protectiadrepturilor fundamentale ale persoanelor juridice in jurispruden{a CEDO" (2015),Drept penal. Partea speciald II. Curs tematic (coautor 2016).

Valerian CiocleiCristina Rotaru

Andra-Roxana Trandafir

Drept penal. Partea speciallCulegere de teste grill pentru examenele de an,

de licenfi qi de admitere in profesii juridice

Edifia a 3-a- revizuitl gi ad5ugita -

#Editura C.H. Beck

Bucuregti 2017

AVERTISMENT!Avdnd in vedere amploarea luat6 de fenomenul fotocopierii lucririlor de specia-litate, mai ales in domeniul Dreptului, atragem atentia c6, potrivit art. 14 9i 140 dinLegea nr. 8/1996 privind dreptul de autor gi drepturile conexe, reproducerea operelor

sau a produselor purtdtoare de drepturi conexe, dacd respectiva reproducere a fostefectuatd frrd autoizarea sau consiml[mintul titularului drepturilor recunoscute de

legea menlionati, constituie infracfiune gi se pedepseqte cu inchisoare sau cu amendi.

Prin reproducere, conform legii, se inlelege realizzrea, integrali sau pa4iali, a uneia

ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent,prin orice mijloace gi sub orice formd.

Nu vd faceli plrtagi la distrugerea c54ii!

Editura C.H. Beck este acreditatn CNATDCU qi este consideratieditur6 cu prestigiu recunoscut.

Drept penal. Partea speciali. Culegere de teste grili pentru examenelede an, de Iicenfi qi de admitere in profesii juridiceValerian Cioclei, Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir

Copynght @ 2017 - Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. BeckNicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd fird acordul scris al EdituriiC.H. Beck.Drepturile de distribufie in str6initate apar[in in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiCIOCLEI, VALERIAN

Drept penal - partea special5 : culegere de teste grili pentruexamenele de an, de licenfi gi de admitere in profesii juridice / ValerianCioclei, Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir. - Ed. a 3-a, rev. -Bucurepti : Editura C.H. Beck,2017

ISBN 978-606-1 8-0659-l

I. Rotaru, CristinaII. Trandafir, Andra-Roxana

.l

Editura C.II. BeckStr. Serg. Nu{u Ion nr. 2, sector 5, BucureqtiTel. : 02 1.4 1 0.08.47 ; 021.410.08.7 3

Fax: 021.410.08.48E-mail: comenzi@beck.ro Redactor: Alin-Gabriel Oprea

Tehnoredactor: Citilin Mantu

Cuprins

Argument.. vII

Teste grild

L Infrac{iuni contra persoanei.... ........1

IL lnfractiuni contra patrimoniului ......................58

III. Infractiuni contra autorit61ii.... .......,...............90

IV. Infractiuni contra inflptuirii justitiei .................................96

V.Infracliuni de corupfie qi de serviciu .............11'7

VI.Infractiuni de faIs....... ..............134

\[I. Infracfiuni contra siguranlei pe drumurile publice .............142

VIII. Infracliuni contra familiei....... ..................144

Argument

Supraincircarea spiritului prin sistemul notelor gi excesele

sistemului de competitie asasineazi spiritul, a spus un mare savant.

S-a mai spus ci singurul lucru bun la un examen este faptul cI nepoate arlta ,,ce nu Stim".Indiferent cum ar fi conceput, un examen

este susceptibil de critici. Cu cdt face mai mult apel la cantitatea de

cunogtinfe in dauna calitSlii cunoagterii, cu cdt se bazeazd mai multpe principiile qabloanelor in dauna principiilor logice, cu atdt maimult un examen este criticabil.

Sistemul de examinare bazat pe grile, fie ci acestea sunt

inchise, deschise ori semideschise, este gi el criticabil gi a fostdeseori contestat. Singura justiftcarc a examenului gril6 este numIrulmare de participanfi, iar singurul aspect (relativ) pozitiv este obiec-

tivitatea rezultatului de departajare (in pofida subiectivitSlii crite-

riilor, a cerinfelor). Altfel, sistemul gril6 are pdcatele comune

multor examene: pune accentul pe cantitatea de cunoqtin{e 9i favo-rizeazL gindirea schematicd.

findnd cont de cele mentionate anterior, dar gi de faptul c5,

pin6 la urmd, un examen este ,,un rdu necesar", ptezenta culegere

de teste gril6 are menirea de a-i sprijini pe participantii la diferi-tele examene ce presupun insuqirea unor cunostinfe de Dreptpenal - Partea specialE. Cum nu existi examene ideale, pregitireatrebuie adaptatd examenelor concrete, indiferent cdt de bine sau

de rdu sunt acestea concepute, independent de perceptia noastrlcu privire la cdt de relevante sau lipsite de relevanld ar putea fiacestea. Ca atare, grilele prezentate in culegere nu reprezintd

decdt un simplu ,,teren de antrenament" pentru participanlii laexamene, aSa cum sunt aceste examene concepute, de regul6, inprezent. EIe sunt menite sd ne arate ,,ce nu stim?' inainte de a o

constata prin examen...Recomanddm cu toatl convingerea ca aceste teste grilS (ca 9i

orice alte teste de acest gen, indiferent de cine 9i cum le concepe)

sd fie utilizate ca simple instrumente de verificare (de testare) a

\4II Drept penal. Partea speciald - Culegere de teste grild

cunogtinlelor. Ele nu trebuie, gi nici nu pot in opinia noastri, sdinlocuiasci pregdtirea specifici, temeinicd, bazatd pe lege, pedoctrina gi practica in domeniu.

Autorii

N.B. intrebdrile au fost formulate in sistemul tip grild semi-deschisd, ceea ce inseamnd cd rdspunsurile corecte pot aveafie ovariantd,fie doudvariante exacte. Nupotfi intrebdri la care niciovariantd nu este corectd sau intrebdri la care toate cele treivariante sunt corecte.

I. Infracfiuni contra persoanei

1. Omorul sdvdrqit cu premeditare [art. 189 alin. (l) lit. a)C.pen.l:

a) implici doar o simpli chibzuire anterioartr asupra faptei;b) implici exteriorizarea rezolufiei infraclionale prin acte de pre-

gitire a infractiunii;c) implicd existenta unui interval de timp tntre luarea hotdr0rii

de a comite infracliunea gi sivdrgirea acesteia, chiar daci flptui-torul nu a chibzuit asupra faptei qi nu a pregtrtiho.

2. Omorul siv6rlit cu premeditare [art. 189 alin. (l) lit. a) C.pen.]:a) se poate refine qi ln cazul erorii asupra identit6tii persoanei

(error in personam);b) nu se poate retine in cazul devierii acfiunii (aberratio icns);c) se poate retine $i atunci cdnd flptuitorul a urmirit un interes

material.

3. Omorul sivdrqit din interes material [art. 189 alin. (l) lit. b)C.pen.l:

a) nu se poate refine in cazul erorii asupra identitdlii persoanei(error in personam);

b) se poate retine gi in cazul devierii ac{iunii (aberratio ictus);c) nu se poate retine'cdnd fiptuitorul urmlreqte oblinerea unei

sume de bani.

4. Omorul s[v6rgit din interes material [art. 189 alin. (1) lit. b)C.pen.l:

a) se poate retine indiferent daci fEptuitorul a obfinut sau nusatisfacerea interesului urmirit;

b) nu se poate reline c6nd mobilul omorului a fost gelozia, chiardacl in urma infracliunii fbptuitorul realizeazd Si un avantajmaterial;

c) nu se poate retine dac6 interesul material urm[rit este legitim.

2 Drept penal. Partea speciald - Culegere de teste grild

5. Uciderea unui poli(ist aflat in timpul liber, cu o armi arti-zanald pregdtitd special in acest scop, de citre cumnatul siu, dincauza unui litigiu privitor la o mogtenire, reprezinti:

a) infracliunea de omor calificat;b) infractiunea de ultraj;c) infractiunea de omor calificat in concurs cu infracfiunea de

ultraj.

6. Fapta inculpatului care, cu ajutorul unui somnifer reuqeqte sdadoarmi victima, dupd care o leagi de copac Ai ii aplicl o lovitur6de topor in cap, fapt ce duce la decesul imediat al victimei, repre-zintd:

a) infractiunea de omor simplu, cu refinerea circumstantei agra-vante constdnd in s[vdrgirea faptei profitind de starea de viditivulnerabilitate a victimei datorati vdrstei, stirii de sinitate, infir-mitetii sau altor cauze fart.77 lit. e) C.pen.l;

b) infrac{iunea de omor simplu (art. 188 C.pen.) in concurs cuinfracflunea de lipsire de libertate (art.205 C.pen.);

c) infracfiunea de omor simplu (art. 188 C.pen.).

7. Pentru a obliga victima s6-i cedeze, inculpatul o lovegte de maimulte ori, cu putere, in zona capului, cu o lopat2i, dupl care intretinecu victima un raport sexual. Loviturile primite i-au produs victimeimultiple fracturi craniene in urma cdrora aceasta a decedat, la c0tevasdptimdni dupd agresiune. Fapta inculpatului reprezinti:

a) infracfiunea de omor (art. 188 C.pen.), in concurs cu infrac-fiunea de viol (art.zLB C.pen.);

b) infracliunea de omor calificat, comis pentru a inlesni sau aascunde s[virqirea unei alte infracJiuni [axt. 189 alin. (1) lit. d)C.pen.] in concurs cu infracliunea de viol (art.2l8 C.pen.);

c) infrac{iunea de viol urmat de moartea victimei [art. 218alin. (4) C.pen.l.

8. Uciderea fratelui mamei reprezint5:a) doar infractiunea de omor (art. 188 C.pen.);b) omor calificat (art. 189 C.pen.);c) infracliunea de violenlS in familie raportati la omor (art. 199

C.pen. raportat la art. 188 C.pen.). -

Infracliuni contra persoanei 3

9. Aplicarea mai multor lovituri cu b6lul unui minor in vdrstdde l0 luni de cdtre mama sa, lovituri care au produs ruperea unororgane interne gi au cauzat in final moartea acestuia, reprezintiinfracfiunea de:

a) uciderea nou-ndscutului sdvArgit[ de cdtre mam5;b) infrac(iunea de violenld in familie raportati la omor (arl.. 199

C.pen. raportat la art. 188 C.pen.);c) infracliunea de violen{5 in familie raportatd la loviri sau vdtS-

m[ri cauzatoare de moarte (art. 199 raportat la art. 195 C.pen.).

10. Inculpahrl i-a aplicat sotriei sale, ins6rcinati in 3 luni, mai multelovituri cu o bdtd in zona abdominald pentru a o ajuta sd avorteze.

lntensitatea loviturilor a determinat insd rupturi ale organelor inteme qi

a provocat moartea victimei. Care este incadrarea juridicl a faptei?a) infractiunea de omor calificat;b) infrac{iunea de ucidere din culpi in concurs cu cea de intre-

rupere a cursului sarcinii;c) infracliunea de loviri sau v6t6mdri catzatoare de moarte.

11. Care va fi incadrarea juridicE, in cazul in care fEptuitorul a

incuiat gi abandonat victima intr-o camerl frigorifici, cu scopul de

a o impiedica sd participe la o int6lnire, iar victima a decedat?a) lipsire de libertate urmati de moartea victimei;b) ucidere din culpd;c) omor in concurs cu lipsire de libertate.

12. Conform legislaNiei romdne, suprimarea viefii unui bolnavaflat in fazi terminali, la rugSmintea acestuia:

a) nu reprezintd infracfiune;b) reprezinti o infractiune confra viefii persoanei;c) reprezintd infracliune, chiar daci a fost ln prealabil aprobati

de un medic.

13. Fapta de a pune o picituri de otravi in cana cu ceai a vic-timei gi de a o ajuta si bea, la rugdminlile insistente ale acesteia,

fapti care i-a determinat moartea, reprezinti:a) infracfiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii;b) ucidere la cererea victimei;c) infractiunea de omor.