MARIANA-NARCISA RADU

DREPT INTERNATIONAL PUBLICManual de studiu individual

https://www.libris.ro/drept-international-public-manual-de-studiu-PUN978-606-26-0746-3--p13318547.html

CUPRINS

INTRODUCERE

OBIECTIVELf, CTJRSI]LUI

Unitatea de invitare 1Nofiuni introductive. Definirea, obiectul gi trisiturile Dreptului internalional public---......11

Obiectivele unitatii de inv[lare 1 .......................... ...............111.1. Nofiuni introductive .................. ............................... i I1.1.1 Repere privind Dreptul internalional public ...... ................................111.2. Definirea, obiectul gi trisiturile Dreptului interna{ional public...... ................................ 12

Bibliografia unitalii de inv[lare L.......................... ......-....-.17

Unitatea de invilare 2Izvoarele Dreptului internalional public. Principiile Dreptului internalional public...........,.. 18

Obiectivele unitilii de invdlare 2.... .................................... 182.1.Izvoarele Dreptului intemalional public .............. ............................... i82.2. Principiile fundamentale ale Dreptului intemalional public .............. .............................26

Bibliografia unitilii de invllare 2... ..................................... 36

Unitatea de invilare 3Subiectele Dreptului internafional public

Obiectivele unitllii de invllare 3 ............373.1. Consideralii genera1e................. .............................. 373.2 Subiectele Dreptului intemalional public.............. ............................... 38

Bibliografia unitllii de invilare 3...... ..................................52

Unitatea de invl{are 4Populafia in Dreptul internalional public. Proteclia Internalionali a drepturilor omului,.... 53

Obiectivele unit6lii de inv6{are 4.... .................................... 534.1 Populalia in Dreptul intemafional public.............. ............................... 534.2 Protec{ia intemalionali a drepturilor omului .......... ............................. 60

Bibliografia unitllii de invilare 4.... .................................... 67

Unitatea de invilare 5Teritoriul de stat in dreptul internafional

Unitatea de invitare 6Dreptul mlrii

Unitatea de invilare 10Rizboiul in dreptul internafionat. Dreptul umanitar

BIBLIOGRAFM GENERALA..... .-...-...I49

nAspulsunr u iNrnns.lR[r DrN TESTELE DE AnToEvALUARE ............................ 151ANEXA nr. 1

Carta Organizaliei Naliunilor Uni1e.........,.............. ........... 153AI\IEXA nr. 2

Statut din 26 iunie 1945 al Curtii Itrternationale de Justitie 170

AllEXAnr.3Extras din Statutul de la Roma al Cur,tii Penale Internationale din 17 iulie 1998 .......,......... 179

Unitatea de invitare 1

Nofiuni introductive. Definirea, obiectul qi trisiturileDreptului internafional public

Cuprinsul unitifii de invifare 1

Obiectivele unitSlii de inv6lare I1.1 Nofiuni introductive1.2 Definirea, obiectul ti tr6siturile Dreptului irternalional public

Bibliografia unitSlii de invifare 1

Obiectivele unitifii de inv5lare 1

cunoa$terea principalelor repere ale evolulieiDreptului intemaf ional publiccunoaqterea hAsiturilor ce partiulatzeazdDreptuI intemalional public

1.1. Nofiuni introductive

1.1.1 Repere privind Dreptul internafional public

Dreptul intemalional public reprezinti produsul evoluliei de

miienii a relaliilor internalionale, care constituie mediul sdu natural

de existenld qi de dezvoltare r.

Acesta s-a conturat odatb cu constituirea statelor modeme in

Europa gi a relaliilor dinhe acestea, in sec. al Vl-lea, 9i s-a dezvoltat

din nevoia formuldrii unui cadru ordonat pentru relaliile intemalionale.

Cristalizarea Dreptr-rlui intemalional public clasic a arut loc,

potrivit opiniilor exprimate in doctrinS, in sec. XIX, odatd cu aparilia

tratatelor intemalionale multilaterale care au permis extinderea ariei

de aplicare a normelor Dreptului intema{ional public la un numer tot

mai rnare de state. Astfel de tratate au stat la baza infiintfii primelororganizalii intemat'onale, cum ar fi: Unirmea Telegrafici latemafionald

(1856), Uniunea PoqtalS universal6 (1878).

I M. Nicilr., Drept internalional public, vol 4 Editura Fundaliei ,,Chemarea", Iagi, 1993, p. 5.l1

In literatura de specialitate se afirmd cb numdrul organizaliilorintemalionale este mai mare dec6t numdrul de state, acoperind toateaspectele principale ale activit6fii umane2.

Dreptul intemalional public are un pronunlat caracter deuniversalitate qi de unitate, aplicAndu-se tuturor raporhrilor dintresubiectele sale, indiferent de situarea lor geograficd $i de activitAtiledesfbgurate, fiind totodati obligatoriu pentru acestea, in condilii deegalitate3 .

Pdrintele dreptului intema{ional modern este consideratjuristul olandez Hugo Grotius (1533-1645), care prin lucrarea sa,,De iure belli ac pacis " a confibuit la dezvoltarea acestei ramuride drepta.

Domeniul de reglementare a Drephrlui intemalional publiceste vast, cuprinz6nd de la reguli aplicabile in domeniul circulalieipe mare, la modalit[fi de stabilire a frontierelor de stat, la protejareadrepturilor fundamentale ale omului, solulionarea conflictelor intrestate, protejarea mediului inconjur[toq folosirea energiei nuclearein scopuri paqnice, activitatea spaliali etc.

1.2, Definirea, obiectul qi trisiturile Dreptului internafionalpublic

1.2.1 DefinifieSintagr:ra ,drept intemalional', se presupune cb a fost folositf,

pentru prima dati de filosoful gi juristul englez Jeremy Bentham inlvcrarca ,An Introduction to the Principles of Moral and Legislation",prur6nd in eviden!6 caracterul de ,,drept intre natirmi', al acestuia5.

in literatura de specialitate existf, numeroase definitii dateDrepru[ui intemational public.

M. Hacman defineqte Dreptul international public ca fiind,,totalitatea normelor asupra cdrora au convenit doud sau mai multestate in scopul regulbrii raporturilor lor social-politice sau cari aupdstrat puterea lor de drept, sub forma dreptului consuetudinar"6.

Unii autori considerd cd Dreptul intemafional publicreprezinti ,,acea ramuri a dreptului care cuprinde ansamblul de

' Ider4 p. 6.' M. Niciu, op. cit.,vol. I, p. Ln H Grotius, Despre dreprul rdzboiuhi si aI pdcii, Edit. $tiintific4 Bucuregti, 196g; I. Diaconu, Introducere inDreptul inte.rnalionol public.Fdtt. pRO Universitaria, B ucureSti, )014, p.23.'

_ http//oll libertyfund.org/tities/bentham-an-introductionto-the-principles-of-morals-andJegislation, accesat la

91.0i;19],1, Y Cocoiatv. Drept internayional pubtic, Edit pnO Universitaria, Bucuregti,20Ii, pp r+_rS.>r. rLetcnt, Drept international contemporaz, Editura universitatii din oradea, 2010, p. 11.

l2

pdncipii $i norme juridice, scrise sau nescrise, ueale pe bazaacordului de voinld al statelor, care reglementeazd raporlurile dintre

ele, precum qi raporturile dintre ele gi alte subiecte de dreptintemalional"T.

intr-o alt6 accepfiune, Dreptul intemalional public cuprindetotalitatea normelor juridice, create de cdtre state pe baza acordului

de voinfS, exprimat in forme juridice specifice, pentru a reglementarelaliiie dintre ele privind pacea, securitatea gi cooperareaintemalionald, no ne a c6ror aplicare este realizatd prin respectareade bund voie iar in caz de necesitate prin sancfionarea individualSsau colectivd a statelor8.

in accepliunea sa cea mai 1arg6, dreptul intemafional reprezintiansamblul de norme iuridice care reglementeazd raporturile ce sestabilesc in cadrul societifi intemalionalee.

Se impune sd remarchm faptul cd in prezent, a$a cum se arata

de cdhe autorii de specialitate, Dreptul intemafional public nu maireglementeazd doar raporturile (relafiile) dintre state ci qi pe celedintre organizaliile internalionale inter-guvemamentale, dintre state

gi acestea sau intre state qi ,,entit6!i juridice" care nu suntrecunoscute ca subiecli de drept intemalional dar care au regimurijuridice stabilite de cdtre dreptul intemalional (avem in vedereorganizaliile internalionale non-guvemamentale, persoane juridice,

persoane fizice) lo.

in literatura de specialitate I I se apreciazd ca pentru o definiregeneralS a Dreptului intemalional public este necesarb precizareaelementelor componente ale denumirii sale, qi anume:

- termenul ,,drept" se referd la forfa juridici a acestuiansamblu de norme (normele de Drept intemalional public auvaloare obligatorie in raporturile dintre subieclii s6i, respectarea lor

fbcdndu-se in mod liber de cdtre aceqtia, fiind garantate insd gi prin

exercitarea constrAngerii).

- termenul ,,intema{ional" traseazh distinclia fald de dreptulintem al statelor. Cele doud se diferenfiazd in privinla izvoarelor,obiectului de reglementare, subiecfilor, controlul aplicdrii normelor

gi vocalia de a fi aplicale de cAtre toate statele.- termenul ,,public" adiugat in sec XIX, nu trebuie si conducS

la ideea cd acest ansamblu de norme se integreazi in dreptul public

intem.

7 C. Moldovan, Drept internalional public, Edit. Hamangiu, Bucuregti, 2015, p.l; M. Coco$atu, op- cit-, p.9.8 Pierre-Marie Dupty, Droit International public, Dalloz, Paris, 2004, p. 1 apud D.$t. Paraschiv, R.G Paraschiv, G.Paraschiv, Drept internalional public, Edit. PRO Universitaria, Bucure$ti, 2014, p. 11.e R. Miga-Be$teliu, Drept interualional public, vol.I, Edit. C.H. Beck, Bucufelti, 2014, p. 1.ro C. Moldovan, op. cit.,pp. l-2.It Idem, p. 3.

13

TotodatS, se considerd ci folosirea denumirii de dreptintemalional, neurmat5 de weun alt termen, desemneazd Dreptulinternalional public.

1.2.2 Obiectul Dreptului interna{ional publicDin denumirea sa ,,Drept intemalional public,' deducem cd

obiectul acestuia il constituie reglementarea relafiilor dintre stategi celelalte subiecte ale sale.

Drephrl intemafional public este dreptul aplicabil societdliiintemat'onale, societatea intemafionalb (comunitatea intemalionald)fiind lormatS din totalitatea statelor qi a celorlalte entitdtiparticipante la raporturile ce iau naqtere pe plan intemalional 12.

Trebuie menlionat ins6 cA nu toate relaliile dintre stateformeazd obiectul dreptului intemafional. Astfel, sunt excluse dinsfera de aplicare a dreptului intemalional acele raporhxi juridice incare statele nu participd in calitate de purtitoare ale puterii de stat,ci ca subiecte de drept privat13.

1.2.3 Trisdturile Dreptului internafional publicTr[siturile specifice ale Dreptului internalional public sunt

cele care il diferenliazd de orice altd ramurd de drept.Sunt hisituri ale Dreptului intemafional public:a, Dreptul international reprezinti expresia acordului de

voin{5 a statelor.Principiile qi normele dreptului intemalional sunt rezultatul

unui acord de voinld a statelor suverane gi egale in drepturi.b. Dreptul international este un drept de coordonare.

Caracterul coordonator al dreptului intemalional este dat gi de faptulc6, in principal, subiectele sale sunt state suverane gi egale indrepturi, alc6tuind comunitatea intemalionali. Normele sale suntobligatorii numai pentru acei participanli la relaliile intemationalecare le-au recunoscut obligAndu-se astfel s6 le respectela.

c. Dreptul internafional prezint[ modaliti{i specifice deaplicare.

Astfel, spre deosebire de sistemele juridice inteme in careaplicarea normelor juridice elaborate de stat sunt puse in aplicare, lanevoie, de forla coercitivd a statului, in sistemul Dreptuluiintemalional public, normele qi principiile sunt respectate de state invirtutea principill:ui pacta sunt servanda (respectarea inlelegerilorasumate). Dreptul intemalional public consacrd o competenla

r2 D5t. Paraschiv. R.C. Parascbiv, G. paraschiv, op. cit.. p- ll.'" M. Coco$atu. op. cit-, p- 11.'" M. Niciu, op. cir., vol. I. p- ll.

14

facultativd, fiind necesar consimldmAntul expres al statelor sau alcelorlalli subiecli pentru ca un diferend sd fie supus spre solulionare

unei instanle intemalionale l s.

Aqadar, in cazul in care apar divergenle in ceea ce privegteaplicarea normelor drephrlui intemalional, acestea vor fi rezolvateprin mijloace paqnice alese de state, fird sd existe obligalia de a lesupune instanlelor jurisdiclionale intemalionale.

d. Entit5{ile care au calitatea de subiect de Dreptinternafional public sunt specifice acestuia: statele suverane giindependente, organizajiile intemalionale interguvernamentale,popoarele care lupti pentru independen!6, etc.

1.2.4 Raportul dintre Dreptul internajional publicdreptul interna{ional privat

Dreptul intemalional cunoaqte doud subdiviziuni:

- Drept intemalional public;

- Drept intemajional privat.

Dreptul interna{ional public se referi la raporturile stabilitein principal intre state, precum qi intre ceilalli subiecfi.

Dreptul internafional privat reglementeazf, raporturilejuridice dintre particulari, ce conlin un element de extraneitate,avAnd ca obiect solulionarea conflictelor de legi, adicd determinarea

dreptului aplicabil, in cazul in care pentru solulionarea unui litigiusunt incidente douh sau mai multe sisteme juridice

16.

1.2.5 Raportul dintre Dreptul interna{ional public qidreptul intern

Pentru inlelegerea corecti a Dreptului intemalional publiceste necesarb stabilirea locului pe care acesta il ocupi in ordineajuridicd.

Cu privire la raportul dintre ele s-au conturat de-a lungultimpului doud teoriilT:

1. teoria dualistd - pome$te de la ideea ci cele doud suntegale, independente gi separate.

2. teoria monistd - susline cb dreptul internalional qi dreptulintem formeazd un singur sistem de drept, cu o singurd ordinejuridicd. Are doud variante:

- teoria prioritdlii dreptului intem asupra dreptului

15 D.gt. Paraschiv, R.G Paraschiv, G Paraschiv, op. cit.,p.15.16 c. Moldovan, op. crt , p. 3.17 R. Miga Begteliu, op. cit., pp. 12-14; D.!t. Paraschiv, R.G Paraschiv, G Paraschiv, op. cit., pp- 16-19; A. Nashse,B- Auresc/.:, Drept internayional public,Edit. C.H. Beck, Bucure$i, 2010, pp. 43-45.

15

intemalional.

- teoria prioritAfi Dreptului intemalional public asupradreph:lui intem.

La nivel intem aspecte privitoare la raportul dintre cele douisisteme sunt reglementate in Constitulia Rom6niei (art. 1 l, art. 20),Legea 590/2003 privind tratatele 18, consacrdnd, in general teoriamonisti.

Dochina qi practica au evidenliat faptul cd Drephrlintemalional public qi dreptul intem al statelor nu sunt separate inmod absolut, ci interfereazd.

Concepte gi termeni de refinut- Drept intemalional public, relalii dinhe state, acord de voinld

al stalelor, drept de coordonare;

- Subdiviziuni, drept intemalional public/drept intemalionalprivat.

Test de autoevaluare nr. l tncercuili rdspunsurile corecte (intrebdrile pot avea un4 doudsau hei variante corecte de r[spuns):

Pirintele Dreptului interna,tional public este considerat:a) Hugo Grotius;b) Jeremy Bentham;c) Vespasian Pella.

Fac obiectul Dreptului internafional public:a) relatiile sociale din cadrul statelor;b) relaliile intemalionale dintre state gi alte subiecte de drept

intemalional;c) relaflile dintre persoane fizice gijuridice la nivel intemational.

18 Publicata in M, Of. nr.2312004.t6

Bibliografia unititii de invifare 1

1) J. Bentham, An Introduction to the Principles of Moral and Legislatio\ Oxford: Clarendon Press, 1907,disponibil la http://oll.libertyfimd.org/titles/bentham-an-inlroduction-to-the-principles-of-morals-and-legislation, accesat la 01.05.2017 ;

2) M. Cocoqat]J, Drept ifiernalionql public, Edit. PRO Universitaria, Bucureiti, 2012;3) V. Constantin, Drept intemalional,FAit Universul Juridic, Bucuregti, 2010;4'1 l. Diacont,Introducere in Dreptul intemational public,Edit. PRO Universitaria, Bucureqti, 2014;5) H. Grotius, Despre dreptul rdzboiului Si al pdcii,Edtt- $tiinfific5, Bucureqti, 1968;6) $t. Herchi, Drept internalional contemporan,Editj']rau\iversitifii din Orade4 2010;7) R. Miga Beqteln, Drept internalional public, vol. I, Edit. C.H. Beck, Bucue$ti, 2014;8) C. Moldovar! Drept internalional public, Edit. Hamangiu, Bucurefti, 2015;9) A. Nistase, B. Auresc!, Drept internalional public,Edrt- C.H. Beck, Bucuregti, 2010;10) M. Niciu, Drep t internalionql public, vol. 1, Editum Fmdaliei,,Chemarea", Iaqi, i993;

11) D.$t. Paraschiv, R.G Paraschiv, G Paraschiv, Drept internalional public, Edrt. PRO Universitaria,Bucu.re5ti, 2014.

t7

Unitatea de invifare 2Izvoarele Dreptului internafional public. principiile

Dreptului internafional public

Cuprinsul unitifii de invlfare 2

Obiectivele unitElii d€ inyilar€ 22.1. Izvoarele Dreptului internalional public2.2. Principiile Dreptului internalional public

Bibliografia unit5lii de invifare 2

Obiectivele unititii de invifare 2

2.1. Izvoarele Dreptului interna{ional public2.1,1 Nofiune, ClasificarePrin izvoare ale Dreptului intemalional public inlelegem acele

mijloace juridice de exprimare a normelor create de c[tre state $ialte subiecte de Drept intemational public.

in dreptul intemational nu existd o autodtate cu funclii delegiferare, ci normele se creeazd printr-un proces mai complex qi seexprim6, de regulS in mod expres prin tratate gi tacit prin cutumdle.

in literatura de specialitate, noliunea de izvor aI Dreptuluiintemalional public este abordati sub un dublu aspect:

- de izvor material (extrajuridic);- de izvor formal.

Izvoarele materiale reprezintd factorii extrajuridici caredeterminS sau contribuie la formarea normelor de Dreptintemalional public (raporturile de putere intre entitdlile politiceparticipante la relaliile intemafionale, interesele specifice aleacestor entitdli, opinia publicd, ideologii privind societatea

fe D.5t. Paraschiv, R.G paraschig G. paraschiv, op. cit.,p.23.18

Cunoaqterea izvoarelor Dreptului intemalional public

Cunoagterea principiilor Dreptului intemalional public

intemalionali, solidaritatea umand)2o.in opinia lui V. Constantin2l, izvorul material este

cauzalmotilul adoptdrii unei norme scrise sau al formbrii uneinorme spontane, care poate fi imperatil'ul moral sau politic almomentului, traversarea situaliilor excepfionale, aparifia unor noidomenii de activitate sociald, etc. se preteazd la cele mai diverseanalize (politice, sociologice, psihologice etc.) dar care r6mAn inafara gtiinf ei dreptului.

Izvoarele formale reprezintd mijloacele juridice prin care seexprimi normele Dreptului intemalional public22.

Raportat la importanfa lor in aparilia gi consacrarea normelorDreptului intemalional public se impart in:

- izvoare principale (cutuma intemafionald qi hatatulintemalionai);

- izvoare subsidiare/auxiliare (rezolufiile unor organizaliiintemalionale, jurisprudenla intemalionald a statelor, hotdrdrileinstanfelor de judecatl).

Se consider623 cd sediul materiei izvoarelor Dreptuluiintemalional public este reprezentat de art. 38 din Statutul Curliiintemalionale de Justilie.

Acesta prevede urmdtoarele:

1. Curtea a cdrei misiune este de a soluliona conformdreptuiui intemalional diferendele care ii sunt supuse, va aplica:

a) convenliile internalionale, fie generale, fie speciale,care stabilesc reguli recunoscute in mod expres destatele in litigiu;

b) cutuma intemafionali, ca dovadi a unei practicigenerale acceptate ca drept;

c) principiile generale de drept recunoscute de najiunilecivilizate;'

d) sub rezerva dispoziliilor art. 59, hotdrArile judecdtoregtiqi doctrina celor mai califrcali specialigti in dreptpublic ai diferitelor naliuni, ca mijloace auxiliare dedeterminare a regulilor de drept.

2. Prezenta dispozi{ie nu aduce atingere dreptului CurJii de a

soluliona o cauzh ex aequo et bono, dacd pbrlile sunt de acord cuace sta.

to c. Moldovan, op- cir., p.29; M. Nicitt, op. cit.,vol. 1,p.21.2r V. Constantin, Drept internalional pubhc, Edit. Univenul Juridic, Bucuregti,20l0, p. 101.22 Ibidem4A se vedea R. Miga Be$teliu, op. cit.,p.7i. Alli autori considerA cA stalutul Curtii amesteca ,,izvoarele adevarateale dreptului intemational cu elemente care nu au aceasta calitate ori cd dispoziliile art. 38 lit. d din Statut nu arcnicio Iegttufi cu problematica izvoarelor Dreptului intemalional public, considerdndu-se cA Statutul se referi strict laaspectele privind activitatea gi procedurile Cu4ii. A se vedea in acest sens opiniile expdmate de M. Niciu, op. c/.,vol- I, p.21 $t. Herchi, op. cit.,p. l6;A. Nistase, B. Aurescu, op. cit.,p.5l.

19

TotodatS, se apreciaz5 cd art. 3g cuprinde, indirect, oierarhizare a izvoarelor dreptului intemafional, din practica Curliirezultdnd cd in rezolvarea unui diferend, va aplica in principaldispozi{iile unui tratat intemafional, dac[ acesta exist6, in lipsa unuiacord de voinla al statelor, urmAn d sia analizeze existenla qiaplicabilitatea unei reguli cutumiare, acestea av6nd prioritate asupracelorlalte surse menlionate.

Aqa cum se aratd in literatura de specialitate enumerarea dinart. 38 nu este exhaustivd, recunoscAndu-se qi alte surse juridice:actele unilaterale ale statelor, actele unilaterale ale organizaliilorintema{ionale, care produc efecte juridice gi in relatiile dintrestate2a.

2.1.2 lzv oare principaleSunt izvoare principale ale Dreptului intemalional public:

- tratatulinternafional;- cutumaintemalionald.

2.1.2,1 Tratatul internafional ca izvor al Dreptuluiinterna{ional public

in conformitate cu dispoziliile ul.2 pct.1 lit. a din Convenliacu privire la dreptul fatatelor (Convenlia de la Viena, 23 mu 1969)prin expresia ,,tratat", se inlelege un acord intemalional incheiat inscris intre state $i guvemat de dreptul intemalional, fie cI esteconsemnat intr-un instrument unic, fie in doud mai multe instrumenteconexe qi oricare ar fi denumirea sa particularf,.

Legea nr. 59012003 privind tratatele define$te hatatul in art. 1 lit.a aritAnd cf,: ,prin tratat se inlelege actul juridic, indiferent dedenumire sau de form5, care consernneaz d in scris rur acord la nivel destat, la nivel guvemamental sau la nivel departamental, avrind scopulde a crea" de a modifica ori de a stinge drephri qi obligatii juridice saude altd naturS, guvemat de Dreptul intema4ional public qi consemnatintr-un instrument unic ori in doub sau in mai multe instrumenteconexe".

Tratatele intemalionale poarta denumiri variate ca deexemplu: Convenfie, Act general, Acord, Declarafie, protocol,Schimb de note, Pact, CaftA, Statut, Memorandum. Indiferent dedenumirea lor toate aceste acte intemalionale sunt obligatorii pentrup5rlile contractante, avAnd aceea$i valoare juddica.

Aqa cum se afirmd in doctrind tratatele intemalionale seincheie nu numai intre state ci gi intre celelalte categorii de subiecte

2a C. Moldovan, op. cit, p. 31, A. NAstase, B. Aurescu, op. cit.,p.5l.