Drept interna£ional privat

download Drept interna£ional privat

of 90

  • date post

    24-May-2015
  • Category

    Law

  • view

    1.368
  • download

    7

Embed Size (px)

description

Drept internaţional privat

Transcript of Drept interna£ional privat

  • 1. Cursul 1ISTORICUL APARIIEI DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVATCunoasterea apariiei si dezvoltrii normelor dreptului internaional privat prezint oimportan deosebit, n sensul c n raport cu alte ramuri de drept, ajut la cunoastereadiferitelor teorii si doctrine specifice dreptului internaional privat.Apariia primelor norme de soluionare a conflictelor de legi a fost opera juristilortimpului care cutau soluii problemelor ridicate de dezvoltarea social, iar cunoastereadiferitelor doctrine privind dreptul internaional privat este necesar tocmai pentru cunoastereaacestui drept.Dintre factorii care au determinat apariia normelor dreptului internaional privat putemaminti:- un schimb intens de mrfuri ntre locuitorii unor ri sau provincii diferite si, deplasride oameni dintr-o parte n alta;- un drept civil diferit prin coninutul su de la o provincie la alta sau de la o ar la alta,ntre care existau relaii economice;- posibilitatea de a recunoaste strinului unele drepturi dobndite potrivit legii salepersonale si, deci, posibilitatea de a se recunoaste efectele unei legi strine.a) Cauzele care au impus apariia normelor de drept internaional privat.Apariia normelor de drept internaional si a problemelor care au impus edictarea unornorme a fost provocat, asa cum am mai artat, de anumite condiii economico-socialecorespunztoare fiecrei societi n parte; ele au prut ntr-un anumit stadiu al societii sianume, atunci cnd dezvoltarea forelor de producie a dus la un anumit nivel al produciei, nivelce s-a tradus printr-un schimb intens de mrfuri si deplasri de oameni, dar si printr-un sistemjuridic corespunztor.n societatea sclavagist au luat nastere unele raporturi juridice ca urmare a unor relaiicomerciale pe care literatura juridic ulterioar le-a ncadrat n domeniul dreptului internaionalprivat si le-a privit ca fiind probleme de drept internaional privat, probleme care se refereau lasituaia juridic a strinilor, adic la drepturile pe care le putea avea un cetean ntr-o arstrin.Istoria a cunoscut cu privire la situaia juridic a strinilor urmtoarele sisteme:1) cel mai vechi sistem este acela care i refuza strinului orice drept, n sensul c nu i seaplicau nici legile sale proprii si nici legile locale, astfel c, acesta era ca si cum nu ar fi existatca entitate; nu putea s execute nici o operaie juridic; nu se bucura de o protecie legal, ci seafla n afara societii.2) al doilea sistem era cel n virtutea cruia strinului i se aplicau toate legile salepersonale, dar se fcea abstracie de legile rii pe teritoriul creia se afla - principiu care maieste cunoscut si sub numele de "principiul personalitii legilor" (sec. V-X). Explicaia acestuisistem se datoreaz mai multor mprejurri si anume:ntre imigrani si populaia local nu exista un schimb echivalent pentru c acestaera nlocuit prin tribut sau prestaii obligatorii;triburile imigrante considerau dreptul lor ca fiind aplicabil numai membrilor tribuluica un privilegiu exclusiv al lor;

2. ntre legile imigranilor care erau expresia unui nivel inferior de dezvoltare aeconomiei, deoarece triburile cuceritoare abia pseau pe calea organizrii de stat silegile romane care erau expresia unui anumit grad de dezvoltare a economiei sischimbului era o mare deosebire, n sensul c legile romane erau superioare legilorimigranilor;situaia teritorial a statelor prefeudale din sec. V X nu era destul de precispentru a se putea aplica cu usurin o lege teritorial.Acest sistem juridic al statelor prefeudale din apusul Europei n care pe acelasi teritoriuse aplicau dou sau mai multe legi a fost cunoscut si n dreptul roman, iar n cadrul acestuisistem fiecare populaie era reglementat de propria lege (de exemplu: romanii erau crmuii delegile romane; burgunzii de legile burgunde; francii de legea salic, etc.)3) al treilea sistem este cel al teritorialitii legilor, sistem n cadrul cruia toi indiviziiaflai pe un teritoriu fie c erau strini, fie c erau ceteni erau supusi numai legilor localeale rii pe teritoriul creia se afla, este propriu ornduirii feudale unde situaia juridic si socialera accesoriul pmntului. n cadrul ornduirii feudale si n lupta cu sistemul teritorialitiilegilor au aprut primele norme conflictuale legate de faptul c sistemul era incompatibil curecunoasterea drepturilor strinilor.n ornduirea feudal fiecare unitate teritorial care era n acelasi timp si o unitatepolitic era sub stpnirea unui senior, avea legile ei proprii, ceea ce a determinat cajudectorul sesizat cu un litigiu s aplice numai legea teritoriului unde se afl, iar cursulprocesului depindea de locul unde se desfsura.n concluzie, cele trei sisteme prezentate erau exclusiviste cu privire la drepturile acordatestrinilor; nu erau de natur s cunoasc si s rezolve conflicte de legi, ci numai s evite orice felde conflict de legi.4) un al patrulea sistem este acela potrivit cruia strinului se aplic n parte legile riisale si n parte legile rii pe teritoriul creia se afl, astfel c numai n cadrul acestui sistem s-auputut ivi probleme de drept internaional privat. Pentru a se putea ajunge la edictarea normelor dedrept internaional privat trebuiau s fie ndeplinite urmtoarele condiii:s existe schimburi de mrfuri de o anumit intensitate ntre diferite ri sau regiuni;strinii s aib dreptul de a participa la operaiuni juridice pe teritoriul rii unde seafl (ara de resedin);dreptul civil al acestor ri sau regiuni cu sisteme juridice de egal valoare s fiediferit prin coninutul su.b) Apariia conflictelor de legi si a normelor conflictuale n nordul ItalieiPentru ca sistemul economic feudal s-si arate superioritatea asupra sistemului sclavagista trebuit s treac mult timp din cauza ritmului extrem de lent de dezvoltare al forelor deproducie. Cresterea forelor de producie a dus la cresterea comerului interior si, mai ales, acelui exterior, care trece din minile arabilor si bizantinilor n minile europenilor n urmacruciadelor.Astfel, ca urmare a nevoii tot mai mari de bani a feudalilor, relaiile personale ncep s fienlocuite cu relaiile bnesti, n sensul c pretutindeni un raport personal era nlocuit cu altulbnesc, unde o prestaie bneasc nlocuia o prestaie n natur, acolo un raport burghez nlocuiaun raport feudal. n nordul Italiei orasele s-au mbogit de pe urma cruciadelor si a comeruluicu Levantul, astfel c orasele: Veneia, Genova, Pisa, monopolizeaz ntregul comer dintreorient si occident, deoarece prin aceste orase treceau marile drumuri comerciale dintre orient siFrana, Flandra, rile Germanice.Burghezia n lupta mpotriva feudalitii s-a aliat si cu mestesugarii pe care i folosea cainstrument de lupt si, chiar cu regalitatea, care reprezenta un factor de progres pentru c 3. reprezenta "ordinea" n mijlocul dezordinei, naiunea care se constituia opus strii de frmntaredin statele vasale, rebele.Mai mult, noile condiii cereau un sistem de drept corespunztor, deoarece dreptul romancare la nceputul ornduirii feudale n condiiile economiei de tip natural era dreptul uneisocieti ce cunostea producia de mrfuri, nu si mai putea gsi aplicarea.c) Soluionarea conflictelor de legi n doctrina burghez francez din sec. al XIX-lea.Revoluia burghez a dus la edictarea unor norme de drept care s consacre poziiaburgheziei de clas privilegiat, norme care si-au gsit cea mai deplin expresie n codul civilfrancez, care a servit ca model si pentru alte ri. Astfel, n art. 3 din codul civil francez au fostconsacrate cele mai importante norme conflictuale:legile de poliie si siguran se aplic tuturor celor care locuiesc pe teritoriul rii;imobilele, chiar cele posedate de strini sunt crmuite de legea francez;normele privitoare la starea si capacitatea persoanelor crmuiesc pe francezi, chiardac au resedina ntr-o alt ar;regulile fixate de statutari au suferit o modificare, n sensul c drept lege personal s-aadoptat legea naional n locul legii domiciliului. Formula lex patriae n loculdomiciliului s-a impus ca o consecin a revoluiei burgheze care, nlocuind economiafeudal cu economia burghez, a dus la o unificare legislativ si a aprut ca o expresiea eliberrii de sub exploatarea feudal, de legtura cu pmntul. Aceast poziieconsacrat de normele codului civil era susinut de burghezie pentru cetenii si,chiar si atunci cnd se duceau n strintate, n ri unde puterea feudal nu a fostrsturnat.d) Teoria statutarilor olandezi (sec. al XVII-lea)rile de Jos n care este cuprins si Olanda s-au aflat sub stpnirea Spaniei pn nsecolul al XVII-lea cnd au reusit s se elibereze, constituind o republic federativindependent, iar aceast situaie se poate traduce din punct de vedere juridic printr-un sistemcare s permit meninerea si garantarea privilegiilor de exploatare si de monopol alenegustorilor olandezi n toate rile n care acestia si-ar desfsura activitatea lor comercial.Ideile principale ale teoriei statutarilor olandezi sunt:legile oricrui stat au putere n limitele teritoriului su, deci principiul teritorialitiilegilor.Pe acest teritoriu legile se aplic tuturor persoanelor care se afl n acel loc, indiferentdac sunt ceteni sau strini, deoarece legile unui stat nu se aplic n afara limitelor teritoriuluisu.Se admite extraneitatea statutului personal pentru c altfel si pierde orice valoare n cazuldeplasrii persoanei dintr-o parte n alta.Se poate aplica o lege proprie n strintate sau o lege strin pe teritoriul propriu, darnu n virtutea unei idei de drept, ca o obligaie, ci n virtutea unei formule de politeeinternaional, de curtoazie, n virtutea formulei "comitas gentium". Aplicarea legiistrine n baza formulei de politee menionat mai nainte constituie o atenuare aprincipiului teritorialitii, dictat de necesitatea relaiilor economice pe care Olandale ntreinea n perioada analizat.Mai mult, curtoazia internaional era o formul care permitea judectorului s determinen mod concret aplicarea legii strine, avnd o mare putere n privina aplicrii unei astfel de legi.Prin urmare, n privina fundamentului aplicrii legii strine teoria statutarilor olandezi sedeosebea de teoria francez a statutelor din secolul al XVI-lea. 4.