7/27/2019 Drept Civil I.teorie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/drept-civil-iteorie-generala 1/8

 Antepenultimul curs la 22.02.2013 Drept Civil 

I.Teoria Genrala

Principiile efectelor actelor 

 juridice civile

Sunt drepturile cu obiective civile si obligatii pe care actele juridice

civile le da nastere,modifica,stinge.Determinarea efectelor este stabilirea,fixarea

drepturilor civile si obligatiile corelative,efecte ale actului juridic civil.

Pentru determinare se pacurg:

1) Probarea actului juridic civil = daca nu se probeaza,nu se mai pune

 problema stabilirii efectelor,deoarece,ceea ce nu se poate proba nu

exista;

 2) Calificarea contractului = respective incadrarea acestuia intr-o

categorie sau alta de contracte si stabilirea regimului juridic aplicabil 

contractului respectiv;

3) Stabilirea intelesului concret al clauzelor contractului,prin aplicarea

regulilor de interpretare ale contractului revazut in art. 1266-1269 si

1272 Cod Civil.

Principiile efectelor actelor juridice civile

Sunt acele reguli care arata modul in care se produc acele efecte,

respective in ce conditii si fata de cine se prduc:

1) Principiul fortei obligatorii;

 2) Principiul irevocabilitatii actului juridic civil;

7/27/2019 Drept Civil I.teorie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/drept-civil-iteorie-generala 2/8

3) Principiul relativtatii actului juridic civil.

1) Forta Obligatorie = se impune partilor sau partii intoc- mai ca

si legea (art.1270, alin.1,Cod Civil).Fundamentul acestui

 principiu este dat de imperativul moral al res- pectarii

cuvantului dat. Exceptiile sunt acele situatii in care efectele

acelor juridice civile nu se mai produc asa cum au prevazut 

 partile la incheierea lui si indepen- dent de vointa partilor 

aceste efecte find mai restranse sau mai extinse:

a) Cazurile de restrangere a fortei obligatorii acele

situatii in care efectele actului juridic inceteazainante de termen datorita dispari-tiei unui

element al sau. Exemple:

-  Incetarea contractului de locatiune din

cauza unor motive totale sau con-

siderabile a lucrului

-  Incetarea contractului de mandate

datorita mortii incapacitatii sau fali-

mentului mandatului sau mandatoru-luib) Cazuri de extindere. Exemple:

-  Prelungirea prin efectul legii(proroga-rea

contractului de inchiriere,con-form legii

nr.17/1994 si actelor nor-mative

ulterioare

-  Prelungirea efectelor actului juridic cu

executare succesiva datorita sus-pendarii

temporare ale executarii a-cestuia pe tot timpul cat dureaza ca-uza de suspendare

c)  Revizuirea efectelor actelor juridice civile =

datorita ruperii echilibrului contractual in urma

schimbarii imprejurarilor avute de parti in

momentul incheierii actului juridic civil.Se

7/27/2019 Drept Civil I.teorie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/drept-civil-iteorie-generala 3/8

exprima in regula “rebus six standi-bus” – teoria

impreviziunii.Este reglementa-ta in art.1271, Cod 

Civil 

d) Legea recunoaste partie actelor juridice po-

sibilitatea de a adduce modificari unilateral fara

a avea acordul celeilalte parti si fara ca acestea

sa se poata opune art.53,alin.1,din ordonanta de

urgenta a guvernului, in care in urma unei

notificari poate sa modifice datorita unor motive

exceptionale

 2) Principiul irevocabilitatii = actului juridic bilateral sau

 plurilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singure

 parti iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat 

 prin manifestarea de vointa contrara.Acest principiu “mutus

consensus,mutus disensus”.Este o consecinta fireasca a

 principiului fortei obligatorii, observatie,exista acte juridice in

care acest principiu are o forta mai mare,exista o

irevocabilitate de gradul II in sensul ca odata incheiata aceste

acte juridice pot fi desfiintate din cause autorizate de lege(ex:contractual de donatie).Excepti sunt acele situatii in care

actul juridic poate fi desfiintat prin manifestarea unilaterala,

 prin vointa unei singure sau prin manifestarea de voin-ta in

sens contrar.Exceptii de la irevocabilitatea actelor unilateral:

a) Revocabilitatea donatiei intre soti pe timpul 

casatoriei art.1031 Cod Civil 

b) Denuntarea contractului de locatiune pe

 perioada nedeterminata,revocarea contractuluide mandat de catre mandate si renuntarea

mandatului de mandat 

Exceptii de la irevoabilitatea actelor juridice unilateral:

7/27/2019 Drept Civil I.teorie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/drept-civil-iteorie-generala 4/8

a) Revocarea tetamentului

b) Revocarea renuntarii la mostenire in termenul pentru

exercitarea dreptului de optiune succesorala

3) Principiul relativitatii = actul juridic civil produce efecte

numai fata de autorii lui sau autorul lui fara a putea sa

 profite tertilor persoanei, art.1280 Cod Civil, cu care

contractual produce efecte intre pati daca prin lege nu se

 prevede altfel.Se exprima in adagiul “reiiter ariis necve

nocele,necne prodese”.Pentru a intelege trebuie sa definim: 

a) Notiunea de parte = sunt acele personae

careparticipa la incheierea actului juridic fie prinreprezentant sau direct si care acel act juridic de

nastere la drepturi si obligatii

b) Notiunea de text = sun acele personae care nu

 participa si nici prin reprezentantii si care nici nu

 profita si nici nu le dauneaza acel act juridic

c)  Notiunea de avand-cauza = care desi nu participa

nici nu direct,nici prin reprezen-tanti la incheierea

actului juridic, sunt tinuti s uporte efectele actului juridic datorita lega-turilor juridice:

-  Succesorii universali = dobandesc un

 patrimoniu,adica,o universalitate ju-

ridica.Sunt,in cazul pers.fizice, mos-

tenitorul legal unic si legatorul universal 

si in cazul pers.juridice,cea care a

dobandit un patrimoniu in ur-ma fuziunii

-  Succesori cu titlu universal = acele pers.care dobandesc o fractiune dintr un

 patrimoniu,mostenitorii legali,lega turii

cu titlu universal 

-  Succesorii cu titlu particular = acele pers.

Care dobandesc un bun privit in mod 

7/27/2019 Drept Civil I.teorie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/drept-civil-iteorie-generala 5/8

individual (cumparatorul,legato-rul cu

titlu particular)

-  Creditorii chirografari = aceia care nu au

constituit o garantie reala(ipoteca,

 gaj,privilegiu asupra caruia sa le asi-gure

realizarea creantei).Au un drept de gaj 

 general asupra creditorului, art. 2324 Cod 

Civil 

Efectele nulitatii:

Efectul nulitatii actului juridic civil se exprima in adagiul ceea ce este nul,

 produce efecte nule (qvod nulum est, nulum produci efectum).Prin efectele

nulitatii intelegem acele consecinte juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii

adica urmările datorate desfintarii in tot sau in parte a actului juridic civil 

incheiat cu încălcarea dispoziţiilor privind conditiilor de validitate.Exista 3

 principii :

1.principiul retroactivitatii efectelor actului juridic civil-acea regula potrivit cu

care nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor ci si pentru trecut, adica

efectele nulitatii se produc chiar din momentul încheierii actului juridic civil.Este

reglementat in mod expres in art 1254 al 1 c.c

Exceptii:-intelegem acele situatii in care efectele nulitatii se produc numai

 pentru viitor nu si retroactiv.

-cazul căsătoriei cu dative reglementat de art 304 al 1 c.c.-afectata de nulitate

dar cel putin 1 dintre soti a fost de buna credinţa. 

-cazul copiilor dintr-o casatorie anulata art 305 al 1 c.c.in sensul ca anularea

căsătoriei nu produce niciun efect in privinta copiilor din aceasta casatorie nu

numai pentru trecut dar nici macar pentru viitor.

-cazul minorului de buna credinţa la incheierea căsătoriei care păstrează

capacitatea deplina de exercitiu dobândită ca efect al încheierii căsătoriei si incazul anulării căsătoriei ( art 39 al 2 c.c). 

-modificarea numelui de familie numai pentru viitor in cazul anulării

recunoaşterii de filiaţie precum si in cazul anulării căsătoriei. 

-cazul declararii nulitatii unei persoane juridice (art 198 al 1 c.c.)

 2.principiul repunerii partilor in situatia anterioara(restitutio in integrum)-

acea regula de drept potrivit căreia tot ceea ce s-a executat in baza unui act 

7/27/2019 Drept Civil I.teorie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/drept-civil-iteorie-generala 6/8

 juridic anulat trebuie anulat astfel incat partile sa fie repuse in situatia

anterioara.(art 1254 al 3 c.c.)

Exceptii:acele situatii in care prestatiile executate in temeiul actului juridic

desfiintat nu sunt supuse restituirii ci sunt mentinute in tot sau in parte

-se refera la pastrarea de catre posesorul de buna credinta a fructelor culese in perioada de timp acesta si-a pastrat buna credinta.(art 948 c.c, art 1645 c.c)

-este cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu care este tinut sa restituie

 prestaţiile primite numai in limita folosului realizat cu except ia situatiei in care

cu intentie sau din culpa grava a facut ca restituirea sa fie imposibila.(art 1647 

c.c)

-cazul aplicarii art 580 c.c.adică situatia in care constructorul unei lucrari pe

terenul proprietatea cumpărătorului restituie numai materialele care nu au fost 

incorporate in acea lucrare.

-situatia in care dobanditorul dintr-un act juridic prin care s-au transmis

drepturi de proprietate sau alt drept real invoca uzucapiunea.-cazul in care a intervenit prescripţia instinctivă a acţiunii in restituirea

 prestaţiilor executate in temeiul unui act juridic lovit de nulitate. 

Modalitati de restituire: art 1637 restituirea se face ca regula in natura iar in

situatia in care nu mai este posibil prin echivalent, la valoarea din momentul in

care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie.

Ipoteze:1.aceea a pieirii totale si nefortuite a bunului 2.cazul înstrăinării bunului 

Situatia debitorului de rea credinta-restituirea se face de valoarea cea mai mare

dintre valoarea bunului din momentul in care acesta l-a primit si valoareabunului la momentul pierderii ori înstrăinării. Situatia debitorului de buna credinţa care trebuie sa restituie valoarea cea mai

mica dintre cele 2 valori.

 A doua ipoteza este cea a pieirii totale si fortuite a bunului supus restituirii.

-obligatia de restituire a fost de rea credinţa :nu este liberat de obligatia de

restituire decât daca dovedeste ca bunul ar fi pierit si in mâinile creditorului.

-debitorul de restituire a fost de buna credinta -el este eliberat de obligatia de

restituire dar trebuie sa cedeze creditorului indemnizatia incasata pentru pieire.

-bunul a suferit o pierdere partiala,situatie in care debitorul situatiei derestituire trebuie sa il despagubeasca pe creditor cu exceptia cazului in care

 pierderea rezulta din folosinta normala a bunului sau dintr-o imprejurare

neimputabila debitorului.In ceea ce priveste cheltuielile facute de catre debitor 

acesta le poate cere de la creditor aplicandu-se regulile din materia accesiunii

 pentru posesorul de buna sau de rea credinta.Aceleasi reguli se aplica si in ceea

ce priveste dobandirea fructelor.

7/27/2019 Drept Civil I.teorie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/drept-civil-iteorie-generala 7/8

3.principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal-se

exprima in adagiul rezoluto jure dantis resolvitur jus accipientis(acea regula

 prin care anularea actului juridic primar atrage si anularea actului juridic

subsecvent datorita legaturilor juridice)este prevazut in mod expres in art 1254

al 2 c.c.Exceptii:-acele cazuri in care pentru anumite ratiuni anularea actului juridic

initial nu atrage si anularea actului juridic subsecvent.

-cazul actelor de conservare sau de administrare a bunului.

-cazul locatarului de buna credinta in situatia in care contractul de locatiune

incheiat de acesta continua sa produca efecte juridice si dupa desfiintarea

titlului locatorului pe durata stabilita de parti fara a se putea depasi un an de la

data desfiintarii.(art 1819 al 2 c.c.)

-cazul altor contracte cu executare succesiva care cu conditia formelor de

 publicitate vor continua sa isi produca efecte juridice pe durata stimulata de

 parti nu mai mult de 1 an de la data desfiintarii titlului constituitorului.(art 1649 c.c.)

-ipoteza tertului dobanditor de buna credinta al unui bun mobil in situatia in

care primul act juridic este anulat(art 937 al 1 c.c.)

-situatia persoanei fizice care in cazul anularii declarative de moarte poate cere

restituirea bunurilor sale cu exceptia dobanditorului cu titlu oneros de buna

credinta(art 54 al 2 teza a doua din c.c.)

-art 909 al 3,908 al 1 c.c.-ipoteza celui care intemeindu-se pe inscrierea din

cartea funciara a dobandit un drept real imobiliar cu buna credinta si cu titlu

oneros sau dupa caz in temeiul unui act de ipoteca insa numai dupa trecereaunui termen de 3 ani de la data de la care a fost inregistrata cererea sa de

inscriere a dreptului real in cartea funciara.

 Alte exceptii de la principiul cees ce este nul produce efecte nule.

1.conversiunea actului juridic-acea situatie in care un act juridic lovit de

nulitate este valabil ca manifestare de vointa intr-un alt act juridic.Acest 

 principiu este reglementat in art 1260 c.c.

Conditii de operare:

-sa existe un element de diferenta intre actul juridic nul si actul juridic ce

urmeaza a fi considerat valabil.-conditiile de validitate ale actului juridic considerat valabil sa se regaseasca in

actul juridic lovit de nulitate.

-manifestarea de vointa sa fie favorabila conversiunii.

 2.error communis facit jus(eroarea comuna creeaza drept)-art 17 al 2 c.c. Si o

aplicatie a acestuia art 102 c.c. Referioare la domnirea actelor de stare civila de

catre onpers care a exercitat in mod public atributiile de stare civila.

7/27/2019 Drept Civil I.teorie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/drept-civil-iteorie-generala 8/8

3.exceptia raspunderii civile delictuale.-aceasta priveste cazul minorului care

savarseste un delict civil cu ocazia incheierii unui act juridic,situatie in care cea

mai buna despagubire a victimei delictului civil este mentinerea actului juridic

nul pentru incapacitate ca fiind valabil.