1

DREPTURI REALE Semestrul I Titular curs: Paul Vasilescu 14 cursuri x 2 ore 14 seminarii x 2 ore/grupă număr de credite: Programă analitică - tematică I. Noţiuni introductive. 3 cursuri 1. Clasificări ale bunurilor: imobile şi mobile Drepturi reale şi de creanţă: definiţie, delimitări Bunuri izolate şi universalităţi de bunuri. Universalităţi de facto. 2. Patrimoniului. Noţiune, caractere, funcţii. Teorii despre natura juridică a patrimoniului 3. Sistemul drepturilor reale în România. Comunism şi liberalism. Proprietatea socialistă. Domeniul public şi privat al statului II. Teoria generală a proprietăţii. 7 cursuri 1. Teoria posesiei. Elemente introductive. Stări de fapt şi de drept privind stăpânirea bunurilor (Toleranţă-uzurpare-stăpânire-detenţie-posesie-proprietate) Detenţia şi posesia: definiţii, comparaţii, regim juridic, intervertirea detenţiei Posesia – caractere şi condiţii Efectele juridice ale posesiei Protecţia posesiei – acţiuni posesorii. 2. Teoria proprietăţii. Scurt istoric. Definiţia şi caracterele juridice ale dreptului de proprietate. Coproprietatea. Moduri de dobândire ale dreptului de proprietate. Circulaţia civilă imobiliară Moduri de apărare ale dreptului de proprietate: revendicarea mobiliară şi imobiliară Privire asupra sistemelor de publicitate mobiliară şi imobiliară. III. Drepturile reale asupra bunului altuia. 4 cursuri 1. Dezmembrămintele dreptului de proprietate (Se va analiza fiecare drept în parte: uzufruct, uz, abitaţie, servitute, superficie, după schema: noţiune, caractere, efecte şi stingere.) 2. Raporturile de vecinătate. Bibliografie minimală obligatorie: Cursuri şi manuale: C. Bîrsan – Drept civil. Drepturile reale principale, ed. Hamangiu, Bucureşti-2007 L. Pop, L.-M. Harosa – Drepturile reale principale, ed. Universul Juridic, Bucureşti-2006 V. Stoica – Drept civil. Drepturile reale principale, ed. Humanitas, vol. I, Bucureşti-2004 V. Stoica – Drept civil. Drepturile reale principale, ed. Humanitas, vol. II, Bucureşti-

2

2006 O. Ungureanu, C. Munteanu – Tratat de drept civil. Bunurile. Drepturile reale principale, ed. Hamangiu, Bucureşti-2008

Articole: se vor comunica la seminar. Orar: Curs: se va observa orarul afişat Seminarii: se va observa orarul afişat Seminarii: Titulari: Mihai David şi Paul Vasilescu Structură: explicitarea celor de la curs; aplicaţii practice (minim 35 % din timp)

- participarea activă a studenţilor e esenţială - prezenţa obligatorie în limita regulamentară (75%). Sancţiunea

absenţelor: lipsa dreptului de a se prezenta la examen. Verificare pe parcurs: Data: 09 decembrie 2009, ora 10 Locul: sala A. Ionaşcu (1), parter Durată: 90 minute.

Materie de pregătit: tot până la „Apărarea dreptului de proprietate: revendicarea mobiliară şi imobiliară” (inclusiv).

Modalitate de verificare: scris: 2 subiecte teoretice şi o speţă. Subiectele nu vor evalua capacitatea de memorare, ci nivelul de înţelegere a materiei. Acelaşi sistem de examinare se va păstra şi pentru examenul final din sesiune (iarnă şi toamnă).

Importanţă: nota obţinută va reprezenta 50 % din nota finală trecută în catalog. Rezultate: în 7 (şapte) zile libere de la data verificării se vor afişa notele şi

baremul. La 7 (şapte) zile libere de la data afişării notelor, cei interesaţi pot să-şi vadă lucrarea, la o oră şi într-o sală indicate odată cu afişarea notelor. Expirarea acestor date valorează decădere din posibilităţile de mai sus.

Absenţa de la această verificare valorează nota 1 (unu) din oficiu. Notă: fişa primită cu ocazia verificării în scris face parte din lucrare, ea poartă

numele studentului şi se restituie examinatorului. Nerestituirea fişei atrage anularea formei de examinare. Formă finală de examinare:

Data: se stabileşte de către secretariat în sesiunea de iarnă Locul: se stabileşte de către secretariat Durată: 90 minute.

Materie de pregătit: tot ceea ce e cuprins în programa de mai sus. Modalitate de examinare: scris: 2 subiecte teoretice şi o speţă. Subiectele nu vor

evalua capacitatea de memorare, ci nivelul de înţelegere a materiei. Importanţă: nota finală reprezintă media aritmetică dintre nota obţinută la

verificarea din decembrie şi nota din sesiune. Media astfel obţinută se va trece în catalog. Rezultate: în 7 (şapte) zile libere de la data examenului se vor afişa notele şi

baremul. La 7 (şapte) zile libere de la data afişării notelor, cei interesaţi pot să-şi vadă lucrarea, la o oră şi într-o sală indicate odată cu afişarea notelor. Expirarea acestor termene valorează decădere din posibilităţile arătate mai sus.

3

Notă: (1) fişa primită la examen face parte din lucrare, poartă numele studentului şi se restituie examinatorului. Nerestituirea fişei atrage anularea examenului.

(2) Studenţii nu au dreptul să aibă asupra lor telefoane mobile. Sancţiune: eliminarea din examen.

(3) Frauda, consumată sau tentată, atrage exmatricularea.

SUBIECTELE DE EXAMEN ŞI PROCEDURA REZOLVĂRII SPEŢELOR

1. Subiecte teoretice: (exemplu) Întrebare:

„Comentaţi următoarele texte prin prisma regulilor din materia drepturilor reale, care ar putea avea relavanţă.

ART. 47 Biroul notarului public şi societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice.

ART. 51 (1) Patrimoniul biroului notarului public are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale. (Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, M.Of. nr.13 din 14.01.2000)”

Răspuns şi barem: - valoarea întrebării: 1 punct. 0,5 p. Deoarece biroul notarului public nu are personalitate juridică, art. 51 sugerează că în discuţie ar fi un patrimoniu de afectaţiune aparţinând persoanei notarului 0,5 p. Patrimoniu de afectaţiune poate fi analizat ca o excepţie/derogare de la regula unicităţii patrimoniului, precum şi de la regula indivizibilităţii patrimoniului. Notă: se va încerca să se răspundă la subiect, orice divagaţie sau trecere în revistă a materiei în ansamblul său nu va fi punctată. 2. Subiecte practice: (exemplu) Speţă:

În urma unor alunecări de teren cauzate de o inundaţie din martie 2004, terenul lui A devine izolat faţă de drumul public. În consecinţă, acesta îi cere lui B, proprietarul terenului limitrof, să îi permită trecerea peste fondul său, spre drumul public. În acest scop, A invocă o servitute de trecere constituită în favoarea fondului său de către proprietarul anterior al acestuia, respectiv în sarcina fondului lui B. Această servitute de trecere a fost constituită în 1970, prin convenţie, fiind şi înscrisă în Cartea funciară. În replică, B probează că nimeni nu s-a folosit de servitute până în 2004, întrucât de pe terenul lui A se putea ajunge la drumul public şi fără se treacă pe fondul care îi aparţine. În plus, B mai susţine că actul invocat de A nu consacră constituirea unui drept real. Aceasta deoarece fondul lui A nefiind loc înfundat la data constituirii convenţionale a zisei servituţi, dreptul de trecere constituit nu ar fi putut avea decât un caracter personal, fiind stabilit doar pentru comoditatea proprietarului, şi nu pentru utilitatea fondului.

Analizaţi situaţia juridică din speţă! Are A dreptul să treacă peste fondul lui B spre calea publică?

Procedura de rezolvare şi Barem: - valoarea subiectului: 3 puncte. (a) Înfăţişarea situaţiei de fapt din speţă: (1,0 p.) - terenul lui A avea iniţial ieşire la calea publică.

4

- inundaţiile din 2004 determină accesul imposibil la calea publică de pe terenul lui A. - din situarea terenurilor lui A şi B rezultă că în speţă trebuie să se determine dacă A poate să treacă pe terenul lui B spre calea publică şi –dacă da, cu ce titlu. (b) Înfăţişarea situaţiei juridice din speţă: (1,5 p.) - A pare titularul unei servituţi convenţionale de trecere, constituită prin titlu şi înscrisă în sistemul de publicitate imobiliară, dar această - servitute convenţională de trecere s-a stins prin neuzul ei timp de 30 de ani - existenţa unei servituţi legale de trecere pe terenul lui B poate fi justificată de poziţia terenului lui A faţă de calea publică, deoarece terenul lui A devine în 2004 „loc înfundat”. - susţinerea lui B, potrivit căreia dreptul de trecere constituit de autorii lui A nu ar fi putut avea decât un caracter personal, fiind stabilit pentru comoditatea proprietarului, şi nu pentru utilitatea fondului, e irelevantă, deoarece servitutea convenţională nu se deosebeşte de creanţe după criteriul propus de B. (c) Răspuns propus: (0,5 p.) - A are dreptul să treacă peste fondul lui B spre calea publică în temeiul unei servituţi legale de trecere (a locului înfundat), iar nu în temeiul unei servituţi convenţionale preexistente. Notă: - esenţial pentru speţe nu e nici repetarea situaţiei de fapt înfăţişată, dar nici răspunsul, ci raţionamentul înfăţişat.

5

TEME DE PREGĂTIRE INDIVIDUALĂ

1. Clasificarea bunurilor 2. Definiţia şi caracterele dreptului de proprietate publică 3. Proprietatea periodică 4. Dreptul de servitute 5. Tradiţiunea şi ocupaţiunea

Temele de mai sus sunt obligatorii! Ele nu vor fi predate la curs; ele nu vor fi analizate la seminarii. Scopul acestora este de a stimula studiul individual al studentului. Ele sunt obligatorii şi pentru examen, în sensul ca un subiect (sau mai multe) din tematica de mai sus poate fi dat la o anumită examinare. Doar la cerea studenţilor, se vor da explicaţii (la curs sau seminar), după ce aceste teme au fost studiate individual. Pentru pregătirea lor se poate folosi orice manual sau curs indicat mai sus.