Goran Stefanovski

Antologie gi posdap de Ioana Ieronim ,!

Tiaducere de Ioana Ieronim;i Filip Ristovski

ffi?Ego.ul&&

2016

Cuprins

Notdasupraedlyiel ......7

DRAMAf,URGIE ........ 9Funduldublu ........11Gauraneagri .......49eernodrinski se intoarce acasi . . . 85Bacchanalia .... 137EX-YU . 185HotelEuropi ...197Un om ca oricare . 239DemonuldinDebarmaalo.. ...267

ESEURI . 313Desprepovegti ......MonologulluiZonn ....317Cearta dintre mine si Kafka . . . . 32LAmincavs.agiti ......327Puterea;oaptelor . .325Povegti din Estul Silbatic . .329

Pwtfayddeloanaleronim ..... .340

DRAMATURGIE

Fundul dubluPasiune teatrali in trei misciri si coda

PERSONAJELE

IACOB, 30DL BOGU, 60

CzuSTINA" 25

DNABOGU,5SNOVEY 30

NOTA: Se joaci ?ar6'Patzd'.

CAteva note despre ce se gisegte sub Fundul dublu

1. O veche povesre chinezi: intr-o noapre, impilatul Chinei aapirut la poarta unui giran. Firi nicio explica;ie, i-a poruncit gira-nului sil duci in spate. fi"ranul ;i-a lisat casa si familia, l-a luat peImpirat in spinare gi a plecat. Dupi multe ore de drum, l-a intrebatpe Impirat incorro merg ei. impiratul i-a rispuns ci ii va spune elcind vor ajunge

^si ci nu mai vrea si audi nicio intrebare. Asa l-a

cirat giranul pe impirat zile intregi, siprimdni si luni. Si a trecuto lungi vreme pAni si-si dea Eiranul seama ci impiratul murisedemult.

2. Noi ne purtem impi.ralii morfi in spate. Visim si scipim deei gi nu indri.znim. in limbajul psihologiei, impiratul.rr. th"r,"ror,frustrarea. in limbajul politicii, impiraiul este fascismul, birocragia.(Birocragia, desigur, nu e doar un fenomen socio-istoric, ci si psiho-logic. firanul chinez poate ci se purta chiar pe sine in spate.)

3. Omul la sfhrgitul secolului )C( duce in spate greurarea enormi"a unei lumi moarte, apocaliptice. Faptul ci asta suni a fraz| uzati, sipatetice ne spune doar ci el s-a obignuit cu lumea aceasta gi o acceptica pe un fapt de la sine ingeles. O lume pietrificati. de constrAngeriimpuse gi autoimpuse, pe care omul uiu incearcl, si o ri.stoarne intrei feluri: prin arti, prin nebunie si/sau revolugie.

4. Fundul dublu este un proresr la adresa mentalitigii birocra-tice, ,,mai ales de proveniengi culturala". (Micii filistini literari deaici sunt folosigi doar ca o analogie si nu ca ginti finali a criticii. Einu o meriti.)

5. Piesa isi congine autocritica. Toate intrebirile sunt consrientede rispunsul lor. Fiecare nivel esre constient de peretele siu dublu.

6. Fundal dublu este visul unui actor care incearci si se lepedede teatrul mort de pe umerii si.i.

l13l

PRJMA MISCARE(Arta)

Viitoral na prea indepdrtat, sd spunem 1999. Un addpost subteran dinbeton. O a;a grea d.e metal, cu lacat. Thaanul jos are o gaurd rotundd,

acoperita cu metal. Lurnina slabd de neon. Atrnosferd. sufocantd.. Tiei.

paturi. Valize pline ca haine ;i aparate casnice DL ;i DNA BOGUstau tn pozilie ;ezhnd in pat gi priuescfx inaintea ochilor. CRISTINAzace intr-un coll al adapostului., cu fapa intoarsd. la perete. Pauzd.

BOGU: Dormi?DNABOGU: Nu stiu. (Pauzd, BOGU scodte opastik.I-o da DNEI

BOGU, care ia pastila ;i o tnghite. Pauza) Azi e joi2.

BOGU: Vneri.DNA BOGU: Cum zboari timpul. M-am obignuit. (Paund) Ce

vreme o fi?BOGU: E dimineaEi.DNA BOGU: Buni dimine4a. (Paazd) Buni dimineaEa, Cristina.

(Pauzi.) Cristina? (Pauzd) S-a-ndopat toati noaptea cu pastile.

BOGU: Nu e bine si iei mai mult decAt scrie la releti. Ci altfel,in loc si te salveze, te omoari. Moderalie ln toate lucrurile. $istipAnire de sine. Aceasta e esenla ingelepciunii. Cine-a zis c6, e

voie si dormi pe jos?

DNA BOGU: De luni de zile n-a mai deschis ochil (Pauzd) lqa se

ascunde ea. (CRISTINED Nu-i permis si te ascunzi in ascunzi-toarc! (Pauzd) Ar trebui si dea cu spray pe gritarul de la venti-lator. Am vizut un gAndac cAt toate zilele.

BOGU: Ar trebui si-gi pari bine ci qti intr-un adipost ministerial.Dumnezeu gtie cum o fi prin alte locuri. (Pauzd.)

DNA BOGU: Si ne sculim?BOGU: Pentru ce?

DNA BOGU: Ca si ne spilim pe dinfl.BOGU: Europa a murit.DNA BOGU: $i?

I t4l

Goran Stefanovski I EUROPERETTA

BOCU: Asa ci. ni se por strica si dingii. (Bdtdi in a;d) Cine e?

IACOB: Iacob.BOGU: Iacob gi mai cum?IACOB: Artistul.BOGU: Ce artist?IACOB: Total.BOGU: Nu te cunosc.IACOB: Pii atunci, si facem cunosrinfiJ (BOGU deschide u;a.

IACOB std in u;d. Este tmbr,icat in culori uii. Ochekri de soare.

Uru saxofon athrnat de gitrl Buni seara.

BOGU: E dimineaEi.IACOB: Ah, da? Q"trA) Va si zici ru e;ti dl Bogu, literat si Ministrul

Culturii. De cAnd doream eu siJ vid pe cel care rispunde demine! Eu gi-am citir cirgile. La scoali., erau lecturi obligatorie.Scriai despre libertate. De-aia md. gi intereseazi. cum mai veziastizi viaEa. Ce mai scrii. Greu te-am mai gisit. Pic cu pic, pinin-a r5.mas nimic. Si si mi mai gi ascund de toate gfuzile.

BOGU:Avem o lege conrra deplasirii pe coridoare.IACOB: Oh, eu gi cu legea nu ne prea luim ln serios.DNA BOGU: Ai ochii rosii. N-ai mai pus un pieptin in pir de luni

de zill.Ai unghiile ca niste gheare de vultur. Ce-i cu tine?IACOB: Incerc si fac fagi aga cum sunr. E;ti doamna dumnealui,

nu? Casnici, a;a e? Toate soEiile ministrilor culturii stau acasi.Ea e fiica?

DNA BOGU: Da, Cristina. Balerini.IACOB: Jine ochii inchigi. Depresie. Produsul logic al unei

asemenea combinagii parenrale.BOGU: Esti agitat, tinere. Legea te obligi si iei tranchilizante.IACOB: Nu iau. Doresc si stiu c6.t de linistit sunt.BOGU: in ce domeniu lucrezi? '

IACOB: Mi pregiteam si devin student. (Pauzd) Istoria artei.(Paund) $i psihologie. (Pauzd) $i gtiinge politice. (Pauad) $idramaturgie.

BOGU: Ce ai terminat?TACOB: Ce pogi termina? Doar viala.BOGU: Mai e una ca tine pe-aici, Cristina. Sufet de artist. Genul

ista al vosrru de om, care n-a fost treaz niciodati.. V-aEi fututpe unde-aEi apucat si cu cine s-a lisat. N-aEi respectat lumeanormali nici cAt o ba;ini. Tlebuia si vi punem noi in frigare la

I 15 I

E,SE,URI

Despre povegti

Oamenii s-au nS.scut cu instinctul supravieEuirii. Pentru a supra-viegui, pi"ienjenii \i ges plasa. Pentru a supraviegui, oamenii igi ges

povestile - povegti despre cine sunt ei, ce sunt, de unde vin, incotrose indreapti. Pentru noi nu existi nimic mai important decat acestepove;ti. Ele sunt esenga viegii noastre, coloana vertebrali a identitigii.

Identitatea e o poyeste despre cine suntem si ce dorim. Penuu asupraviegui in aceasti lume aspri, povegtile pe care le spunem uebuiesi. fie autentice, inremeiate pe o intuiEie profundi. O poveste incorectine poate induce in eroare, ne poare impinge intr-o fundituri;i chiarin moarte. Dat fiind ci. peisajul din jurul nosrru se afli. intr-o continuischimbare, povegtile se cer permanent reajusrare. Povestea e o harti.Daci ea nu corespunde terenului, ne vom ritici, ca intr-o jungli.

Avem, inci din prima copilirie, o foame de poveste. Prin povesticercetim viaga, ne pregitim penrru ea. invigim despre conrraste,contradicEii, conficte - invi.gim drama viegii noastre: Scufiga Rogieimpotriva lupului, binele impotriva riului, iubirea impotriva urii,adevirul impotriva minciunii, ,,ceea ce este" impotriva a ,,ceea ce

pate", Hamlet vs. Elsinore.Avem o nevoie profund inridicinati si ne inlelegem propria

poveste, sd. ne vedem chipul refectat, si ne recunoagrem faEa, si.

prindem curaj. SimEim nevoia si comparim povestea noastri cu altepoyetti, s5. examinl-m unde sunr ele identice, similare sau completdiferite. TAnjim dupi un stipin al povestilor care si ne citeascirunele, si dea m\tile jos, si facd.legitura dintre cauze gi consecinge,si. ne jaloneze calea.

Uneori povestea e un strigit nearticulat, alteori o melodie armo-nioasd.; uneori esre o radiografie intunecati si opaci, alteori e voioasi9i plini de culoare ca un basm, poate fi comici ori cumpliti - sauamindoui in acelapi timp. Un lucru esre clar: o culturi nu poaresupravielui fard. a avea o povesre puternici si adevirati. Cultur"insagi ESTE aceastd povesre puternici. si adevi"rati.

Teatrul reprezintS. un atelier robust, un motor al naraEiunii. inteatru povestea nu se SPUNE, ci se ARAfA. Ea se intAmpli aici

l3r5l

Goran Stefanovski I EUROPERETTA

gi acum, in faga noastri - in cuprinderea noastri. Teatrul este uncimp de lupti in care ascutim armele povqtii, li lesem tapiseria, ne

manifestim congtiinta gi congtiinciozitatea, cumpinim perspectiva

acfunii, studiem viaga.

13161