ATICE MUNRO

Dragostea unei femei cumsecade

Traducere din limba englezdADRIANA BADESCU

**

CUPRINS

Dragostea unei femei cumsecade

Jakarta......Insula CortesDoar seceri.torii ..........

Putred de bogati..Inainte de schimbare..............Visul mamei ..............

7-97

142178221261308355

413

DRAGOSTEA UNEI FEMEI CUMSECADE

Existi in \Walley, de doui decenii incoace, un muzeu

in care sunt pistrate fotografii, putineie, hamuri de cal,

vechi scaune de birbier, un decojitor de mere greu de

folosit gi diverse curiozitlti Precum simpaticii izolatori din

sticI5" gi porgelan folosili odinioari la stAlpii de telegraf.

Tot acolo e o cutie ro;ie inscripgionati D.M. \nL-LENS, OPTICIAN, cu o eticheti pe care se poate citi:

,,Degi nu este foarte veche, aceasti trusi de instrumente

optometrice are o deosebitS" semnificagie locali, deoa-

rece i-a aparfinut domnului D.M. \7illens, care s-a

inecat in riul Peregrine in1951. Tiusa a scipat cu bine

din catastroft;i ne-a fost trimisi de un donator anonim

pentru a o include in coleqia noastri."

Oftalmoscopul te-ar putea duce cu gindul la un om

de zilpadl,. Adici partea lui de sus - cea care e fixati pe

minerul gol la interior: un disc mare cu unul mai mic

deasupra. in discul mare e o gauri prin care si te uigi

in timp ce prin faga ei trec diverse lentile. Minerul e

greu fiindci are inci bateriile iniuntru. Daci scogi bate-

riile gi pui cilindrul previzut cu cite un disc la fiecare

capit, ii pogi ata;a un cablu electric. Dar puteau apirea

8 Alice Manro

situaEii in care insrrumenrul si fie folosit in locuri undenu exista curent electric.

Retinoscopul pare mai complicat. Sub clema ro-tundi de prins pe frunte se afli ceva ca un cap de spi-ridug, cu o faEL plati.;i rotundi gi un ci.pi.cel metalictuguiat. Capul e inclinat.la un unghi de patruzeci sicinci de grade fagi de un tub subtire, in capitul ciruiaar trebui si" striluceasci o luminiEi.. Faga plati., din sticli,e un fel de oglindi intunecati..

intreag" ei suprafagi. e neagri., dar numai din cauzici. e vopsitl. in unele locuri, unde trebuie si fi srat decele mai multq ori mAna opticianului, vopseaua a dis-pirut, iar in locul ei se vede metalul argintiu lucios.

I. Juu-aNo

Locul acela se numea Jutland. Odinioari., acolo fu-seseri. o moari gi un fel de mic5. asezare, dar toate dis-pi.ruseri inainte de sft.rsitul secolului rrecur, gi de faptzona nu fusese niciodati. cine gtie ce. Mulgi credeau ci-siprimise numele in amintirea celebrei bitilii a Iutlandeidin Primul Rizboi Mondial, numai cd totul era dejao ruini inainte ca bitllia s5. se fi purtar micar.

Cei trei biiegi care veniseri acolo intr-o dimineatide sAmbit5., pe la inceputul primi,verii lui 1951, cre-deau - la fel ca majoritatea copiilor, de altfel - ci nu-mele provenea de la vechile bucigi de lemn care ieseaudin pimAnt pe malul r6.ului gi de la celelalte scXndurigroase care se iteau din api, formind un soi de palisadiinegal5.. (Lemnele erau de fapt rimasigele unui dig con-struit tnainte de aparigia cimentului.) Doar scindurile,

Dragostea unei femei cuntsecade 9

grimada de pietre de fundagie, o tufl de liliac, cAgiva

meri uriagi deformagi de putregaiul negru ;i gangul

pugin adinc al scocului de moari nipLdit de buruieni

in fiecare vari mai aminteau de ceea ce fusese cAndva.

Exista ;i un drum, sau mai bine zis o poteci des-

prinsi din goseaua spre ora;, insi aceasta nu fusese

niciodati pietruiti, iar pe hl.rgi apirea doar ca o linie

punctati, un drum provizoriu. Era folosit mai mult vara,

de cei care se duceau la riu si faci'o baie, sau noaptea, de

cuplurile care ceutau un loc ferit unde si-si parcheze

magina. Spaliul lirgit care permitea intoarcerea auto-

mobilelor se afla inainte de ;anE, dar in anii ploioqi

zona eraatat de nipiditi de urzici, palimidi;i cucuti,

incAt masinile erau nevoite uneori si dea cu spatele

pAni la gosea.

ir, "c."

dimineagl primiviratici, urmele de pneuri

p6.ni la mal erau ugor de vfuzut, insi cei trei biiegi nu Ie

luari in seam5., fiindci mintea nu le stitea decit la inot.

Sau cel pugin asa-i spuneau ei, inot; cind se intorceau

in ora;, susgineau sus si tare ci inotaseri la Jutland inain-

te chiar cazilpada si se fi toPit.

Era mai rece aici, in amonte, decAt in vale, aproape

de orag. Nici un copac nu infrunzise inci - singurele

pete de verde erau de la smocurile de ceapi-ciorasci;i

de la gilbenelele fragede ca spanacul risipite de-a

lungul fiecirui pAriiag care-;i croia drum spre riu. Pe

malul celilalt, sub un pAlc de cedri, biiegii vizuri ceea

ce ciutau de fapt - un dimb lung 9i scund de zbpadS'

indi"ritnici, cenugie ca piatra.

Chiar pAnS.la api.

10 Alice Munro

$i de pe el sireau in rAu si-i simteau ricealalovindu-ica niste pumnale de gheagi. Pumnale de gheagi. ce le Efu-neau de sub pleoape ;i li se infigeau in teasti pe dini-untru. Dideau din brate ;i din picioare de cAteva ori,apoi ie;eau tremurind, cu dintii clinti.nindu-le; igitrigeau hainele pe membrele amortite ;i simgeaudureroasa reintrare in drepturi a corpului la imbolduls6.ngelui impulsionat 9i al mulgumirii c5" laudele nu levor fi mincinoase.

Urmele pe care nu le v5.zuser5. rreceau drept prin$ang, in care nu creftea nimic acum, mai era doar iarbauscate, in culoarea'paiului, de anul trecut. Prin sant si

^ruvapoi in rAu, firi sI se intoarci. Biiegii cilcaseri pesteele, iar acum erau deja suficient de aproape de apipentru ca atengia si le fie atrasS. de ceva;i mai uimitordecAt dArele de pneuri.

Apa avea un luciu albastru-pal care nu era dat deoglindirea cerului. Era o magini intreagi, culcati piezigin iazul morii, cu botul gi rogile din faEi in milul de pefund;i cu portbagajul aproape iegind din api. Albas-tru-deschis era pe atunci o culoare neobignuiti pentruo masini., la fel ca forma ei rotunjiti. lga ci biiegii gti-uri imediat. Era ma;inuta englezeasci., Austinul, singurade felul ei din intregul comitat. ii aparginea domnului\flillens, opticianul - care arita ca o caricaturi atuncicAnd o conducea, fiindci. era un ins scund, dar indesat,cu umeri lagi;i capul *are. intotdeauna pirea inghesuitin masinuga lui, ca intr-un costum mult prea strimt.

Ma;ina ayea o trapi in plafon, pe care domnul \Wil-

lens o deschidea cind vremea era frumoasi.. Acum era

dachiri- Dar nu se vedea prea bine ce era iniuntru.

Dragostea unei femei cumsecade 11

Culoarea ficea cama;ina si se distingL clar in api, insi

apa in sine nu era chiar limpede ;i incego;a tot ce nu era

viu colorat. Biiegii se lS.sari pe vine pe mal, apoi, a;ezagi

pe burti, i;i intinseri capetele ca nigte festoase, stridu-

i.rdrr-se si vadi mai bine. Era ceva intunecat gi blinos,

ceva ca o coadi de animal mare, care^iqise prin trapa

din acoperig gi se legina alene in api. in curind i;i di-duri seama ch. era un brag in mAneca unei jachete in-

chise la culoare, dintr-un material greu ;i piros' Lisa

impresia ci, in maginl, trupul unui birbat - probabil

d io*rrlui \Willens - gedea intr-o pozigie nefireasci'

Forla apei - fiindci pAni 9i in iazul morii apa avea o

fo4i d.or.biti in perioada asta a anului - trebuie si-l

fi ,idi.rt de pe scaun impingindu-l de colo colo, astfel

ci un brat ajunsese pAni aproape de plafonul maqinii,

iar celilalt iegise prin trapi. Capul ii era probabil undeva

jos, lipit de portiera stAngi. Una din rorile din fagd' era

mai adAnc cufundati in mil decit cealalti", ceea ce

inseamni ci ma;ina era inclinati atit in lateral, cAt 9i

din spate in fagi. De fapt, trebuia ca geamul Portiereisi fi ftst deschis ;i capul si iasi in afari Pentru ca restul

trupului si fie prins in pozigia aceea. Dar biielii nu

puteau vedea toate astea. igi imaginau faga domnului\X/illens aga cum o ;tiau - mare 9i pitriEoasi, deseori

incruntati, dar niciodati cu adevirat ameningitoare'

Pirul cirlionqat ii era ro;covan sau arimiu in creqtet;i

pieptinat in diagonali pe frunte. SprAncenele ii erau mai

inchise la culoare decit pirul, groase gi stufoase ca n\te

omizilipite deasupra ochilor. Chipul lui li se pirea ori-

cum grotesc, aga cum li se pireau de altfel multe chi-

puri Je adulli, aga ci nu s-ar fi speriat daci l-ar fi vizut

12 Alice Munro

in acel momenr, dupi inec. insi tot ce pureau vedeaera bratul cu mina lui alburie. $i o vedeau chiar bine,dup5. ce se obisnuiseri si priveasci prin api. plutea acolotremurXndi si nehotird,ri", ca o pani, desi pirea solidi,ca flcuti dintr-un aluat. Si la fel de banali, odati ce teobisnuiai cu ideea ci e acolo. Unghiile ari"rau ca nisrefege micule, bine desenare, .r.,

".r,rl lor inteligen,." d.

intimpinare, de ignorare judicioasi, a circumstantelorin care se aflau.

- Fir-a; sI fiu! exclamard biiegii, cu o energie cres_cindi si pe un ton de profund respecr, ba chialde gra_titudine. Fir-a; sdfiu! '

. Era prima lor iesire pe anul i.sta. Veniseri pe podul

$e peste rAul Peregrine, podul cu doui arce si o singuri

bandi pe sens, ciruia in zoni i se spunea poarta Iaduluisau Capcana Mortii, desi curba strAnsi pe care o flceadrumul in capitul siu sudic era mai periculoasi decAtpodul in sine.

Exista si un drum pietonal, dar ei nu_l foloseau.Nu-gi aminreau siJ fi folosit vreodati. poate cu ani inurmi, cind erau atAt de mici incit mergeau flnugi demin5.. insl. vremea aceea pierise pentru ei; nu accepraus-o recunoasci nici micar atunci cind le erau ari.tatedovezi sub forma fotografiilor sau cand erau siliti si reasculte ln cadrul conversatiilor din familie.

Stribiteau acum pragul din metal aflat pe cealaltilaturi a podului, vizavi de calea pietonali. Era lat camde douizeci de centimetri si se 1nilga cam la treizecideasupra punrii propriu-zise a podului. RXul peregrinegonea cu povara lui hibernali de gheagi gi zipadl, acum

Dragostea unei femei camsecdde 13

topite, spre lacul Huron. Abia se retrisese intre maluri

dupi revirsarea anuali care transforma lunca in lac,

smulgea din ridicini copacii tineri gi distrugea toate

bircile 9i acareturile la care ajungea. Cu mAlul adunat

de pe cimp ;i cu lumina palidi a soarelui oglindindu-se

pe suprafag a ei, apa semina cu o budinci de vanilie ce

clocotea pe foc. Daci insi cideai in ea, iti inghega sAn-

gele in vene;i erai aruncat direct in lac, daci nu teizbeai mai intAi de contraforqii podului.

Masinile ii claxonau - un avertisment sau un re-

pro; *, dar pu;tii nu se sinchiseau. Mergeau in;ir indi-

an, absorbigi in ei in;igi ca nigte somnambuli. Apoi, la

capitul nordic al podului, coboriri pe pimAnt, !ir-tind potecile pe care le gtiau de cu un an inainte. insirevirsarea abia trecuse, ;i potecile nu erau qor de urmat.

Tiebuia si-ti croiegti calea prin desigul culcat la pimAnt

gi si sari de pe un smoc de iarbi nimoloasi pe altul.

Uneori sireau neaten[i si aterizau.in noroi sau in bilEile

cu api stituti; odata ce se udau la picioare, deja nu le

mai pisa unde anume calci. Dimpotrivi, gonticiiauprin n5.mol gi pleosciiau in bilgi pentru ca apa si letreaci de marginea ghetelor din cauciuc. Vintul cilduE

smotocea norii in caiere de lini veche, iar ciorile 9i

pescirugii se cioroviiau, lansAndu-se in plonjoane pe

faga apei. Ulii dideau roati deasupra lor, la pAndi; mi-cilendrii abia se intorseseri, iar mierlele cu aripi ro;iizburiticeau in perechi, atrigAndu-1i privirea de parci

ar fi fost inmuiate in vopsea.

-tebuia si fi adus una de douizeci gi doi.

-tebuia si fi adus una de calibrul doisprezece.

14 Alice Munro

Erau prea mari ca si mai aginteasci bege ;i si imitezgomotul impusciturilor. Vorbeau cu un ron neglijent deregret, de parci armele le-ar fi fost mereu la indemini,.

Urcari" pe malul nordic spre un loc nisipos. Jestoa-sele ar fi trebuit si-si depuni ouale in nisipul acela, darera prea devreme pentru asta gi, de fapt, povestea cuouile de testoasd era veche; nici unul dintre ei nu vi-zuse vreodati un ou. Totqi, scormoniri cu picioarelein nisip, pentru orice eventualitate. Apoi se uitari injur, ciutAnd locul in care, primi.vara rrecute, unul din-tre ei, insotit de un alt biiat, gisise un os de vaci, adusde ape din cine ;tie ce gri.madi de resruri. Era;tiut ciin fiece an rAul lua cu el gi ducea in alte pirgi o sume-denie de lucruri bizarc, interesante sau nea$reprate.Colaci din sirmi., o scari intacti, o lopati indoiti, unceaun. Osul de vaci rimisese proptir intr-o creangide ogetar - ceea ce pirea cum nu se poate mai potri-vit, fiindci toare ramurile acelea netede ari"tau ca nigtecoarne de vaci ori de cerb, unele avind gi citeva boa-be ruginii.

Scotociri in jur o vreme - Cece Ferns le aritase pre-cis creanga cu pricina -, dar nu gisiri nimic.

Cece Ferns gi Ralph Diller gisiseri osul; intrebat ceflcuseri cu el, Cece spusese ci Ralph il luase. Cei doibiiegi care-l insogeau acum - Jimmy Box ;i Bud Sal-ter - stiau motivul. Cece nu putea si duci acasi. nimic,cu excepfia lucrurilor destul de mici incAt sa le poatlascunde usor de tatil lui.

Mai vorbiri. o vreme despre lucrurile trebuincioasepe care le mai pureau gisi ori pe care le gisiseri in aniitrecuti. ScAndurile de gard pureau fi folosite penrru

Dragostea unei femei curnsecade 15

a construi o pluti, bucigile de lemn puteau fi adunate

pentru o viitoare colibi sau pentru o barci. Un adevirat

noroc ar fi fost si puni mAna pe niqte capcane de

bizami. Ei, atunci si vezi treabi! Puteai si aduni lemne

suficiente pentru ramele de intins pielea gi si;terpelesticufitele de jupuit. i;i spuseri. ci vor Pune stipanire pe

un gopron gol pe care-l gtiau, cel de pe cirarea care se

infunda, dincolo de fostele grajdur! Pentru caii de po;ti.Era un lacit pe ugi, dar probabil ci puteai si intri pe

fereastri, dind obloanele jos seara;i punAndu-le la loc

in zori. Puteai si iei cu tine o lanterni ca si-Ei faci lu-

mini. Ba nu, un felinar. Puteai si jupoi bizamii, si letibicegti pieile gi si le vinzi pe o grimadi de bani.

Proiectul devenise atit de real in mintea lor, incit- .f

rncepusera sa-sr raca griji pentru Prelioasele piei l5"sate

toate zi:ua. in gopron. Unul dintre ei trebuia si stea de

pazi cit timp ceilalgi colindau pe la capcane. (Niciunul nu pomenea de gcoali.)

Aga vorbeau de cAnd iegiseri din oras. Vorbeau de

parci ar fi fost de capul lor - sau pe aProaPe -, de parci

n-ar fi trebuit si meargi la ;coali, si triiasci impreunicu familiile lor ;i si suporte toate neajunsurile la care-i

condamna vArsta. $i de parci natura gi acareturile ce-

lorlalgi oameni le-ar fi furnizat tot ce le trebuia Pentruaventurile pe care le aveau in vedere, cu un risc;i unefort neglijabile din partea lor.

O alti schimbare in felul in care-gi vorbeau acolo, la

riu, era aceea cL renungaseri sI. mai foloseasci nume.

Oricum, rar i;i spuneau Pe nume unii altora - nu fo-

loseau nici micar diminutivele din familie, precum Bud.

Dar la gcoali aproape toli aveau porecle, unele legate

16 Alice Munro

de felul in care ari.ta sau vorbea insul cu pricina, caOchiosu' sau BilbAitu', iar altele, ca Bubi-n fund oriGiloazd. de gi.ini, inspirate de incidente reale sau imagi-nare din viaga respectivilor ori din viaga fratilor, tarilorsau a unchilor lor, cazin care supranumele erau trans-mise de la o generatie la alta. La acesrea renuntau cAndcutreierau prin lunci ori desisuri. Daci aveau nevoiesi se strige intre ei, spuneau doar ,,Hei!" Chiar;i folo-sirea unor porecle scandaloase si obscene, de care adul-gii habar n-aveau, le-ar fi stricat senrimenrul pe care-laveau pe atunci, ci. inflti;area, obiceiurile, rudele sitrecutul personal erau, pentru ei gi unii pentru altii, dela sine intelese.

Si totusi, nu se considerau mai deloc ca fiind prie-teni. Nici unul n-ar fi zis despre altul ci-i era cel maibun prieten ori pe locul al doilea in lista celor mai buniprieteni, ;i nici n-ar fi jonglat cu numele de pe acealisti, asa cum frceau fetele. Oricare dintr-un grup decel pugin zece-doisprezece bi"ieti ?i putea lua oricAndlocul unuia dintre cei trei de aici, si ar fi fost acceptatde ceilalgi in acelagi mod. Majoritatea membrilor gistiiaveau intre noui si doisprezece ani, prea mari dejapentru a fi ingri.digi de gardurile curtilor;i totusi preamici ca sd. aibi o slujbi - chiar una ugoari, ca mituratultrotuarului in faga priviliilor sau livrarea mirfurilor cubicicleta. Cei mai multi locuiau la marginea de norda ora;ului, ceea ce insemna ci" era agteprat din partealor si-si ia o asemenea slujbS. imediat ce ajungeau lavArsta potriviti si ci nici unul nu avea sL fie trimis la co-legii ca Appleby sau Upper Canada. Pe de alti parte,nici unul nu locuia intr-o cocioabi si nu avea vreo rudi

Dragostea unei femei cumsecad.e 17

in pugcirie. $i totugi, se deosebeau mult prin felul incare triiau acasi gi ceea ce se agtePta de la ei in viagi.

Deosebirile dispireau insi indati ce treceau dincolo de

inchisoare, de silozul de cereale gi de turlele bisericii,

acolo unde nu mai ajungeau pini la ei bitiile orolo-

giului de la tribunal.

Drumul inapoi il parcurseri. in grabi. Uneori aproa-

pe in pas de alergare, dar nu chiar. Gata cu siriturile, cu

tbrfuginareagi cu stropelile in bilgi, iar gililgiaPe care o

fXcuseri la venire, urletele gi chiuiturile erau gi ele uitate.

Orice urmi. a apelor revirsate era remarcati, dar lisatiin plata Domnului. De fapt, mergeau ata cum ar fi fL'

cut-o adullii, intr-un ritm constant;i pe cel mai rezo-

nabil traseu, con$tienli de locul ciffe care se duceau 9i

de ceea ce trebuia f5.cut mai departe. Aveau inaintea lor

ceva, o imagine in faga ochilor care se interpunea intre

ei ;i lume - aga cum pireau si aibi majoritatea adul-

Eilor. Iazul, ma;ina, bragul, mina. $tiau oarecum ci, odati ajungeau intr-un loc anume, aveau si inceapi sI.

strige. Aveau si intre in orag gipAnd ;i rispAndind ves-

tea in dreapta gi-n stinga, ;i toati lumea avea si rS"mAni

incremeniti, incercAnd s-o asimileze.

Traversari podul ca de obicei, pe pragul din metal,

flri si aibi congtiinga riscului, a propriului curaj sau

a nongalangei afigate. La fel de bine ar fi putut merge

pe partea pietonali.in loc si urmeze drumul cotit care ducea atit in

port, cit si in piagi, urcari direct pe mal, pe o alee ce

ajungea in apropierea.remizei de cale ferati. Orologiul

bitu sfertul de ori. Douisprezece gi un sfert.