Petru Berteanu

CUMSECADE

Cu prins

a5a se sfdrSe5te

la parter

erajul intai

erajulaldoilea

etajul al treilea

etajul al patrulea

a5a a inceput

7

15

53

B5

127

163

195

ata se sfertette

ln ultima ori de mers cu trenul mdncase doui pungi cu

covrigei sirafi gi se simfea vinovatl, mai mult din iner{ie. Nu

se ingriqa niciodati cu adevirat dar avea con$tiinfa incircati

ori de cAte ori frcea ceea ce revistele de specialitate spuneau

c[ e strict interzis. Se simlea vinovati c[ nu face sport atdt cAt

scrie la carte, c5 nu bea suficienti api, c[ ron!5ie in negtire alu-

ne sirate Ei cd sigur nu consumi fructe atat cat ar trebui. Nu

avea curaj si contabilizeze cdte fructe apucl si mlnAnce intr-o

sdptimAni, dar era convinsi ci socoteala n-ar fi ieqit cum tre-

buie. Nu credea in revistele de specialitate,le frunzirea uneori

toliniti in pat qi findnd deschis numai ochiul cu care vedea

rnai pufin bine, un exerciliu Pe care i-l recomandase cu ani in

urmi un oftalmolog bitrAn qi la care apela cu altl vinovlfie,

de data asta pentru ci neglija mereu sl-qi inlocuiasci primii

ochelari, distruqi de multi vreme. Mai bAntuia gi prin nigte

siteuri pline cu sfaturi utile, care se contraziceau de cele mai

rnulte ori. lqi fabricase un fel de model mental al vielii sln[-toase pe care il respecta rar, de care uita des gi care ii Ihcea cu

clegetul ori de cAte ori o apucau durerile de cap sau se simfea

sleiti, era un fel de cimarS, tntunecoasi din care iegeau la ivea-

ll tot soiul de demoni mici, perverqi qi induqi social. Iar acum

incerca sLrealizeze ci toate astea nu mai inseamni nimic. Civiafa ei e un gol peste care nimeni nu mai aEazi nicio punte.

Cd in existenJa ei planificatl, cuminte, apiruse o pauzi, un

tunel despre care putea doar si spere ci duce undeva sau cilre un sfArqit. Bagajul genetic ii qoptea cd avea sd depigeasci

cumva, cAndva, starea asta qi ci acum trebuia si-gi mobilizeze

resursele intr-o singuri direcfie. Era esenfial si afle ce s-a in-

timplat s,i atit. $i, in primul rAnd, si ajungi acolo.

Fata a cobordt pe peronul Girii de Nord cu paqi obosifi 9i

qoviielnici. Trenul ei intArziase aproape doua ore din motive

1O I PETRU BERTEANU

obscure, timp suficient ca si ajungi in marele oraq in plinidimineafi, cAnd peroanele erau miturate de o luminl vie qi

de cAliva ligani plitili mizerabil. Nu luase cu ea niciun fel de

bagaj pentru ci nu avea senzalia ci face vreo cilltorie. Nu se

fardase dar iqi sim{ea ochii lipicioqi Ei obrajii asprifi de bruma

de afipeali chinuiti din tren. Se miEca mecanic pe sandalele

ei albe, de care tusese a;a mAndri cu un an in urmi, cAnd le

cumpiraserl din Ungaria, intr-o altl viaf6.

Iegi din gard Ei didu doui telefoane rapide. Unul acas6, ca

si-qi anunle mama ci a ajuns, nu cu bine, bine nu mai exista,

c[ a ajuns pur gi simplu. Celllalt ca sl afle locul exact spre

care trebuia sd plece. Pe urmi se sui intr-un taxi, rosti o adre-

s[ qi igi puse mAinile in poali, intr-un fel de abandon. $oferul

didu din cap, big[ in vitezl qi spuse, probabil pentru prima

oar[ in acea zi,ci se ficea al dracului de cald' Era bitrAn, pur-

ta un maieu de modi veche pe sub c[maqa cu mineci scurte

gi avea o privire furigati, ciuta parci in toate directiile dug-

mani ascungi, care nu trebuiau si afle ci e pe urmele lor- Pe

bordul maginii lipise doui fotografii mici qi vechi de nunti,

cu personaje zAmbind neclar gi fericit, totuqi nu aga de vechi

ca si fie de la nunta lui.

Traversar5 chinuit centrul oraqului in timp ce mii de an-

gajafi blocau intersecliile cla-xonAnd nervoqi sau inghesuin-

du-se in autobuze ca s[ ajungi la timp in brafele angajatori-

lor. Perioada concediilor se apropia de sfirEit. La radio, un

animator exuberant voia s6-l facl pe un primar de provincie

si reproduci numele complicat al unor medicamente 9i pri-

marul nu reu$ea asta nici din a patra incercare, frri si-qi dea

seama ci devine din ce in ce mai ridicol gi o mullime uriagl

de oameni pironifi in trafic, peste tot in fari, rld de el pri-

vind semafoare care trec pe verde enervant de incet. Rdse 9i

cuMsEcADE | 1 1

taximetristul, aruncdnd din piept un soi de hAriit uscat' Dar

disculia devenea prea lungi qi prea complicat[, ciut[ altceva

qi se fixi, in cele din urmi, pe un post cal:e oferea o evaluare

doct[ a pariurilor sportive.

Ieqiri din zona centrall qi trecuri pe ldngi un Parc cu pomi

rari gi cu iarba deja p[liti. Undeva, in rnijlocul lui, puteai sivezi cdliva oameni agitafi care montau o sceni inconjurati de

tot felul de instalafii. Pe urmi pltrunseri intr-un cartier de

blocuri la fel. Bitrdnii iegiseri la cumpirituri trigdnd dupl ei

cirucioare mici, acoperite cu vinilin gi, din cind in cind, copii

ciufulili pe care nu-i putuseri lisa singuri in casi. Peste tot se

puseseri pe treabi muncitori imbricali cu salopete galbene,

splrgeau bucbfi mari de asfalt, scormoneau sub ele, scoteau

!evi, aduceau fevi. in dreptul unui supermarket floriresele iqi

udau marfa aruncdnd pe ea api cu palma, din gilefi de plastic.

Depdqirl partea cu blocuri mai inalte qi mai bine intrefinute,

multe din ele acoperite cu panouri publicitare. Acum erau pe

o stradi secundari, cu asfaltul ririt. Clidirile deveniserl mai

mici, mai murdare gi toate balcoanele erau acoperite de rufe

puse la uscat printre care iqi fhcea loc, cAteodatd, corola unei

antene parabolice mici. O qcoall in anotimpul in care curtea e

pustie, o privilie de amanet, o seclie de poli1ie, o clinic[ den-

tari, o frizerie cu nume italian inchisi peste vari sau poate

definitiv, alti prlvilie de amanet, o covrigdrie. $oferul coti

sec la dreapta, pe urmd iar la stAnga, cu privirea furiEatd mult

mai atent ca de obicei pentru ci se qtia intr-un h51ig pe care

nu il stribitea foarte des. Blocurile mici se sfrrgiri intr-o in-

tersecfie aglomerati de tramvaie, pe care oamenii o traversau

dezorganizat qi periculos in toate direcfiile. Un capit de linie.

Se putea vedea in stAnga o piafi alimentari modernizatl de

curAnd, cu geamuri mate gi acoperig metalizat care frigea deja

12 I PETRU BERTEANU

privirea qi in fala cilreia zumziiau negustori de orice care nuaveau acces inluntru, dar vindeau mereu totul mai ieftin. Laintrarea ei flutura steagul Uniunii Europene.

Flcuri la stAnga gi fata descoperi, privind printre pleoape,un cartier mai vechi, cu mai multd verdeafd qi mai puline pa-nouri publicitare, cu clidiri care aveau alti arhitecturd, deqierau marcate strident de felul cum trecuseri anii prin materi-alele proaste cu care fuseserl finisate. Dupi o jumitate de mi-nut ma.lina opri chiar: dupi o stalie de autobuz Ei taximetristulii arit[ un bloc de peste drum. Acolo era, trebuia si traversezedaci nu voia sd meargi pAni in Strandului, ca el si poat6 in-toarce pe celilalt sens. Fata aprobl ddnd din cap scurt, de maimulte ori. li era indiferent. Pl5ti, se dddu jos qi traversi cu pagimici gi iresponsabili, stArnind, undeva in dreapta, un claxoninutil. incerci si deschidd ochii mai mult gi vizu cd o femeieinalt6, probabil polilista, a$tepta in fafa blocului.

Femeia se imbricase cu blugi subliri qi o bluzd lungd dein. Er:a blond6, inalti qi igi impingea umerii inainte pu{in ne-firesc, ca gi cum ar fi dus in spate un rucsac qtiut doar de ea.

Jinea in mAna stdngi un telefon mic pe care il freca intredegete, a$a cum faci cu nigte mitinii. li intinse cealalti mdniprivind-o pufin incurcatd sau rezervatd,, pirea c6 nu gtie incare buzunar si ascund[ tonul oficial pe care era obiqnuitdsd-l foloseasci de obicei. Se prezenti cu un nume pe care fatadeja il stia, o intrebi daci a apucat sl se odihneasci pe drum,pe urml aritl cu capul clidirea de lAngi ele. Un bloc cu patruetaje gi cu parterul acoperit in bund parte de plante agi\6toa-te, care se ofileau spre arimiu inchis.

- Aici a fost. L-am gdsit ieri noapte, trecea un echipaj s,i a

auzit zgomotul... ln mod normal aq fi vrut sd ne cunoaqtemla seclie, s[...

cuMsEcADE | 13

Fata o intrerupse, ridicind o palml foarte albi in sus.

- E bine aEa, am vrut neapirat sd vid. Cred ci de la el

m-arll molipsit cu asta... Ideea ci doar privirea te pune in le-

gituri cu oamenii, cu locurile... Daci qtii si privegti. Unele

lucruri nu pot fi imaginate, pur gi simplu. in scurt timp

trebuia si vin qi eu si stau aici. Si, oricum, trebuia s[ gtiu

unde...Polilista aprobi din cap gi ticu doui clipe.

- Logodnica?

- Nu, nu qtiu. Eram amindoi... impreuni.

- Ai ultimul numir la care apucase s[ sune. $i te suna

des... De asta te-am apelat prima... Are familie?

- Are doar mam6, cardiaci riu, nu puteam s-o aduc aici...

aqa. Unde a fost gisit?

Polilista o lui de mAni mai hotirAti qi o conduse spre o

laterald a blocului pe care se ingiruiau ferestre mici, probabil

de la baie, gi cAteva mai mari qi mai prdfuite, de pe paliere.

Unul din geamurile de la ultimul etaj aproape ci disp[ruse,

mai rimisese din el doar o agchie de sticl[ inconvoiati care

atArna ca un stegulef toropit in collul din stAnga sus. ii aritiun spatiu dintre blocuri, cu pimAnt bltitorit qi cAteva tufe

rilzlele. Niqte furnici mari alergau de colo-colo, ieqind qi in-

trAnd pe lAngi tulpini.

- A cizut aici, acum nu mai sunt semnele lisate de noi...

Fata nu putea si pldngi, nici si vorbeascd prea legat nu se

simfea in stare. Privea locul cu ochiul mai slab inchis iar, din

reflex.

- Pare aqa oarecare. E... Dar nu putea sl se arunce. A alu-

necat, l-a impins cineva?

Polilista ofti. Telefonul ii vibri sec qi nebigat in seami de

cAteva ori, ca Ei cum ar fi finut in palma inchisi un greiere

14 I PETRU BERTEANU

mare qi nemulfumit. incerci sd, frazeze cdt mai cald qi maiimplicat cu putin{d.

- Sunt $apte martori care au vizut scena din diverse un-ghiuri qi tofi confirmi ci s-a aruncat. in ciuda orei, era lumedestuli acolo pentru ci fusese ceva scandal. Ala nu e etajullui. A fost o cearti, incd nu e clar... Oricum, cercetim totulatent.

- Nu putea! Tocmai vorbiser[m, mi agtepta. Trecea prin-tr-un moment bun...

Cealalti se decise brusc.

- Hai s[ nu mergem acum la sec]ie. Hai sd bem o cafea aiciaproape, sI povestegti mai mult, da? poate povestesc qi eu. $tiici l-am cunoscut?

Nu aqteptd un rispuns. Folosi in sfArqit telefonul qi chemdo maqind, cu alt ton, surprinzitor de detaqat gi de ferm.