Lucrare Practica

Efectele zgomotului asupra

memoriei de scurta durata

Dragos Geamana Student anul III Facultatea de Sociologie Psihologie Universitatea Spiru Haret, Bucuresti

2

Capitolul 1 Introducere teoretica ..............................................................

1.1 Memoria de scurta durata .............................................................. 3 1.2 Alte cercetari similare .............................................................. 4

Capitolul 2 Cercetarea experimentala .............................................................. 5 2.1 Ipoteze .............................................................. 5 2.2 Lotul de subiecti studiat .............................................................. 5 2.3 Metoda utilizata si variabile .............................................................. 5 2.4 Desfasurarea cercetarii .............................................................. 6 2.5 Rezultatele obtinute .............................................................. 7 2.6 Interpretarea rezultatelor .............................................................. 8 2.7 Concluzii finale .............................................................. 8

2.8 Anexe ..............................................................

3

Capitolul 1. Introducere teoretica

1.1 Memoria de scurta durata

Toate animalele vii, chiar si cele inferioare poseda memorie. Memoria este o capacitate psihica absolut necesara, fiind influentata de toate celelalte procese, insusiri si capacitati psihice, asigurand continuitate vietii psihice a individului. Ea este legata de intregul psihism, atat de perceptii cat si de afectivitate. Procesele senzoriale de cunoastere, ii permit omului sa reflecte insusirile acelor obiecte care actioneaza nemijlocit asupra organelor de simt. Insa impresiile lasate de aceste obiecte prezente nu se pierd, gandurile, emotiile, imaginile actuale sunt retinute, se sedimenteaza si cristalizeaza, se fixeaza in mintea umana. Memoria restituie ceea ce a fixat, adica ceea ce a fost perceput ca fiind esential. Exista mai multe feluri de memorie: imediata, memoria de scurta durata sau intarziata dupa timpul in care este posibila redarea informatiei acumulata pe cale vizuala, auditiva sau tactila dupa organul senzorial implicat. Dupa unii psihologi memoria trebuie sa se traduca printr-un act, verbalizarea fiind de natura sa autentifice existenta memoriei. Conform lui J. Delay distingem trei niveluri ierarhice ale memoriei: memoria senzorio-motorie care priveste miscarile si senzatiile si

este comuna omului si animalului; memoria autistica care asculta de legile inconstientului furnizand, de exemplu, elementele visului; memoria sociala, specifica omului care traieste in societate, caracterizata prin povestirea logica.

Unii autori au formulat o teorie dualista a memoriei considerand ca ar exista doua sisteme de stocare a informatiei, memoria de scurta durata si memoria de lunga durata. In cazul memoriei de scurta durata, trasatura esentiala este aceea ca materialul este conservat un timp limitat, maximum 10 minute. Dupa acest interval informatia se pierde sau este trecuta in sfera memoriei de lunga durata. Informatiile cuprinse in memoria de scurta durata sunt elemente ale stocajului senzorial.

4

1.2 Alte cercetari similare Cercetarile privind fixarea si retinerea sunt extrem de numeroase, de-a lungul timpului memoria fiind procesul psihic cel mai studiat. Bolton (1892), Binet si Henri (1894), Smith ( 1896), Lyon (1916), Razzel (1934) au utilizat, pentru studiul memorizarii metoda numita metoda elementelor retinute. Cuvintele, cifrele sau figurile sunt expuse subiectilor pe o plansa, urmand ca acestia sa scrie dupa un anumit timp, la solicitarea examinatorului, elementele retinute. Se noteaza numarul si ordinea elementelor inscrise, pe aceasta baza stabilindu-se performanta subiectilor. In 1959, americanii Peterson L. si Peterson M. au aratat ca o noua sarcina data imediat dupa intiparirea informatiei are o influenta inductiva negativa asupra redarii. Cercetarea s-a desfasurat astfel: subiectilor li s-au prezentat trei litere, dupa care li s-a cerut sa numere in sens invers din trei in trei de la un anumit numar. In momentul in care ajungeau la 1 subiectii erau rugati sa reproduca cele trei litere. Intr-o cercetare asupra memoriei de scurta durata, Grever D. le-a cerut subiectilor sa reproduca in scris mesaje de diferite lungimi si avand diferite grade de dificultate gramaticala, prezentate prin casca cu viteza de 3-4 cuvinte pe secunda sau de 6-7 cuvinte pe secunda. In urma acestei cercetari, Grever a demonstrat faptul ca sunt reproduse mai bine mesajele structurate, mai lente si mai scurte.

5

Capitolul 2. Cercetarea experimentala 2.1 Ipoteza In cercetarea de fata pornim de la ipoteza ca introducerea unui factor perturbator, sub forma unor zgomote, in timpul operatiei de intiparire este de natura sa altereze memorarea de scurta durata prin diminuarea capacitatii de redare.

2.2 Lotul de subiecti Lotul cercetat cuprinde 10 subiecti si a fost format in baza urmatoarelor criterii: studenti cu varste cuprinse intre 22 si 28 ani.

Subiect Nume Sex Varsta Studii/Profesie Subiect 1 G.N. F 28 Student

Subiect 2 S.A. F 23 Student

Subiect 3 M.M. M 23 Student

Subiect 4 G.D. M 28 Student

Subiect 5 M.C. M 22 Student

Subiect 6 A.B. F 22 Student

Subiect 7 A.A. F 23 Student

Subiect 8 R.E. F 23 Student

Subiect 9 H.M. F 22 Student

Subiect10 P.I. M 25 Student

2.3 Metoda utilizata si variabile introduse in cercetare Pentru studierea efectelor zgomotului asupra memoriei de scurta durata s-a recurs la un experiment de confirmare. A fost utilizata urmatoarea schema de actiune: Subiectii au fost supusi experimentului individual in doua randuri, mai intai in conditii de liniste, iar ulterior, la cateva zile, in conditii de stres indus prin introducerea factorului perturbator zgomotul. Pentru evitarea interferentei cu efectele invatarii au fost alternate conditiile de liniste si zgomot astfel: cinci dintre subiecti au fost studiati mai intai in conditii de liniste si apoi in conditii de zgomot, in timp ce ceilalti 5 au fost studiati mai intai in conditii de zgomot si ulterior in conditii de liniste.

6

A fost redactata o lista de 20 de cuvinte, care a fost citita subiectilor, urmand ca imediat dupa citirea listei, acestia sa reproduca cuvintele care le-au fost citite. Lista de cuvinte a fost redactata astfel incat sa apara o crestere a gradului de dificultate fiind impartite in 9 sectiuni: 3 cuvinte singure, 3 perechi a cate doua cuvinte, 1 pereche din trei cuvinte si 2 perechi formate din cate 4 cuvinte. Cuvintele care formeaza fiecare pereche au o legatura logica intre ele.

Lista cuvintelor utilizate:

1. lapte

2. cuvant

3. animal

4. pod apa 5. broasca balta 6. profesor elev student 7. bucurie tristete 8. fum scrum tigara scrumiera 9. grau paine secara tarate

Variabila dependenta este capacitatea de intiparire si reproducere in cazul memoriei de scurta durata. Variabilele independente utilizate sunt conditii de liniste si zgomotul.

Vom considera ipoteza confirmata in conditiile in care, in urma introducerii variabilei independente (zgomotul) vor aparea diferente intre redarea elementelor memorate in conditii de liniste si redarea elementelor memorate in conditii de zgomot, diferente constand in reducerea numarului de cuvinte retinute si diminuarea corectitudinii ordinii de redare in conditii de zgomot.

2.4 Desfasurarea cercetarii Subiectii au fost cercetati individual in conditii obisnuite de activitate. Perioada desfasurarii experimentului este 15 17 ianuarie 2002. Am preferat desfasurarea cercetarii in prima parte a zilei, respectiv intre orele 0900 1100, in functie de

7

disponibilitatea subiectilor. Pentru aceasta s-a luat in considerare faptul ca 900 1100 A.M. este intervalul din zi cand capacitatea de concentrare atinge nivelul maxim. Instructajul a fost realizat astfel: Subiectilor li s-a cerut sa asculte cu atentie cuvintele cuprinse in lista si apoi sa reproduca cat mai exact. Instructajul a fost repetat, a fost identic, in ambele situatii, atat in conditii normale (liniste), cat si la introducerea variabilei independente zgomot. Cuvintele au fost citite cu aceeasi intonatie si intensitate vocala.

Din cauza faptului ca singura modalitate la indemana de a introduce variabila independenta a fost un casetofon, potentialii subiecti au fost selectati fiind chestionati asupra obisnuintei de a asculta muzica in timpul lucrului. Intrebarea a fost formulata astfel: Obisnuiti sa ascultati muzica in timp ce lucrati? Daca lucrul va solicita concentrare, fondul sonor muzical va deranjeaza sau va ajuta?. Pe baza rezultatelor obtinute au fost selectionati pentru cercetare acei subiecti care au declarat ca muzica constituie un factor perturbator in activitatea lor de invatare. Fondul sonor a fost asigurat de o caseta continand muzica heavy-metal.

2.5 Rezultatele obtinute

Subiect Rezultate obtinute la Conditii obisnuite Rezultate obtinute la variabila independenta (Zgomot)

Numar de cuvinte reproduse Nr. cuvinte reproduse Diferente

Subiect 1 15 11 4 Subiect 2 16 14 2 Subiect 3 15 10 5 Subiect 4 18 14 4 Subiect 5 14 9 5 Subiect 6 17 13 4 Subiect 7 15 12 3 Subiect 8 16 11 5 Subiect 9 15 11 4 Subiect 10 16 12 4

8

2.6 Interpretarea rezultatelor

Fiecare din cei 10 subiectii au avut rezultate mai bune in conditii de liniste decat in conditii de zgomot, indiferent care din variabile au fost aplicate mai intai, diferentele constatate fiind de minim2 si maxim 5. De asemenea, la nici unul dintre subiecti ordinea redarii cuvintelor nu a fost identica cu ordinea propusa, in nici una dintre conditii, fara sa se constate diferente semnificative.

Intrucat nu exista nici un subiect care sa redea informatia complet nici in conditii de liniste si nici pe fond sonor perturbator, se constata normalitatea alterarii informatiei memorate pe perioada scurta. In acelasi timp, insa, valoarea informatiilor memorate in conditii de zgomot este semnificativ mai slaba, confirmand ipoteza. Zgomotul constituie un factor perturbator pentru memorarea de scurta durata.

2.7 Concluzii finale Zgomotul este de natura sa diminueze capacitatea de intiparire si redare in memoria de scurta durata.

Ca un fapt interesant s-a constatat ca subiectii, in majoritatea lor, au avut tendinta de a intiparii si reproduce mai bine perechile formate din doua cuvinte fata de cele formate din patru cuvinte, la care majoritatea subiectilor au omis cate unul din cuvinte. Perechea formata din trei cuvinte a fost retinuta de toti subiectii.

Consideram ca ar fi interesant sa verificam corectitudinea acestor observatii si posibilele cauze intr-o cercetare ulterioara, atat in structura panel a populatiei cercetate cat si prin

extinderea pe alte loturi.