Psihiatru francez, care traieste n India, autor al cartii lments de psychologie spir ituelle si Le Matre et le Thrapeute, Dr. Jacques Vigne propune aici o sinteza magistrala asupra stadiilor avansate n cercetarea psihologica internationala, efectuata n jurul a ceea ce este numita biochimia credintei, si asupra studiilor referitoare la efectele reale psihosomati ce ale diverselor forme de meditatie. Aceasta carte, importanta pentru toti cei care doresc sa se nteleaga pe ei nsisi s i sa fie totodata capabili sa se schimbe si sa se accepte n urma acestei schimbari, trece n revista practicile orientale de meditatie n lumina diverselor interpretari occidentale. Practicantii unei cai spirituale vor gasi n lucrarea de fata ceea ce este util sa nteleaga pentru a evita anumite c apcane mentale, n timp ce persoanele interesate de teoriile psiho-analitice vor descoper i aici o informatie serioasa despre domeniile spiritualitatii. Concentrare si atentie, influenta a spiritului asupra corpului, autovindecare ca talitica, logica a celor patru stari de constienta, notiunea ego (pusa n chestiune n Orient si glorif icata n Occident), imaginar, atasament si detasare: toate elementele fundamentale ale co nstiintei sunt ilustrate detailat n cartea dr. Jacques Vigne, n beneficiul cautarii interioare. n sfrsit, prin rezultatul cercetarilor sale asupra endorfinelor, Jacques Vigne rennoieste reflec tia n privinta toxicomaniei, a drogurilor si a modalitatilor de a scapa de dependenta lor cu aj utorul meditatiei.

~~~

Meditatie si psihologie Dr. Jacques Vigne Cum sa ne ngrijim sufletul ~~~

1 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie Cuprins Introducere: Dimensiunea meditativa

Sensul interiorizarii ne face fericiti ntoarcerea la experienta Plan de ansamblu De la o carte la alta Spirala spiritualului Cele doua cai De la sine la Sine: psihologie spirituala Dincolo Frunza din mna lui Buddha Bazele meditatiei Poate fi studiata experienta meditativa?. Pentru o psihologie ternara. Maestrul spiritual Practica Maxime Prima parte - RDCINILE CORPORALE 1. CORP 1.1 Postura 1.2 Influenta spiritului asupra corpului - Biochimie a credintei 1.3 Autovindecare catalitica 1.4 Cercetarea psihofiziologica si meditatia 1.5 Lateralitate cerebrala si ritmuri ultradiene 1.6 Efectele indezirabile ale meditatiei 1.7 Meditatie si societate 1.8 Autoanaliza si Occidentul 1.9 Maxime 2. SOMN 2.1 Revolutia somnului profund 2.2 Logica celor patru stari de constienta n gndirea indiana 2.3 Filosofia visului 2.4 Metafizica somnului profund 2.5 Mistica celei de-a patra stari: turiya 2.6 Meditatie si fiziologie a somnului 2.7 Implicatii spirituale ale visului lucid 2.8 Visul lucid ca pregatire pentru a vedea viata cotidiana ca un vis 2.9 Limitele visului lucid 2.10 Labirinturile Umbrei 2.11 Jung si Orientul 2.12 De la memoria legata de stare la starea fara memorie 2.13 Memorie legata de stare si disociere patologica sau terapeutica

2 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie 2.14 Mecanisme de actiune terapeutica n transa profunda 2.15 Maxime 3. SUBSTANE 3.1 De ce sa studiem relatia si diferentele dintre starile induse de medit atie, de droguri si de endorfine? 3.2 Cercetarile efectuate asupra endorfinelor 3.3 ncetarea activitatii mentale: endorfine, droguri si extaz 3.4 Autoexperiment referitor la legatura dintre endorfine si meditatie 3.5 Interpretare spirituala a experientei: stari de constienta si constien ta a starilor 3.6 Ultimele reflectii 4. ENERGIE 4.1 Cteva notiuni de baza pentru a ntelege energia Kundalini 4.2 Anatomie subtila

4.3 Mijloacele de trezire a energiei Kundalini 4.4 Semne ale unei treziri sanatoase a energiei Kundalini 4.5 Simptome de deviere patologica a energiei Kundalini 4.6 Energia Kundalini n traditiile non-tantrice 4.7 Energia Kundalini, experienta imediata si calea pe termen lung 4.8 Maxime 5. ACIUNE 5.1 Necesitate a actiunii 5.2 A vedea actiunea n inactiune si inactiunea n actiune 5.3 A actiona cu mentalul gol 5.4 Obisnuinta plenitudinii 5.5 Compasiune 5.6 Maxime A doua parte - TIJA PSIHICULUI 6. EMOII 6.1 Igoranta, separare si suferinta emotionala 6.2 Comediant, tragediant 6.3 A spune sau a nu spune 6.4 Refulare, sublimare, transmutatie 6.5 Cum sa iesim din cercul repetitiei? 6.6 Despre furie 6.7 Snobismul revoltatului 6.8 Emotii si practica spirituala 6.9 Maxime 7. EGO 7.1 Ego-ul n Occident: Narcis si personalismul 7.2 Absenta ego-ului n Orient: lipsa de personalitate puternica 7.3 Ego-ul sattvic 7.4 Absenta ego-ului 7.5 Ego-ul n discutie: perspective recente ale psihologiei occidentale 7.6 Maxime 8. IMAGINAR 8.1 Imaginarul si corpul 8.2 Interpretari simbolice descendente si ascendente

3 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie 8.3 Simbolul, ajutor sau obstacol? 8.4 Dincolo de simbol 9. POETIC 9.1 Florile tacerii: poetica meditativa 9.2 Dar unde sunt zapezile de altadata? Elogiu nostalgiei 9.3 Umbre, lumina si vid: poezie neagra si poezie alba 9.4 Poezia este memoria lui Dumnezeu 9.5 Spre alte ceruri si alte iubiri - Poate evada poetul spre el nsusi?. 9.6 Este att de frumos, nct nu nteleg nimic! - Poetii sunt credibili? 9.7 Pe o scara secreta ntre poezie si meditatie. 9.8 O, sparge-mi-s-ar trunchiul!. Traditia Vedanta a poeziei. 9.9 Maestrul, un ntelept atotstiutor, care detine secretul tacerii - Poezi a comunicarii. Partea a treia - NFLORIREA SPIRITUAL 10. ATENIE. 10.1 Atentia n budhismul vechi. 10.2 Concentrarea, sau repetitia care elibereaza repetitia. 10.3 Puterea concentrarii. 10.4 Bazele stiintifice ale concentrarii. 10.5 Observarea, sau trezirea luciditatii.

11.

12.

13.

14. 15.

10.6 Mecanisme eliberatoare. 10.7 Meditatia poate ajuta subiectii patologici?. 10.8 Maxime. DETASARE. 11.1 Spiritul de detasare 11.2 Psihologie a atasamentului 11.3 Nimic de facut, mult de desfacut. 11.4 Postul comunicarii, sau cum sa luptam mpotriva mass-mediei. 11.5 Solitudine. 11.6 Gimnosofie, sau ntelepciunea nuda. 11.7 Maxime. BUCURIE 12.1 Fericirea deplina (ananda) n textele hinduse. 12.2 Copilarie si transparenta. 12.3 Maxime. CONSTIIN PUR 13.1 Piata unde se poate cumpara totul pe loc. 13.2 Cale subita si cale progresiva. 13.3 Spatiu. 13.4 Dinamism. 13.5 Plenitudine. 13.6 Vacuitate. 13.7 Cunoastere completa. 13.8 Maxime. Glosar de termeni psihologici. Glosar de cuvinte sanscrite.

4 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie Introducere Dorind nemurirea, un ntelept si ndreapta privirea spre sine nsusi. Kath a Upanisade, 4-1 Dimensiunea meditativa Linistea este att baza, ct si scopul meditatiei, precum si spatiul n care se desfas oara sufletul; din aceasta provine orice cuvnt adevarat fie ca se refera la meditatie, fie la suflet. Ma nclin n fata acestei taceri. Dar ce reprezinta sufletul? Iubesc acest cuvnt, poate din cauza ca este subtil, d ificil de descris, greu de circumscris. O definitie libera a sufletului ar putea fi, de al tfel, urmatoarea: Aceasta parte din fiinta omeneasca, pe care nu reusim s-o definim. Notiunea suflet pastreaza o anumita prospetime: ea a avut sansa sa fie respinsa a priori de psihologii care se doreau stiintifici si nu a putut fi cu adevarat delimitata de definitiile metafizice, pe care au ncercat sa le ofere pe marginea sa teologii. Totusi, un se ns al sufletului este indispensabil unei reale sanatati psihice si spirituale. Am putea, cu toate acestea, aminti cteva distinctii ce ne vor permite sa cunoaste m mai

bine diferitele niveluri n care poate fi situat sufletul. Exista mai nti distinctia anima/spiritus sau psukh/nous din traditia crestina, unde sufletul reprezinta baz a corporala si efectiva a persoanei, n opozitie cu un spirit responsabil cu intuiti ile superioare[1]. Aceasta distinctie ar putea corespunde schematic diferentei dintr e manas si buddhi n gndirea indiana. De alfel, exista distinctia dintre anima si animus la Jung, anima reprezentnd feminitatea interiorizata a barbatului. n acest sens vorbeste Thomas Moore[2], el nsusi influentat de James Hillman[3] ntr-o lucrare recenta. El a dezvoltat, n cartea mentionata, o filosofie a vietii, ce permite adaugarea ntr-o m asura mai mare a unui sens si a unei profunzimi n existenta noastra cotidiana, dar poet ul irlandez nu era preocupat deloc de meditatia care reprezinta tema principala a l ucrarii de fata. Un ultim sens al cuvntului suflet poate fi Atman din antologia de texte sacre hindu se scrise n sanscrita, Upanisadele care nseamna Absolut. n acest context, expresia a ne ngriji sufletul si pierde sensul, deoarece Absolutul se ngrijeste pe sine nsusi, s au el este cel care poate sa ne ngrijeasca daca avem inteligenta de a-l lasa sa acti oneze. Aceste definitii ale sufletului pot conduce la doua interpretari foarte diferite ale cuvntului psihologie. Daca ntelegem prin suflet notiunea Absolut, iar prin logos discurs, acest discurs avnd ca tema sufletul, despre care se presupune ca ar fi psihologia , este aproape o imposibilitate, ntruct Absolutul se afla dincolo de orice discurs. Dimpo triva, daca atribuim termenului suflet sensul de anima si desemnam prin logos semnificatie, psihologia, adica faptul de a da o semnificatie sufletului, ar fi posibila; n plu s, ea va avea n mod obisnuit o orientare spirituala. Cu toate acestea, adevarata meditatie se r efera la ceva dincolo de anima si de discurs; n acest sens, titlul acestei carti ar fi put ut fi Meditatie si metapsihologie. Sa discutam, n continuare, despre diversele sensuri posibile ale cuvntului meditat ie. Verbul latin meditatari este un deponent, un fel de mod intermediar ntre activ si pasiv: consider ca e bine ales pentru acest gen de interiorizare ce corespunde unei act ivitati n

5 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie receptivitate. Meditatie si medicatie au aceeasi radacina: vom studia aceasta ap ropiere aparte n capitolul consacrat atentiei. Mentalul este un pendul care oscileaza indefinit ntr-un spatiu cu trei dimensiuni , teama, furia si dorinta. Meditatia ofera o a patra dimensiune, care nu este timpul si p e care am

putea-o numi, pur si simplu, dimensiunea meditativa. Am putea defini termenul a medita printr-o singura fraza: A opri mentalul pentru ca Divinul, sau Sinele sa poata fi descoperit. Daca preferati o definitie mai psihol ogica, am putea vorbi de o familie de tehnici ce au n comun practicarea unei atentii stabile , non discursive si non analitice. Sensul interiorizarii ne face fericiti n prezent se simte n Occident o nevoie puternica de o psihologie spirituala, care sa nu fie bazata nici pe dogmatism, nici pe patologic. Psihologia obisnuita vizeaza o reglare a mentalului si o interogare a eului, iar meditatia o stagnare completa a mentalul ui si o transcendenta a eului. Aceasta ne va nsoti pe parcursul cartii de fata sub divers e forme. Asta nu nseamna ca limitarile psihice ale unui individ dat exclud spiritualul; da ca nu, cine va putea merge pe o cale de interioritate? Ma Anandamayi, mama plina de beatitudine, unul dintre cei mai importanti sfinti indieni si una dintre putinele femeiGuruu ale vremurilor noastre, nu zicea ea ca: A suferi de o limitare este o manif estare a nelimitarii.[4]? Lukoff a reunit un numar semnificativ de studii aratnd cum poate contribui o dezv oltare a sensului religios la starea de bine psihologica, n general, si la echilibrul n v iata de cuplu si de familie, n particular[5]. n cadrul unei anchete a fost adresata o ntreb are unui esantion de populatie ales la ntmplare: De cte ori ati trait sentimentul de a f i foarte apropiat de o forta spirituala puternica, ce pare sa va ridice dincolo de dumneavoastra nsiva? 40% dintre cei chestionati au raspuns ca cel putin o data, 20 % de mai multe ori si 5% adesea. Ceea ce este interesant, nota D. Goleman, autorul acestui studiu, e ca, practic, nimeni nu a ndraznit sa vorbeasca despre acest fap t unui preot sau unui terapeut, simtind ca ei nu ar fi putut ntelege. Pentru Maslow, cei care nu au avut niciodata o experienta de vrf, adica experiente interioare pe ct de puternic e, pe att de neasteptate, sunt mai degraba o minoritate. La acestia, putem banui o refulare a acestor episoade datorata unui a priori ideologic, unei formatii pur tehnice sau unei frici obsesive de zonele necunoscute ale lumii interioare. Acest interes pentru experienta spirituala sub formele sale cele mai diverse nu este o miscare orchestrata de o autoritate centrala, ci o miscare populara. n Statele Un ite, 25% dintre best-sellers au un subiect legat de spiritualitate. ntr-un fel obligata, p sihiatria chiar o urmeaza. Dupa ce a considerat multa vreme religia drept marele dusman fara ndoiala, din cauza ca e un concurent important pentru a da o explicatie autorizat a spiritului , ea a integrat n recenta sa clasificare (n cadrul rubricii Z din DSM IV ) problemele psihologice legate de o criza religioasa si fara tulburari mentale as

ociate, precum si, ca un diagnostic diferential, problemele religioase sau spirituale, c are nu produc nicio tulburare psihologica indiferent de ce fel[6]. Acest fapt constituie dovada unui anumit progres n raport cu o situatie precedent a, n care terapeutii erau att de ncurcati n privinta unei viziuni psihopatologice si uni voce a lumii spiritului, nct, pentru ei, Dumnezeu era Diavolul Din fericire, nu toti gndeau asa. mi aduc aminte de ultima dimineata pe care am petrecut-o la Facultatea de Medicina, unde trebuia sa-mi prezint teza de psihiatrie. Am ajuns primul dintre studenti,

6 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie iar cei patru profesori de psihiatrie din juriu erau, de asemenea, ntr-un stadiu avansat de discutii. Despre ce vorbeau ntre ei, nu fara o oarecare animatie? Despre Dumnezeu . Era vorba de a sti care religie este cea mai apropiata de adevarata conceptie de spre divinitate. Dupa zece ani de studii, era prima si ultima data cnd am auzit discutn du-se despre Dumnezeu la facultate ntoarcerea la experienta Meditatia este o invitatie pentru a experimenta. Buddha zicea: Ceea ce puteti cer e e ceea ce ati vazut voi nsiva, ceea ce voi nsiva ati recunoscut si ati nteles[7]. Nu distingem aici un egoism, deoarece ceilalti vor fi n mod automat beneficiarii comprehensiunii noastre juste, asa cum spunea, de asemenea, Buddha: Protejndu-ne pe noi, i potejam pe ceilalti, iar protejndu-i pe altii, ne potrejam pe noi nsine[8 ]. Exista trei niveluri de experienta meditativa. Meditatia spontana, fara suportul unor tehnici anume, n care oamenii doresc, pur si simplu, sa fie ei nsisi: mi amintesc c a am citit un studiu de Prince, n care a constatat ca perioadele de timp liber dintr-o zi erau mult mai frecvente dect se credea n raport cu media oamenilor. Cu toate acestea, n masura n care nu exista o metoda aplicata, rezultatele ramn limitate, amestecnd adesea efectele pozitive (o anumita relaxare) cu cele negative (o crestere a act ivitatii mentale). Al doilea gen de meditatie corespunde practicii obisnuite, durnd un tim p determinat si implicnd o metoda data. Al treilea gen este meditatia cu adevarat spontana, care are loc ca o stare de gratie si poate sa se stabilizeze, dar numa i la cteva persoane. Experienta interioara se lipseste de intermediari externi am putea zice prin def initie. Pentru a merge mai departe, am putea afirma ca ea este mai pura, mai usoara atun ci cnd se lipseste si de intermediari interni: meditatia este non-meditatia. Meditatia ne ofera o sansa de a ne aminti ca, n copilarie, a trebuit sa ne adapta m lumii si ca pentru asta a trebuit, de asemenea, sa abdicam n fata extazului nostru, confo rm

poetului Mallarm. Gustul de a medita ne vine cnd suntem satui de religia exterioar a si de cultura, cnd nu mai vrem sa fim un pion pe esichierul manipularilor sociorelig ioase sau o rotita n aceasta mare masinarie de consumat idei, numita, de obicei, Cultur a. Unii au dorit sa faca din cultul pentru cultura un fel de spiritualitate laica, publi ca si aproape obligatorie; dar cautatorul spiritual simte ca este vorba de domenii diferite: o rice ar face, cultura va ramne puternic nradacinata n cmpurile exteriorului, n vreme ce meditatia este un fruct pur din gradina interioara, ct si, n cele din urma, o manifestare di recta a adevaratei noastre naturi. Plan de ansamblu Vom urma un plan care seamana cu ritmul de crestere naturala cum e cel al unei f lori: vom evidentia mai nti radacinile corporale ale procesului meditativ, apoi tija psihi cului, care reprezinta toate aceste canale mentale, emotionale, prin care trebuie sa tr eaca seva energiei, nainte de a ajunge la nflorirea spirituala; acest subiect va consti tui tema celei de-a treia si ultima parte a cartii de fata. n capitolul despre corp, va fi abordata o discutie nu numai despre psihologia meditatiei, dar si despre modul de actiune a gndirii asupra corpului conform cercetarilor cele mai recente. Vor fi prezentate, de ase menea, anumite efecte secundare ale meditatiei. La sfrsitul capitolului despre somn si, mai ales, n cel referitor la atentie, ne vom axa pe o discutie viznd strict mecanismel e psihologice din procesul meditativ. La ncheierea acestei discutii, voi evidentia totodata

7 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie posibilitatile terapeutice si contraindicatiile meditatiei la subiecti suferind de patologie psihica. Debutul capitolului despre corp este o parte dintr-o conferinta pe care am tinut -o pe insula Runion pentru un grup de discipoli ai lui Sri Mata Amritanandamayi. Capito lele despre poetic si imaginar au fost scrise n urma cu ctiva ani, iar textul referitor la imaginar a aparut deja n revista Nouvelles Cls si ntr-o revista de psihologie din Polonia. Capitolul intitulat Substante a avut ca punct de plecare un articol despr e endorfine, pe care Marc de Smedt mi l-a cerut tot pentru Nouvelles Cls; l-am dezv oltat mult printr-o experimentare personala: administrndu-mi un inhibitor al beta-endor finei, am putut sa verific pe mine nsumi faptul ca majoritatea efectelor meditatiei era ntrerupta. Am repetat aceasta experienta pe un mic grup de meditanti n timpul unui curs despre Vipassana, apoi am adaugat o a doua parte la capitolul n care a fost

abordata, n profunzime, diferenta dintre experientele induse de drog si cele de meditatie. Pentru aceasta, a trebuit sa fac o distinctie clara ntre Constiinta si starile de constienta. Unele pasaje din lucrarea de fata par sa se ndeparteze de conceptul de meditatie, dar n realitate nu e asa; mai degraba acest concept de meditatie merge foarte departe , atingnd din interior domenii ce ar putea parea separate vazute din exterior. n ace asta carte nu am inclus un capitol despre dragoste. Psihologii cu o anumita experient a clinica afirma ca iubirea nu vindeca. E adevarat, n cazul n care consideram dragostea ca fiind bazata pe o relatie ntre doua ego-uri; dar ofer pe parcursul lucrarii de fa ta, n special n capitolele despre emotii, ego si detasare, un anumit numar de chei pent ru ca dragostea-atasament sa poata fi purificata si sa devina Dragoste care vindeca. Nu voi discuta n detaliu metodele de meditatie: este rolul nvatatorilor spirituali de a le explica pe cele pe care le cunosc si de a le adapta nivelului elevilor. Putem ga si, de asemenea, n cartea lui Marc de Smedt, Techniques de mditation et pratiques dveil (Tehnici de meditatie si practice de trezire spirituala), o descriere a numeroas e metode ce ne permit o purificare a mentalului si sa accedem astfel la o constienta mai clara[9]. Totodata, nu voi face o clasificare comparativa a starilor de constienta superio are, pe-o parte, deoarece ar fi trebuit sa le experimentez eu nsumi si, pe de alta parte, nt ruct subiectul a fost deja abordat de alti psihologi transpersonali cum ar fi Wilber[ 10] sau, recent, Walsh[11]. n limba franceza, putem gasi articolul Anthologie de lextase, de Pierre Weil[12], si o carte despre extaz scrisa de Marc-Alain Descamps[13]. Voi consacra totusi ultimul capitol constiintei pure, obiectul demersului meditativ: r eflectnd asupra acesteia, ne apropiem de ea. si chiar daca nu avem la nceput dect o cunoastere intelectuala referitoare la acest domeniu, am putea-o folosi drept ha rta pentru a ne ghida atunci cnd ne vom confrunta cu niste experiente reale. De la o carte la alta De zece ani de cnd locuiesc n India, mi-am mpartit timpul ntre practicarea meditatie i, studiu si scris. Subiectele pe care le-am ales pentru cartile mele au urmat o pr ogresie relativ logica: mai nti, daca vrem sa ajungem departe n cunoasterea sinelui, prima problema este de a sti daca avem nevoie de ajutor pentru asta si cine are compet enta sa ni-l ofere. Doua chestiuni care constuie tema principala a cartii mele, Le Matre et le Thrapeute[14]. Apoi, ar trebui articulate trei mari reflectii organizate si adese a subiective pe marginea spiritului, influente n epoca actuala: viziunea crestina, viziunea psihologiei occidentale si viziunea traditiilor orientale, n cazul carora m-am li mitat la

8 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie hinduism si budism. Aceste aspecte au facut obiectul celei de-a doua carti, lments de psychologie spirituelle, tradusa n mai multe limbi straine[15]. n cazul acestei a treia carti, subiectul s-a impus de la sine nsusi. Am plecat n In dia din dragoste pentru meditatie, n scopul de a avea tot timpul necesar pentru a o pract ica n bune conditii; am simtit ca, pentru mine, era cea mai buna alegere. Am parasit F ranta la doua luni dupa ce mi-am ncheiat studiile n psihiatrie, la Paris. Sunt un cautator spiritual, care adora sa traiasca retras perioade lungi pentru a putea plonja n sine nsusi. M editez mai putin dect maestri mai vechi pe lnga care mi duc existenta, dar mai mult dect majoritatea oamenilor pe care o cunosc n Occident, direct sau indirect, si care s e ocupa cu psihologia si cu spiritualitatea. Nu sunt trezit, nsa meditatia mi place si m-am gndit ca, data fiind pregatirea mea initiala de psihiatru, as putea reuni cteva reflect ii utile pe marginea legaturilor dintre meditatie si psihologie. Am putut vedea, pe durata s tagiilor si a conferintelor pe care le-am efectuat, ct si n timpul scurtelor perioade n care am revenit n Franta, ca multi oameni sunt interesati de subiect, ca dupa o terapie s e dedica adesea meditatiei si ca au urmat o cale spirituala, dar ca nu au, n general, o ba za suficienta pentru a face o legatura ntre cele doua parti ale experientei lor. De asemenea, unii meditanti voiau sa stie ce este util pentru ei n psihologie, fara a avea nsa timpul de a efectua o terapie de durata sau de a parcurge o literatura psihol ogica importanta si adesea contradictorie de la o scoala la alta. Aceasta carte i-ar p utea ajuta n egala masura. n opinia mea, lucrarea de fata reprezinta o sinteza, nu un amestec . De aceea, de-a lungul anilor nu am tratat oameni n cadrul psihoterapiei si nu am discutat niciodata cu ei la modul spiritual. Sunt liber de toate acestea, medite z si ma simt fericit. Aceasta carte urmeaza itinerariul meu: ma voi referi aici putin la psih opatologie, dar ma voi interesa mai curnd de psihologia generala, fara a cadea nsa n generalita ti, cel mai adesea, plictisitoare; dimpotriva, voi ramne apropiat de problemele pract ice, ce pot fi puse meditantului. n masura n care acesta trebuie sa faca fata propriului s au psihic, el nu poate fi n afara sau dincolo de sfera psihologiei, eventual, de a f i foarte avansat; dar nu pentru acest fapt trebuie sa subscrie modalitatilor si teoriilor psihologiei occidentale recente. El poate folosi referintele psihologiei traditionale, adese a mai simple si adaptate practicii nsasi, ori sa-si realizeze propria sinteza. De ce sa mergem n India, daca avem totul n traditia noastra? ntreaba unii. Exista d oua mari surse de religii mondiale: Ierusalim si Himalaya. Cu siguranta, pentru Occi

dentali, Ierusalim se afla mai aproape de Benares, dar trebuie sa ne amintim ca, din punc t de vedere lingvistic, sanscrita si limbile din nordul Indiei, ce deriva din ea, sun t mult mai apropiate de limbile europene dect ebraica, aceasta din urma reprezentnd o lume lingvistica total diferita. Mai mult, datorita modalitatilor de comunicare rapid a, problema distantei geografice, fundamentala pentru stramosii nostri, e pusa mult mai puti n n zilele noastre. Care este interesul de a compara spiritualitatile sau de a le apropia de psiholo gie? E tocmai acela de a putea gasi explicit cu claritate ntr-un sistem ceea ce nu este dect implicit n celalat. Este vorba pentru a parafraza cuvintele lui Raimundo Panikkar de ceva ce depaseste sfera anatomiei comparate, si anume de studiul fenomenelor ult ime (om, pace, libertate, binecuvntare, viata, moarte), lasndu-ne ghidati mai mult dect o traditie religioasa[16]. Unul dintre actele religioase cele mai nobile astazi l c onstituie efortul de ntelegere ntre religii. Cel mai mare dusman al acestora nu e ateismul, ci integrismul si sectarismul. Se povesteste n Zen istorisirea batrnei bigote care vo ia ca fumul scos de betigasul ei de tamie sa nu se ndrepte dect dinspre fata statuetei sa le,

9 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie reprezentndu-l pe Buddha, spre ea, si nu n directia celorlalte statuete Buddha de alaturi. Ea si-a construit un semineu chiar lnga nasul statuetei sale, iar dupa o vreme, nasul divinitatii se nnegrise de tot Sunt convins ca toate caile spirituale duc catre vrf, dar cele care au o tendinta sectara sunt ca un itinerariu de alpinist ce nu ar putea sa-si continue catararea dect tr aversnd culoare sau carari strmte n interiorul falezei: una dintre placerile principale al e ascensiunii, cea a contemplarii unui peisaj din ce n ce mai vast, va fi pierduta. Cnd ne ratacim n meandrele teoriilor psihologice sau ale traditiilor religioase, u itam repede esentialul, pe care-l numim Divinul, Fiinta sau Sinele. Daca aceasta cart e ar putea fi un rapel, si-ar ndeplini functia. Eu nsumi sunt calea traditiei spiritual e Vedanta (ansamblu de conceptii expuse n Upanisade), care e non-dualista, mai exact n care credem ca eul, lumea si Dumnezeu reprezinta o singura substanta, si nu niste substante separate. Este o cale pe care o putem practica fara sa recunoastem un Dumnezeu personal, fapt ce usureaza n mare masura o atitudine non-sectara, desi exista, din nefericire, ca peste tot, adepti imaturi ai traditiei n speta, care e posibil sa fie sectari. Vedanta e bazata pe cunoasterea de sine, adesea gratie ntrebarii Cine sun t eu?. Prin acest fapt, are un solid fond comun cu psihologia moderna, care se spri

jina pe introspectie. Cunosc de zece ani si traiesc de alti cinci pe lnga Vijayananda, un fost medic francez, care a locuit 45 de ani n India pentru a se dedica practicii spiri tuale. El ramne occidentalul care a fost cel mai apropiat de sfnta Ma Anandamayi. A petrecut 17 ani ca eremit n Himalaya si reprezinta un exemplu viu al posibilitatii efectua rii unei experiente mistice dincolo de diferentele religioase si sectare. Discutiile pe c are le-am avut cu acest medic, vreme de un deceniu, au contribuit n mare parte la stabilire a legaturilor de forta ale lucrarii de fata si sunt multumit ca el a fost primul c are a citit-o. Daca nu mai pun ghilimele pentru a cita cuvintele sfintei Ma, o fac deoarece se subntelege ca notiunile spiriuale exprimate n aceasta carte sunt bazate pe nvatatur ile ei, care nu difera de cele ale traditiei indiene. (n anul 1996, centenarul naster ii sale [1896], au fost publicate cinci noi carti despre Ma, pe care cititorul le poate consulta daca doreste[17].) Ct despre ideile mele despre psihologie exprimate n cartea de fata, ele sau nascut din ntlnirea acestor nvataturi cu pregatirea mea initiala de psihiatru, o formare avnd o orientare psihoterapeutica. Unii cred ca baza mesajului traditiona l al Indiei nu este adaptabila Occidentului modern. Aceasta carte constituie o dovada a contrariului. O alta dovada daca mai e nevoie: numarul considerabil de discipoli ai lui Shri Mata Amritanandamayi (lider contemporan spiritual hindus cunoscut ca sfnta ca re mbratiseaza) n Occident, de cnd ea venea aici n fiecare an pentru o perioada de trei luni. Amma, asa cum e numita, are niste nvataturi aflate complet pe aceeasi linie a curentului principal al traditiei hinduse, ct si un nivel spiritual si o compasiu ne ce i permit sa-si depaseasca pe larg limitele culturale. Nu mai este nevoie sa cautam guruu indieni aproape necunoscuti n nsasi tara lor, ori cunoscuti pentru partile lor rel e, sub pretextul ca au citit cteva carti de psihologie si, mai ales, ca repeta ceea ce o ccidentalul mediu prea mediu doreste sa se auda zicndu-se. Asta nseamna sa tinem n cunostinta de cauza oamenii n ignoranta. Am putea lega psihologia moderna de o nvatatura nemarginalizata din India, recunoscuta pe larg drept centrala. Pentru a ceasta, trebuie sa fim putin creativi, sa stim cum sa gasim legaturi, trasaturi comune nt re cele doua sau cel putin sa permitem trecerea de la una la alta; exact asta fac n lucra rea de fata.

10 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie Spirala spiritualului

Vom gasi n aceasta carte un anumit numar de teme, de fapt niste axe n jurul carora ma voi roti ca ntr-o spirala: este o forma de stil meditativ propice unei reflectii spirituale. Subiectele dezvoltate mai nti la modul liniar vor fi reluate apoi sub forma unor gn duri scurte, a unor formulari. Iubesc acest stil care este cel al aforismelor si al m aximelor, stilul din antichitate. Formularile scurte sunt mai usor de retinut dect discursu rile lungi si au deci mai multa sansa de a fi prezente n meditatiile ulterioare. Alaturi de ist orisiri, ele reprezinta pinea zilnica a nvataturii orale traditionale si consider un lucru bun pastrarea acestui stil viu n secolul actual de inflatie a limbajului legat de facilitatea c omunicarii. ntocmai picturii impresioniste, care creeaza o fata prin pete succesive de culori , organizarea formularilor n acelasi spatiu sfrseste prin a desena o forma clara si semnificativa. Prin scurtimea lor, anumite gnduri ar putea da locul unor interpre tari gresite; dar n realitate, contextul acestei carti si formularile redate vor arata singure cum sa fie ntelese corect. Este adevarat ca aceste fragmente de gndire nu pot fi citit e la fel de repede ca un roman sau un ziar, de aceea trebuie sa ne oprim asupra unora pen tru a reflecta pe marginea a ceea ce vor sa spuna; nsa daca unii cititori doresc o cart e despre meditatie, n care nu exista nimic asupra caruia sa meditam, nu pot dect sai trimit la paradoxul dorintei lor. Cuvintele straine puse ntre paranteze sunt cuvinte sanskrite. Am ncercat sa le dau o definitie pe parcursul textului, dar poate fi consultat si glosarul de la sfrsitu l cartii. Am adaugat un alt glosar pentru termenii de specialitate din psihologie si fiziolog ie, utilizati n lucrarea de fata. Ma simt ntr-un fel traducator, deoarece m-am straduit sa transf er notiuni traditionale ntr-un limbaj mai modern, cu care occidentalii sunt mai obis nuiti. Nu am pretentii n privinta unui fond de noutate, deoarece aceasta nu e deloc necesar a pe calea spirituala. Omul occidental e stimulat ntr-o asa masura de mass-media si de societatea de consum prin apetiturile sale pentru noutate, nct aceasta nsusire devi ne un fel de maladie a sistemului sau digestiv: am putea-o numi neofagie. Nu am o ncredere oarba n gimnastica mentala, care consta n a reliefa adevaruri vechi prin cuvinte noi, desi acestea pot avea un efect cvasi magic asupra psihicului oameni lor: asa cum exista pilule care pot induce efectul placebo, la fel de bine putem gasi cuv inte placebo. Daca este evocat n mod obisnuit mirajul imaginilor sub expresia capcana c u oglinzi de prins ciocrlii, am putea desemna hipnoza cuvintelor prin cea de vorbitor care se adreseaza ciocrliilor. ntlnim adesea o idee stranie n mediile spirituale: daca cineva foloseste limbajul traditional nseamna ca e un papagal care repeta masinal cuvintele si nu are exper ienta

interioara; dimpotriva, daca spune lucruri ciudate, pe ct posibil putin obscure s i bruind capacitatea de ntelegere, e aclamat drept un om mare. Totusi, ctiva ntelepti, ca Ramana Maharshi, pastrau un limbaj strict traditional, dar aveau o Realizare. Ac est limbaj l putem simti n cuvintele lor si l ntelegem citindu-le istoria vietii, desi a r fi mai bine sa traim ctava vreme pe lnga un mistic si sa vedem ce realizeaza n viata de zi cu zi pentru a ne face o idee despre nivelul sau. Cu toate acestea, daca citez cuvinte ale unor maestri spirituali, o fac deoarece am convingerea ca acest fapt i-ar putea ajuta pe cei care i cunosc deja pe maestrii n cauza si ar strni, de asemenea, interesul celor ce nu-i cunosc nca. Sunt de acord cu fap tul ca nu exprimam corect dect ceea ce am trait, or, de fapt, tocmai aceasta carte este bazata pe experienta mea n privinta meditatiei. Cu toate acestea, nu am ntrebuintat stilu l eu,

11

Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie eu nsumi am trait, ntruct consider ca are si el limitele sale, nsesi limitele sintagm i eu, eu nsumi Vom gasi n aceasta carte mai multe niveluri care alterneaza si se completeaza: vo i mbina medicina cu metafizica, psihologia cu misticismul, fara a uita o pata de po ezie si de umor. Daca glumesc adeseori pe seama unor notiuni sau a unor atitudini ce mi se par contradictorii ori fara cap si coada, nu trebuie sa vedem n asta o respingere a persoanelor, ci, pur si simplu, o ndepartare de ideile la care nu subscriu. Spirit ual semnifica, de altfel, att mistic, ct si umoristic: jonglnd cu vorbele, spiritualul face sa tsneasca din acestea o sclipire de ntelepciune. n realitate, exista o ntelepciune de ja continuta n cuvinte, dar noua ne revine sarcina de a o descoperi. Cele doua cai Putem distinge doua mari cai mistice, calea Dragostei si cea a Cunoasterii. n pri ma, suntem centrati pe un Dumnezeu personal, iar practicarea acesteia consta adesea n a repeta unul dintre numele lui cu devotament; n cazul celei de-a doua, ne observam propriul mental utilznd diverse teme principale: respiratia, ntrebarea Cine sunt eu ? etc. ntr-un intinerariu de meditatie, avem nenumarate experiente interioare si es te aproape indispensabil de a urma un plan bine definit pentru a putea parcurge ace st drum. Calea Dragostei pare n ntregime religioasa si deci n afara cmpului psihologiei, chia r

n concurenta cu ea. Totusi, este o cale eficace pentru a transforma individul, ad esea ntr-un mod mai profound si mai durabil dect n cazul unei terapii. Vom ncerca sa vedem de ce anume mai degraba dect de a ne juca de-a strutul si de a face n asa fe l ca si cum aceasta cale nu exista. Sa precizam, n trecere, ca n traditia crestina cuvntul meditatie are sensul restrns d reflectie intelectuala prelungita, focalizata asupra unui subiect dat; cuvntul contemplare, adica o constienta dincolo de forme, ar fi ceea ce ar corespunde sens ului cel mai obisnuit al cuvntului meditatie la ora actuala, traducnd termenul dhyana din Yoga. Uneori, cei care urmeaza o cale evlavioasa nu vor absolut deloc sa vorbeas ca de psihologie. Ei ma duc cu gndul la ecleziasticii din vremea Galileei, care nu voia u sa auda vorbindu-se despre astronomie. Cu toate acestea, am putea afirma ca Dumneze u, asa cum creat legile fizicii guvernnd corpurile ceresti, la fel a creat si legile psihice guvernnd universul nostru interior. si nu e nimic rau n a le studia. Asta nseamna c a nu trebuie sa devenim neaparat adeptii unei scoli sau ai unei miscari psihologice d ate, deoarece ar fi, cu siguranta, o eroare. Dragostea omeneasca este bazata pe un ansamblu fizico-afectiv; iubirea spiritual a cauta esenta iubirii; dar mai exista un stadiu n acest parcurs, n care ne ntrebam cine experimenteaza esenta n cauza: e vorba de calea Cunoasterii. Am studiat succint raportul dintre calea Dragostei si calea Cunoasterii n cartea mea, lments de psychologie spirituelle, dar mai ales n doua articole aprofundate despre blocajul mental, sensul suferintei si al persoanei n crestinism si non-dualismul, n special traditi a Vedanta[18]. Nu voi reveni asupra acestor articole n cartea de fata, n care ma voi referi n special la Vedanta si la budhism (pentru studierea meditatiei n Biblie, a se ved ea cartea lui Kaplan[19]). Baza caii Cunoasterii poate fi gasita n formularea din Bhagavad Gita (IV, 38): Nu exista n aceasta lume un purificator egal cu Cunoasterea. Din aceasta afirmatie deducem c a exista o anumita analogie ntre calea Cunoasterii si psihoterapie. Observnd si simt ind

12 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie fenomenele interioare, putem discerne multe lucruri. O constienta desavrsita este ca un laser care poate opera n interiorul organismului ceea ce trebuie operat. Acestea fiind spuse, practicarea meditatiei reprezinta o sarcina considerabila: este vorba, pu r si simplu, de a inversa procesul de creatie si de a cobor n timp pna la perioada n care am fost zamisliti. Nisargadatta zicea: Toata lumea mi cere o cale [o metoda de meditatie]. Cum as putea sa va spun? Refaceti drumul pe care ati venit.[20] Nu trebuie sa exageram n privinta distinctiei dintre calea Dragostei si calea Cun oasterii.

Ambele presupun o purificare optima a mentalului si o concentrare puternica asup ra scopului (bhakti, devotament, sau mumukshutva, dorinta intensa de eliberare). n c adrul psihologiei nu exista aceste baze si scopuri si nu poate fi pusa deci pe acelasi plan. De exemplu, notam o diferenta considerabila ntre a trece de la un simbol la altul, a tunci cnd ne interesam de interpretarea viselor, si a fi concentrat intens asupra unui singur simbol pentru Divin asa cum face idolatrul: n primul caz, energia ramne relativ di luata, chiar daca anumite simboluri sunt mai accentuate dect altele; n al doilea caz, ene rgia are sanse reale de a se intensifica. Am putea afirma ca cele doua cai ale misticismului se bazeaza pe doua lipsuri al e egoului pentru a le transcende: nevoia de a fi recunoscut si iubit cu orice pret n c eea ce priveste calea Evlavioasa, precum si sentimentul naiv de atotputernicie pentru c ea a Cunoasterii. Daca depasim sfera compartimentelor metafizice pentru a examina realitatea din experienta interioara, exista, cu siguranta, mai multe raporturi dect ne-am putea imagina ntre cuplurile a fi/a nu fi din budhism si uniunea/separare din cadrul ca ii Evlavioase. n sfrsit, nu este inutil de a evoca o distinctie clasica importanta ntre doua tipur i de meditatie: concentrarea, care conduce destul de rapid la experiente de pace sau de bucurie, dar care ntmpina dificultati n a accede la fondul mental, si observarea, c e se poate dovedi ineficace la un debutant, dar avnd totusi puterea de a conduce la ra dacina mentalului. Vom gasi n capitolul despre atentie o discutie pe marginea acestor do ua metode. De la sine spre Sine: psihologie si spiritulitate Exista, negresit, un raport ntre psihologie si spiritualitate, ntruct ambele sunt b azate pe spirit, iar noi nu avem dect un singur spirit. Anumiti psihologi avizati si-au da t seama ca a ne multumi sa ntelegem unele aspecte ale functionarii mentale sau de a-i gera s tresul nu e nici suficient, nici satisfacator. Apropierea dintre psihologie si spiritua litate a nceput cu oameni ca Fromm, Maslow, Assagioli, Watts si s-a concretizat prin formarea un ei miscari sub auspiciul publicatiei Journal de psychologie transpersonnelle, care a aparut n Statele Unite n 1968 si exista si astazi. Tendinta la ora actuala este de a dist inge, n cadrul psihologiei, trei grupari: comportamentaliste, umaniste si transpersonale . Exista cazuri de ntlniri n profunzime dintre Orient si Occident, cum este aceea a lui Swam i Rama, care a primit o educatie traditionala n Himalaya, dar a studiat n Occident psihologia, si cea a unuia dintre discipolii lui, Swami Ajaya, doctor american n

psihologie. Cartile pe care le-au scris, n colaborare, evidentiaza o ntrepatrunder e de o calitate rara ntre psihologia traditionala Yoga si ceea ce este mai bun n psiholog ia occidentala[21]. n Franta, Maryse Choisy a fost o pioniera n domeniul psihanalizei . Pasionata, n acelasi timp, de chestiunile spirituale, ea a creat o asociatie numi ta Alianta mondiala a religiilor, iar atunci cnd am ntlnit-o, spre sfrsitul vietii sale, ncetase

13 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie psihanaliza de 15 ani si nu mai practica dect mantra si meditatia asupra luminii. Allendy, care este un fondator al psihanalizei franceze mpreuna cu Laforgue, a ti nut ultima dintre toate conferintele sale la 9 mai 1941, ziua aniversarii lui Buddha , cu tema Eliberarea prin Constienta, prelegere ce reprezinta o orientare comuna spre budhis m si psihanaliza. El a fost invitat de Swami Siddheshvarananda, animator al Misiunii Ramakrishna, aflat n exil, ca si Allendy, la Montpellier[22]. Mai trziu, Dr. Huber t Benot a scris despre Zen si psihanaliza, sotii Desjardins despre nvatamntul din India si psihologie, iar Marc-Alain Descamps a publicat mai multe carti abordnd subiecte d e psihologie transpersonala. Un numar important de miscari face legatura ntre psihologie si spiritualitate. De spre Gestalt s-a afirmat ca era o meditatie vorbita. Un caz interesant este cel al fond atorilor miscarii Illumination intensive, Charles Burns si Jane Fay: chiar daca miscarea lo r a luat o mare amploare, inclusiv n Franta, ei au decis sa nu profite de acest avnt s i traiesc n prezent retrasi, Burns n Australia ca eremit, iar Fay ntre India si State le Unite. Ei au nteles ca ntrebarea Cine sunt eu? a lui Ramana Maharshi, ce i-a inspirat pentr u metoda lor de stagiu, era mult mai greu de rezolvat dect parea la nceput. n Franta, mai multe asociatii se ocupa de psihologie si spiritualitate: Asociatia franceza a transpersonalului, care publica un Buletin; Asociatia internationala de psihiatr ie spirituala, care publica un ziar simultant n limbile franceza si engleza; Spiritu al Emergence Network, cu ziarul sau, axat pe munca lui Grof pentru a ajuta subiecti i trecnd printr-o criza psihospirituala; Asociatia Yoga si Psihologie si ITREC. Rec ent, a fost creata o diploma de studii superioare n stiinte interdisciplinare ale omului , n cadrul unei facultati private recunoscute de Ministerul francez al Educatiei Nationale[ 23]. Exista baze comune ntre psihologia meditatiei si psihologia moderna: de exemplu, importanta acordata mecansimelor de transfer, de proiectie si de identificare. V om vedea pe parcursul acestei carti rolul dezidentificarii n evolutia interioara. Yoga poa te fi

considerata o stiinta, deoarece aceleasi practici efectuate n conditii identice p roduc global rezultate similare. La modul simplu, asa cum conditiile sunt psihologice, iar rezultatele practicii nu se manifesta dect pe termen lung, acest aspect de stiint a exacta este, cu siguranta, mai putin clar ca n fizica sau n chimie; dar e, de asemenea, c azul psihoterapiilor. Gustul pentru Yoga nu vine dintr-o patologie, ci dintr-o normal itate nesatisfacuta. Karma corespunde ansamblului de probleme indecise si ar fi mai bi ne sa nu fim prea greoi n gndire daca vrem sa putem fi gata (adhikari) pentru calea Yoga . n Occident, exista tendinta accentuata de a diferentia psihoterapia de meditatie afirmndu-se ca prima e practicata n doi, n timp ce a doua doar singura. n realitate, meditatia traditionala este facuta mpreuna cu un maestru spiritual. Cnd el nu este prezent fizic, prezenta sa subtila nu e mai puternica, desi, cu siguranta, legat ura a fost stabilita. Nu cred ca descoperirea inconstientului apartine secolului al XX-lea. n toate epo cile, inclusiv a noastra, oamenii si-au cunoscut inconstientul (poeti, creatori, sfint i), iar altii, nu, la fel cum, din toate timpurile, oricare ar fi fost stilul n care se exprimau, au existat artisti buni, si altii la polul opus. Ceea ce a adus secolul nostru este o mai buna comprehensiune a psihopatologiei si un vocabular tehnic pentru a o descrie si a o ntelege pna la un anumit punct. Dupa o prima etapa de dezvoltare a psihanalizei, s-a manifestat o reactie mpotriv a centrarii sale pe patologic. Jung a ncercat sa ofere, din nou, un loc onorabil re ligiei. Bachelard poeziei, Rogers si Fromm dragostei si deschiderii inimii. S-a observat

14 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie faptul ca tara spiritului nu avea nevoie doar de spitale, ci si de stadioane und e oamenii puteau sa-si exercite si sa-si dezvolte facultatile. Era, de fapt, o revenire la perspectiva dezvoltarii spirituale. La fel cum psihologia ce a aparut la nceputul secolului trecut s-a eliberat de in fluenta dogmei religioase si a materialismului scientist, tot asa psihologia umanista a scuturat vreme de trei decenii dogma psihanalitica si materialismul comportamentalist; cu toate acestea, ea a avut tendinta, focalizndu-se pe emotii, sa nu le mai vada dect pe el e si sa cada n reductionism emotional. De aici a rezultat aparitia miscarii transpersona le. De altfel, nu putem subscrie modelului cibernetic al creierului asa cum propun u nii biologi, deoarece organul n cauza exclude n practica posibilitatile de autovindeca re; or, acestea sunt bine stabilite.

ntr-una dintre ultimele lui scrieri (analiza ncheiata si interminabila), Freud ast epta, fara sa fie cu adevarat constient de asta, aparitia a ceva ce semana foarte mult cu m editatia pentru a scoate psihanaliza din impasul n care se simtea nchis: Nu exista nicio ndoiala ca e de dorit reducerea duratei tratamentului psihanalitic, dar nu veti p utea sa va duceti la bun sfrsit proiectul terapeutic dect argumentnd puterea analizei care asi sta ego-ul. Influenta hipnotica parea sa fie un instrument excelent, nsa cunoastem bi ne motivele pentru care am abandonat-o. Nu a fost gasit nca un substitut pentru hipnoza.[24] Defectul principal al hipnozei este un exces de directivitate impusa din exterior; am putea adauga ca defectul principal al analizei l constituie un defec t de directivitate venind din interior. Odata cu dezvoltarea initiala a capacitatii d e concentrare, apoi cu cea a observarii libere a spiritului, meditatia pare sa fie un termen me diu ntre aceste doua extreme, n masura n care se are n vedere o explorare a sinelui pe o durata mare. n continuare, sa ncercam sa precizam cteva puncte de legatura si diferente ntre metoda psihanalitica si meditatie. Comparnd inconstientul cu partea ascunsa a unu i aisberg, Freud evidentia o viziune mai degraba limitata si cu un fond pesimist a l constiintei. Jung, cu inconstientul colectiv, a prezentat mai curnd individul ca o insula unita cu un soclu. n ceea ce priveste meditatia, aceasta si nalta capul si priveste cerul care acopera marea, insulele si arhipleagurile. Ea si largeste perspectiva asupra Sinelui (n sensul oriental al cuvntului) care nglobeaza indivizii att n partea lor constienta , ct si inconstienta. Trebuie sa amintim ca, pentru Orient, Sinele nu reprezinta un a rhetip produs de organizarea fericita a pulsiunilor inconstiente, ci este o constienta pura (cf. ultimului capitol). Chiar si un oriental putin cultivat din punct de vedere reli gios poate avea o intuitie clara despre Sine, care e un fel de baza pozitiva a fiintei si e ste comuna tuturor. mi amintesc de un studiu de psihologie transculturala aratnd ca aceasta notiune e mult mai putin clara la occidentalul modern. Sinele reprezinta suportu l pentru restul, n ntregime, baza nsasi a profunzimii. Atta vreme ct o psihologie nu va fi fondata pe Sine, ea nu va fi, la modul superficial, dect o asa-zisa psihologie a profunzimilor. Am dezvoltat deja, n lments de psychologie spirituelle, conceptul conform caruia a ne agata de status quo (dorinta de mentinere a unei situatii existente) nu nseamna u n semn de normalitate, ci mai degraba de normoza (boala a normalitatii), adevarata normalitate fiind n evolutia interioara. Exista momente n care obsesia normalitati i medii (a fi ca toata lumea si asa cum am fost dintotdeauna) devine att de separata de realitate, nct am putea vorbi chiar de normofrenie. Faptul de a fi n ntregime identificat cu o interpretare univoca si rigida a personalitatii este o forma de psihoza.

15 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie Daca meditatia poate oferi ceva psihanalizei, acesta ar fi de a vindeca de fixat ia sa pe marginea fixatiilor infantile. Dorinta de a rezolva tot prin analiza fixatiilor infantile, desi interesanta, neglijeaza ceea ce pe termen lung va devine motto-ul principal al v indecarii: intensitatea experientei pozitive n momentul prezent. Extazul vindeca, are o valo are eliberatoare de sine; voi dezvolta aceasta idee discutnd despre mecanismele de actiune ale meditatiei n capitolul referitor la atentie. Contrar psihologiei, est e admisa n Traditie posibilitatea unei experiente eliberatoare definitive, evocata prin div erse imagini: arborele este dezradacinat, semintele sunt prajite si nu vor mai germina, focul e acoperit de apa si nu se va mai reaprinde etc. Asa cum am vazut, examinarea de catre Lukoff a articolelor pe tema psihologei, r eligiei si a spiritualitatii arata ca o credinta spirituala, din punct de vedere statist ic, facea oamenii mai fericiti, la modul personal si familial. Ca pacienti psihiatrici vor besc, de asemenea, de experiente aparent spirituale nu schimba cu nimic lucrurile n acest sens, exceptnd cazul n care ar trebui sa admitem faptul ca ei vorbesc de bani, de sex si de politica ar implica sa fie interzise aceste subiecte ansamblului populatiei. Cin e vrea sa ncerce? As dori sa insist mai departe asupra unui alt aspect al muncii lui Lokoff: divor tul ntre populatie si psihoterapeuti n ceea ce priveste chestiunile religioase. Conform un or anchete diverse, 95-98% din populatia Statelor Unite crede ntr-o divinitate transcendenta, dar aceste cifre scad la 43% n privinta psihologilor. Daca 89% din tre americani se roaga lui Dumnezeu, doar 2,5% dintre studiile de psihologie sau de psihiatrie includ variabila religioasa n analizele lor, si chiar majoritatea refe ritoare la factorul de patologie potentiala. Se pare ca studiile ce arata un efect pozitiv al religiei sau al spiritualitatii asupra psihicului sunt publicate cu greu n reviste profesionis te. Pentru o stiinta ca psihosociologia, care si sustine sus si tare obiectivitatea, nu este s tralucitor 72% dintre psihologi marturiseau ca s-au pronuntat n privinta unor chestiuni reli gioase n exercitarea functiilor lor, dar declarau ca nu au fost formati pentru asta. Am putea apara necesitatea acestui divort ntre terapeuti si public afirmnd ca reli gia si spiritualitatea se afla n afara domeniului psihologiei. Dar acestea fac parte int egranta din spiritul omenesc, nsa tocmai acest spirit constituie obiectul psihologiei. Am put ea pune astfel ntrebarea de fond: obiectul trebuie sa se adapteze stiintei sau invers? Di

vortul n speta pune doua probleme de etica: terapeutul are dreptul sa intervina n domenii n care nu a fost format? Pe de alta parte, nu risca el, oare, sa-i impuna pacientului v iziunea sa proprie asupra lumii, anticredinta sa la modul mai mult sau mai putin mascat? Ar e acest drept? Profesionistii terapiei ar trebui sa vegheze sa nu devina un nou cler, ad ica un intermediar platit, binenteles, si prezentndu-se ca indispensabil ntre persoana si ea nsasi. Faptul de a folosi un limbaj intelectual si aparent stiintific face nca si mai insidioasa deviatia sectara posibila: exemplul scientologiei, bazata pe o prezen tare rationala si psihologica a faptelor psihicului si care a devenit o secta dura, a r trebui sa invite scolile de terapie la prudenta si la modestie. Pentru a spune pe sleau, e xista o deviatie permanent posibila de la scoala la capela, apoi de la capela la biseric a si de la biserica la mafie. Este o tendinta naturala a omului de a se regrupa prin afinit ate; aceste regrupari ar putea fi ajutoare ideale si nu niste capcane. Mai trebuie subliniate si alte aspecte importante. Mai nti, cred ca cel mai mare r isc al unui amestec facut n graba ntre psihologie si spiritualitate este de a produce o spiritualitate fara vlaga. Nici terapeutii, nici pacientii nu ar trebui sa se te ama de a face fata acestor suferinte create din dorinta de a trece la un nivel superior de con stienta.

16 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie Ego-ul e viclean si va avea tendinta sa se joace de-a v-ati ascunselea cu psihol ogia si spiritualitatea, asa cum copiii parintilor divortati se joaca cu rivalitatea cei opune pentru a obtine ceea ce vor. Tibetanii au o imagine traditionala pentru acest gen de ca zuri, cea a liliacului care se pretinde pasare atunci cnd e cu soarecii si trece drept soar ece atunci cnd este cu pasarile. Se povesteste, de asemenea, n India, referitor la ego, istor isirea profitorului care s-a dus la o nunta si a spus la toata lumea: Sunt dintr-o famil ie buna Cei doi socri au banuit ceva nelalocul lui abia dupa multa vreme si au ncercat sa -l prinda ntr-un colt, dar exact n acel moment profitorul si-a luat talpasita si a di sparut. Mi se pare ca la ora actuala functia unei psihologii spirituale nu consta doar n a servi drept cheie de bolta comuna unor curente spirituale diverse zicnd ca totul se reu neste la vrf. Odata ce suntem convinsi de asta, ar trebui, de asemenea, sa examinam fundatiile. Care sunt sfaturile pe marginea practicii si a disciplinei, pe care le gasim n majoritatea traditiilor pentru a asigura o dezvoltare interioara reusita? Ar fi un subiect util

de clarificat n contextul actual. Metodele de inspiratie psihanalitica au tendinta de a pune responsabilitatea suf erintelor pe umerii parintilor; li s-a reprosat adesea acest fapt, pe buna dreptate. n ceea ce priveste comportamentalsimul, acesta atribuie responsabilitatea mediului. Notiun ea karma individuala dezvoltata n Orient poate ajuta persoana sa se simta n ntregime responsabila de ea nasi. Un psiholog care nu reuseste sa dea un sens vietii este ca un ucenic reparator d e renasteri, care le poate demonta, dar nu e capabil sa le puna la loc. Fara a fac e vreo referire la psihologia sensului ca la Victor Frankl, putem sa-i lasam cuvntul lui Einstein: Omul care considera propria sa existenta si pe aceea a semenilor lui ca lipsita d e sens este nu numai nefericit, ci si aproape deloc adaptat si capabil de a trai[25]. O perspectiva spirituala sanatoasa ne ajuta sa relativizam psihologia si problem ele ei nedefinite; nvatam sa ne dezidentificam de aceasta. Asa cum zicea Nisargadatta: De ce sa ncercam sa schimbam o stare mentala care, oricum, se schimba tot timpul?[26 ] n sfrsit, ne putem ntreba daca psihoterapia furnizeaza un arier-plan pentru meditat ie sau invers. As nclina mai degraba pentru a doua ipoteza, n masura n care psihoterap ia este un demers limitat n timp, n vreme ce meditatia ne nsoteste pe durata ntregii vi eti. Cu toate acestea, ambele au acelasi punct comun de plecare: Constiinta care elibereaza. Buddha a fost ntrebat ntr-o zi: Ce crede venerabilul Gautama ca ar fi u til? Perfectul considera util fructul eliberarii prin Constienta. (Samyutta Nikaya, 46 -6) Dincolo Dincolo ar putea fi refrenul acestei carti: ceea ce se afla dincolo de corp, de em otii, de relatii, de legaturile afective sau de nsesi experientele interioare. A pasi dinc olo de corp, tema care revine adesea n Zen si Vedanta, nu semnifica a ncerca sa-l martirizam sa u sa-l stapnim cu forta. Este vorba de a ntelege profund ca mentalul senzorio-motor, prin actiunea sa constanta, mpiedica bucuria deja prezenta la baza noastra nsine de a s e manifesta. Mentalul nu se poate elibera de el nsusi asa cum un notator nu poate sa se ridice deasupra suprafetei unui lac si sa mearga pe apa. Mentalul are nevoie sa se raporteze la ceva deasupra lui nsusi, sau dedesubt, ori alaturi, n orice caz n afar a: daca non-mentalul nu ar fi existat, trebuia inventat. Atunci cnd o masina se nnamoleste, nu are rost sa apasam pedala de acceleratie: trebuie sa iesim din vehicul si sa cautam o portiune uscata de pamnt pentru a tra ge masina afara. Ignorarea acestui fapt mi se pare a fi esecul introspectiei occide ntale n

17 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie sensul obisnuit al cuvntului: ntr-adevar, n aceasta sunt adaugate tot felul de star i mentale si nu iese nimic. Care sunt psihologii cu diploma si cu ochelari pe nas, scriitorii, directorii de institut sau chiar fondatori de metoda, care pot sa faca o pauza d e cteva luni si sa petreaca opt ore pe zi observndu-si propriul mental asa cum procedeaza meditantii profesionisti? Nu am auzit vorbindu-se despre asta sau, mai exact, ca zurile n care am auzit vorbindu-se au fost rare si nu era vorba de psihologi. De fapt, daca am putea asculta cu adevarat ecoul unui gnd, apoi ecoul acestui eco u si asa pna la infinit, constiinta s-ar topi n tacere, iar Acesta s-ar dezvalui pe sine n susi. Generam primele ecouri, ecouri inferioare, putem concepe un sistem, demonstra o teorie, ntelege o filosofie, dar nu putem dect sa credem atunci cnd e vorba de un mister, si pierdem astfel subtilitatea, as dori sa spun penetranta, niste ecouri superioare. India, unde traiesc, a dezvoltat simbolurile religioase n profunzime. Numeroase s ate au mai multi zei si zeite ce le sunt proprii. Cu toate acestea, si e posibil din ca uza complementaritatii n speta, nu este, fara nicio ndoiala, o alta tara n care sa fi f ost dezvoltata o asemenea experienta a Unitatii de dincolo cu toate numele si toate formele. Dualitatile sunt depasite, n asa masura, nct Absolutul nsusi e descris ca fiind nici real, nici ireal, nici ambele variante n acelasi timp. Budhisti si vedantistii sunt de acord n privinta acestui subiect. n psihologie, se vorbeste, de asemenea, mult despre pozitia dincolo; n programarea neurolingvistica de exemplu, exista un exercitiu foarte simplu numit adoptarea p ozitiei meta: este vorba doar de a ne vedea ca si cum am fi undeva n spatele sinelui; metod a n speta reia sau redescopera spontan, nu stiu exact o veche tehnica de meditatie. Se vorbeste adesea de eficacitatea recurgerii la sinele care observa pentru a tr ata anxietati, stari de teama, conflicte interioare etc. Aceasta pozitie permite ies irea dintr-un cerc vicios, cel al identificarii. Prin urmare, vom ntelege usor ca daca ne putem pune n locul unui sine care observa sinele ce observa, vom reusi sa nvingem stari de tea ma, de anxietate mai subtile si sa percepem cercuri vicioase mai dificile. Largind astf el cmpul constiintei, permitem Sinelui sa se manifeste complet, ne spune Traditia. A recunoaste ceva aflat dincolo de mental si de persoana nu este o pandalie meta fizica; ci o atitudine cu o eficacitate terapeutica. Unul dintre grupurile cele mai efic ace pentru tratarea dependentelor, Alcoolicii Anonimi, se axeaza n acest sens pe mai multe p uncte din programul sau. Primul este de a recunoaste neputinta n fata alcoolului si efi cacitatea unei puteri superioare Dumnezeu, asa cum l concepem pentru a oferi un

discernamnt al acestui rationament. Dupa o progresie a ceea ce am putea numi o dedublare terapeutica, subiectul dependent si transfera dependenta asupra Divinului si cunoaste o trezire spirituala, care l elibereaza: este al doisprezecelea si ultim ul punct. Sistemul n cauza si-a dovedit eficacitatea si pentru alte forme de dependenta, cu m ar fi cea legata de droguri, obsesie sexuala, bulimie etc. Pentru a gasi Sinele, nu este suficient ca n anumite momente sa manifestam un int eres oarecare pentru Sine: cautarea Sinelui reprezinta o pasiune. Atunci cnd este test ata terapia prin cuvnt, vizualizare, visul treaz, lucid, dirijat, initiatic, emotie, energie, mantra si nu sunt obtinute rezultate optime, se declanseaza o lehamite enorma, care nu e altceva dect un impuls salutar. Descoperim brusc o energie puternica precum o spa da pentru a transa nodurile mentalului. Ne trezim proiectati n afara mentalului, n sp atiul spiritual, fara sa stim exact, de altfel, unde vom ajunge. Psihicul este un vitraliu: geamul colorat nu e cu adevarat frumos dect atunci cnd vedem prin el, dincolo, lumina cerului. si i putem aprecia astfel culorile si des enul.

18

Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie Mentalul nostru poate fi asemuit si cu un copil care se joaca deci cu obiectele exterioare sau cu gndurile; totusi, n ceea ce o priveste pe mama, ea nu se uita la jucarii, c i la copilul care se joaca. Sa devenim aceasta mama. Este vorba de un proces care nec esita timp: ntr-adevar, mentalul e att de obisnuit n a fi framntat de problemele sale, nct, n cele din urma, nsasi simplicitatea i pune o problema. El nu se poate debarasa de aceste colete cu rationamente, frumos ambalate si legate, de sacurile lui cu emo tii ce dau pe dinafara si de valizele sale cu gnduri pntecoase E regretabil, deoarece drumul interior este lung; si ar fi mai bine daca am putea calatori usor. Nisarg adatta Maharaj nu ne spune altceva, n termeni mai radicali: Va imaginati ca sunteti ceea ce nu sunteti ncetati asta. Actiunea de a nceta este importanta, nu ceea ce veti nceta.[27 ] Frunza din mna lui Budha ntr-o zi, Buddha se afla sub un copac; a luat o frunza si a pus-o n palma sa. Disc ipolii lui l-au ntrebat ce semnifica asta. El a raspuns: Nenumarate sunt cunostintele ce mi-au fost revelate, dar nu va nvat dect cele mai utile dintre toate lucrurile: cunoaste rea care duce la pace. Iata deci un fel de aparare si de ilustrare a simplicitatii n explor area interioara, n care ma voi folosi mai mult de imagini dect de argumente, poate tocm ai datorita faptului ca modul n care primele comunica ideile este mai simplu. Daca p unem

la iesirea dintr-un labirint un al doilea, vom multiplica sau vom diversifica sa nsele de a gasi iesirea? Atunci, la ce foloseste sa evadam din mental cu ajutorul mentalulu i? Acesta, desi suntem foarte ncrezatori n el, se aseamana, n mod straniu. cu un magnetofon mbunatatit, care reproduce diferite refrene, le permite sa treaca ntr-o camera de mixaj si produce o muzica despre care crede ca e noua. Putem observa ca a ne ncrede doar n ceea ce e verbalizat pentru a explora interior ul constituie un fel de comportamentalism reductibil. Comportamentalistii obisnuiti nregistreaza miscari sau tensiuni musculare, terapeutii care verbalizeaza nregistr eaza cuvinte, dar nimeni nu pare sa aiba dorinta de a vedea ce se ntmpla cu adevarat n interiorul cutiei negre a emotiilor sau a senzatiilor infraverbale. Am putut verifica eu nsumi ca o psihologie ce parea mai degraba simplista, cum es te cea axata pe cele trei gunas (calitati), era, de fapt, suficienta pentru practic a spirituala. nvatam diferite metode de a transforma letargia, lenea (tamas) n dinamism (rajas), prin Hatha Yoga de exemplu. Apoi, ne deprindem sa transformam rajas n sattva (usurinta , lumina) printr-o disciplina de viata si prin meditatie. Nu afirm ca aceasta cart e este suficienta pentru a explica toate detaliile mentalului sau ale psihopatologiei, ci ca ea ofera punctul de fuga al practicii, la cineva pregatit pentru asta. Atunci cnd examinam istoria stiintelor, este interesant de vazut cum cifra zero ( shunya) a venit din India si ca introducerea cifrelor asa-zis arabe n locul cifrelor roma ne a permis ulterior calcule rapide si dezvoltarea matematicii. La fel, nu este interzis sa gndim ca introducerea actuala a unei reflectii pe marginea vacuitatii (tot shunya) si a a ltor tehnici de meditatie simple poate declansa o noua dezvoltare n psihologia occidentala, ac easta fiind victima si paralizata, nu de complexele sale, ci de complexitatea sa. Daca ar trebui sa comparam meditatia cu un tratament bazat pe plante, am putea sustine ca ea co nsta ntr-o naturopatie interioara, n care folosim nainte de toate plantele simple, ntocma i calugarilor de odinioara. Putem vedea inconstientul si sa ncercam sa intram n sfera lui pentru a ne plimba a ici cu riscul de a ne pierde: este tentatia psihanalizei. l putem vedea ca pe o serie de panouri indicatoare, care ne calauzesc pe drumul cel bun n momentul dorit: e genu l de

19 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie inconstient care ajuta n meditatie. Nu este vorba de a sta pe tarmul oceanului si de a ne concentra asupra a tot ce e aruncat pe plaja, ci de a fi asezat pe malul unui ru si de a privi obiectele plutind pe suprafata apei, trecnd prin fata noastra si ndepartndu-s

e. n domeniul intelectual, cu ct progresam, cu att cunoasterea este mai complexa. n evolutia meditatiei, va fi invers. Tehnicile complexe sunt mai degraba pentru de butanti, n timp ce practicile cu adevarat experimentate pot pastra o atentie deplina cu aju torul unor tehnici foarte simple, ba chiar n lipsa oricarei tehnici. Meditatia reprezinta o arta: la fel cum n muzica cei mai buni muzicologi n-au contribuit mult la teoriile muzicologic e, tot asa n meditatie nu exista nimic special de asteptat de la teoriile pe marginea ac estui subiect; avem nevoie, n special, de adevarati meditanti. Nu e necesar sa stim cum sa demontam un calculator pentru a-l fololsi. La fel, nu trebuie sa-i cunoastem toa te detaliile trecutului refulat sau ale mentalului sau pentru a-l putea utiliza n scopul de a progresa spre eliberare. Cred ca cititorul a nteles deja chestiunea obsedanta, probabil chiar iritanta, pe care o pune meditatia, cu voce nceata, psihologiei: De ce sa complicam lucrurile, cnd o putem face simplu? Dupa ce am epuizat cartile sau ele ne-au epuizat , si am facut de attea ori turul teoriilor psihologice si al retetelor terapeutice, nct ne nvrtim n cerc, ajungem la concluzia ca cea mai buna psihologie e cea practicata n noi nsine , pentru si prin sinele nsusi; si ca suntem pregatiti pentru un itinerariu de medit atie. Bazele meditatiei Exista o notiune importanta n spiritualitatea hindusa: cea de adhikari, semnificnd cel care este gata, apt sa primeasca o nvatatura. Prima conditie este de a avea inten tii clare: de ce dorim sa meditam, de ce continuam sa practicam meditatia? Cea mai b una motivatie (sankalpa) este dorinta de eliberare, ct si faptul de a dori practicare a meditatiei pentru meditatie, ca un fel de arta pentru arta. Dorinta de a reduce stresul si de a avea o viata mai linistita si mai constienta constituie o buna motivatie de a ncepe meditatia. Dorinta de a ntelege cteva siretlicuri ale psihicului printr-o vointa m ai mult sau mai putin obscura de a-i manipula pe altii reprezinta, dimpotriva, un scop n eadecvat. A ne ntreba din cnd n cnd De ce meditez? este o maniera de a sintetiza diferite informatii n domeniu, menite sa ne ghideze n marea traversare a lumii interioare. n cadrul Yoga, ncepem prin a cere aspirantului sa vegheze asupra a cinci puncte principale: non-violenta, non-furtul, adevarul, castitatea si non-acumularea. Fi ecare dintre aceste calitati are doua nivele, conform carora persoana traieste n lume s au si consacra ntreg timpul practicii spirituale specifice sadhana. (Daca avem o famili e, nu putem practica n totalitate non-acumularea, de exemplu.) Hindusii acorda o mare importanta adevarului; deviza lor este: Satyameva jayate (Adevarul aduce victori a). Obisnuinta de a spune adevarul confera putere asupra a ceea ce putem afirma desp re

experienta interioara, ea da chiar o putere vizavi de sinele nsusi. Daca obisnuim sa nu zicem dect lucruri adevarate, chiar si ceea ce vom spune inconstientului sub form a de autosugestie, de dorinta de evolutie, va avea o tendinta puternica de a se reali za. Exista o rugaciune vedica aparte, pe care o putem spune n cazul n care dorim sa vorbim de subiecte spirituale: O, Sine suprem, fie ca vorba-mi sa-mi fie nradacinata n spirit , iar spiritul sa-mi fie nradacinat n vorba. nainte de a aborda nivelele superioare de constienta, este important de a ne cuno aste pe noi nsine la nivelul inferior de constienta, care e subiacent pe durata vietii sale zilnice.

20 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie n Vedanta, sunt specificati patru stlpi ai practicii spirituale sadhana. Primii do i sunt pereche, discernamntul (viveka) ce conduce la detasare (vairagya); atunci cnd aces ta din urma se dezvolta, discernamntul devine mai pregnant, mai clar. Urmeaza apoi o lista cu sase calitati considerate drept al treilea stlp. Este interesant de cons tatat faptul ca regasim aici detasarea sub un alt nume (uparati), credinta (shraddha), desi c redinta ntr-un Dumnezeu personal nu se afla pe primul plan n traditia vedantica; este vorb a de ncrederea n traditia urmata si n maestrul sau spiritual. Al patrulea stlp este dorin ta intensa de eliberare (mumukshutva). nteleptii afirma ca aceasta dorinta ar trebui sa dispara doar atunci cnd ajungem foarte aproape de vrf. n cazul n care se stinge foarte devreme, acest fapt are toate sansele de a fi mai curnd un semn de moliciu ne dect de realizare. Dorinta de sine n speta este suficienta pentru a genera trezire a, asa cum spunea Ramakrishna facnd o comparatie interesanta: n momentul n care o mama si pune copilul n pat, el ntreaba nelinistit: Mama, trezeste-ma atunci cnd mi va fi foame, iar mama i raspunde: Nicio grija, nsasi foamea te va trezi. Cautarea perfectiunii face parte integranta din itinerariul mistic. Doar ca, ncer cnd sa stapneasca n totalitate un singur defect, furia de exemplu, meditantul poate ajung e, practic, la radacina mentalului sau. Daca meditantul nu mai crede n notiunea pacat si lasa sa se nteleaga ca el crede n legea karmei, asa cum e adesea cazul, va fi un vid, nu va mai exista nimic pentr u a-i confirma simtul responsabilitatii; de unde rezulta complicatii nedefinite n toate domeniile existentei sale. Noile miscari spirituale din Occident ar trebui sa se inspire dintr-un punct al modelului hindus: diferitele scoli din India pot avea idei care variaza considerabil, dar sunt unanime n privinta bazelor necesare unei practici spirituale echilibrate. Orice ar fi, disciplina nu este de ajuns singura. Mai trebuie o motivatie poziti

va pentru ca intensitatea bucuriei pe care o gasim nauntru sa fie superioara celei ce-o obtine m n exterior. Este o experienta care se poate ntmpla cel putin pentru ctva timp n contact direct cu un maestru spiritual. O alta motivatie o reprezinta curiozitat ea de a descoperi lumea mentala, un interes pentru interior, care va conduce progresiv d incolo de mental. Poate fi studiata experienta meditativa? Experienta meditativa este dificil de studiat, mai nti deoarece se schimba progres iv. Cercetatorii care s-au concentrat asupra subiectului au ajuns chiar sa evite n a vorbi de stari de constienta, evocnd o situatie fixata, pentru a utiliza expresia modalitati de constienta, mai supla. Mai mult, n special debutantii, dar si meditantii avansati, au tendinta de a crede n unele momente ca au atins un nivel nalt, desi nu e asa. Ken Wilber amintea de confuzie pre-trans, constnd n a considera niste fenomene prepersonale (regresie etc.) drept o realizare transpersonala. Maestrul spiritual s i nvataturile au rolul de a ajuta sa faca difrentierea; mai mult, impactul pozitiv al experientei provocnd schimbari n viata de zi cu zi reprezinta un semn bun de autenticitate. Putem avea numeroase experiente de vrf, dar daca ele nu se schimba deloc n sine si n privinta comportamentului, nu mai au nicio utilitate. Mai bine a r fi atunci sa avem, probabil, trairi mai putin stralucitoare n meditatia zilnica, dar care sa se integreze treptat n viata. n asta consta diferenta dintre a gasi bani pe strada di n ntmplare si a trai o existenta normala.

21 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie Nu e nevoie sa fii mare psiholog pentru a considera cu o oarecare prudenta oamen ii care vor sa se remarce fara sa le fi cerut nimic si care ne zic: Eu, am avut cteva experiente ei ne duc cu gndul la cei care spun brusc Te iubesc sau Sunt nevinovat, atunci cnd nu ne asteptam la ceea ce exprima; e posibil ca ei sa masche ze un sentiment contrariu. Sa ncercam, asadar, n ciuda acestor rezerve, sa precizam cteva aspecte legate de experienta meditativa si spirituala. R.M. Bucke a studiat, n cartea sa, La Consci ence cosmique, scrisa n urma cu circa un secol si devenita clasica[28], att experientel e marilor ntelepti ai trecutului, ct si rezumate ale starilor mistice traite de oame nii din epoca sa. El a oferit lista urmatoare cuprinznd criteriile de trezire a constiint ei cosmice: lumina subiectiva, distinctia morala, iluminarea intelectuala, simtul nemuririi, pierderea simtului mortii si al pacatului, caracterul spontan, instantaneu al trezirii, ca

litatea intelectuala, morala si psihica a subiectului naintea experientei, vrsta la care i ntervine trezirea, estimata de Bucke la 30-40 de ani, farmecul suplimentar al personalita tii dupa experienta, stralucirea, iluminarea, chiar transfigurarea ei. Cum si descriu meditantii experimentati propria traire, chiar daca aceasta nu e c ea a experientei cosmice? Conform unui studiu interesant efectuat de Gifford-May[29] pe zece subiecti meditanti cu vrste cuprinse ntre 3-25 de ani (majoritatea fie repetnd o rugaciune repetitiva [mantra], fie observnd respiratia), gasim multe trasaturi co mune n rezumatele lor despre experienta, n ciuda cailor diferite pe care le-au urmat. Ma i nti, notam transcendenta tendintelor fizice si mentale ale ego-ului, un simt al reali tatii diferit cu deschidere spre un nou cmp cu adevarat necunoscut. Este interesant de sublinia t ca experienta de transcendenta e clar mai accentuata la vechii meditanti dect la deb utanti: exista un progres n meditatie, desi n anumite perioade de creasta de val meditantii pot sa se ndoiasca de acesta Experienta de meditatie profunda este descrisa ca paradoxala, cu o vedere generala a unei stari permanente si metafora spatiului f olosit foarte des. Acest fapt nu e uimitor daca ne amintim de mistica vacuitatii sau ca au fost studiate textele vedantice, n care se pomeneste adesea de Sine asemanator cu cerul (gagana-sadrishan). n sfrsit, aceste experiente profunde sunt traite ca fiind mai reale si normale dect cele din viata de zi cu zi. Concluzia pe care o putem trage din acest studiu daca nu ne-am convins deja este ca experientele de meditatie profunda de la o persoana la alta au o baza comuna importanta. Totusi, dificultatea consta n a distinge conditionalul din experienta spontana, d in autosugestia provenita din tipul de nvatatura asupra caruia se concentreaza medit antul. Problema devine cruciala cnd avem n vedere sa luam un mistic drept un maestru spiritual. n acest moment, trebuie sa ncercam sa traim aproape de el un anumit tim p pentru a verifica daca ceea ce spune corespunde cu ceea ce face. Va trebui exami nata, n special, raportarea sa la adevar, deoarece n fondul simtului lui pentru adevar s e afla garantia ca ceea ce el povesteste despre experientele sale interioare este auten tic. Ma Anandamayi ntorcea adesea capul atunci cnd cineva ncepea sa-i vorbeasca despre extazurile lui; ea nu prea era interesata. Dimpotriva, n cazul n care aceea si persoana se nfuria, ea putea sa-i vorbeasca mult timp pentru a afla ce s-a ntmplat. Un aspirant spiritual trebuie sa practice pentru a-si provoca propriile experiente; el nu poate sa se bazeze toata viata pe cele ale altora si sa ramna casierul care calculeaza toata ziua niste bani ce nu-i apartin. O istorisire a lui Ramakrishna ilustreaza pregn ant acest fapt: Un orb din nastere l ntreaba pe prietenul sau ce nseamna alb. Dupa ce a

ncercat sa-i explice ca e vorba de culoarea laptelui, a zapezii sau a lebedei, pr ietenul,

22 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie dezasperat, si ndoaie ncheietura minii pentru a reda forma gtului lebedei si a-i explica orbului ce putea fi acea pasare pe care nu o vazuse niciodata. Dupa ce a atins bratul prietenului, orbul, multumit, i imita gestul si pleaca zicnd celor din jur: Am nteles: priviti ce nseamna alb, priviti ce nseamna alb. Pentru o psihologie ternara Atunci cnd ne interesam de terapia pe termen lung sau de prevenirea n profunzime a tulburarilor psihice, viziunea traditionala merita luata n considerare. Pentru hi ndusi, natura exterioara (prakriti), precum si mentalul (manas), sunt constituite din t rei calitati, ca si cum ar fi urzite din trei fire: inertia, distructivitatea (tamas), excitat ia, respectiv pasiunea (rajas) si puritatea, luminozitatea (sattva). Cel care are o practica s pirituala, sau, pur si simplu, vrea sa se simta mai bine n interior, ncearca sa transforme in ertia (tamas) si excitatia (rajas) n sattva. Prin aceasta conceptie ternara, India evit a sa cada ntr-o psihologie cu o tendinta maniheista, fie ca aceasta din urma este morala cu distintia sa bine/rau, fie analitica inglobnd fatalitatea instinct de viata/insti nct de moarte. Cei doi poli ai tamas (instinctul de moarte) si ai rajas (instinct de viata) tre buie depasiti de meditant pentru a trezi sattva (literal sat-va: faptul de a fi, calitatea de a exista)[30]. Acest termen sattva, acest tert exclus sau refulat de sistemele teoretice, mora liste sau psihologice obisnuite este totusi cel spre care tinde o evolutie omeneasca r eusita. n acelasi sens, conceptia ngusta dualista corp/mental din psihologia obisnuita va beneficia de o deschidere salutara daca se orienteaza spre o conceptie antropolo gica ternara: corp/suflet/spirit (n latina: corpus/anima/spiritus, n greaca: soma/psukh/pneuma; n ebraica: basar/nefes sau ruah/nesama; n sanscrita: deha/prana/atma). Sufletul n acest vocabular reprezinta mentalul de baza, animal[31 ], si functionarea sa automata fondata pe corp. Spiritul ilustreaza constiinta pura , capacitatea de intuitie si de decizie ultima. Pentru mai multe detalii despre an tropologie, a se vedea teza foarte completa a lui Michel Fromaget referitoare la antropologi a ternara, deja citata. O conceptie care separa sufletul de spirit favorizeaza, n o pinia mea, o terapie n profunzime, deoarece ea ofera o temelie teoretica functiei de martor esential n evolutia interioara si n dezidentificarile succesive, pe care le produce. Suflet ul, mentalul automatic, si joaca n mod constant rolul sau mic de teatru; spiritul obse

rva si si da seama progresiv ca nu este implicat n acest rol, n aceasta psihodrama, tragic a din punctul de vedere al sufletului, mai degraba comica din cel al spiritului. n concluzie, mi se pare important faptul ca psihologia nu se lasa nchisa n dualismul cuplurilor pulsiune de moarte/pulsiune de viata si corp/mental, ci ca se deschide viziunii ternare traditionale si ca, dupa o suta de ani de evolutie, ea nvata, sau renvata, sa nume re pna la trei. Maestrul spiritual O relatie buna cu un adevarat maestru spiritual reprezinta un factor important a l starii de gratie: cnd acesta este prezent, toate metodele de meditatie se dovedesc eficace. Fapt ce permite relativizarea studierii tehnicilor si a mecanismelor psihologice ale meditatiei. Constientiznd aceasta importanta a maestrului spiritual, prima mea carte e consac rata subiectului n speta, precum si articolul aparut n Journal of Transpersonal Psychol ogy, unde compar, de asemenea, rolul sau cu cel al unui terapeut[32]. As vrea sa prec izez din nou aici, pe scurt, cteva aspecte ce mi se par utile.

23 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie Psihologia, traditionala, dar si moderna, recunoaste importanta de a face transfe rul asupra ceva mult mai evoluat dect sinele. Dificultatea constnd n a gasi ceva cu adevarat evoluat, trebuie sa stim sa ne ntrebam, n prezenta unui nvatator spiritual , care e un foarte bun pedagog, daca experienta sa pedagogica nu a depasit nsasi experienta interioara. Un spiritual nu are nevoie sa fie cu adevarat un bun peda gog. i este de ajuns sa fie. Trebuie, de asemenea, sa stim ca anumiti nvatatori spirituali au devenit astfel d intr-un motiv nu tocmai bun: au suferit esecuri n propria lor practica si si-au zis, cu o compasiune nelalocul ei: Dect sa ma nvrt n jurul propriei cozi mai bine devin nvatator. Daca asta nu a mers n cazul meu, va merge, probabil, pentru altii, iar d aca acest lucru nu face bine, nu va face nici rau. Ei uita, pur si simplu, ca motorul transmisiei spirituale este exemplul. Oricum, daca un nvatator spiritual nu e complet autenti c (sadguru), va veni un moment n care va trebui sa se detaseze de el: moment care n u poate lipsi. Multi oameni au o asemenea nevoie de recunoastere afectiva, nct si aleg un maestru spiritual, n special din cauza ca este cunoscut si simpatic cu ei; dar acestea nu reprezinta niste criterii bune si am putea vorbi de optiunea n dublu orb, deoarece e inspirata de presiunea unei duble nevoi: aceea de a primi atentie din partea asa

-zisului maestru si cea de a beneficia indirect de atentia pe care acesta o primeste din partea publicului. La fel cum un psihoterapeut nu este prieten cu pacientii lui, cu excep tia n care relatia risca sa degenereze, tot asa un maestru nu este prieten din punct de vedere psihologic cu discipolii sai ascultndu-i, vorbindu-le despre problemele sa u despre continutul lor mental, exceptnd faptul ca relatia risca sa degenereze astf el ntrun fel de terapie nu neaparat eficace. Cu siguranta, un maestru trebuie sa stie sa asculte, dar dincolo de ascultare el stie sa comunice discipolului puterea linistii. Aceasta e adevarata transmisie spiritual a. Daca maestrul se lasa implicat si nu reuseste sa se situeze dincolo de mentalul disci polului sau, cum ar putea, oare, acesta din urma sa ajunga acolo? Atunci cnd observam, de exemplu, modul n care procedeaza Sri Mata Amritanandamayi, este clar ca ea nu se afiseaza drept psihoterapeut pentru a analiza detaliul mentalului la discipolii ei. Mata e ca un far pentru a indica o directie optima navigatorilor care o vad chiar de de parte. Un maestru spiritual provoaca o trezire a bucuriei interioare (anada). Atunci cnd ne aflam n contact cu blndetea sa, uitam grijile cu care am venit la el; energia lui se integreaza direct n meditatie; ntr-un cuvnt, simtim n preajma lui parfumul Realizari i. Dimpotriva, nvatatorii spirituali mai degraba obisnuiti se vad confruntati cu o a devarata dilema asemanatoare psihoterapeutilor: fie nu au destui clienti si se simt oblig ati sa recurga la tot felul de contorsiuni intelectuale pentru a-i atrage, fie sunt pre a multi si ncep sa creada fara ezitare, chiar fara nicio umbra de ndoiala n ceea ce spun. Al doilea caz este, probabil, mai grav dect primul. Chiori conducnd orbi, mai treacamearga; dar cnd sunt cinci sferturi de chiori care conduc patruzeci si cinci de o rbi, acest fapt devine cu adevarat riscant Desigur, nicio carte nu poate nlocui contactul cu un maestru spiritual autentic, dar traditia arata, de asemenea, ca o carte buna val oreaza mai mult dect un guruu prost. n relatia de ajutor obisnuit, scnteia, atunci cnd se aprinde, este produsa ca n cazul frecarii prelungite a doua bucati de lemn. Dimpo triva, un discipol care, prin deschiderea inimii sale, se situeaza n apropierea unui mae stru spiritual este asemanator unei bucati de lemn aprinse, pe care o introducem n oxi gen pur: brusc, ncepe sa arda asa cum nu a facut-o niciodata nainte.

24 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie Un adevarat maestru nu favorizeaza instinctul gregar n jurul sau, n schimb si ajuta discipolii sa renunte la acest spirit de turma, sau ca este cel al conformismulu i social sau instinctul gregar invers al revoltatilor mpotriva societatii. Daca urmam o cale

devotionala, maestrul este important pentru ca discipolul sa-si poata concentra afectivitatea asupra lui, pna n momentul n care aceasta din urma va fi complet purificata. Iar daca urmam o cale impersonala, cea a Cunoasterii, maestrul este aproape mai mult dect necesar prin personalitatea sa aparenta deoarece, n realitate, el se afla dincolo de aceasta , aspectul, pronanil, sec si impersonal al caii nsasi. Din tre toate relatiile posibile, cea mai reala este aceea a maestrului cu discipolul; iar o t raditie veche stipuleaza ca atunci cnd se ntlnesc cu adevarat doua fiinte omenesti, un nger se naste n cer. Practica Practica meditatiei este mult mai usoara atunci cnd e realizata cu explicatiile d irecte ale unui maestru spiritual. Nu am consacrat un capitol practicii, dar necesitatea sa serveste drept baza pentru toata aceasta carte; vom gasi, dispersate pe parcusul textului , reflectii pe marginea acestui subiect. Se zice ca nu cunoastem bine pe cineva dect dupa ce lam practicat multa vreme. La fel, cred ca nu ne cunoastem bine pe noi nsine dect dupa ce ne-am practicat mult timp, adica dupa ce ne-am explorat universul interior ca urmare a meditatiei. Aceasta reprezinta o hrana zilnica, o baie, o curatire zi d upa zi. Musulmanii nu sunt niste oameni care renunta la viata normala, la lumea laica, l a societate, mai exact la placerile vietii, ei traiesc calatorind prin lume, dar g asesc totusi timp sa se roage de cinci ori pe zi; prin acest fapt, exemplul lor ar trebui sa ne inspire. A ne retrage ntr-o stare de calm n mod regulat nu e o fuga; dar a nu o face reprezin ta, n general, o fuga nainte. Pot exista perioade n care avem mai putin timp pentru medi tat, nsa asta nu ne mpiedica sa ne relaxam n ciuda oricaror evenimente sau stari, chiar si scurta vreme, deoarece este important sa meditam zilnic. Daca pierdem niste bani ntr-o calatorie, devenim anxiosi: de ce nu am fi nelinist iti daca ne-am pierde averea, interiorizarea n calatoria din aceasta viata? si de ce sa af irmam ca e prea frig, atunci cnd meditatia este tocmai sursa de caldura? Meditatia e favorizata de ntlnirea regulata a unor prieteni spirituali si prin par ticiparea la grupuri de reflectie. Lectura meditativa, care interfereaza cu practica nsasi, co nstituie, de asemenea, un mijloc optim de a o rennoi. Avem nevoie sa auzim sau sa citim cuv inte pna cnd experienta ajunge sa vorbeasca mai tare dect cuvintele. inerea unui jurnal spiritual poate fi de ajutor. Pentru unii, oglinda foii albe de hrtie trimite la o imagine mai clara cu ei nsisi dect oglinda sufletului. Meditatia reprezinta deopotriva un drum de viata si un drum pe durata ntregii vie ti. Exista tehnici terapeutice, care va promit sa va rezolve toate problemele n cadru l unui contract cu durata limitata. Nu am dect o ncredere limitata n aceste metode si nu c red

cu att mai mult n terapiile ce treneaza mai multi ani. Ele l costa bani buni pe pac ient si au inconvenientul de a sfrsi prin a-l face sa creada ca este un caz grav. Tocmai din aceasta cauza cea mai buna solutie pentru toti cei care pot este aceea de a nvata niste metode pentru a se explora pe ei nsisi si de a se obisnui sa le practice, singuri si regulat. Dintr-un anumit punct de vedere, Realitatea este la fel de aproape de noi nsine, n ct nu poate exista un drum ntre Ea si noi. Dar practica e necesara; prezenta unui maest ru spiritual este facuta pentru a ne da gust sa o ntreprindem. Ma Anandamayi zicea: A r

25 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie trebui sa ne amintim ntotdeauna ca puterea de a exersa discernamntul si de a gndi corect creste n proportie cu timpul petrecut pentru a medita si: Practica (sadhana) reprezinta propria noastra bogatie (sva-dhana). Aceasta bogatie este inepuizabil a.[33] Maxime n satul indian n care traiesc exista o femeie saraca, vaduva, care lucreaza cu ju matate de norma pentru a-si creste unicul fiu. Ea practica meditatia n fiecare dimineata de la ora patru la ora opt, ct si seara de la ora cinci la ora opt, adica sapte ore pe zi. Dovada ca dificultatile economice si saracia nu constituie un obstacol absolut n calea practicii, chiar d aca ele complica uneori lucrurile; nsa si bogatia poate complica lucrurile pentru meditant Se povesteste istorisirea unui copil care a fost crescut ntr-un ermitaj dintr-o p adure. El nu vazuse niciodata o vaca, dar maestrul sau spiritual i-a vorbit despre acest anim al. Cnd a ajuns la perioada adolescentei, el s-a dus, pentru prima oara n viata sa, ntr-un sat si a vazut ntr-o piata o statuie reprezentnd o vaca. Atunci, si-a zis multumit: Iata animalul! Cinev a care voia sa-si varuiasca n acea zi casa si-a lasat varul diluat ntr-un hrdau mare, lnga statu ie. Tnarul si-a spus: Iata laptele! si a luat o gura buna. Odata revenit la sihastrie, eviden t, s-a mbolnavit si a fost furios pentru faptul ca maestrul sau nu i-a explicat ct de periculos era s a bei lapte. Maestrul a zmbit si i-a raspuns printr-o ntrebare: Dar ai avut grija singur de acea vaca? La fel cum exista o filosofie eterna si o psihologie eterna, cred ntr-o meditatie eterna: probabil cea a lui Dumnezeu nainte de facerea lumii, cu siguranta aceea a omului dupa nceta rea functiei mentale. Itinerariul interior n doua cuvinte care nsumeaza unul singur: de la constiinta la

Constiinta. Adevarata postura: o statuie goala pe dinauntru, un vid puternic. Adevarata meditatie: o respiratie libera, o stare mentala oprita. Mijloacele pentru asta: toate si niciunul. Exista o lege straveche, care spune ca nu gasim ceea ce cautam. De aici primele meditatii: Ce anume caut? Cum sa meditam? Trebuie, oare, sa-l nvatam pe copil cum sa se duca la mama sa? Primul succes al meditatiei este de a nceta sa ne lamentam de conditiile exterioa re asa-zis jenante pentru a medita. Meditatia si ansamblul caii spirituale este un efort perseverent de a folosi cuv intele n scopul de a ajunge n diverse realitati, iar realitatile sa devina Realitate. Puterea de a gndi nseamna superioritatea omului psihic asupra omului animal. Puterea de a nu gndi reprezinta superioritatea omului spiritual asupra omului psi hic. A medita semnifica a ne acorda timp pentru a ne iubi pe noi nsine; pentru cei car e ar considera aceasta atitudine prea egocentrica, am putea afirma: de a ne Iubi n Sine. Punctul de fuga, metoda metodelor n meditatie: ca experienta ta cea mai mare sa f ie inspiratia ta.

26 Dr Jacques Vigne Meditatie si psihologie A medita nseamna a descoperi la nceput inconstientul, apoi Divinul, pe urma Consti inta. n alti termeni, a calatori spre interior semnifica initial a merge n jos, apoi a ne ndrep ta spre polul opus, n sfrsit, sa nu mai mergem deloc, deoarece ne-am identificat cu Constiinta omniprezenta. Functionarea fiintei animale se axeaza pe lupta sau pe fuga; cea a fiintei omene sti, pe lupta, pe fuga sau pe meditatie. Pasarea meditatiei si ia avnt deplin atunci cnd corpul este suspendat de respiratie , respiratia de const