Dozare Minerale

7
LP 12 Dozarea calciului seric Calciul este elementul mineral care se află în cea mai mare cantitate în organism, el reprezentând peste 1,5-2% din greutatea acestuia; 9% din el se concentrează în oase şi dinţi; o mică parte există în colagen, mucoproteine şi mucopolizaharide. Calciul circulant (1%) este legat de proteinele transportoare capabile să asigure îndeplinirea rolului acestui element la orice nivel prin cedarea lui substratului în deficit. Dintre fluidele biologice, plasma sanguină conţine o cantitate relativ constantă de calciu; calciul plasmatic are două fracţiuni distincte din punct de vedere fizic şi fiziologic: a) calciul difuzabil care este reprezentat de ionii liberi de Ca 2+ sau de ioni complexaţi cu acid citric; 50-60% din cantitatea totală de Ca 2+ este difuzabil şi sub această formă el îşi îndeplineşte rolurile în organism. b) calciul nedifuzabil este reprezentat de ionii mai mult sau mai puţin legaţi de proteinele plasmatice, în special de albumine (40- 50%). Aportul de calciu : necesităţi: adult: 0,6-0,8g/zi gravi de: 1,2 – 1,3g/zi. Aportul de calciu depinde de: a) regimul alimentar – sursele principale sunt: laptele, brânzeturile, gălbenuşul de ou, nucile. b) capacitatea de absorbţie a intestinului. Cantitatea totală de calciu din organism depinde de echilibrul dintre aport şi pierderi. Homeostazia calciului se realizează prin schimburile dintre calciul plasmatic şi cel din compartimentele osoase şi celulare. Rolurile calciului în organism: participă la coagularea sângelui; contribuie la menţinerea structurii scheletului; influenţează permeabilitatea membranelor celulare şi capilare; contribuie la utilizarea Fe 2+ , la activarea unor enzime, la secreţia gastrică (calmodulina); scade excitabilitatea neuromusculară; stimulează ritmul cardiac (are activitate antiaritmică); are rol în contracţia musculară şi în transmiterea impulsului nervos; are rol structural – alături de fosfor, magneziu şi vitaminele A,C, D contribuie la formarea oaselor şi a dinţilor. 1

description

Dozare

Transcript of Dozare Minerale

Dozarea calciului seric

LP 12Dozarea calciului seric

Calciul este elementul mineral care se afl n cea mai mare cantitate n organism, el reprezentnd peste 1,5-2% din greutatea acestuia; 9% din el se concentreaz n oase i dini; o mic parte exist n colagen, mucoproteine i mucopolizaharide. Calciul circulant (1%) este legat de proteinele transportoare capabile s asigure ndeplinirea rolului acestui element la orice nivel prin cedarea lui substratului n deficit.

Dintre fluidele biologice, plasma sanguin conine o cantitate relativ constant de calciu; calciul plasmatic are dou fraciuni distincte din punct de vedere fizic i fiziologic:

a) calciul difuzabil care este reprezentat de ionii liberi de Ca2+ sau de ioni complexai cu acid citric; 50-60% din cantitatea total de Ca2+ este difuzabil i sub aceast form el i ndeplinete rolurile n organism.

b) calciul nedifuzabil este reprezentat de ionii mai mult sau mai puin legai de proteinele plasmatice, n special de albumine (40-50%).

Aportul de calciu : necesiti: adult: 0,6-0,8g/zi

gravide: 1,2 1,3g/zi.

Aportul de calciu depinde de:

a) regimul alimentar sursele principale sunt: laptele, brnzeturile, glbenuul de ou, nucile.

b) capacitatea de absorbie a intestinului.

Cantitatea total de calciu din organism depinde de echilibrul dintre aport i pierderi. Homeostazia calciului se realizeaz prin schimburile dintre calciul plasmatic i cel din compartimentele osoase i celulare.

Rolurile calciului n organism:

particip la coagularea sngelui;

contribuie la meninerea structurii scheletului;

influeneaz permeabilitatea membranelor celulare i capilare;

contribuie la utilizarea Fe2+, la activarea unor enzime, la secreia gastric (calmodulina);

scade excitabilitatea neuromuscular;

stimuleaz ritmul cardiac (are activitate antiaritmic);

are rol n contracia muscular i n transmiterea impulsului nervos;

are rol structural alturi de fosfor, magneziu i vitaminele A,C, D contribuie la formarea oaselor i a dinilor.

n condiii fiziologice normale, raportul Ca/P este de 1:2,5 n oase; precipitarea fosfailor de calciu n urin apare atunci cnd raportul Ca/P depete aceast valoare.

Dozarea calciului seric prin metoda complexometric

Principiul metodei: n mediu puternic alcalin, Ca din ser se titreaz cu sarea disodic a acidului etilendiaminotetraacetic (EDTAdiNa), n prezena indicatorului numit murexid (purpura de amoniu). Indicatorul fixeaz ionii de calciu (soluie de culoare roz) care sunt apoi complexai cantitativ de EDTA-diNa. Indicatorul eliberat coloreaz soluia n violet. Reacia are loc n acest mod, deoarece constanta de instabilitate a complexului Ca-EDTA este mai mare dect cea a complexului ca-murexid.

Valori normale: aduli: 9-11 mg/dl ser copii: 10-12mg/dl ser

Semnificaie diagnostic:

a) Hipercalcemiile sunt rare i pot apare n:

hiperparatiroidism primar sau secundar unei afectri renale;

hipervitaminoz D;

mielom multiplu al oaselor (maladia Kahler);

n orice proces osteolitic activ de origine tumoral sau infecioas;

hipertiroidie;

aport exogen excesiv (sindrom lapte-alcaline);

deshidratri nsoite de hemoconcentraie.

b) Hipocalcemiile apar n:

deficit de calciu n raia alimentar;

sindrom de malabsorbie pentru calciu, fosfor, vitamina D;

dezechilibru P/Ca;

hipoparatiroidism postoperator;

avitaminoz D, lips de rspuns la vitamina D;

pancreatit acut urgen medical grav, datorit sechestrrii ionilor de calciu n esutul distrusi n lichidul cefalorahidian; rahitism grav; tetanie; graviditate i lactaie;

diaree;

hipomagneziemie ce determin scderea secreiei i aciunii parathormonului. Este o consecin a hipoa;buminuriei fraciunea legat de proteine scade, independent de fraciunea ionizat ce rmne normal. Hipocalcemia (cu diminuarea calciului ionizabil din ser) induce creterea excitabilitii

neuromusculare asociate cu tetania. Hipocalcemia poate produce:

- la tineri rahitism;

- la aduli osteomalacie;

- la femei n cursul graviditii i lactaiei accidente nervoase (tetanie).

Dozarea magneziului seric

Magneziul este un element care, dei se gsete n proporie mic n organismul uman (0,05% din greutatea total a corpului) are o mare importan din punct de vedere structural i funcional. Aproximativ 70% din cantitatea total de magneziu din organism se afl n compoziia oaselor, mpreun cu calciul i fosforul. Din aportul zilnic al Mg alimentar (300-400mg) se absoarbe aproximativ 50-70% n special la nivelul intestinului subire.

Absorbia lui este influenat de:

proporia de calciu, fosfor, lactoz, proteine, acizi grai, acid fitic;

ritmul de absorbie a apei;

reglajul hormonal la care contribuie parathormonul, calcitonina, vasopresina, STH;

natura acid sau alcalin a regimului alimentar.

n organismul sntos, Mg se excret prin urin n ritm circadian, n proporii apreciabile (6-20mEq, reprezentnd ntre 70-230mg). Excreia urinar a Mg2+ se afl sub un riguros control hormonal: aldosteronul o favorizeaz, iar parathormonul mrete reabsorbia. Folosirea sistematic a diureticelor i consumul de alcool determin creterea marcat a excreiei urinare de magneziu.

Rolurile magneziului n organism:

rol plastic este constituent al oaselor i al esuturilor moi;

activeaz (ca Mg2+) diverse enzime ce particip la metabolismul intermediar al tuturor categoriilor de principii nutritive;

contribuie la utilizarea vitaminelor n organism (C,E i complex B);

stimuleaz absorbia i metabolismul altor substane minerale n special a celor ce conin calciu, fosfor, sodiu, potasiu;

se consider c are rol termoreglator;

este implicat n excitabilitatea neuromuscular, avnd un rol pozitiv att n funcionarea normal a nervilor, ct i n cea a muchilor, inclusiv a muchiului cardiac. La nivelul acestuia din urm, magneziul are efect antiaritmic i protector fa de leziunile aterosclerotice.

Din rolurile magneziului se poate observa c aportul insuficient al acestui element este foarte duntor pentru organism. Deficitul de magneziu determin simptome uor de recunoscut: tremurturi, team, dezorientare, confuzie, deficiene grave la nivelul unor organe. Clasic, nivelul seric al Mg sanguin se verific n cardiologie, deoarece se observ o cretere a sa n timpul conduciei auriculo-ventriculare. De exemplu, din cauza scderii coninutului de magneziu la nivelul coronarelor se ajunge la modificarea pereilor vasculari, la tulburri de ritm cardiac, calcifieri arteriale i chiar la infarct.

Dozarea magneziului seric prin metoda cu galben de titan

Principiul metodei In mediu puternic alcalin, magneziul din ser reacioneaz cu colorantul numit galben de titan cu care formeaz un complex de culoare roie-portocalie. Intensitatea culorii compusului format este direct proporional cu concentraia Mg2 din proba analizat.Valori normale: aduli: 1 - 5mg/dl ser;

copi sub 10 ani: 1,6 - 2,4mg/dl serSemnificaie diagnostic

A Valori crescute (hipermagnezemii) apar n

hipertiroidii;

insuficiene renale severe;

stri uremice; anurii;

afectarea filtrrii glomerulare;

ciroze grave; ictere prin retenie;

stri de deshidratare; acidoz; com diabetic.

B. Valori sczute (hipomagnezemii) apar n paralel cu hipocalcemiile n

tetanii; rahitism; pierdere renal de Mg;

malabsorbie, diaree, vomismente;

nefroz lipoidic;

hipoparatiroidism; intoxicaii, mixedem;

depresii; unele sindroame epileptice.Dozarea fosforului anorganic

Dup calciu, fosforul este cel mai abundent mineral din organism el reprezentnd aproximativ 1% din greutatea corpului din care 85% intr n constituia scheletului, 6% n muchi, 9 n nervi i snge. Concentraia plasmatic a fosforului sufer variaii circadiene n funcie de ritmul n care este secretat hormonul paratiroidian. Aportul zilnic necesar de fosfor este de 800-900mg.

Absorbia lui se face n special n intestinul subire i n cantiti mai mici la nivelul colonului. Ea este stimulat de prezena vitaminei D, a calciului, a sodiului, de creterea pH-ului n sistemul digestiv i este ncetinit n prezena unor cantiti mari de fier, aluminiu i magneziu.

Rolurile fosforului n organism:

intr n constituia oaselor i a dinilor, alturi de calciu;

particip la reaciile metabolice care intereseaz formarea i utilizarea glucidelor sau a grsimilor pentru procurarea de energie, precum i la utilizarea proteinelor pentru cretere i reparare tisular;

intr n constituia acizilor nucleici implicai n biosinteza proteinelor i n transmiterea caracterelor ereditare;

contribuie la pstrarea integritii i calitii activitii nervoase;

stimuleaz contracia muscular (inclusiv contracia ritmic a muchiului cardiac);

particip cu rol structural la formarea unor coenzime rezultate din anumite vitamine hideosolubile i intr n constituia unor sisteme tampon participante la pstrarea echilibrului acido-bazic n organism.

Aporturile insuficiente de fosfor duc la apariia unor consecinte grave pentru organism ca de exemplu:

Se modific raportul calciu/fosfor de aici apar tulburri n formarea oaselor i a dinilor;

Deficiena de fosfor mpiedic creterea organismului;

n organismele adulte se declaneaz tulburri variate: slbire excesiv, obezitate, astenie (fizic i mental), cderea dinilor, manifestri nervoase, artrit.

Metabolismul fosforului este strns legat de cel al calciului. Reglarea lor este asigurat de factori:

a) fizico-chimici: produs de solubilitate, pH-ul sanguin, condiiile formrii proteinatelor de calciu;

b) vitaminici reprezentai n special de vitamina D care n intestin crete absorbia calciului i a fosfailor, iar n esutul adipos favorizeaz depunerea de fosfat tricalcic n substana fundamental conjunctiv;

c) hormonali: hormonul paratiroidian scade fosfatemia prin creterea fosfaturiei, datorit unei diminuri a reabsorbiei fosfailor la nivelul tubilor renali.

Dozarea fosforului anorganic prin metoda Briggs

Principiul metodei: Se precipit proteinele cu acid tricloracetic, apoi in filtrat, fosfatul anorganic formeaz mpreun cu molibdatul de amoniu, fosfomolibdatul de amoniu un compus de culoare galben. Acesta este redus de metabisulfit-borat i hidrochinon la un complex albastru (albastru de molibden) colorimetrabil la 600-700nm (660nm).

Calcul: EP/ES X 5 = mg fosfor/ dl ser

Valori de referin: aduli 3-4,5mg/dl ser

copii 4-6mg/dl ser

Variaii fiziologice:

funcie de vrst - fosfatemia este crescut n primele zile de via (4,2-9,5mg/dl ser;

- la copii valoarea este mai crescut atta timp ct organismul este n cretere. La ncheierea procesului de osificare a scheletului, valorile scad pn la cele ale adulilor.

funcie de sex la femei, fosfatemia este mai sczut n timpul sarcinii i valorile ei cresc la menopauz.

funcie de diet: dup mesele bogate n glucide, fosfatemia scade deoarece glucoza trebuie fosforilat la glucozo-6-fosfat, pentru care membrana celular este impermeabil reinnd-o n celul pn la restabilirea pragului normal al glicemiei.

Semnificaie diagnostic:

Determinarea fosforului se face n ser sau urin, iar diagnosticul de laborator completeaz diagnosticul clinic n tulburrile endocrine, hepatice, pancreatice i renale.

a) Hiperfosfatemiile (valori crescute) apar n:

hipoparatiroidism;

tetanii datorate insuficienei paratiroidiene (nsoite de hipocalcemii);

afeciuni ale oaselor;

acromegalie i gigantism;

tubulopatii renale;

hipervitaminoza D3;

insuficiene renale acute i cronice;

distrucie tisular (leucemie, limfom, hepatit fulminant);

com diabetic.

b) Hipofosfatemii (valori sczute) apar n:

hiperparatiroidism;

rahitism asociat cu hipocalcemii;

deficit de vitamin D;

osteomalacie (demineralizarea scheletului);

afeciuni gastrointestinale cu absorbie sczut de calciu, fosfor vitamina D;

utilizarea excesiv a antiacidelor pentru ulcer (hidroxizi de aluminiu i magneziu);

afeciuni renale cu tulburarea reabsorbiei fosforului (sindrom Fanconi);

n orice insuficien sau ntrziere n cretere, oricare ar fi natura ei (endocrin sau nu).

PAGE 1