Dovezi pro si contra ale continuitatii romanilor in spatiul carpato-danubiano-pontic

Ca şi în cazul poporului român,etnogeneza popoarelor romanice din Occident au o sinteză complexă între elementele substratului autohton,ale stratului roman şi de adstratului germanic.În toate  aceste cazuri,romanizarea are rolul esenţial în etnogeneza popoarelor neolatine.Limbile vorbite de popoarele romanice s-au dezvoltat pe baza latinei vorbite care a evoluat pe căi deosebite în diferite regiuni,dând naştere  dialectelor din care s-au format în epoca modernă franceză,italiana,portugheza,spanioala,etc.

EtnOgeneza poporului român şi formarealimbiii române reprezintă un proces asemănător cu cel care a dus la formarea tuturor limbilor şi popoarelor romanice din Europa.Latina vorbită,care a absorbit unele elemente de vocabular din limba autohtonilor traci,reprezintă elementul dominant al gramaticii şi al lexicului limbii române,la care s-au adăugat apoi unele trăsături rezultate din contactul cu populaţiile migratoare pătrunse pe teritoriul fostei Dacii după retragerea armatei romane.

Din interese cu precădere politice ,în secolul al XIX-lea,atunci când dualismul austro-ungar dorea o legitimarea dominaţiei maghiarilor in Transilvania,unii cercetatori străini au pretins că dacii ar fi fost distruşi ca popor în urma războaielor cu romanii ,că Dacia nu ar fi putut să fie romanizată  în cei 165 de ani de dominaţie romană şi că împăratul Aurelian ar fi retras locuitoriilor din Dacia la sud de Dunăre.Pornind de la unele elemente lexicale comune limbii române şi albaneză şi de la asemănarea dialectelor daco-românşi macedo-român,ca şi de la influenţa slavă o presupusă absenţă a menţionării românilor în izvoare istorice anterioare,secolul al XIII-lea,s-a susţinut anterioritatea maghiarilor în Transilvania şi formarea poporului român exclusiv la sud de Dunăre,ca un neam de păstori nomazi colonizaţi târziu de regii maghiari în Transilvania.

Romanizarea

După cucerirea română ,în provincia Dacia s-a impus limba latină,limba oficială a imperiului.Procesul de romanizare presupune mulţi factori convergenţi:urbanizarea şi organizarea politico-administrativă a provinciei,prezenţa armatei.Colonistii"aduşi",după expresia unui autor antic,din toată lumea romană,au ca limbă comună tot latina.Inscripţiile descoperite,atât în Dacia,cât şi în Dobrogea,demostrează romanizarea populaţiei locale.

Cuvinte din fondul tragic,subzistă în noua limbă vorbită,desemnând realităţi din domeniul vieţii pastorale.

Cucerirea Daciei a însemnat atât introducerea dreptului roman ca formă de justiţie cât şi impunerea sistemului educaţional român:şcoliile după model greco-roman reprezintă un element important în cadrul procesului de romanizare.

Tracii

În zona Mării Negre s-a dezvoltat civilizaţia tracilor începând din mileniile III şi II î.Hr. Nucleul ţinutului populat de traci a fost vastul complex geografic situat între ţinuturile Slovaciei de astăzi ,ţărmul nordic al Mării Egee ,nord-vestul Asiei Mici ,Marea Adriatică,Carpaţii Nordici şi Marea Neagră.

Datorită dezvoltării social-economice şi politice diferite de la o regiune la alta,tracii,populaţia indo-europeană nu au avut cultură materială unitară şi nu au constituit niciodată o singură unitate statală.

În secolul VII î.Hr. apar în vizoarele greceşti primele menţiuni despre traci.Aceştia erau sedentari ,ocupându-se cu agricultura,viticultura,mineritul.

Erau cunoscuţi ca războinici ,fiind folosiţi ca mercenari în armatele elenistice sau în unităţile auxiliare romane.

În timpul companiei lui Darius I contra sciţilor la Dunărea de Jos,singurii care au opus rezistenţă armatei perşilor au fost geţii,ramura de nord a tracilor.

La nord de Dunăre s-a dezvoltata cultura geto-dacă,bazată pe metalurgia fierului,răspândirea roţii olarului ,precum şi pe agricultură şi viticultură.

Centrele fortificare de tip "dava" au apărut începând cu secolul al VII î.Hr..

Etnogeneza 

Etnogeneza romanilor reprezinta un eveniment istoric fundamental in istoria noastra nationala , intrucat arata cum s-a format purtatorul si creatorul civilizatiei noastre . Ea a fost un proces complex , indelungat la care au contribuit : statalitatea dacica si cresterea puterii acesteia , cucerirea Daciei de catre romani , colonizarea , romanizarea dacilor , continuitatea populatiei daco-romane in conditiile convietuirii cu populatiile migratoare , raspandirea crestinismului , ducand in final la crearea unei etnii distincte in spatiul central-sud-est european .         Neamul nostru s-a format pe un teritoriu vast , care se intindea la nordul si la sudul Dunarii , ingloband fostele provincii romane Dacia si Moesia . Cuceritorii romani s-au suprapus peste o serie de populatii tracice , inrudite intre ele dacii , getii si moesii .        Campaniile romane la nordul Dunarii , indreptate impotriva puterii dacilor , au durat vreme indelungata . In timpul lui Traian au avut loc razboaiele in urma carora Dacia a fost cucerita iar regele Decebal s-a sinucis pentru a nu cadea in captivitate . Dupa cucerirea acestui spatiu rasaritean , romanii au colonizat aici populatii de limba romanica . Dacii impartaseau obiceiuri si credinte religioase pagane peste care s-au revarsat mentalitatile civilizate ale cuceritorilor latini .       In anii 271-274 armatele romane parasesc spatiul provinciei Dacia pe care nu o mai puteau apara in fata atacurilor populatiilor migratoare . In tmpul marilor migratii ale popoarelor germanice , slave , turcice si fino-ungrice , vorbitorilor de limba latina din acest spatiu li se vor adauga populatii de limba germenica (sec. III) si mai ales neamurile slave (sec. VI-VII) . Amestecul dacilor , al romanilor si al noilor veniti s-a petrecut la nordul si la sudul Dunarii , in decursul mai multor secole .        Anul 602 , cand slavii au navalit in imperiul roman de rasarit , stabilindu-se acolo a marcat o data importanta in evolutia romanitatii rasaritene . Stabilirea triburilor slave si apoi a bulgarilor la sudul Dunarii a separat latinitate din peninsula Balcanica de cea nord-dunareana . In sudul Dunarii , o mare parte din romanice a fost asimilata de slavi . Exceptie au facut grupurile alcatuite din pastori si familiile lor , stabilite in zonele montane (Mtti-Balcani) care au primit din partea slavilor numele de vlahi .       Traversarea Dunarii de catre majoritatea slavilor a condus insa la imputinarea lor in nordul fluviului astfel incat, pe teritoriul fostei provincii Dacia , amestecul dintre vorbitorii de limba latina si migratori a inclinat balanta etnica in favoarea romanicilor .        In ajutorul istoricilor vine si stiinta limbii lingvistica . Cercetarile lingvistice au reliefat

caracterul latin al limbii roamane , dat de lexic si structura gramaticala . Limba romana se aseamana cu celelalte limbi romanice , dar are si particularitati ce demonstreaza formarea sa in spatiul carpato-danubiano-pontic si nu in peninsula Balcanica cum afirma Robert Roessler in cartea sa ,,Studii romanesti…" publicata la Leipzig in anul 1871 . Aceasta publicatie era scrisa pe baza teoriei imigrationiste . Aceasta a aparut in urma miscarii de emancipare a romanilor din Transilvania(in secolul VIII) condusa de Inochentie Micu Klein si urmata apoi in 1791 de un memoriu (Supplex Libellus Valachorum) inaintat curtii vieneze . Ca urmare imparatul austriac a incurajat istoricii sa fabrice contra argumente la dovezile de continuitate a romanilor in Transilvania .       In lucrarea sa Robert Roessler afirma ca dacii au fost omorati in masa dupa 106 . Este evident ca acest lucru nu este adevarat datorita faptului ca romanii aveau nevoie de forta de munca si nu el statea in obicei sa masacreze populatiile din teritoriile nou cucerite . Au mai fost gasite dovezi ale continuitatii dacilor in peste 1000 de localitati iar niste inscriptii din alte provincii romane atesta prezenta soldatilor de origine daca . Din acea perioada dateaza toponimele si hidronimele care au fost transmise romanilor si au ramas pana astazi (Donaris , Maris ,Alutus etc.) Toate acestea dovedesc faptul ca dacii nu au disparut dupa anul 106 ba mai mult si-au continuat existenta in acelasi teritoriu.       Teoria roessliana mai sustinea si faptul ca dupa retragera aurelina dintre anii 271-274 teritoriul nord dunarean ar fi ramas pustiu , lucru ilogic avand in vedere ca in secolul IV un amfiteatru din Sarmizegetusa a fost blocat si transformat in fortareata : la Porolisum si Apullum s-au gasit morminte de inhumatie cu inventar daco-roman ; la Napoca s-au descoperit doua cuptoare de olarit din secolul IV si pe tot spatiul nord dunarean gasite obiecte paleo-crestine .      Lipsa cuvintelor germanice din limba romana (alta argument roesslerian )se explice prin faptul ca civilizatiile nemurilor de origine germana erau net inferioare celei daco-romane deci populatia autohtona nu a gasit nimic interesant la noi veniti care au plecat destul de repede .Asemanarea limbii romane cu cea albaneza se datoreza faptului ca stramosii albanezilor au fost ilirii care se inrudeau cu tracii prin urmare este logic sa avem cateva cuvinte comune cu ei , dar este absuda afirmatia conform careia poporul roman s-a format in peninsula Balcanica intre secolele IX-XIII dupa care au imigrat la nord de Dunare .       Crestinarea romanilor in rit ortodox este datorata influentei bizantine iar lipsa de izvoare istorice care sa ateste continuitatea daco-romanilor si apoi a romanilor in ,,mileniul marilor migratii" este evident cauza ruralizarii populatiei cauzata de navalirile barbare .      Toate acestea dovedesc faptul ca la baza formarii poporului roman a stat un proces indelungat si neintrerupt , inceput din perioada existentei regatului Dac , continuat dupa 106 sub influenta romana iar dupa 271 influentat de migratori . Cu toate acestea romanii sunt unici avand un caracter etnic total diferit de celelate popoare ce ne inconjoara.

Cu toate acestea prezentate putem cunoaşte trecutul şi originea româniilor de pretutindeni azi ce s-au răspândit prin întrega lume.