DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros....

9

Click here to load reader

Transcript of DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros....

Page 1: DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si ... calitatea produsului si nici sanatatea

1  

DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA”

Data primirii: ____________ Numărul de pagini (inclusiv pagina curentă): 9 pagini Limba utilizată pentru depunerea cererii: română Numărul dosarului: ________ Indicaţia geografică de înregistrat: VINARS VRANCEA Categoria de băuturi spirtoase: RACHIU DIN VIN Categoria 4 din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008)]

Coordonatele autorităţilor de control competente: Autortitatea de control competentă: Ministerul Agiculturii şi Dezvoltării Rurale Adresă: B-dul Carol I, nr. 2-4, sector 3, codul postal 030163, oficiul postal 37, Bucuresti Ţară: România Telefon: +4-021-307-24-46 E-mail(uri): [email protected] Descrierea băuturii spirtoase: Caracteristicile fizice, chimice şi/sau organoleptice

A. Caracteristici fizico- chimice: ‐ Taria alcoolica a distilatelor de vin, sau de vin alcoolizat sau a distilatelor obtinute prin

redistilarea vinurilor sa fie de maxim 86 % Alc. Vol. ‐ taria alcoolica dobandita la data punerii in consum a produsului – minim alc. 37.5%

vol., ‐ Substante volatile intr-o cantitate egala sau mai mare de 125 grame/ hectolitrul de

alcool pur (cu 100 % Vol. Alc. ); ‐ Metanol intr-o cantitate maxima de 200 grame/ hectolitrul de alcool pur (cu 100 %

Vol. Alc. );

B. Caracteristici organoleptice: a) Examinarea vizuala: vinarsul trebuie sa fie limpede, fara suspensii, culoare

specifica anilor de invechire si maturare. b) Aprecierea olfactiva directa si retronazala: vinarsul trebuie sa aiba o aroma

complexa, fructata de stafide, roscove, smochine completata de note condimentate de: vanilie, scortisoara, cuisoare si nucusoara in care regasim si nuantele aromatice de cafea, ciocolata, tutun, piele. Acesta nu trebuie sa prezinte defecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si intensitatea coloranta a produsului, depind de reteta utilizata, perioada de invechire si maturare, calitatea recipientelor in care se face maturarea si invechirea, si nu in ultimul rand, de persoanlitatea fiecarui produs in parte.

c) Senzatia gustativa: intensitate, persistenta, savoare, astringenta, catifelare, corpolenta, extractivitate, onctuozitate, rancho.

Page 2: DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si ... calitatea produsului si nici sanatatea

2  

‐ Absenta adaosurilor de alcool de alta origine decat cea viticola; ‐ Absenta adaosurilor de arome.

Parametrii fizico-chimici ce nu au fost enumerati anterior trebuie sa respecte limitele descrise in legislatia comunitara in vigoare in materie, raspunderea pentru eventualele neconformitati fiind in sarcina producatorului.

Caracteristici specifice (în comparaţie cu băuturile spirtoase din aceeaşi categorie)

Specificitatea distilatelor de vin utilizate la fabricarea Vinarsului in aceasta regiune este data de complexitatea aromatica si persistenta acesteia, consecinta a metodelor de productie si a specificitatii soiurilor de struguri.

Aria geografică în cauză

Arealul delimitat pentru Indicatia Geografica VRANCEA, cuprinde arealele delimitate ale Podgoriile Panciu, Odobesti si Cotesti, astfel:

1. Podgoria PANCIU este amplasata intre paralelele de 45º si 46° latitudine nordica si meridianul de 27º longitudine estica. a) Centrul Viticol Panciu

– Localitatile: Panciu, Crucea de Sus, Dumbrava, Crucea de Jos,Satu Nou, Neicu – Localitatile: Movilita, Diocheti-Rediu, Movilita Trotusanu, Frecatei, Valeni – Localitatile: Straoane, Repedea, Muncelu, Valeni – Localitatile: Fitionesti, Holbanesti, Ghimicesti, Ciolanesti, Manastioara – Localitatile: Marasesti, Haret, Calimanesti, Modruzeni, Siretu, Tisita, Padureni

b) Centrul viticol Tifesti (situat la sud de Panciu- pe treptele piemontane dintre Susita si Putna) – Localitatile: Tifesti, Sarbi, Olesesti, Vitanesti, Clipicesti, Batinesti, Igesti, Patrascani

c) Centrul viticol Paunesti ( situat la nord de Panciu – pe piemontul dintre Zabrauti si Trotus)

– Localitatile: Paunesti, Viisoara – Localitatile: Ruginesti, Copacesti, Valeni, Anghelesti – Localitatile: Pufesti, Domnesti-Targ, Ciorani, Domnesti- Sat;

2. Podgoria ODOBESTI este amplasata la intersectia paralelei de 45ºlatitudine nordica cu meridianul de 27º longitudine estica.

a) Centrul Viticol Odobesti – Localitatile: Odobesti, Unirea – Localitatile: Brosteni, Pitulusa, Arva

b) Centrul Viticol Jaristea – Localitatile: Jaristea, Varsatura, Padureni, Scanteia;

c) Centrul Viticol Bolotesti – Localitatile: Bolotesti, Gagesti, Pietroasa, Vitanestii de sub Magura, Putna, Ivancesti.

3. Podgoria COTESTI este amplasata la intersectia paralelei 45° si a meridianului de 27º. Arealul cuprinde urmatoarele:

Page 3: DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si ... calitatea produsului si nici sanatatea

3  

a) Centrul Viticol Vartescoiu – Localitatile: Vartescoiu, Campineanca, Pietroasa, Faraoanele, Ramniceanca, Beciu,

Pietroasa, Olteni; – Localitatile: Brosteni, Capatanu, Pitulusa, Arva

b) Centrul viticol Carligele – Localitatile: Carligele, Dalhauti, Bontesti, Blidari;

c) Centrul viticol Cotesti – Localitatile: Cotesti, Budesti, Valea Cotesti, Golestii de Sus; – Localitatile: Urechesti, Popesti, Terchesti; – Localitatile: Dumbraveni, Dragosloveni, Candesti, Alexandru Vlahuta, Dumbraveni; – Localitatile: Bordesti, Bordestii de Jos

d) Centrul viticol Tamboesti – Localitatile: Tamboesti, Slimnic, Trestieni, Pietroasa, Padureni, Obrejita – Localitatile: Slobozia Bradului, Sihlea, Coroteni, Valea Beciului, Cornetu, Olareni;

e) Centrul viticol Ramnicu Sarat – Localitatile Grebanu, Zaplazi, Livada, Livada Mica, Plevna, Homesti; – Localitatile: Podgoria, Oratia, Cotatcu, Tabacari – Localitatile: Topliceni, Radulesti

Zona NUTS: RO 226 Vrancea

Metoda de obţinere a băuturii spirtoase

Tipul de metodă: dublă distilare la foc direct

Vinarsul, este bautura alcoolica obtinuta exclusiv din distilate de vin invechite in contact cu lemnul de stejar, care are o tarie minima la comercializare de 37.50% vol., ce nu poate fi supusa indulcirii sau aromatizarii. In fabricarea acestuia este permisa doar adaugarea de extracte naturale din fructe (stafide, smochine, roscove, etc.) si a caramelului in scopul corectarii culorii produsului finit.

Strugurii din care se pot obtine vinurile ce vor face obiectul distilarii, pot fi din soiurile: Aligote, Galbena de Odobesti, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Francusa, Mustoasa, Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Tamaioasa Romaneasca, Riesling varietal, Plavaie, Iordana, Cramposie, Creteasca, Miorita, Traminer, Furmint, Gewurtztraminer, Cadarca, Babeasca Gri, Pinot Griș, s.a. Randamentul maximal de productie pentru distilatele

de vin, poate fi de 22 HL/Ha, acesta putad fi depasit cu maxim 10% in anii de recolta exceptionali.

In egala masura, pentru obtinerea distilatelor de vin se pot utiliza ca materie prima, vinurile ce nu ating parametrii minimali necesari pentru a putea fi puse in consum direct sub denumirea de „vin”, precum si lichidul obtinut din filtrarea si centrifugarea drojdiei de vin, precum si a altor materii prime special desemnate pentru aceasta directie de productie de catre legislatia viti-vinicola nationala.

Page 4: DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si ... calitatea produsului si nici sanatatea

4  

Distilarea se face în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării, numit in continuare “distilatul de vin”, să aibă o aromă şi un gust specifice vinului respectiv. Distilarea se poate face prin:

‐ metoda “distilarii discontinue” sau a dublei distilari la foc direct, in instalatii din cupru;

‐ metoda “distilarii continue” sau a distilarii in coloana.

Indiferent de metoda de distilare utilizata, producatorii au obligatia de a elimina fracţiunile de lichid de la începutul şi sfârşitul distilării – fractiuni supranumite frunti si cozi;

Prin „Productie” se inteleg toate operatiunile realizate de catre producatorul de vinars, de la selectionarea strugurilor, vinificarea acestora, obtinerea distilatelor de vin, maturarea si invechirea acestora, prepararea loturilor de vinars si pana la imbutelierea si ambalarea produsului finit, cu exceptia oricaror procese ulterioare productiei1.

Strugurii de vin din care se obtin vinarsurile cu denumirea „VRANCEA”, pot fi procesati/vinificati in arealul delimitat aferent unitatii administrativ teritoriale2 sau in vecinatatea acesteia3.

Pentru a fi admisa mentionarea Denumirii „ VRANCEA”, strugurii, musturile si/sau vinurile din care se obtine acest produs vinicol, trebuie sa provina in proportie de minim 85% din cadrul arealului delimitat aferent acestei denumiri de origine

Conditionarea si imbutelierea vinarsurilor cu denumirea „ VRANCEA”, se poate face in unitatile administrativ teritoriale din arealul delimitat aferent denumirii pe care o poarta sau in unitatile administrativ teritoriale invecinate acesteia. Este admisa conditionarea si imbutelierea vinarsurilor dincolo de vecinatatea ariei delimitate, daca pentru aceasta se respecta normele de producere instituite prin prezentul caiet de sarcini.

Exceptie – situatia in care centrele de vinificatie si sau unitatile din imbuteliere apartin aceluiasi agent economic si se afla pe raza unitatii teritorial administrative din care face parte denumirea de origine sau judetele limitrofe acestuia(agent care are in proprietate sau exploatare plantatie de vita de vie, centrele de vinificatie si unitatile de imbuteliere).

Distilatele de vin – materie prima pentru obtinerea vinarsurilor, trebuie invechite minim un an in butoaie de stejar. In functie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor si respectiv a vinurilor precum si de insusirile lor organoleptice si de compozitie, dar in principal în funcţie de durata de învechire, vinarsurile cu denumirea de origine „VRANCEA”, pot fi incadrate in urmatoarele trepte de calitate, purtand mentiunile traditionale corespunzatoare fiecarei categorii – categorie ce se va specifica in mod obligatoriu in etichetarea produsului astfel:

- V "vinars", obţinut din distilate de vin învechite minimum un an; - V.S. "vinars superior", obţinut din distilate de vin învechite minimum 3 ani;                                                             1 In interpretarea “per a contrario” a acestei prevederi, se intelege ca orice alta operatiune, orice alt proces care are loc dupa finalizarea vinificatiei primare (ex. Cupajare/Blending, conditionare, imbuteliere, etc), se pot derula in alte locatii decat cele in care se realizeaza productia de vin. 2 Prin unitate teritorial administrativa se intelege Judet. 3 Este admisa si procesarea strugurilor dincolo de vecinătatea ariei delimitate, daca pentru aceasta se respecta

normele de producere instituite prin prezentul caiet de sarcini.

Page 5: DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si ... calitatea produsului si nici sanatatea

5  

- V.S.O.P. "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate de vin învechite minimum 5 ani; - X.O. "Extra Old", obţinut din distillate de vin învechite minimum 7 ani.

Vinarsurile ce poarta Indicatia Geografica VRANCEA, pot indica suplimentar in etichetare, pe langa una dintre denumirile categoriei de calitate, asa cum au fost aceastea descrise mai sus, si durata efectiva a perioadei de invechire.

Pentru depozitare si invechire, distilatele se vor pastra in butoaie de lemn de stejar cu capacitati intre 400 si 650 de litri, ce vor fi depozitate in crame de invechire unde se va asigura climatul necesar pentru derularea acestui proces. Utilizarea stelelor sau a altor insemne grafice pentru a se arata vechimea distilatelor, este permisa doar in situatia in care acestea arata prin numarare – vechimea minima ceruta de lege pentru fiecare treapta descrisa anterior.

Pe durata invechirii si maturarii distilatelor de vin, pentru accelerarea extractiei de tanini si a restului de componente, este admisa utilizarea suplimentara a bucatilor de lemn de stejar, sub conditia imersarii acestora in distilatele de vin pe durata invechirii acestora in butoaiele de stejar descrise mai sus. Invechirea se poate face in butoaie de stejar noi, sau in butoaie de stejar ce au fost in prealabil utilizate pentru depozitarea sau invechirea vinurilor, sub rezerva asigurarii conditiilor de igiena a vaselor astfel utilizate.

Distilatele de vin pentru care s-a realizat procesul de maturare si invechire, intr-o masura necesara si suficienta pentru realizarea produsului finit, se pot extrage din butoaiele de stejar si depozita in cisterne etanse, ce vor asigura pastrarea caracteristicilor produsului astfel obtinut.

Vinarsurile cu Denumirea Indicatiei Geografice VRANCEA, pot fi imbuteliate in recipiente din butelii de sticla si/sau alte materiale admise in comertul international de bauturi spirtoase, avand capacitati de minim 5 CL, sigilate cu dopuri din materialele si de tipul celor ce sunt utilizate pe piata la data imbutelierii. Toate materialele ce intra in contact cu produsul finit, trebuie sa respecte normele europene de igiena si siguranta alimentara, pentru a nu prejudicia calitatea produsului si nici sanatatea consumatorului. Ambalarea colectiva se va face dupa caz, in cutii de carton si/sau prin infoliere/baxare sau prin orice alta metoda utilizata in practica internationala.

Legătura cu mediul geografic sau originea

1. Detalii privind aria geografică sau oridinea, relevante pentru legătură: 

Calitatea vinarsurilor ce poarta aceasta denumire de origine, se datoreaza in special conditiilor pedo-climatice din acest areal si implicit practicilor din viticultura si vinificatie cizelate prin sutele de ani de experienta ale locuitorilor care au aceasta indeletnicire, asa cum este descrise succint in cele ce urmeaza:

Substratul litologic: alternante de nisipuri, pietrisuri piemontane, pleistocen inferioare si medii, acoperite de o mantie de loessoide luto-nisipoase. Aceasta depunere continentala pleistocena se suprapune sedimentelor marine pliocene argilo-nisipo-marnoase.

Page 6: DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si ... calitatea produsului si nici sanatatea

6  

Relieful: Spatii interfluviale largi, cvasiorizontale cu expunere majoritara spre sud si est, chiar si versantii expusi spre nord si vest sunt suficient insolati fiind adecvati culturii de vita de vie, ceea ce si explica procentul mare al plantatiilor de vie din totalul suprafetelor agricole. In egala masura, intalnim Campia piemontana inalta (pleistocen inferior si mediu) si Campia piemontana joasa(pleistocen superior-holocen) pana la lunca actuala a Siretului, ambele constituind un domeniu de maxima dezvoltare a viticulturii, in special prin alternanta altitudinilor si a expozitiilor.

Hidrografic: Regiunea este tributara Siretului, Milcovului, Putnei, Ramnei si afluentilor acestora (Valea Seaca , Dalhauti, Mera, Dalgovu, Oreavu, Slimnic, Ramna, etc). Regimul scurgerii anuale este tipic continental, existand o retea hidrografica care satisface in mare parte cerintele de apa. Alimentarea retelei este in special pluvionivala. Apele freatice se gasesc la adancimi relative de 5-8 metri, si sunt accesibile sub aspectul mineralizarii tipul hidrochimic fiind bicarbonatat calcic. Pentru a preintampina efectele negative ale perioadei secetoase, in special cele generate de incalzirea globala, este recomandabila infiintarea unui sistem de irigare prin picatura care sa asigure necesarul de apa in cantitatea si in perioada optima pentru dezvoltarea plantatiei.

Climatul: Specific silvostepei de aici, confera conditii excelente de dezvoltare a soiurilor de inalta calitate, exprimate in principal printr-o mare bogatie heliotermica si un regim convenabil al precipitatiilor. Abundenta fluxului radiativ si durata medie de stralucire a soarelui asigura valori optime de dezvoltare a vitei de vie, de coacere a strugurilor si de concentrarea a zaharului in struguri.

Solurile: au textura usoara si mijlocie, asigurand o structurare glomerulara, permisibilitate, aerisire, drenaj vertical si prelucrare mecanica. Insusirile chimice si cele biologice, completeaza fericit caracteristicile fizice formand un ansamblu valoros pentru dezvoltarea vitei de vie.

Textura solurilor asigura solurilor din aceasta podgorie proprietati fizico-chimice si hidrofizice dintre cele mai favorabile pentru aceasta cultura: porozitate, afanare, permeabilitate, structurare glomerulara si drenaj vertical bun al apelor din precipitatii, ceea ce conduce la reducerea incidentei bolilor criptogamice si asigura o prelucrare relativ usoara a terenurilor cultivate cu vita de vie. Tipologic, cea mai larga dezvoltare o au molisolurile (cambice si argiloiluviale) si solurile de padure. Cernoziomul cambic cumuleaza toate proprietatile favorabile chimico-biologice si de troficitate

Din cele de mai sus, rezulta ca ansamblul ecosistemic prin componentele sale litologo-geomorfice si pedo-climatice, dovedeste o certa vocatie pentru viticultura si ca prezenta multiseculara a acestei podgorii, respectiv existenta acestei Indicatii Geografice nu este intamplatoare.

Caracteristicile specifice ale băuturii spirtoase care se pot datora ariei geografice

- componenta aromatica si implicit buchetul – consecinta a tipicitatii soiurilor romanesti din aceasta regiune a tarii; - aciditatea; - persistenta si intensitatea gusto-olfactiva

Page 7: DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si ... calitatea produsului si nici sanatatea

7  

Legătura cauzala dintre aria grografică şi produs:

- Elementele pedo-climatice distincte de cele din alte regiuni viticole ale tarii; - specificitatea soiurilor regionale (ex. Galbena de Odobesti, Sarba, etc.)

Dispoziţiile Uniunii Europene sau dispoziţiile naţionale/regionale

Ordin nr. 147 din 8 martie 2005 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile geografice protejate si recunoscute in Romania pentru bauturi spirtoase.

ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti Descrierea cerinţei (cerinţelor):

Vinarsul este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.:

a) distilarea se face în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice vinului respectiv;

b) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;

d) folosirea la fabricarea vinarsului a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;

e) folosirea la fabricarea vinarsului a zahărului caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, este permisă numai în scopul de a adapta culoarea;

f) folosirea la fabricarea vinarsului a preparatelor aromatizante, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 5, este permisă numai în scopul de a îmbunătăţi calităţile de gust, culoare şi miros; se pot folosi numai extracte naturale obţinute din fructe şi plante;

g) folosirea la fabricarea vinarsului a substanţelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a altor distilate de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 7, 11 şi 12, nu este permisă;

h) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;

i) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

j) în funcţie de durata de învechire, este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire, după cum urmează:

- V "vinars", obţinut din distilate învechite minimum un an; - VS "vinars superior", obţinut din distilate învechite minimum 3 ani; - VSOP "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate învechite minimum 5 ani; - XO "Extra Old", obţinut din distilate învechite minimum 7 ani.

Page 8: DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si ... calitatea produsului si nici sanatatea

8  

Solicitantul

- Stat membru, ţară terţă sau persoană fizică/juridică – ROMANIA - VINCON VRANCEA S.A. - Adresa completă (strada şi numărul, localitatea/oraşul şi codul poştal, ţara)- FOCSANI, STR. AVANTULUI, NR.12, JUDETUL VRANCEA, 620075. - Statutul juridic (în cazul persoanelor juridice) – SOCIETATE COMERCIALA PE ACTIUNI.

Supliment la indicaţia geografică ‐

Norme specifice privind etichetarea

Dupa caz, producatorul poate indica suplimentar numele podgoriei din care provine materia

prima: Panciu, Odobesti sau Cotesti, asociat denumirii Indicatiei Geografice VRANCEA.

Functie de practicile utilizate in realizarea vinarsurilor ce poarta Denumirea Indicatiei Geografice VRANCEA, producatorul poate insera in descrierea produselor sintagme care fac trimiteri la numele unei tehnologii, a unor echipamente tehnologice sau a unor procedee si practici permise.

In etichetare, mentionarea denumirii de origine se poate face un una dintre urmatoarele modalitati:

Mentionarea treptei de calitate/mentiunea traditionala a vinarsului - insotita exclusiv de numele Indicatiei Geografice VRANCEA; Prin categoria de calitate se intelege: Categoria V- Vinars, Categoria V.S. – Vinars Superior, Categoria V.S.O.P. – Very Superior Old Pale sau categoria X.O.- Extra Old – se va mentiona sub conditia ca distilatele de vin utilizate in realizarea produsului finit ce este supus comercializarii sa fi fost supuse invechirii pe durata minima si in conditiile descrise in caietul de sarcini. Producatorul poate opta pentru completarea informatiilor oferite consumatorului, precizand cu exectitate perioada de invechire a distilatelor de vin din componenta produsului oferit spre comercializare.

Denumire soiurilor de struguri – este admisa precizarea in etichetare a denumirii soiurilor de struguri din care au fost obtinute distilatele de vin pe baza carora s-a obtinut produsul finit supus comercializarii, sub conditia ca aceastea sa fie mentionate in ordinea descrescatoare a ponderii lor in obtinerea distilatelor de vin. Aceasta insa este o indicatie facultativa de etichetare;

Elemente obligatorii si facultative pentru etichetare sunt cele din tabelul de mai jos:

Elemente/ Mentiuni obligatorii

Acestea trebuie sa apara in acelasi camp vizual

Elemente facultative

Acestea pot fi mentionate in orice loc in etichetare, functie de alegerea producatorului in cazul in care opteaza pentru utilizarea acestora

Vinars cu Indicatia Geografica „ VRANCEA” – cu indicarea treptei de calitate din aceasta

Culoarea

Page 9: DOSAR TEHNIC „VINARS VRANCEA” - madr.gov.ro · PDF filedefecte de gust sau miros. Proportiile in care se regasesc notele aromatice si ... calitatea produsului si nici sanatatea

9  

categorie, respectiv a mentiunii traditionale V., V.S., V.S.O.P. sau X.O. in forma abreviata sau nu.

Volumul nominal al recipientului in care este imbuteliat produsul

Anul de productie, sau perioada de invechire si maturare

Taria alcoolica dobandita in volume

Numele soiurilor de struguri din care s-au obtinut distilatele de vin si eventuala pondere a acestora in produs.

Numarul lotului sau data de imbuteliere Mentiunea „maturat in butoi de stejar”

„ Maturat si invechit in Crama XXXX”

Distinctii acordate – numai pentru lotul in cauza

Marca comerciala

Numele si adresa imbuteliatorului/Numele si adresa importatorului

Indicatii privind metode sau mijloace utilizate la elaborarea produsului ( ex. dubla distilare sau distilare continua, s.a.); indicarea simbolurilor comunitare; mentiuni traditionale, alte mentiuni pe care producatorul le considera necesare

Sintagma „ Produs in Romania”, pentru vinarsurile destinate livrarilor instracomunitare si exportului- la cererea clientului

Codul de bare al produsului

Alte mentiuni pe care producatorul le considera utile in diferentierea produsului finit pus in consum direct.