MIHAIL SADOVEANU

Domnu Trandafirqi alte minunate povestiri sadoveniene

Domnu Trandafi.raite minunate povestiri sadoveniene

CUPRINS

LaMestecinei... 7

Hultanul 1,4

Puica. 21

MogCriciun.... 26

Dimineti de iulie 33)

Povestitorii 43

Fit-Frumos Mdzdrean 49

Ijrsu. . 53

Pirul din ogtada buniciior 57:^Intamplare cu nipte comedianti 62

in noaptea cAnd graiesc dobitoacele . . . . 72

Maica-mea eramare farmazoand. 79

C6,nd a cizut Mog Calistru pe Dedeleu 84

Printre gene . 90

Cheia 99

Stigletele 103

Fdntdna tinereEii 1.07

Margigor sau Baba Dochia 113

Povestea cu iepudi 11,9

IanogndzdraYafl. 124

Povestea cu privighetoarea. 129

Un om nd,cdjit 134

Domnu Tnndaft 139

in Pldurea Petdgotului 147

ZdnaLacului... . 154

Glosar 159

$1

MO$-CRACTUN

.ra.f h partea de la vale a sarului, curgea pdrbilui Berbec, gi dincolo de pAriu,

I se innlqa pieptig dealul Morii. Dealului i zicea a$a pentru ci pe apa luiI Berbec, in susul satului, la poalele coastei, umbla o moard,. Din vechi ziie

ridicatd de un gospodar din neamul Berbecegtilor, fusese purtatd, cu vrednicie dingeneratie in generaEie de feciorii meziri,dupl datini, g-acuma, in vremea copilirieimele, umbla pe sama lui mog Gavrilag Berbec. Istoria, plini de lucruri ciudate, amorii gi a morarior, pe vremea turcilor, a grecilor si a Zaverei, pe vremea rugilorgi a nemflor, o spuneau cateodatd babele, la claca de tots ori de desficat pip"-goi, - eu insd nu-mi mai amintesc nimic. $tiu numai c-o ascultam cu mare uimiregi in liorare.

Moara, pititi in rovina pArdului, agezatd trainic pe taragi negri de stejar,parcd" se ferea de vederea oamenilor, subt o gandrama latgd. ct streginile mari g-apa

de joase, inc6t mAtele puteau siri de la pdmdntpe acoperig . F,ra duratd, din bArnegi era aga de tare, incAt trecuseri peste ea, fdrd. s-o clinteas cd, toate puhoaiele gi

vifornitele anilor. Un val iute de apd,veneadin pAriu pe jghiab negru de scAndud,si roata cu speteze, tzbitd,, tresirea din somn ca subt o loviturd de bici, gi prindeasd se invArti zorric.lnliuntru, pietrele porneau o huruialS inibugiti, gi teica biteain tact regulat gi monoton.

Pe mog Gavrilag Berbec il vdzusem de cateva ori pani-n anul de carepo\-estesc, dar de departe, - cd,cinoi copiii ne sfiam de el. il vdzusem la jghiab, in

Moq-Crdciun 27

bdtdttrd.,il zirisem pornind incovoiat in susul pAtiului, la rAmnicul unde se tezeau

apele. $tiu cd avea un suman sur, o ciciuld rogcatd g-o barbd mare.

Intr-o tarnd.,pe cdnd eram bucher gi mi bucuram de prima mea vacanEi de

Criciun, - simgind ci incep a a-vez- putere gi drepturi pe lume, cerui cu plAngeri gi

suspine o sdniuli de la mog ldmia,omul nosttu de ogradd. Dupd ce bittAnul mi-a

cioplit-o gi mi-a incheiat-o dintr-un fag bun, luai pe frate-meu Matei, c-un an mai

mic decAt mine, g-o pornirim cu cArdul de bnie,ti ai satului, spte dealul Modi.F.ra o iarna tare gi bogati in zdpadd,. PArnr-rl era ingheEat gi ttoierut. La rovina

morii, se zdrea numai un sul de fum izvorAnd gi imprigtiindu-se spre cerul verziu.

Din moari. se vedea o patd. neagrd, ca un covru de sdlbd.ticiune, numai dupi ce

oe cdtdram cu sdniile sus, pe creasta dealului. inziua cu soare gi cu pugin get,

parci anume diruiti de Dumnezeu copiilor, - noi, toEi biiegii satului, fdceam olarmd. nemaipomenitd. $irag ne ridicam pe costigi, incovoiagi pi trigdnd siniiledupi noi; pirag ne dideam drumul pe sticlug, chiuind si urlAnd.

Abia atunci inviqam cArmuirea sdniei, gi Vasile alutPdnzarul, cel mai megter

in treaba aceasta, mi discilea. Degi eram feciotul boierului, el imi vorbea ca unuiinr.i.ticel.

- Mni Tudorili, imt zice el. Bagi de sami si nu te hartoiegti, adici sd nu

r-ii pe-o coasti, c-apoi te duci de-a tivilucul ;i-qi belegti nasul. indreaptd sania la

drum bun cu picioatele,lucreazd din cdlcAie - g-apoi si vezi cum merge: ca trinu!Cum se gi cuvenea, teorta lui o insogi gi de practicd.

El se agezi dinainte in sdniulS gi eu la spatele lui, ,tinAndu-l strAns pe dupiliept, cu amAndoui mAnile. Cu gitagul de sdniuge dupi noi, o pornirim ia vale

lntr-o furtuni de pulberc de zdpadi. De simgirea de fericite a zborului in luminazilei, pe omitul alb, in rd.ceaTa aspr5, imi amintesc $-acuma ca de una din cele mai:rre clipe a1e vietii. Omdtul clipea in mii de colori gi scAntei; ochii mi se incilzird.i obrajii mi se apdns erd;in tot trupul simgeam o furnicare aprig5. Siniuga repezitd"

:rergea fulgeritor, apoi deodati o simqii cd saltd. in sus. Mdtrezi pe troianul ridicat..r malul pArAului de biieEi, ca si taie iuleala gi sd opreasci siniulele.

Vasile altrPinzaru se zvAdi in picioare, md apuci de-o mini gi mi feri 1a

, parte; alte sinii veneau la vale ca rcpezrte dintr-un tun.

- Ei, iti place? mi intrebi rdzdnd, cttbtrza de sus incre,titi deasupra gtngiei.

- Tare-mi place! strigai eu infldcirat.

- Atuncea mai hai odatd, mni Tudorilil

A doua oari siniugul a fost cu peripetii.Sania din frunte s-a hartoit, s-a privdlit si noi, si ceilalqi care veneau pe

,.:'m5, ne-am incurcat, ne-am izbit, ne-am rdsturnat. Dar totul s-a petrecut cu:.rra repeziciune, incAt n-am mai avut cAnd md inspiimAnta. Vasile Pdnzart iat

-.lea si mi intreba pe cAnd mi ridica de jos:

Mog-Crdciun 29

- Ei, dar acu ,ti-a plicut?

- Mi-a plicut g-acumal zisei eu scuturAndu-mi de omit.

- Alunss2 mai hai odati!...

CAnd mi-a venit gi mie rAndul si mi aSez la cdrmd., cu frate-meu la spate,

\ asrle Pdnzaru gi-a bitut cdciula de pimAnt 9-a strigat cdtrdbdteti:

- Sta1i, mii! acu se cheami ci feciorul boierului dd rzamin la sanie ! Ia si

'.-edem. M-am agezati frate-meu m-a cuprins strAns: am pornit. Nu indrizneam a

chiui; eram cu sufletul nelinigtit, dar eram incordat cu luare-aminte. Sus, toii copiii

stdteau grnmddif gi ptiveau. Am izbutit si indrept siniula pe drum bun, simEeam

strdnsoarea fratelui meu ca un clepte tremuritor; m-a cuprins o bucurie nebuni

cind am siltat pe dAmbul de zdpadd gi zborul mi s-a oprit.

- Ai vdz:ut? strigai eu cu mAndne cdtrd Matei.

Sus, pe deal, biieqii satului chiuiau,

-Brava,mii Tudoriidl striga Vasile Pdnzatul. Ji-am pus nota zece!

lsprava zceasta m-a a?ezatdeodatd in rAndul celor mari. F-ranrt ald1at gi vesel.

O putere necunoscuti imi intrase in trup. O dati, de doud ori, de zece oti, de

nenumd.rate ori, ridicai dealul cu cArdul de copii. Umblam intt-un girag pestrig de

haine largi, de ciubote gi opinci mari. Unii biiegi erau cu cojoacele, algii cu mintene

strdnse pe trup cu frAnghiule. CIciulile le cideau pdnd.lanas. Dar cu toate straiele

qrele, opincile incircate cu paie gi cdciuJile dintt-o oaie, togi se miscau cu hirnicie,

nedoborAqi, neostenigi. Departe, pe la podul de peste pdrdu gi pe gosea, tfeceau

qospodari cu siniile; se opreau o c1ipd, priveau la privilirile noastre gi ascultau

chiotele, apoi dideau din cap, spuneau ceva unul cdtrd, altul 9i porneau mai

departe...

Dar soarele incepu si impurpureze as{rngttul gi ceaEa munEilor albagtri se

tacu viorie. BnieEii se trigeau unul cAte unul spre sat. Incovoia,ti ca subt o povari,

cu frAnghiile sdniulelor pe dupi umdf,cu mAnile in mAnici, polneau domol, trudi,ti,

ca dupi o munci grea. Gerul amurgului incepu si scapere pe intinderi; in sciderile

luminii, omdtul cdpdtao nuanli albistde. O fatd'mare, imbodolitd pAni la nas, veni

c-o nuia 1ung5, pdnd.la poalele dealului gi lud de dinapoi pe Vasile Pdnzatu,

dascilul meu de sdniug:

-l)a'bine, mii rdule,toatd. zialtca ai si te dai de-a tivilucul pe deal? Fi

acasd" mat ripede, ci te cheamd tdttcal.

Era inci lumin6; satul era la obdtare de pugci; md,hotfudr si mi mai cobor

de cAteva ori cu siniula din vArful dealului.

Eram neobosit, imi pirea rdu cd. o zi aga de frumoasi se isprivegte a;a de

curAnd. Pdnzaru gi cu sotd-sa dispiruserd in sat, pe la podul de lemn'

- [2'noi nu mergem acasd? indtd,znt si mi intrebe Matei.

- Ba da, dar sd ne mai ddm inci o datd.