Domnu TrandafirAzi, dupa ce am vazut iar manastirea Neamului, vechea Manastire Alba cu trecut aa de neguros i de bogat , i dupa ce am vazut Cetatea, cuibul aprigilor razboinici de odinioara, m!am suit de la un han, care rasufla aburi de mancari felurite, "ntr!o bir#a mare cat o corabie, la care erau "nhamai patru cai cu coastele destul de aratoase$Ma gandeam la vremea cand am cutreierat cu tine aceste locuri, cand am m"ncat oua rascoapte, sus, "ntre ruini, cand am baut, firitisindu!ne unul pe altul "n singuratatea aceea, sticla cea cu vin arma pe care ne!o daruise parintele %isarion,i cand am cantat "ntr!un amurg linitit, "ntr!o pulbere de aur&'e o stanca neagra, "ntr!un vechi castel,(nde curge!n vale un rau mititel)(ite, ca de ieri mi!aduc aminte de "nserarea aceea, de melodianoastra traganata pe care o cantam cu glasuri aa de micate,i de versurile pe care le!am zgariat acolo, pe o piatra, de versurile "nflacarate pe care nu le!am mai gasit i din care!mi aduc aminte numai franturile de la "nceputul acestei epistole)i m!am suit, "n haradaica aceea cu patru cai, "ntre buccele mari, "ntre madame grase care se uitau zambind la mine, !ampornit spre targuorul meu natal "ntr!un sunet domol de clopote dogite$*a spate aveam, departe, munii "n ceaa+ "nainte se desfaurau dealuri paduroase+ i ma simeam, cu toata tovaraia galagioasa, uor i vesel ca "n cea dintai tinerea$ 'rin nouraii de praf luminos care ne urmareau "n varte#uri, priveam ogoarele verzi, satele linitite cu biserici albe, sclipiriledepartate ale apelor) Din cand "n cand ne "nt"lneam cu baieandri care!i pateau "n anuri boulenii albi cu coarnele lucii$ Ne urmareau cu priviri linitite pana departe, i ramaneau"n urma, tot mai "n urma$ ,i parca "mi venea sa ma opresc, sa!i "ntreb, sa le spun o vorba buna$ -rau chipuri pe care le mai vazusem, pe care le uitasem de cand m!am "nstrainat, i pe care le regaseam aceleai "n linitea i seninatatea lor$,i cu cat ma apropiam de locul unde m!am nascut, cu atat se deteptau amintirile copilariei, vii i luminoase, parca rasareau din "mparaia uitarii prietini pierdui care ma salutau cu zambete de bunatate$Cand intraram la Moca "n codru, zvoana de glasuri din trasurase potoli ca printr!un farmec$ Caii mergeau la pas i, "n linite, ascultam freamatul uor al desiurilor$ 'arca era un cantec, i parca!mi venea sa dorm$ ,i dintr!odata, dintre chipurile trecutului, care ma cercau unul dupa altul, unul ramase mai desluit, i!i zambii cu dragoste "n piroteala care ma copleea$-ra Domnu, domnu Trandafir, "nvaatorul meu$Nu!l vazusem de mult pe domnu Trandafir$ .mi "nchipuiam ca epensionar, ca trebuie sa fi "mbatranit$ -u "l vedeam "nsa tot ca odinioara, nalt, bine legat, cu mustacioara neagra pe care i!o tundea totdeauna scurt, zambind cu bunatate, "ncruntandu!se cateodata, insuflandu!ne un respect nemarginit$Toate patru clasele erau gramadite "ntr!o odaie lunga$ (nora din baiei le da teme, pe alii "i asculta$ Cand e/plica, ascultam toi+ i istoriile minunate cu ,tefan cel Mare i Mihai %iteazul le!am tiut chiar din clasa "ntaia$Mai cu sama e/plicaiile la istorie erau minunate$ 'e sub tavanul scund al clasei treceau eroii altor vremuri "n cununile lor de neguri$ .i urmaream "nfiorat, auzeam parca freamatul luptelor i, acasa, "i visam o noapte "ntreaga$(ite, i acum mi se pare ca Domnu nostru a fost un om deosebit$ .i sc"nteiau privirile i era i el micat cand ne spunea despre marirea stramoilor$ Cand facea un semn cu mana, aa, "ntr!o parte, parca ridica o perdea de pe trecut, i eu vedeam tot ce spunea glasul lui) ,i cand ma g"ndesc bine, cand #udec cu mintea de!acum, cand caut sa adun unele fapte pe care atunci, copil, le treceam cu vederea, gasesc cu mirare ca Domnu era un om foarte naca#it, haruit de administraie, ca cu greu "i ducea gospodaria lui, ca venea demulte ori amarat, ca sa ne dea cu dragoste "nvaatura de toatezilele) Dar atunci nu, n!avea alta gri#a dec"t sa ne spuie istoriimicatoare$Ca dansul poate au mai fost muli$ ,i toi, draga prietine, cand te gandeti bine, au fost nite apostoli, care au "ndurat saracie i bat#ocura, care au trecut printr!un vifor de nemulamiri i vorbe rele, i care totui au izbutit sa!i "ndeplineasca, cu bine,menirea)Domnu nostru ne!a "nvaat rugaciuni, ne!a "nvaat cantece care erau aa de frumoase pentru copilaria i sufletele noastre, dei nu le "nelegeam bine+ ne!a "nvaat sa credem i "n alte lucruri, "n trecutul i vrednicia noastra, lucruri pe care muli le bat#ocoreau "n acea vreme+ ne!a "nvaat multe, de careaminte nu ne mai aducem, dar care au ramas "n fundul sufletului ca semine bune ce au "nflorit bogat mai tarziu).mi aduc aminte) .ntr!o sara ne stranseseram la coala la "mpletit panere$ ,edeam "n cerdac, "n cerdac la Domnu, i unul spunea o poveste$ -ra o linite mare "n "mpre#urimi "n primavara aceea, i departe, spre 0iret, se auzea, abia se auzea un cantec de fluier$ (mbrele "nserarii ne "nvaluira, povestitorul tacu, i noi ramaseram fara vorbe, cu Domnu "n mi#locul nostru, ascultand adierea departata a cavalului$1 Mai baiei, stai, c!am sa va cetesc i eu o poveste),i a aezat "n geam, pe dinlauntru, o lampa, i "n lumina ei, acolo "ntre noi, ne!a cetit 2arap!Alb al lui Mo!Creanga$ 3lasullui curgea domol i basmul ne fermeca pe toi ca un cantec frumos$ 'ovestea mi!a ramas adanc sapata "n suflet, i, mai tarziu, cand am cetit!o "ntr!o odaia scunda, "n 4ai, pe cand faceam liceul, am stat mult i m!am gandit la sara cand o cetea "nvaatorul, m!am gandit ca la o alta poveste senina a copilariei mele)Dintre toate amintirile frumoase, aceasta sara, c"nd ne!a cetit povestea, ramase staruitoare "n piroteala mea, "n leganarea trasurii mari, pe cand clopotele sunau "ncet prin linitea padurii$ Treceam printre doua ziduri de verdeaa care!mi trimeteau aburiri racoroase, i ma apropiam repede de locul unde a fost odata coala, unde m!am #ucat, unde Domnu i!a petrecut ataia ani 1 treizeci 1 dascalind iruri dupa iruri de copilandri cu ochii nelinitii$Acolo nu mai e nimic, e loc gol, i Domnu, "mbatranit, cu parul alb, se plimba "ncet, cu manile la spate, singur i trist$.l "ntreb&1 Ce mai faci 51 3reu, greu 6 "mi raspunde "ncet, dand din cap$ De acuma maduc sa ma "ntalnesc cu 2arap!Alb i cu Creanga),i parca ma cuprinde o "nduioare, ma uit la dansul i nu!mi vine a crede ca el e omul tanar care altadata ne!a strecurat "n suflete atata credina i atata foc 6M!a deteptat larma glasurilor i lumina alba a campiei$ Targuorul meu se vedea departe, "ntr!o gramadire de acoperiuri negre i roe$ -ram nelinitit, voiam sa vad cat maicur"nd pe dascalul copilariei$ ,i vezi tu, draga, poate scrisoarea aceasta de aceea e aa de sentimentala i aa de plina de puncte de e/clamaie, pentru ca vestea pe care am aflat!o, a fost trista$ Totui trebuia sa ma atept la ea$ Domnu nu mai era nici vesel, nici trist, nici batran) Dupa ce i!a ispravit cei treizeci de ani de dascalie, s!a dus unde!i locul tuturor$ Cate ceva din sufletul lui a ramas "n sufletul multora, dar el nu mai este, i!a "ndeplinit cu anevoie o munca grea de care nu s!a plans i prin care n!a stralucit, 1 a murit "mpacat, ca muli alii, i acum se odihnete 644Din ziua cand m!am "ntors aici, "n targuorul nostru cel vechi, n!am stat o clipa$ Am cutreierat "n lung i "n lat locurile cunoscute, "n care au ramas vii pentru sufletul meu "ntamplarile copilariei, 1 "ntamplarile luminoase ale copilariei aa de "ndepartate$Am vazut, la 0iret, locul unde ma scaldam cu dracii de sama mea$ Ne balaceam "n valuri, ieeam la mal i ne ungeam cu nomol din cap p"na!n picioare+ lasam sa ne parleasca soarele prietin, ne sculam, ne alungam "n lungul malului cu chiote i curacnete, apoi dintr!odata saream cu toii "n apa, "n bufneli asurzitoare i "n curcubeie de stropi$Am vazut iarai "ntinsele zavoaie de salcii cenuii "n care intram cu grozava frica de bursuci$ 7rica inea p"na ce dadeamde desiurile cu mure, cand ne puneam la ospa i la taifas$ 'eurma, prin poieni, chiote i goana, parca venise pe acele meleaguri o otire de salbatici),!am mai vazut, la marginea targului, urile darapanate, pline de poloboace, unde ne #ucam de!a ascunsul, noaptea$ Cu cat fior cautam prin coluri negre, i cotrobaiam prin poloboacele rasunatoare i cercetam, prin podurile "n care se furiau dungi albe de lumina, pe tovaraii ascuni 6 ,i!mi aduc aminte ca totdeauna trebuia sa mormaiesc singur, sa spun cate o ghiduie ca sa izbucneasca "n ras cineva) Numai aa puteamsa dau de o urma "n pustiul acela 6,i cate i cate lucruri care m!au "nfiorat i m!au bucurat 6 'e toate le!am vazut$ Totui niciunul nu m!a micat aa de mult, frate draga, ca locul 1 numai locul a ramas 1 unde odata era coala$Acolo am intrat "n freamatul de copii cu teama i cu bucurie "n "ntaia dimineaa, cand m!a adus tata de mana+ acolo era un par care facea pere aa de bune, din care Domnu ne daruia de gustare cate doua la "nceputul fiecarei vacane+ acolo era curtea unde "nalam iarna uriai de zapada, la capul carora ne suiam cu scara, sa le punem pipe "n gura i carbuni "n locul ochilor+ acolo multe lucruri s!au petrecut, prietine, 1 i, de!acolo pornind, simt ca iar ma cuprinde "nduioarea i iar am sa!i vorbesc i "n aceasta scrisoare de domnu Trandafir$-ra un om bine facut, puin chel "n varful capului, cu ochii foarte bla#ini$ Cand z"mbea, se aratau sub mustaa tunsa scurt nite dini lungi, cu strunga la mi#loc$ Cand ne "nvaa cum sa spunem poeziile eroice, vorbea tare i "nala "n sus braul drept+ cand cantam "n cor, lovea diapazonul de colul catedrei, "l ducea repede la urechea dreapta, i, "ncrunt"nd puin din spr"ncene, dadea uor tonul& laaa 6 1 iar baieii raspundeau "ntr!un murmur subire, i ateptau cu ochii aintii la mana lui, care dintr!odata se "nala$ Atunci izbucneau glasurile tinere, "ntr!o revarsare calda$ Cand trebuia cateodata, sambata dupa amiaza, sa ne ceteasca din povetile lui Creanga, ne privea "ntai bland, cu un zambet linitit, inand cartea la piept, "n dreptul inimii, 1 i "n banci se facea o tacere adanca, ca "ntr!o biserica$Tu bagi de sama ca nu!i vorbesc de gramatica i de aritmetica$ ,i nici nu!i voi vorbi$ Acestea se faceau bine+ baieii"nvaau dupa puterile lor+ dar sunt nite lucruri aa de ne"nsemnate cand le pui faa "n faa cu "nvaatura cealalta, sufleteasca, ce ne!o da Domnu 6 ,i ne!o da aceasta "nvaaturanu pentru ca trebuia, i pentru ca i se platea, dar pentru ca avea un prisos de bunatate "n el i pentru ca "n acest suflet eraceva din credina i curaenia unui apostol$Acolo, "n colul acela de ara, putea sa fie cum voia "nvaatorul$Nimeni dintre cei mari nu!l tulbura+ nimeni nu se interesa cum mergea coala lui$ 8ine, rau, 1 el facea ceea ce socotea ca trebuie sa faca, i atat$De aceea domnu Trandafir al nostru a ramas foarte mirat cand, "ntr!un rand, "n cei din urma ani de dascalie, a primit vizita unuia din cei de sus$0a vezi cum a fost$.ntr!o buna zi, iata ca intra pe poarta ograzii doi straini$ 8aieii "n clasa erau cumonitorii$ Domnu, "n gradina, priveghea la descarcatul unui car de f"n$ -ra foarte gospodaros i!i placea sa se faca fiecare lucru cu randuiala$0trainii se apropie$1 8una!ziua 61 Mulamim dumilorvoastra 6Domnu Trandafir se uita la straini+ strainii se uita la domnu Trandafir$1 Ma rog, ce dorii dumneavoastra 51 Apoi, uite ce e) daca eti bun) Am vrea sa vedem coala)1 Cum nu, numai sa ispravesc cu fanul ista$ Marie 6 ia vezi de ceva racoreala 6 dulcei, cafea 6 4a edei va rog, colea, la umbra, "n cerdac, oleaca, de mai rasuflai)1 Nu, ca suntem cam grabii)1 (ite, "ndata, cat ai bate din palme),i iata!l ca se scutura de fan, trece "nainte i poftete pe straini"n clasa$ Acolo "ntrebari& cai copii vin la coala, cai sunt "nscrii 5 i Domnu raspunde ca vin cai sunt "nscrii, i se cam mira de ce l!or fi "ntreband oraenii de lucruri de acestea$ 9evizori nu s"nt+ pe revizor "l cunoate el bine i tie ca vine dedoua ori pe an$ %ine rar, ca tie cu cine are de!a face$ .n sf"rit,or fi fiind ali slu#bai mai mari, mai tii 5 4ar unul din ei&1 Ma rog, fii bun i fa o lecie) aa, de curiozitate),i Domnu face o lecie, uite aa, cum o facea el totdeauna, "ntreaba pe baiei, vorbete i el+ spune lucruri care i pe el "l mica i!l a#ung la inima$ ,i iata ca oraenii "l privesc cu ochii dintr!odata "ncalzii, "ntreaba i ei pe copii, asculta o poezie, Domnu "i lovete uor diapazonul de colul catedrei& laaa 6 i clasa raspunde "ntr!o adiere uoara de glasuri tinere, i toi canta, canta aa, de!i place i lui domnu Trandafir i zice i el la urma& 8rava, baiei 64ar strainii "l "ntreaba iar, dar cu glasurile cu totul schimbate i cu alta lumina "n ochi, de unde!i, i la ce coala a "nvaat, cum "i petrece viaa+ i Domnu raspunde i nu prea, i "ncepe a se"ntreba de ce l!or fi iscodind oare oraenii aceia$.i poftete la masa, ei "l roaga sa!i ierte ca nu pot, trebuie sa plece+ "i roaga sa beie macar un pahar de apa, ei "i mulamesciar$ (nul scoate ceasul+ altul, cu un ton de respect, spune ceva$ ,i cel care pare a fi mai mare, pornete "nainte$ 4ar domnu Trandafir "ntreaba tainic pe cestalalt,ramas mai "n urma&1 Ma rog, domnule, daca eti bun i nu te superi) cu cine am onoarea 51 -u5) -u sunt inspectorul cutare)1 2m 6 i domnu Trandafir se uita cu coada ochiului, ne"ncrezator, la domnul inspector$ Nu, fara aga 6) Dar celalalt domn51 Celalalt e domnul Ministru 6Asta e prea!prea+ i Domnu "ncepu a rade cu hohot$1 -i, tii ca ai haz 6 Nu, ca asta!i chiar frumos 61 Cum, dumneata crezi ca glumesc 51 -i, asta!i 6 dar cum ai socoti dumneata ca am sa cred asemenea lucru 5 Ce are sa caute Ministrul aici, "n saracia asta a noastra 5,i celalalt strain se "ntoarce, zambete, scutura mana lui domnu Trandafir i!l feliciteaza$ ,i pleaca amandoi, 1 iar pe urma mult s!a minunat dascalul nostru cand a aflat de la primarie ca "n adevar Ministrul coalelor a fost strainul cel drept, slab, cu mustaa neagra$Nu, Domnu nostru nu ne!a "nvaat niciodata din pricina ca se temea de cei mari$ .i era drag sa ne "nvee, i parca eram copiii lui, 1 asta am simit!o totdeauna, cat am fost sub privegherea lui$ 0e supara rar i nu spunea decat doua vorbe$ Asta!i era mania cea mai mare&1 Mai domnule 6Noua ne venea sa intram "n pamant, cand zicea& Mai domnule6i se uita urat la noi$ .mi aduc aminte ce zarva a fost cand, "ntr!un rand, s!a zvonit ca pe Domnu nostru are sa!l mute "ntr!o alta comuna, peste 0iret$ Ne!am strans sara toi baieii, am vorbit, unii plangeau, i am luat o hotarare mare, sa ne ducem i noi cu Domnu peste 0iret$Dar Domnu nu s!a dus nicaieri+ a ramas acolo pe pamantul nostru+ i "n pamantul nostru l!au i "ngropat$4!am vazut mormantul$ : cruce de ste#ar, "negrita de ploi& deasupra, un brad, care faaie la cea mai uoara suflare de vant$ 7lori salbatice pe pamantul negru$ 'e cruce, o tablia& Aici odihnete robul lui D!zeu Neculai Trandafir) i celelalte cuvinte nu se mai cunosc, le!au ters ninsorile i ploile$Nici coala unde m!a "nvaat el nu mai este$ Acuma baieii "nvaa "ntr!alt loc, "ntr!o cladire noua, nalta i frumoasa$ -u nu m!am dus "nsa s!o vad pe aceea+ eu m!am dus sa vad locul gol unde a fost o odaie scunda, "n care ne era cald vara i frig iarna, "n locul acela odata a trait un om$ 'entru amintirea lui "i trimet aceasta scrisoare$ 'oate i tu te vei gandi o clipa la dascalul acesta necunoscut i vei dori odihna lina robului lui D!zeu, al carui nume ploile i ninsorile "n curand "l vor terge i de pe crucea mormantului$ Cat despre oamenii care l!au ranit i l!au mahnit,ei de mult l!au uitat 6),i ma vei ierta ca te!am facut sa pierzi #umatate de ceas cu aceste lucruri aa de vechi 6