Dolj Studiu Turism Varianta 19 Noimebrie

STUDIU PRIVIND POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI DOLJ SI MODALITATEA

DE VALORIFICARE A ACESTUIA

- proiect -

- Cap. I Profilul turistic al judetului Dolj;

- Cap.II Analiza socio-economica a judetului Dolj

- Cap.III Capitalul uman in turism

- Cap.IV Oportunitati de dezvoltare

- Cap. V Surse de finantare

- Anexa – Portofoliu teme de proiecte

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia 2

CAP. I PROFILUL TURISTIC AL JUDETULUI DOLJ

I.1 PREZENTARE GEOGRAFICA A JUDETULUI DOLJ

Asezat in partea sud-vestica a Romaniei, pe cursul inferior al Jiului, judetul

Dolj se intinde pe o suprafata de 7414 km2, reprezentand 3,1% din teritoriul

Romaniei, fiind al saptelea judet ca marime al tarii. Fluviul Dunarea strabate partea

de sud a judetului, pe o distanta de 150 de kilometri, formand totodata granita cu

Bulgaria. Doljul face parte dintre judetele de veche traditie din tara Romaneasca, a

carei existenta – asa cum arata si numele – a fost legata de un rau –Jiu, sau mai

precis de valea acestuia, o adevarata axa geografica pe care se afla resedinta si

catre care converg toate caile de legatura din cuprinsul lui.

In anul 1700, apare pentru prima data pe o harta, intocmita de Constantin

Cantacuzino, sub numele Jiul inferior. In 1950, in urma unor restructurari

administrativ teritoriale a fost desfiintat judetul Dolj, fiind integrat alaturi de alte

judete, in regiunea Oltenia. La 17 februarie 1968, datorita reorganizarii

administrativ teritoriale a fost reinfiintat, in componenta sa aflandu-se in prezent 3

municipii – Craiova, resedinta a judetului, cu o populatie de peste 300.000 de

locuitori, Calafat si Bailesti, 4 orase – Filiasi, Segarcea, Dabuleni si Bechet, 104

comune si 380 sate.

Descoperiri de ultima ora (mai 2003) au relevat ca localitatea Craiova,

capitala judetului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-

VIII denumirea latina Ponsiona ( pod peste Jiu) denumirea aflata pe o inscriptie

gasita pe un fragment de stela în apropierea castrului Pelendava datata din secolul

al VII-lea.



Relieful judetului este predominant de campie, fiind reprezentat prin doua

trepte distincte. Astfel, in partea de N, se desfasoara unele zone mai inalte, cu

aspect colinar si de platouri piemontane, fiind dominat la V de Campia Româna.

Clima este temperat continentala de campie, cu temperaturi mai ridicate si

precipitatii mai reduse. Datorita pozitiei sud-vestice si protectiei dealurilor din

nord, verile sunt calde si iernile moderate. Reteaua hidrografica este reprezentata

de Dunare, care curge intre Cetate si Dabuleni, de Jiu care strabate judetul de la

Filiasi la Zaval, pe o distanta de 154 km si de lacuri si iazuri (Bistret, Fantana

Banului, Maglavit, Ciuperceni etc.)

Resursele din subsolul judetului Dolj cuprind zacaminte de titei, gaze

naturale, roci de constructie (argile, luturi argiloase, balast). O alta resursa naturala

importanta o reprezinta bogatia apelor de suprafata, calitatea deosebita a solului,

padurile, pasunile si fânetele naturale. La Gighera si Urzicuta exista izvoare

minerale provenite din straturile pliocene ale Câmpiei Romane, cu un însemnat

potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe.

Infrastructura rutiera si de transport este reprezentata prin trei drumuri

europene, o retea densa de drumuri nationale, judetene si comunale Aeroportul

International Craiova, doua porturi la Dunare - puncte de trecere a frontierei cu



Bulgaria (la Calafat si Bechet), retea de cai ferate insumand 221 km, Craiova fiind

principalul nod feroviar în regiunea Oltenia. Judetul este traversat de doua

coridoare pan-europene: Coridorul multimodal IV (Berlin-Nürnberg-Praga-

Budapesta-Bucuresti-Constanta-Salonic-Istanbul) si Coridorul VII (Dunarea).

I.2 PROFILUL TURISTIC AL JUDETUL DOLJ

Asociatia de Turism Oltenia a identificat 12 forme de turism cu potential de

dezvoltare in judetul Dolj: turism dunarean, turism rural, agroturism, turism viticol,

turism cultural (cu referire la traditii, mestesuguri, gastronomie, dansuri

traditionale, porturi populare, arta, elemente etnografice, institutii de cultura, etc),

rezervatii si monumente ale naturii, vanatoare si pescuit, turism educational, turism

de afaceri, turism de tranzit, turism istoric, turism ecumenic.

• Turism istoric - obiective turistice

Centrul istoric al Craiovei contureaza nucleul cel mai vechi al urbei, a carui

evolutie sa „calat” în jurul vechii cismele din perimetrul vechii piete Elca,

dezvoltarea sa continua facilitând extinderea sa ulterioara. Perimetrul sau actual

este delimitat de strazile Matei Basarab, StirbeiVoda, C. Izlaz, Madona Dudu,

Brândusa, Libertatii, Brestei, Dumbraveni, Iancu Jianu, N. Titulescu, G. Enescu,

Amaradia, C. Brâncusi, Avram Iancu, Serban Voda, Paltinis, Principatele Unite si

calea Bucuresti.

Acesta reprezinta actualmente nu doar “inima” sociala si administrativa a orasului,

ci si principalul pol de atractie pentru turistii (rezidenti sau provenind din exterior)

care cauta sa îsi satisfaca nevoia de cunoastere si îmbogatire a cunostintelor prin

accesarea, gratie concentrarii în acest



perimetru si în imediata sa vecinatate a celor mai reprezentative obiective turistice

de factura civila, culturalistorica, religioasa si de interes comunitar, care confera o

personalitate inconfundabila municipiului Craiova, în care aspectul general de

cetate burgheza de provincie poate fi usor intuit si recompus. Edificate, în

majoritate, începând cu secolul al XVIIIlea si continuând pe toata durata secolului

al XIXlea, acestea au grade diferite de conservare sau reabilitare si apartin unui

conglomerat de stiluri arhitecturale.

Cele mai reprezentative edificii sau constituit în principalele puncte si arii de

polarizare pentru evolutia edilitarurbanistica a vechiului târg al Craiovei si pentru

zonarea activitatilor la nivelul breslelor si a concentrarii spatiilor comerciale

(grupate initial în jurul Pietei vechi, la Podisor, în zona Fântânii cu Parul si a

pârâului Tabacilor, extinderea lor ulterioara producânduse treptat).

Casa Baniei - A fost construita in 1699, la initiativa domnitorului Constantin

Brancoveanu si reprezinta cea mai veche constructie civila din oras si unul dintre

cele mai vechi monumente de arhitectura de acest gen din tara. Constructia acestui

monument, a fost facuta pe locul unui edificiu mai vechi (ce dateaza din secolul al

XV-lea), care apartinea marii familii boieresti a Craiovestilor. In 1750, aici a

functionat prima scoala romaneasca din Craiova. In prezent, adaposteste Muzeul

de Etnografie si Arta Populara.

Casa Glogoveanu - Data constructiei acestei cladiri nu se cunoaste cu exactitate,

dar se stie ca exista in 1783. Este o cladire construita pe plan dreptunghiular, cu

elemente traditionale specifice si o arhitectura sobra, apartinand boierilor

Glogoveni. In aceasta casa a locuit o vreme si Tudor Vladimirescu, care devenise

omul de afaceri al boierului Glogoveanu. Cladirea a fost restaurata in anii 1801 si



1840. Intre 1913 -1949 aici a avut sediul Primaria orasului Craiova, iar in prezent

se afla Tribunalul judetean Dolj.

Casa Jianu - A fost construita la sfarsitul sec. XVIII (nu se cunoaste anul), de

familia Jianu. Casa a fost construita pe plan dreptunghiular pe doua niveluri, iar in

1918 a fost refacuta pe fundatiile celei vechi.

Fantana Popova - Fantana a fost construita in 1613 dupa un plan patrat, pe fiecare

latura avand cate o nisa, iar pe laturile de S si de V au mai fost efectuate doua

inscriptii, una cu litere latine si una cu litere chirilice. In 1651 a fost atribuita lui

Matei Basarab, acesta refacand-o, de unde mai poarta si numele de „Fantana

Basarabestilor”.

Cula Poenaru -A fost construita in perioada 1750-1764 in satul Almaj, din judetul

Dolj. In 1896 a fost modificata, incaperile fiind decorate cu picturi in fresca,

inspirate din fabulele lui Esop.

Fântâna Baba Lupa - situata în nordul orasului, pe malul Dunarii.

Toponimul Baba Lupa, fântâna în zona localitatii Calafat, si toponimul Acalia,

denumirea unui ostrov la 20km aval de localitatea Calafat, ne aduc informatii

despre practicarea cultului lui Hercule în spatiul respectiv. Aceasta fantana înca

mai reprezinta pentru multi localnici o sursa alternativa de alimentare cu apa

potabila

Fantana Odobescu-(la bariera Severinului pe DN 6), construita in 1774;

Fantana Pandurilor (Fantana lui Gheorghe Ologu) 1888 – Bechet



Casa Cotofenilor-Cotofenii din Fata (1653);

Ruinele Castrului roman-Racari (sec I-III d.Hr.);

Vestigii arheologice din Neolitic si Epoca bronzului-Cotofenii de Jos (din cultura

Cotofeni).

Principalele ‘cule’ din Dolj:

§ Cula Poenaru (1750), comuna Almaj, cu fresce inspirate de fabulele lui Esop.

§ Cula familiei Izvoranu (secolul XVIII), comuna Brabova. Accesul se realizeaza

din Craiova pe drumul local care conduce la Vânju Mare.

§ Cula familiei Cernatescu (secolul XVIII), comuna Cernatesti, la 35 kilometri de

Craiova,. Din Craiova, se alege drumul catre Brabova.

Hanurile craiovene au o îndelungata traditie, primele edificii de acest tip aparând

înca din

secolul al XVIIIlea si dezvoltânduse (numeric si arhitectonic) în secolul urmator

(Hurez, Nicolita Brailoiu, Ceausului, Ciolacului, Dumba, Hagi Dumitrache, Nicula

Guliman, Nicola Dumitriu, Dimitrie Pana Pavlu Solomon, Poroineanu, Brailoiu

etc.). Stilul arhitectonic autohton, vechimea si ineditul lor fac din hanuri obiective

turistice de o certa valoare atractiva, mai ales în conditiile în care îsi pastreaza

functia initiala, majoritatea acestora fiind transformate în locuinte): hanul Baloi

(mijlocul sec. XIX), Hanul Putureanu (mijlocul secolului XIX, extins în 1898),

hanul Chintescu (mijlocul secolului XIX), hanul Hurez (ridicat la 1700, în prezent

în ruina) si hanul Cocor (sfârsitul sec. XIX) – toate aflate pe lista monumentelor

istorice. În spatiul periurban al municipiului Craiova, aceasta categorie de



obiective se regaseste doar în satul Satul Cotofenii din Dos (2 hanuri construite în

secolul al XIXlea).

• Turism ecumenic

Manastirea Maglavit - Zidirea bisericii a inceput in anul 1935, prin osirdia

credinciosilor din Maglavit, dar a ramas neterminata. In anul 1990 s-au reluat

lucrarile la biserica si a inceput si constructia de chili.

Manastirea Bucovat - A fost construita in perioada 1506-1512, fiind apoi refacuta

in 1571-1572 de banul Stefan si fiul sau Parvu si pictata in 1574. Biserica

manastirii poarta hramul „Sfantul Nicolae”, a fost pustiita in 1781, iar in 1834

apele Jiului au daramat clopotnita. Constructia manastirii a fost facuta din

caramida si are un plan treflat si un altar heptagonal. La 11 ianuarie 1838, a cazut

in ruina, din cauza unui cutremur, fiind refacuta mai apoi. A fost restaurata si

reinfiintata ca manastire, dupa primul razboi mondial de catre Comisiunea

Monumentelor Istorice. In prezent, in incinta manastirii functioneaza Seminarul

Teologic al Arhiepiscopiei Craiovei.

Biserica Domneasca „Sfantul Dumitru” - Aceasta biserica este o ctitorie a lui

Matei Basarab si dateaza inca din perioada 1651-1652, fiind ridicata pe locul uneia

mai vechi. Constructia bisericii s-a facut dupa un plan in forma de cruce greaca,

avand un pridvor deschis, o turla pe naos si doua pe pronaos. A suferit mari

stricaciuni dupa cutremurul de la 11 ianuarie 1838, fiind refacuta intre 1885 -1889

dupa planurile arhitectului francez Emile Lacomte de Nouy. In 1906 si 1933 a fost

renovata, tot atunci fiind executate si picturile murale interioare, de catre pictorii



francezi Menipot si Bories. In prezent, este Catedrala Mitropolitana a Olteniei, aici

fiind depuse moastele Sfintei Mucenite Tatiana.

Manastirea Sadova - Ctitorita de boierii Craiovesti, in jurul anilor 1500 si

mentionata documentar in 1530. Biserica manastirii, construita in 1633 pe locul

vechii biserici, poarta hramul „Sfantul Nicolae”. A fost refacuta de Matei Basarab

si Constantin Brancoveanu. Pastreaza fragmente de picturi murale originare din

1792, unele fiind refacute in 1852 si 1903.

Manastirea Jitianu - Manastirea Jitianu, este o manastire de calugari si a fost

construita intre anii 1654 -1658 (pe locul alteia mai vechi, ctitorie a lui Mircea cel

Batran) la insistentele vistiernicilor Ghinea Bratasanu si Udriste. Aceasta manastire

a suferit reparatii succesive, intre anii 1701 - 1932. In prezent, manastirea

adaposteste o colectie valoroasa de icoane executate pe lemn si pe sticla, iar in

curte se afla o plantatie de duzi, ce dateaza din timpul lui Alexandru Ioan Cuza si

care a fost declarata monument istoric.

Biserica Sfintii Împarati Constantin si Elena (numita si biserica Obedeanu,

datorita situarii sale în incinta complexului fostei manastiri Obedeanu), ridicata de

paharnicul Petre Obedeanu între 17481753, modificata succesiv în timp, edificiul

gazduind în trecut si un asezamânt spitalicesc si o prima scoala româneasca din

Oltenia (în care a învatat Tudor Vladimirescu);

Biserica Sf. Treime – constituie cel mai vechi monument al Craiovei, ridicat în

anul 1768 de catre Dumitrana Stirbei (fiica vornicului Constantin Strâmbeanu), cu

un plan trilobat (forma de cruce), în fata bisericii fiind amplasat (în anul 1909)

monumentul domnitorului Barbu Dimitri Stirbei;



Biserica Mântuleasa, ridicata în stil gotic între anii 17861792 din piatra si

caramida de catre vornicul Barbu Stirbei, conservând pictura renascentista;

Biserica Sf. Nicolae Amaradia (Belivaca), ridicata între anii 17861794 de

negustorii Hristea Belivaca si Mihai Socolescu, pastrând pictura în stil bizantin;

Biserica Sf. Ilie, cladita de vornicul Ilie Otetelisanu în anul 1720, refacuta în 1893,

cu pictura în ulei apartinând lui Gh. Tattarescu;

Biserica Sf. Gheorghe Nou, ctitorie a starostelui Milcu Stoenescu si a fratelui sau

Gheorghe în anii 1754-1755, refacuta în 1913, realizata în stil brâncovenesc.

Biserica Madona Dudu, ridicata între anii 17501756 la initiativa lui Gheorghe Ion

si Constantin Fotescu, pictura apartinând lui Gh. Tattarescu;

Biserica Romanocatolica - cu hramul Sf. Anton de Padova.

De asemenea, mai jos sunt enumerate pe localitati, bisericile intalnite in

judetul Dolj:

- Afumati - Biserica “Izvorul Tamaduirii” 1861

- Almaj sat Almaj - Biserica “Sf. Ingeri” 1787

- Amarastii de Jos - Biserica “Sf. Nicolae” 1654, Biserica “Sf. Voievozi” 1759,

Biserica din lemn “Sf. Ioan” 1812

- Bechet - Biserica “Sf. Gheorghe” 1861

- Bistret Biserica “Sf. Nicolae” 1826-picturi murale

- Bralostita - Biserica “Sf. Voievozi” 1761 ctitor C-tin Brancoveanu



- Bailesti - Biserica “Sf. Nicolae” 1851, Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel” 1839,

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” 1885

- Bratovoesti - Biserica “Sf. Nicolae” 1733

- Bratovoesti - Biserica “Sf. Nicolae” 1855

- Bradesti - Biserica “Adormirea Maicii Domnului” 1770

- Bradesti - Biserica “Sf. Arh. Mihail si Gavril” 1751

- Breasta - Biserica “Sf. Nicolae” 1782

- Bucovat - Biserica 1571-monument de arhitectura cu picturi din 1572

- Carcea - Manastirea “Carcea” (F), Biserica “Sf. Nicolae” sec.18-19

- Carna - Biserica “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1898

- Castranova - Biserici din lemn “Sf. Dumitru” 1713 si “Sf. Niculae” 1858

- Calafat -Biserica “Adormirea Maicii Domnului” 1866, Biserica “Izvorul

Tamaduirii” 1874

- Cernatesti - Cula Cernatestilor sec.18

- Cetate - Biserica “Sf. Gheorghe” 1842

- Ciupercenii Noi - Biserica “Sf. Gheorghe” 1852

- Cosoveni - Bisericile “Sf. Voievozi” 1794 si “Sf. Nicolae” 1889 cu fresce

originare

- Craiova - Manastirea “Acoperamantul Maicii Domnului si Sf. M. M. Gheorghe -

Via Prisaca” (M), Biserica “Sf. Gheorghe - Vechi” 1752, -Biserica sec.18, Biserica

“Sf. Mina” 1731, Manastirea “Duminica Tuturor Sfintilor”

- Dabuleni - Biserici “Sf. Gheorghe” 1813 si “Sf. Nicolae” 1842

- Desa - Biserica “Sf. Nicolae” 1860

- Dobresti - Biserica “Sf. Dumitru” 1854

- Dobrotesti - Biserica din lemn “Sf. Nicolae” 1818, Biserica din lemn “Intrarea in

Biserica a Maicii Domnului” 1790



- Dragotesti - Manastirea “Sf. Ier. Calinic Cernicanul - Popanzalesti” (M) hram

“Sf. Nicolae” 1678, Biserica “Izvorul Tamaduirii” 1837

- Filiasi - Biserica “Sf. Nicolae”, 1750, sec.17 ctitor Dumitru Filisanu mausoleul

fam. Filisanu 1865

- Giurgita - Biserici dublu hram “Adormirea Maicii Domnului si Sf. Imp.

Constantin si Elena” 1852, “Sf. Dumitru si Sf. Parascheva” 1862, Biserica din

lemn cu dublu hram “Sf. Voievozi si Sfanta Treime” 1827

- Goicea - Biserica “Cuvioasa Parascheva” 1856,

- Goiesti - Biserica “Inaltarea Domnului” 1751 cu picturi originare

Intorsura - Biserica “Sf. Imp. Constantin si Elena” 1783

- Isalnita - Biserica “Adormirea Maicii Domnului” 1705 stil brancovenesc,

- Leu Biserici “Sf. Dumitru” 1825, “Sf. Gheorghe” 1810, “Sf. Nicolae” 1825,

“Maica Precista” 1839 si ruine biserica “Sf. Nicolae” sec.17,

- Maglavit - Manastirea “Izvorul Tamaduirii si Nasterea Maicii Domnului- - -

Maglavit” (M), Biserica “Sf. Nicolae” 1845,

- Malu Mare, Biserica dublu hram “Sf. Stefan si Sf. Gheorghe” biserica-cula 1778

cu picturi murale interioare de traditie brancoveneasca - una din cele mai frumoase

din Oltenia

- Melinesti biserica “Sfintii Voievozi” 1774

- Murgasi - Biserica din lemn “Sf. Nicolae” 1709 si ruinele bisericii “Sf. Voievozi”

1851

- Murgasi - Biserica “Sf. Dumitru” 1790,

- Ostroveni - Biserici “Adormirea Maicii Domnului” 1796, “Sf. Nicolae” 1792,

“Sfanta Treime” 1793

- Perisor - Biserica “Sf. Nicolae” 1862 si Biserica din lemn “Sf. Voievozi” 1845,

- Perisor - Biserica “Sf. Nicolae” 1694

- Pielesti - Biserica “Sf. Nicolae” 1770



- Plenita Biserica “Sf. Nicolae” 1850,

- Plesoi - Biserica dublu hram “Sf. Nicolae si Sf. Ioan” 1780

- Podari - Manastirea “Jitianu” (M/F) 1600 ctitor Mircea cel Batran

- Poiana Mare - Biserica “Sfintii Voievozi” 1849,

- Radovan - Schitul “Tarnavita” 1672 cu Biserica “Sf. Gheorghe” 1600/1642 cu

picturi murale din 1669

- Rast, Biserica dublu hram “Sf. Nicolae si Sfanta Parascheva” 1844

- Robanesti - Biserica “Inaltarea Domnului” 1740

- Rojiste - Biserica “Sf. Nicolae” 1780 cu fresce originare

- Sadova - Manastirea “Sadova” ,- Biserica “Sf. Nicolae” 1633 ctitor Matei

Basarab, Biserica bolnitei -1692 ctitor C-tin Brancoveanu, ruine Biserica “Sf. Ap.

Petru si Pavel” 1500

- Scaesti - Biserica triplu hram “Sf. Nicolae, Sf. Dumitru si Cuvioasa Parascheva”

1818,

- Segarcea - Biserica “Adormirea Maicii Domnului” 1547 a fostei Manastiri

Segarcea (metoh al Bisericii Zlatari-Bucuresti)

- Teasc sat - Biserica “Sf. Nicolae” 1845

- Terpezita - Biserica dublu hram “Sf. Nicolae si Sf. Dumitru” 1786

- Teslui - Biserica “Sf. Nicolae” 1840,

- Tuglui - Biserica “Sf. Nicolae” 1735

- Vartop - Biserica dublu hram “Sf. Imp. Constantin si Elena si Sf. Nicolae” 1805

- Varvoru de Jos - Schitul “Ciutura” ruine - Biserica “Sfintii Voievozi” sec.16 cu

picturi murale din 1853

- Vela - Biserica “Sf. Imp. Constantin si Elena” Biserica din lemn “Cuvioasa

Parascheva” 1737

- Verbita - Biserica “Sf. Nicolae” 1881



• Turism de afaceri

Judetul Dolj ofera numeroase oportunitati de afaceri si tentatii pentru investitorii

straini, dintre cele mai diverse.

- Pentru turismul de afaceri, un obiectiv de investitie determinant este Parcul

Industrial Craiova realizat pe platforma Avioane Craiova pe un teren

extravilan totalizand 10,4 Ha. Aceasta investitie majora va avea ca prim

impact atragerea investitorilor straini si autohtoni, formarea de capital in

sectorul privat si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca precum si:

- resurse existente: materii prime, industrie, pielarie, textile etc.

- domenii specializati in domenii cum ar fi electrotehnic, auto, industria

lemnului, confectii, industria alimentara, etc

- manifestari expozitionale cu caracter economic, organizate anual, care se

bucura de o participare nationala si internationala (târgurile: Electroutil,

Agrotex, Agraliment).

- Usor accesibil deoarece dispune de: aeroport international, statie CFR

moderna si port la dunare in municipiul Calafat, o bogata retea de drumuri

comunale, judetene si nationale

• Turism de tranzit

Este favorizat de perspectiva construirii coridorului de transport pan-european

IV si de construirea podului Calafat-Vidin care vor intensifica tranzitul de

marfuri si persoane in regiune.



Bechet este un oras din judetul Dolj, Oltenia, România. Este situat în sudul

judetului, fiind unul dintre cele doua porturi dunarene ale judetului Dolj, alaturi de

Calafat. La Bechet exista un punct de trecere a frontierei catre Bulgaria. Trecerea

se face cu bacul între Bechet si Rahova - Oreahovo (Bulgaria).

Bechet este un nod rutier pe aici trecând drumurile nationale Craiova - Bechet,

Calafat - Bechet si Bechet - Corabia. Din orasul port Bechet se poate ajunge

relativ repede la Sofia si de aici în Grecia, acesta fiind unul din traseele preferate

de catre majoritatea transportatorilor, precum si de agentiile de turism, pentru a

tranzita Bulgaria si a se îndrepta spre Grecia sau Turcia.

Aeroportul International Craiova – O poarta catre Europa.

Exista urmatoarele grupuri tinta:

- turistii care pleaca spre destinatii interne si externe;

- oamenii de afaceri care calatoresc in interes de serviciu;

- persoane care pleaca la munca in strainatate;

- tineri cu burse de studii in strainatate;

- alte categorii profesionale care efectueaza deplasari in Bucuresti si alte orase ale

tarii.

• Turism rural

Paduri întinse de tei sau salcâm, poieni nesfârsite de bujori sau târguri de olari si

covoare oltenesti. Toate acestea, învesmântate în muzica populara româneasca si

servite, taraneste, pe stergare cusute de mâna, în mijlocul satului, pot deveni

principalul obiectiv al unei vacante de neuitat în mediul rural.

Nu doar pensiunile si hotelurile de patru-cinci stele atrag turistii în Dolj. Sarbatori

folclorice vechi de zeci de ani, care pastreaza traditiile populare ale diferitelor



regiuni, pot foarte bine concura cu cele mai pretentioase servicii oferite de agentiile

turistice. Si cum îti poti cunoaste mai bine acest neam daca nu vazându-l

plamadind oale din lut, tesând covoare la razboi sau jucând si petrecând la el acasa,

în vatra satului, îmbracat în hainele populare si ospatând mâncaruri traditionale.

Toate aceste sarbatori - din care multe sunt organizate în inima satului - reprezinta

un obiectiv de interes si, mai ales, unul de vacanta, atat pentru românii crescuti la

oras cat si pentru turistii straini. Apreciind la adevarata lor valoare obiceiurile

traditionale, muzica populara si mestesugurile vechi românesti, acestia se întorc an

de an, pentru a gusta mamaliga olteneasca, a învata pasul repezit al sârbei si pentru

a respira aerul curat de tara. Pentru ei, câteva zile la tara sunt o adevarata vacanta!

• Agroturism

Pensiunea Cristian - Perisor

In aceasta casa te simti confortabil, desi esti la tara si poti servi din bunatatile

bucatariei oltenesti, preparate ecologice obtinute din gradina proprie, tuica de casa

si vinuri specifice zonei.

Pensiunea “La izvoare”

Gândita deopotriva pentru turistii autohtoni cât si cei occidentali, pensiunea este

amplasata pe locul unde au fost vestitele izvoare Beharca. Acestea sunt acum

captate langa pensiune. Finisajele alese si decoratiunile exterioare fac din

Pensiunea " La Izvoare" un loc in care se regaseste si se respecta stilul rustic



romanesc autentic, alegerea perfecta pentru cei care cauta o atmosfera relaxanta si

linistea dominata de peisajul pitoresc si aerul curat.

Aici mai putem enumera si: Pensiunea Trandafirul Galben – Pielesti; Vila

Vanatorului – Bratovoiesti; Hotel Bechet – Bechet; Hotel Banie – Bucovat; Hanul

; Preajba – Preajba; Pensiunea “Carul din Stele” – Beharca.

• Ecoturism

Ecoturismul reprezinta una dintre formele turistice cu cea mai mare tendinta de

crestere în ultimii ani, cu precadere în ariile protejate. Prin promovarea acestei

forme de turism, multe tari ale lumii care considera ca ariile protejate sunt o parte

esentiala a ofertei turistice, au facut ca turismul în natura si ecoturismul sa

reprezinte elemente importante ale industriei turistice.

Aplicarea ecoturismului ca model de dezvoltare a turismului, cu deosebire în

zonele protejate si a principiilor sale are o dubla tinta: pe de o parte valorificarea

integrata a resurselor naturale si culturale de exceptie, cu îmbunatatirea calitatii

vietii în comunitatile locale, iar pe de alta parte satisfacerea motivatiilor si

cerintelor turistilor în concordanta cu conservarea mediului pentru generatiile

viitoare.

Dezvoltarea ecologica a turismului în zone protejate vizeaza în principal patru

planuri:

- economic, prin cresterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor

mai putin cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate;

- ecologic, prin asigurarea utilizarii rationale a tuturor resurselor, reducerea si

eliminarea deseurilor, reciclarea lor, asigurarea conservarii si protectiei mediului,



scaderea procesului de sustragere a terenurilor agricole si forestiere din circuitul

agricol si silvic;

- social, prin sporirea numarului de locuri de munca, mentinerea unor meserii

traditionale, atragerea populatiei în practicarea diferitelor forme de turism;

- cultural prin valorificarea elementelor de civilizatie, arta si cultura deosebite, care

exprima o anume identitate culturala si dezvolta spiritul de toleranta.

Pe teritoriul judetului Dolj se gasesc o varietate de astfel de rezervatii ale naturii

printre care putem enumera:

Parcul Romanescu - A fost realizat dupa planurile arhitectului francez E. Redont,

in perioada 1900 -1903 si este unul dintre cele mai mari si mai frumoase parcuri

din tara (se intinde pe cca. 90 ha.). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule,

statui, colt zoologic si un superb pod suspendat.

Gradina botanica - Craiova, cuprinde elemente floristice caracteristice Olteniei, o

gradina italiana si o gradina chinezeasca; Gradina Botanica a fost amenajata din

initiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca baza de studiu

pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de

agrement. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si este delimitata pe sectoare

distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.

Parcul Sf. Dumitru (Gradina Baniei) este un exemplu de integrare a unor

obiective apartinând sitului istoric al Craiovei (Casa Baniei, Catedrala

Mitropolitana Sf. Dumitru) întrun ansamblu cu spatiu verde amenajat sub forma

unei gradini publice pe 23 800 mp. În cadrul acestuia se remarca si spatiul cu

trandafiri, precum si grupul statuar al fratilor Buzesti.



Gradina Unirii (English Park), evidentiaza modalitatea de armonizare, pe un

areal limitat, patrulateric a unui ansamblu emblematic de cladiri ale

Craiovei (Primaria, Prefectura s.a.), cu o combinatie reusita cu linii riguroase

cuprinzând plante ornamentale, arbusti si copaci înglobând statuia domnitorului Al.

I. Cuza si arteziana.

Parcul Teatrului National se detaseaza prin solutia dezvoltarii în trepte,

valorificând versantul scurt cu expozitie nordica, prin alei, boscheti, grupari de

arbori si arbusti, statui si grupuri statuare, integrat ansamblului format din cladirea

Universitatii, Teatrul National si blocul “ Lumea copiilor”.

Padurea Ciurumela - Este o rezervatie forestiera amplasata in comuna Poiana

Mare, judetul Dolj. Este formata dintr-o padure de salcami batrani, apreciata pentru

continutul lemnos si dimensiunile arborilor, unici in Europa.

Rezervatie ornitologica - Aflata in comuna Ciupercenii Noi, din judetul Dolj,

aceasta rezervatie este singurul loc din lunca Dunarii care a ramas neindiguit.

Reprezinta un insemnat loc de cuibarit pentru diferite specii de pasari, cum ar fi

egreta mica (Egretta garzetta), starcul rosu (Ardea purpurea), barza neagra (Ciconia

nigra), corcodelul mare (Podiceps cristatus), rata pestrita (Anas strepera) etc.

Rezervatie paleontologica – Bucovat. Rezervatia este situata in apropiere de

Craiova, intr-un loc unde se gaseste si un important punct fosilifer, cu o bogata

fauna fosila de cochilii de moluste, ce dateaza din Paleolitic.

Rezervatia de bujori salbatici-Plenita (la 59 km de Craiova), un unicat in

peisajul Romaniei;



Padurea-Cosoveni (la 10 km vest de Craiova pe DN 6), este o zona de vanatoare

de fazani si capriori;

Padurea-Radovan (la 30 km de Craiova pe DN 56);

Padurea-Braniste, cuprinde stejar brumariu.

O categorie distincta o formeaza parcurile de mare extensiune situate în zona

periferica a municipiului . Dintre acestea, Lunca Jiului se remarca prin potentialul

peisagistic forestier completat, pentru vizitare si agrement, cu drumuri, alei,

terenuri sportive, camping, opere de arta sculpturale. Parcurile Craiovita si

Cornitoiu au raspuns unei duble necesitati si anume, asanarea unor teritorii

mlastinoase insalubre, dar si crearea unor spatii verzi absolut necesare unor cartiere

de locuit de tip blocuri lipsite de acest component absolut necesar. În cazul

parcului Hanul Doctorului a fost realizata o contrapondere, în partea estica la

amenajarile de spatii verzi existente de mai mult timp în vestul si sudvestul

municipiului, aici remarcânduse mai ales modalitatea de regularizare hidrografica

si realizarea cascadei de mici lacuri, devenite si stranduri.

O alta resursa naturala importanta o reprezinta bogatia apelor de suprafata,

calitatea deosebita a solului, padurile, pasunile si fânetele naturale. La Gighera si

Urzicuta exista izvoare minerale provenite din straturile pliocene ale Câmpiei

Romane, cu un însemnat potential curativ atestat prin studii hidrogeologice

complexe.



• Turism cultural (cu referire la traditii, mestesuguri, gastronomie,

dansuri traditionale, porturi populare, arta, elemente etnografice,

institutii de cultura, etc)

În contextul unei concurente deosebite pe piata turismului european,

potentialul turistic în ansamblul sau al regiunii Oltenia poate fi pus în evidenta si

valorificat, apreciem, prin abordarea ingenioasa a potentialului de turism cultural.

În acest sens la nivelul regiunii Oltenia, exista:

Edificii Culturale

Casa Vorvorenilor - actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat realizat

dupa planurile arhitectului D.Maimarolu; el prezinta influenta mai tarzie a

Renasterii franceze, caracterizata prin acoperisuri mansardate, multitudinea de

ornamentari si stucaturi interioare bogat decorate.

Universitatea, fostul Palat de Justitie, a fost proiectata, in 1890, de arhitectul Ion

Socolescu si este o ilustrare a neoclasicismului in arhitectura.

O alta constructie deosebita este cladirea fostei Banci a Comertului, acum sediul

Primariei Craiovei. Proiectata de arhitectul Ion Mincu, este terminata in 1916 de

catre elevul sau Constantin Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu

stucaturi, vitrouri, mozaicuri venetiene si grilaje de fier forjat. O constructie

interesanta, viguroasa, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat

Administrativ, astazi sediul Prefecturii si Consiliului Judetean Dolj. Opera a

arhitectului Petre Antonescu, aceasta cladire a fost realizata intre anii 1912-1913.



Dupa primul razboi mondial, pe plan stilistic se continua stradania de afirmare a

elementelor nationale in arta. In Craiova acestei perioade se construieste asa-

numita Casa Alba (pe una din laturile gradinii centrale - English Park - realizata in

stilul unui scuar londonez), dupa planurile arhitectului Constantin Iotzu. Dintre

realizarile contemporane trebuie sa amintim noul edificiu al Teatrului National,

inaugurat in 1973.

Muzeul de arta-Craiova, instalat in Palatul lui Dinu Mihail, constructie din 1867,

dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereanu. Operele expuse apartin unor

renumiti pictori si scupltori romani si straini (Th.Aman, N.Grigorescu, Gh.

Tattarescu, O.Bancila, st.Luchian, I.Jalea, D.Paciurea. Un loc de seama il ocupa

operele marelui maestru Constantin Brancusi (sapte scuplturi, printre care si

celebrul "Sarut");

Muzeul Olteniei-Craiova, 1 aprilie 1915, Constantin N. Pop, prefectul judetului

Dolj, dispunea "infiintarea in chiar localul Palatului administrativ, a unui Muzeu

Regional de Antichitati si Etnografie" numindu-l director pe entuziastul profesor

de istorie Stefan Ciuceanu. Muzeul va cuprinde: "monumente epigrafice din epoca

daco-romana, antichitati preistorice daco-romane, barbare si romanesti aflate in

judetul Dolj si la riguare si din celelalte tinuturi oltene, antichitati religioase

romanesti, colectiuni de documente vechi, fotografii, colectiuni de medalii

romanesti, de monede dacice, grecesti, romane si romanesti alcatuind laolalta

Sectiunea arheologica. De asemenea, va colectiona si expune materialul etnografic

aflat prin comunele acestui judet precum: chilimuri vechi oltenesti, costume

taranesti, unelte de gospodarie din lemn, artistic sculptate". Inca din primul an al

existentei sale, muzeul a intreprins o investigatie ampla in teren pentru depistarea

tuturor monumentelor istorice din Oltenia, efectuand o serie de periegheze si

sapaturi arheologice in comunele si satele Olteniei. Perioada care a urmat fauririi



statului national unitar roman a fost, si pentru muzeele Craiovei, o perioada de

dezvoltare si afirmare. Din 1928 Muzeul Regional de Antichitati si Etnografie se

uneste cu Muzeul de Istorie Naturala devenind Muzeul Regional al Olteniei.

Muzeul Olteniei isi desfasoara in prezent activitatea in patru sectii: Sectia de

Etnografie, Sectia de Arheologie si Istorie, Sectia de Stiintele Naturii si

Laboratorul de Restaurare-Conservare.

Mestesuguri populare si artizanat

Doljul reprezinta una din zonele în care firele de borangic au cunoscut

multiple întrebuintari : de la marame si ciupage la cearsafuri de pat. O valoare

deosebita în realizarea decorului pieselor de port au avut-o arniciul, lânita-

procurata din comert si firul metalic (utilizat cu predilectie în satele din nordul

Doljului).

Mestesugul prelucrarii papurei prezinta interes prin tehnica arhaica si

materia prima folosita. Utilizând papura ce se gaseste din abundenta în baltile de la

Dunare, dar si în baltile mai mici din interiorul zonei, rogojinaritul s-a practicat ca

mestesug casnic în satele de pe valea Dunarii - Negoi, Bistret, Dunareni-dar si în

centre specializate ca : Bailesti, Segarcea, Sadova.

Produsele principale ale mestesugului au fost rogojinile si papornitele de

diferite marimi si forme, folosite la transportul alimentelor

În satele din nordul Doljului mobilierul era confectionat concomitent cu

locuinta, de catre aceiasi mesteri. Un aspect similar îl întâlnim si la locuintele din

pamânt batut, în satele de pe linia Dunarii, unde dulapurile din lemn încastrate în

perete erau confectionate de mesterii constructori.



Ca o exceptie, în Muzeul din Bailesti, se afla azi bardace, linguri, fuse de

tors, darace, pipteni din lemn cu un decor original, confectionate în comuna

Cioroiasi.

Confectionarea instrumentelor muzicale populare (fluiere, cavale, cimpoaie) a fost

frecventa în judetul Dolj. Cofectionarea ocarinelor si drâmbelor în comuna

Terpezita prezinta interes prin modul cum a evoluat traditia mestesugurilor

populare din zona. Cei doi creatori de instrumente muzicale si interpreti - Ion

Popescu-Baraianu (ocarine) si Dumitru Meca (drâmbe)-reprezinta exemple tipice

ale pasiunii proprii unor mesteri care au pus în diverse epoci istorice bazele a ceea

ce formeaza azi traditiile mestesugurilor populare.

Goblenurile reprezinta o categorie aparte de lucrari de arta, prin care artistii

populari creeaza adevarate tablouri tesute pe pânza. Demn de mentionat la aceasta

sectiune este magazinul virtual http://www.gobelinshop.ro, care prezinta o bogata

gama de goblenuri care sunt grupate pe mai multe categorii tematice: icoane,

peisaje, natura statica, pictori români, pictori straini. Lucrarile sunt executate de un

grup de talentate artizane din Craiova si din împrejurimi. Numeroase lucrari au fost

expuse pe simezele Muzeului de Arta din Craiova, la Muzeul de Etnografie “Casa

Baniei”, în alte sali de expozitie. Câteva sunt prezentate pentru prima oara

publicului, multe din ele au fost achizitionate de colectionari atât din tara cât si din

strainatate

Produsele de artizanat cuprind lucrari artistice în lemn, sticla si ceramica; icoane în

lemn si sticla; covoare de lâna si bumbac din tesaturi traditionale de mâna cu

motive florale din Oltenia.

-tesut covoare oltenesti la Bechet, impletit in rafie/ nuiele la Bailesti, olarit la

Terpezita, impletituri din par de capra in satul Leordeasa, comuna Argetoaia,



cioplit in lemn, prelucrarea rachitei si papurei (Sadova), confectionat costume

populare, cojocarie, confectionat instrumente muzicale, etc;

Sarbatori populare si festivaluri – vacante de neuitat

Sarbatorile populare ale oltenilor se tin lant tot anul. Ne oprim acum la câteva,

respectate de localnici cu sfintenie, de zeci de ani, în diferite comune si orase.

Astfel:

Mai - Sarbatoarea Teiului, în comuna Carpen, satul Cleanov, judetul Dolj, la 20

kilometri sud de Craiova. Toate aceste sarbatori legate de apicultura se explica prin

prezenta, în sudul Olteniei, a unor paduri masive de salcâm si tei, parfumând aerul

pe întinderi mari.

- În a doua jumatate a lunii mai, în Plenita-Dolj, localnicii joaca si petrec de

Sarbatoarea Bujorului. În locuri special amenajate în apropierea acestor plante

salbatice, oamenii chefuiesc cât e ziua de lunga, împletesc coronite din bujori si

manânca preparate traditionale pregatite cu aceasta ocazie. Sarbatori ale bujorului

exista în mai multe localitati din sudul tarii, unde aceasta planta creste spontan pe

arii importante.

Iulie

- Sarbatoarea Folclorului Traditional, la începutul lunii, la Strehaia, pe drumul

dintre Craiova si Drobeta Turnu Severin

August

-Sarbatoare Câmpeneasca, Ostroveni, judetul Dolj



- În portul Bechet se organizeaza anual serbarea zilei Marinei, la 15 august, unde

au loc diverse jocuri marinaresti, plimbari pe Dunare, precum si serbari

câmpenesti.

-În apropierea orasului Bechet se afla Manastirea Sadova si padurea seculara de

la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminica a lunii august se organizeaza un

frumos festival.

Septembrie

- Festivalul de muzica populara ‘Corabia de Aur‘, ce se tine pe malurile Dunarii

Octombrie

Festivalul "Zilele Craiovei" (Localitatea Craiova; Judetul Dolj)

Desfasurat anual la sfarsitul lunii octombrie, asa cum se obisnuieste in fiecare an,

cu prilejul sarbatorii ortodoxe Sfantul Dumitru, partonul spiritual al orasului,

Festivalul "Zilele Craiovei" capata, cu fiecare editie, o amploare din ce in ce mai

mare.

Festivalul s-a desfasurat intre 22 si 27 octombrie, cinci zile in care orasul Craiova

a fost in sarbatoare. Festivalul a debutat cu "Targul mesterilor populari",editia a

XVII-a manifestare concurs care a oferit prilejul mesterilor cei mai vestiti din toata

tara sa-si etaleze talentul mestesugului autentic. Au fost prezenti mesteri consacrati

din Oltenia, din Banat, din Moldova, din Transilvania, precum si din regiunea

Vidin (Bulgaria). "Zilele Craiovei" au oferit si un regal de muzica usoara si

populara, prezenti fiind interpreti si grupuri consacrate ale ambelor genuri. Un car

alegoric a traversat orasul, evocand personaje si momente din istoria orasului.

Serile muzicale au fost colorate de focuri de artificii. Sarbatoarea orasului a

implicat locuitorii de toate varstele ai orasului, organizandu-se si manifestari

dedicate copiilor si interpretate de copii : concurs de biciclete, concurs de role,



precum si manifestari organizate pentru adulti, cum ar fi "Concursul de pescuit

sportiv" desfasurat pe lacul din Parcul "Nicolae Romanescu". Festivalul " Zilele

Craiovei " a prilejuit momente autentice de arta si cultura, dar si momente de

relaxare si buna dispozitie, in spiritul efervescent al oltenilor.

Festivalul „Targul Mesterilor Populari” (Localitatea Craiova; Judetul Dolj)

Aparut initial ca un eveniment in cadrul Festivalului “Maria Tanase”, “Targul

Mesterilor Populari” si-a facut simtita prezenta, in anii din urma si in cadrul altor

evenimente asa cum sunt Festivalurile „Zilele Craiovei” si „Cantecele romanilor de

pretutindeni”, la Turnu - Severin sau Festivalul „Calusului Romanesc” de la

Caracal, devenind practic un festival itinerant cu organizatori diferiti, de format si

amploare diferite. Formatul consacrat este insa cel care se desfasoara la Craiova,

acum in cadrul Festivalului „Zilele Craiovei”, organizat la sfarsitul lunii octombrie,

cand participa aici mesterii populari cei mai vestiti din Romania, recunoscuti in

artele olaritului, lemnului, tesaturilor, impletiturilor sau cojocaritului.

Avand un caracter expozitional, dar si unul competitiv, „Targul Mesterilor

Populari” este un adevarat spectacol al traditiilor si creativitatii romanesti, sectia de

Etnografie a Muzeului de Istorie din Craiova, organizatorul principal al

evenimentului, conferind acestuia rigoarea stiintificã si garantia unei manifestari de

certa valoare internationala

Festivalul Vinului – comuna Leu. Puctul de atractie al sarbatorii va fii bineinteles

expozitia de vinuri si concursul "CEL MAI BUN VIN", la care jurizarea va fii

asigurata de degustatori specialisti, dar evenimentul va mai fii punctat si cu alte

premii si concursuri inedite. Specatacolul va fii sustinut in aer liber si se spera ca

se va bucura atat de participarea intregii comunitati Leu cat si a zonelor invecinate

comunei.



Noiembrie

Festivalul Sanselor Tale (Localitatea Craiova; Judetul Dolj)

In anul 2004 festivalul s-a organizat in luna noiembrie, simultan in 125 localitati,

promovand timp de o saptamana educatia permanenta a adultior prin: conferinte,

mese rotunde, seminarii referitoare la ofertele educationale, legislatia Romaniei si

cea a Comunitatii Europene, aspecte privind integrarea europeana, spectacole de

dans, teatru, muzica, expozitii de pictura, fotografie, sculptura, proiectii de filme,

etc.

Scopul festivalului este promovarea, recunosterea si implementarea conceptului

european " invatare pe tot parcursul vietii". Printre obiectivele acestei manifestari

se numara: incurajarea participarii pe tot parcursul vietii la actul de invatare,

actiunea sinergica a educatiei formale, non-formale si informale, inlocuirea

competitiei cu cooperarea si promovarea parteneriatelor pentru sustinerea

procesului de invatare continua. Benefiaciarii acestor manifestari sunt: studenti,

absolventi, elevi, minoritati etnice, specialisti in domeniul educatiei.

Primul Festival al Invatarii a fost lansat in Marea Britanie in anul 1992, fiind

preluat sub diferite denumiri in Europa si pe alte meridiane. In prezent evenimentul

are loc in peste 50 de tari, implementarea in Romania facandu-se in anul 2000, cu

sloganul "Educatia - O sansa a integrarii europene". Un moment special al editiei

2004 a festivalului desfasurat la Craiova l-a constituit prezentarea a trei filme

realizate in cadrul proiectului CENCOTOUR si destinate promovarii turismului in

regiunea transfrontaliera romano-bulgara.

Festivalul vinului – Bechet

De obicei are loc sambata in cadrul Targului saptamanal de la Bechet.

Festivalul ne incanta prin traditiile si obiceiurile localnicilor. Defilarea pe strada cu

fanfara, convoiul si carul alegoric imodobit cu flori, struguri, bostanoase, stiuleti de



porumb in care se afla un butoi cu vin, un localnic imbracat in straie albe cu

coronita pe cap reprezentand zeul Bachus acesta fiind inconjurat de fetele

imbracate in alb purtand coronite din flori naturale . Deasemenea participantii

imbracati in costume populare joaca in ritmurile muzicii traditionale ,in timp ce

altii care participa la concursul de vinuri si produse gastronomice isi aranjeaza

merindele urmand ca acestea sa fie testate si premiate de catre un juriu format din

autoritati locale si alte personalitati. Dupa festivitatea de premiera are loc “joc si

voie buna” pana seara tarziu, unde toata lumea se distreaza si se infrupta din

bucatele aduse, alaturi de turisti si vizitatorii curiosi care raman cel putin cu gandul

la acest port la Dunare numit Bechet.

Decembrie

Festivalul "Floare De Ger" (Localitatea Calafat; Judetul Dolj)

Inaugurat in luna decembrie a anului 1995, Festivalul "Floare de ger" este un

eveniment artistic dedicat muzicii folk. Manifestarea aduna folkisti consacrati sau

in prag de afirmare, din toate colturile tarii, veniti sa-si etaleze talentul.

Manifestarea, devenita traditionala, reuneste interpreti individuali si grupuri de

muzica folk de maxim 5 persoane, precum si creatori de poezie, motto-ul acestui

festival fiind poezia "Floare de ger", pe versurile poetului Adrian Popescu.

Personalitatile artistice prezente aici, de-a lungul editiilor trecute, au oferit prin

recitalurile lor momente de arta autentica, in care muzica s-a imbinat fericit cu

poezia.

In tabelul de mai jos sunt prezentate pe localitati toate festivalurile si

sarbatorile care au loc in judetul dolj:

TRADITII CULURALE ÎN LOCALITATILE JUDETULUI DOLJ



Localitatea Traditii Data Locul desfasurarii

1 Craiova Zilele Craiovei Festivalul „Maria Tanase” Festivalul „Shakespeare” Zilele „Marin Sorescu” Ziua Unirii Principatelor Unite Ziua Basarabiei Ziua Independentei Înaltarea Domnului – Ziua Eroilor Ziua Internationala a copilului – Expozitia Expoflora Ziua Drapelului National al României Ziua Imnului National al României Ziua Nationala a României Inaugurarea Oraselului Copiilor

21-28 octombrie 27 – 29 februarie 24 ianuarie 30-31 aprilie 9 mai Înaltarea Domnului 1 iunie 26 iunie 29 iulie 1 decembrie 22 – 23 decembrie

Municipiul Craiova

2 Bailesti 3 Calafat - Spectacol de folclor dedicat “Zilei

Unirii” - Sarbatoarea “Dragobetelor” - “Datini”, Sarbatoarea “Sfântul Gheorghe” - “Hora de Paste” - Ziua municipiului Calafat - “Ziua satului Basarabi” - Minifestival Folcloric International, cu participarea localitatilor înfratite Cosova-Bulgaria si Tarnica-Serbia - Festivalul concurs national folcloric“Cununa rozelor” - Spectacole de folclor ocazionate de sarbatorile de iarna la caminele culturale din Basarabi Golenti si Ciupercenii Vechi - Festivalul de colinde si obiceiuri de craciun

24 ianuarie 24 februarie 23 aprilie Prima zi de Pasti 9-13 mai mai septembrie decembrie

Casa de Cultura Caminele Culturale Basarabi, Golenti, Ciupercenii Vechi Centrul Municipiului Sat Basarabi Casa de Cultura Caminele culturale din Basarabi, Golenti si Ciupercenii Vechi Casa de Cultura

4 Bechet Boboteaza la Bechet La varsat de apa

6 ianuarie aprilie

Biserica Sf. Gheorghe



Zilele Dunarii Tabara internationala de pictura N.D. Matei Ziua Marinei – Festivalul international de folclor – „Dunarind cu Dunarea” Festivalul Vinului

28-30 iunie 20 iulie 15 august Ultima sâmbata din octombrie

Pârâul Jiet Portul Bechet Padurea Bechet Port Bechet Târgul din Bechet

5 Dabuleni Sarbatoarea Floriilor Sarbatoarea Cârstovului Ziua Orasului Dabuleni

01.04 14.09 21.05

Orasul Dabuleni Târgul saptamânal Casa de Cultura Dabuleni

6 Filiasi „Martisor Filisan” „Crosul Sanatatii” Festivalul Copilariei Zilele orasului Filiasi Gala Interjudeteana „Iata vin colindatorii”

8 martie 9 mai 1 iunie 26-27 octombrie 14 decembrie

Biblioteca Oraseneasca „ Anton Pann” Traseul din oras Casa de Cultura Casa de Cultura Casa de Cultura

7 Segarcea Sarbatoarea Trifonului 1 februarie Segarcea 8 Afumati Nu au manifestari 9 Almaj Nu au manifestari

10 Amarastii de Jos

„Calusul” – Bâlci comunal 6 august Amarastii de Jos

11 Amarastii de Sus

Nu au manifestari

12 Apele Vii Nu au manifestari 13 Argetoaia Bâlci de Sfânta Maria,

Ruga de Rusalii 15 august

Argetoaia

14 Bistret Nu au manifestari 15 Bîrca 16 Botosesti

Paia Bâlci sarbatoarea Sf. Maria 8 septembrie Botosesti

Paia 17 Brabova Nu au manifestari 18 Bralostita Nu au manifestari 19 Bratovoiesti Nu au manifestari 20 Bradesti Calusul 14 iunie Sat Bradestii



Batrâni 21 Breasta Nu au manifestari 22 Bucovat „Hora satului” A 2-a zi de Pasti Sat Leamna 23 Bulzesti Sarbatoarea “Sfânta Maria” 15 august Bulzesti 24 Calopar Ziua comunei Calopar 15 august Stadion

Calopar 25 Caraula Ziua comunei Caraula 15 august Stadion

Caraula 26 Carpen Sarbatoarea Teiului Ultima duminica din

iunie Satul Cleanov-Lunca

27 Castranova Nu au manifestari 28 Catane Ziua comunei

Hramul Bisericii Sfântul Nicolae

28 aprilie 6 decembrie

Catane

29 Calarasi - Boboteaza - Lasatul Secului de Pasti (Strigarea peste sat) - Joia Mare (La varsat de apa) - „Hora de Pomana” - Sarbatoare Câmpeneasca (În cinstea celor care poarta numele de Constantin si Elena) - Ziua veteranilor si vaduvelor de razboi

1-7 ianuarie Martie În saptamâna pastelui În zilele de Pasti 21 mai 1-20 decembrie

Comuna Calarasi Comuna Calarasi La cismelele din comuna În centrul comunei Stadionul comunei Caminul Cultural

30 Cârcea Ziua comunei 15 august Cârcea 31 Cârna Nu au manifestari 32 Celaru „Floarea de salcâm”

A treia duminica din luna mai

Celaru

33 Cerat Sarbatoarea „Trifonului” 1 februarie Plaiul Viilor comuna Cerat

34 Cernatesti „Lasatul secului” „Sarbatoarea Secerisului”

Martie Ultima duminica a lunii iulie

Padurea Tiului

35 Cetate Hramul Bisericii – Sf. Ion Hramul Bisericii Sf Gheorghe Hramul Bisericii " Sfintii Împarati Constantin si Elena si „Izvorul Tamaduirii " Hramul Bisericii Sf. Nicolae

07.01 23.04 21.05

Satul Moreni Satul Cetate Satul Cetate Satul Cetate

36 Cioroiasi „Hora de Pasti” Sarbatoarea de Stadion



Bâlciul anual de Sf. Ilie Paste 20 iulie

Cioroiasi Stadion Cioroiasi

37 Ciupercenii Noi

Ziua comunei Ciupercenii Noi 21 octombrie Stadionul comunal

38 Cosoveni Ziua satului Hramul Parohiei „Sfântul Nicolae” Hramul Parohiei „Sfintei Adormirea Maicii Domnului Hramul Parohiei „Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril”

26 octombrie 6 decembrie 15 august 8 noiembrie

Cosoveni

39 Cotofenii din Dos

„Calusul” 11 iunie Sarbatoarea Rusaliilor

Cotofenii din Dos Potmeltu Mihaita

40 Cotofenii din Fata

Nu au manifestari

41 Daneti Ziua comunei Daneti 8 septembrie Satul Daneti 42 Desa „Pazitul fântânilor”

„Zilele Martisorului” „Încuratul cailor” „Hora de pomana” „Floarea de salcâm” „Sarindarul de obste” „În ajun de Mos Craciun”

6 ianuarie 1-8 martie martie aprilie mai prima sâmbata din septembrie

Caminul Cultural Punctul silvic Moara Punctul silvic Moara Fântâna Balteanu Caminul Cultural

43 Diosti Nu au manifestari 44 Dobresti Nu au manifestari 45 Dragotesti Sarbatoarea Cornului

Ziua eroilor

46 Dranic Nu sunt manifestari 47 Dobrotesti Bâlci traditional anual

Hramul Bisericii Adormirea Maicii Domnului Sarbatoarea „ Floarea Salcâmului”

29 august Vinerea Pastelui luna mai

Dobrotesti

48 Farcas Bâlciul anual de la Gura Plostii 15-18 mai Sat Amarasti 49 Galicea Mare Sarbatoarea Trifonului – Sf. Trifon

Hramul Bisericii „Sf. Gheorghe” Bâlciul comunal anual

1 februarie 23 aprilie 8 septembrie

Plaiul viilor din comuna Biserica Galicea Mare Stadionul de



Hora de pomana de Paste A doua zi de Paste fotbal Galicea Mare Caminul Cultural Galicea Mare

50 Galiciuica „Focurile de lasatul secului” „Încuratul cailor” „ Ziua Floriilor”- Bal dedicat celor care poarta nume de floare „Hora de pomana” Bâlci comunal de Sf. Maria Mica

Lasatul secului 24 februarie Floriile Aprilie Sf. Pasti 8 septembrie

Galiciuica

51 Ghercesti Nu au manifestari 52 Ghidici 53 Ghindeni 54 Gighera 55 Giubega 56 Giurgita „Strigarea peste sat a fetelor de

maritat” Bâlci la padure Ziua Eroilor la Monument Rusaliile serbate cu dansul calusarilor – Caminul cultural Bâlci în parcul din comuna Sarbatoarea spicului de grâu – zilele comunei Omagierea Veteranilor de razboi Serbarea Pomului de Iarna

Lasatul secului Paste Înaltare 19 iunie 15 august 23-24 iulie 25 octombrie 24 decembrie

Giurgita

57 Gângiova Bâlci de Sf. Maria 15 august Gângiova 58 Gogosu Ziua Stejarului Ultima duminica a

lunii august Gogosu

59 Goicea Hramul Bisericii Izvorul Tamaduirii Hramul Bisericii Cuvioasa Praschiva Hramul Bisericii Sf. Gheorghe Zilele Goicii

Prima vineri dupa Pasti 14 octombrie 23 aprilie A doua jumatate a lunii mai

Goicea

60 Goiesti Ziua Fiilor satului 15 august Satul Goiesti – Scoala generala. cu clasele I-VIII



61 Grecesti Sf. Împarati Constantin si Elena Rusaliile Sf. Apostoli Petru si Pavel Adormirea Maicii Domnului Bâlci anual

21 mai Rusalii 29 iunie 15 august Ultima duminica din luna septembrie

Satul Grecesti Satele Barboi si Gropanele Satele Stancesti si Busu Satele Busu si Gradistea Sat Busu – Târg comunal

62 Isalnita Ziua Gospodarului A treia zi de Paste Comuna Isalnita - stadionul comunal

63 Izvoare Sarbatoare câmpenesaca Ultima duminica a lunii august

Izvoare

64 Întorsura Nu au manifestari 65 Leu „Dragobetele”

„Flori de Martisor” „Calusul Oltenesc” Sarbatoarea crestina Sfânta Maria „Zilele comunei Leu” Ziua Satului Zanoaga Datini si obiceiuri de iarna

24 februarie 1 martie 27 mai 15 august 13-14 octombrie 26 octombrie 6 decembrie si 24-31 decembrie

Camin Cultural Leu Biserica Sfânta Maria Camin Cultural Leu

66 Lipovu „ Zilele Lipovului” 26-28.10. Lipovu 67 Maglavit Calusul de iarna în satul Hunia

Ziua comunei si Hramul Mânastirii Maglavit

8 septembrie

Maglavit

68 Malu Mare 69 Macesu de

Jos Obiceiuri si datini – „Plugusorul” Boboteaza Învierea Domnului si Hora Satului „Sfântul Ilie”– spectacol al cântecului, dansului si portului popular „Mostenite din batrâni” „Sa nu uitam nicicând” sarbatorirea persoanelor de vârsta a III-a Sarbatoarea crestina Sfântul Nicolae – Program omagial desfasurat cu ocazia Hramului

1 ianuarie 6 ianuarie 8 aprilie 19 iulie 1 octombrie 6 decembrie 24 decembrie

Macesu de Jos Biserica Sfântul Nicolae Biserica Sfântul Nicolae Caminul Cultural Caminul Cultural



Parohiei Macesu de Jos Datini si obiceiuri închinate nasterii Domnului

Caminul Cultural Biserica Sfântul Nicolae Macesu de jos

70 Macesu de Sus

„Ziua Macesului” 20 octombrie Stadionul comunal

71 Melinesti „Întâlnire cu fii satului” Festivalul „Cântecelor de stea” Hramul Sf. Ilie Hramul Sf. Maria Hramul „Schimbarea la Fata”

14 septembrie 15-25 decembrie 20 iulie 15 august 6 august

Liceul Al. Macedonski Caminul cultural Biserica Godeni Biserica Melinesti si Valea Muierii de Sus Bodaiesti

72 Mischii „Dragobetele” 24 februarie 73 Mîrsani „Dragobetele”

Sarbatoarea Pascala „ Hore de pomana” Calusul Ziua comunei Mârsani

24 februarie Sf. Pasti 15 august

Mîrsani

74 Motatei 75 Murgasi „Strigatul fetelor”

Sarbatoarea Sf Maria „Întâlnirea cu fii satului” Ziua Comunei Murgasi

Lasatul postului de paste 15 august 15 septembrie

Murgasi

76 Negoi Nu sunt organizate manifestari 77 Orodel

Lasatul secului pentru Postul Mare

Sarbatoarea Stejarului

Hramul Bisericii „Sf. Nicolae”

În functie de calendarul bisericesc 15 iulie 6 decembrie

Sat Orodel Sat Calugarei Sat Orodel

78 Ostroveni Festivalul folcloric “În padure la Zaval”

Prima duminica din luna august

Padurea Zaval

79 Perisor Bâlci comunal Hora taraneasca de Pasti

21 mai Zilele de Paste

Comuna Perisor



Ziua comunei Perisor Zilele memoriale Henri Coanda

Prima duminica din octombrie iunie

80 Pielesti Ziua satului Rusalii 81 Piscu Vechi Înaltarea Piscului

Gurbanele Întâlnirea cu fii satului

Înaltare – la 40 de zile de la sarbatoarea de Paste Înaltare

Sat Pini

82 Plenita Sarbatoarea Bujorului Bâlciul de Sf. Maria Hora de Pasti

15-20 mai 08 septembrie A doua zi de Paste

Padurea Plenita Piata comunala Centrul localitatii

83 Plesoi Bâlciul comunal de Sf. Ilie 20 iulie Plesoi 84 Podari Sf. Ilie Hramul Bisericii

Sf. Dumitru Hramul Bisericii

20 iulie 26 octombrie

Comuna Braniste Manastirea Jitianu

85 Poiana Mare Nu au manifestari 86 Predesti Serbare câmpeneasca – bâlci

Hramul bisericii “Sf. Maria” Sarbatorirea moastelor “Sf. Tecla”

Prima duminica dupa Sf. Maria 15 august 24 septembrie

Baza sportiva Biserica Predesti Biserica Predesti

87 Radovan Serbari câmpenesti Fiii satului Ziua comunei

Sf.Pasti Sf. Dumitru 15 august

Comuna Radovan Popasul turistic Izvorul Rece

88 Rast Ziua recoltei 25 octombrie Rast 89 Robanesti Nu au manifestari 90 Rojiste Bâlci anual Prima joi dupa

sarbatoarea Rusaliilor

Satul Rojiste

91 Sadova Hramul Bisericii satului Damian – Sfintii Apostoli Petru si Pavel Hramul Bisericii satului Piscu-Sadovei – Sfântul Ierarh Nicolae Hramul Bisericii satului Sadova – Sfântul Vasile cel Mare

29 iunie 6 decembrie 1 ianuarie

Sat Damian Sat Piscu Sadovei Sat Sadova



Hramul Bisericii satului Raieti – Intrarea în biserica a Maicii Domnului

Hramul Mânîstirii Sadova – Sfântul Nicolae

21 noiembrie 6 decembrie

Sat Raieti Sadova

92 Salcuta Hramul Bisericii Sf. Dimitrie cel Nou Hramul Bisericii Sf. Dumitru Hramul Bisericii Sf. Petru si Pavel

27 octombrie 26 octombrie 29 iunie

Salcuta Sat Tencanau Sat Mârza

93 Scaiesti „Memorialul învatatorului Calota Gheorghe”

29 iulie Sat Valea lui Patru

94 Seaca de Cîmp

Nu au manifestari

95 Seaca de Padure

Nu au manifestari

96 Secu 97 Silistea

Crucii „Hora de Pasti” Sf. Paste Silistea

Crucii 98 Sopot 99 Simnicu de

Sus Ansamblul folcloric Murgasul Întâlnire cu fiii satului Sarbatoarea Sfântului Ilie

100 Talpas Înaltarea Domnului, Hramul Bisericii Vârtej Sf. Dumitru, Hramul Bisericii Nistoi Sf. Nicolae Hramul Bisericii Viezureni

Ziua Înaltarii Domnului 26.10. 06.12.

Comuna Talpas

101 Teasc 102 Terpezita Nu sunt manifestari 103 Teslui „Ziua Recoltei” 25 octombrie Teslui 104 Tuglui Sarbatoarea „Proorocului Sf.

Gheorghe” 23 aprilie

105 Unirea 106 Urzicuta „Cununa grâului” sarbatorirea zilei

localitatii 29 iulie Urzicuta

107 Valea Stanciului

Nu au manifestari

108 Vela Festivalul „Pinului” 15 august Sat Stiubei 109 Verbita 110 Vîrtop Bâlci de Sfânta Maria,

15 august Vîrtop

111 Vîrvoru de Jos

Sarbatoarea Floriilor Sarbatoarea Rusaliilor 20 mai

01 aprilie Terenul de sport



Gastronomie

Legatura de sânge, istoria comuna si apropierea geografica ce au facut ca românii

din Muntenia si Oltenia sa formeze vreme de secole un singur regat, au determinat

asemanarile existente între obiceiurile culinare ale locuitorilor acestor doua mari

regiuni. Cu toate ca exista similitudini evidente între cele doua bucatarii, în Oltenia

s-au pastrat si multe obiceiuri, produse si chiar tehnologii specifice acestei regiuni,

cum este spre exemplu tehnica pregatirii bucatelor "la test" în oale de pamânt sau

pregatirea saramurii de pui, care aici este o supa cu carne de pui prajita la gratar.

În bucataria olteneasca se prepara foarte multe ciorbe de pui, legume, praz, loboda

sau stevie, se foloseste adesea carnea de porc sau peste si, ceva mai rar, carnea de

vita si vânatul.

Sunt apreciate ciorbele acrite cu zeama de varza sau suc de rosii, iar verdeturile

folosite cu predilectie sunt patrunjelul si leusteanul. Ciorba de burta este preferata

aici cu hrean si otet, fara usturoi.

Preparate specifice bucatariei oltenesti: ciulama de pui cu mamaliguta, rosiile

umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura olteneasca, malai la test, jumari de

porc, mâncare de praz, cârnaciori oltenesti, gutui cu piept de pui, mititei, sarmale,

purcel la tava, pomana porcului, saramura de peste. Masa este precedata de un

pahar de tuica (udde, prune, corcoduse etc.) iar bucatele sunt insotite de vinuri

specifice.

Ca specialitati gastronomice din zona, va recomand preparatele specifice bucatariei

oltenesti, de la ciorba de praz, supa cu galuste de branza, prazul cu masline, la



gutuile cu piept de pui, limba rasol cu legume si hrean, si, nu in ultimul rand,

delicioasa tochitura olteneasca.

Turismul vitivinicol

Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic din sectorul rural.

Vinurile produse in regiunea Oltenia se bucura, prin calitatea lor, de o buna

reputatie. Aici turistii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a

vinurilor, a urmari imbutelierea vinului si, desigur, a degusta produsul finit.

Judetul Dolj este reprezentat de podgoriile Sadova, Dabuleni, Bechet, trei

podgorii de-a lungul Dunarii, Segarcea, Banu Maracine, Bradesti sau Brabova,

la 25 kilometri vest de Craiova, Plenita.

Podgoria SEGARCEA este situata în sudul României, în împrejurimile orasului

Craiova. Desi nu se întinde pe o suprafata foarte însemnata, solul si microclimatul

propriu permit podgoriei sa produca vinuri rosii de înalta clasa, cum ar fi: Pinot

Noir, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, dar si câteva vinuri albe.

Segarcea este cunoscuta, de asemenea, pentru productia de struguri de masa, dintre

care varietatile de Chasselas galben si rosu, Muscat Hamburg si Muscat de Adda

sunt foarte apreciate.

Podgoriile si vinurile renumite produse in judetul Dolj pot constitui o atractie

pentru turistii straini. Aceasta forma de turism poate fi combinata cu turismul

gastronomic. Astfel, un vin bun de Dolj poate fi degustat alaturi de mîncaruri

specific oltenesti: tochitura, cîrnaciori oltenesti, saramura de peste, etc. Daca



gazdele va pregatesc o musaca, acompaniati-o cu un Pinot Noir de Sadova sau cu

un Merlot de Bradesti.

În judetul Dolj, unde solul este foarte nisipos, se pot vizita podgoriile:

- Sadova, Dabuleni, Bechet, unde puteti degusta: Pinot Noir, Rosioara

- Bradesti: Merlot

- Plenita, la sud de drumul între Brabova si Vânju Mare: Burgund Mare

Daca gazdele din Oltenia va pregatesc o musaca, acompaniati-o cu un Pinot Noir

de Sadova sau cu un Merlot de Bradesti.

Degustari:

• Cervina Segarcea SA, strada Unirii 4, Segarcea, acces pe drumul judetean la 28

kilometri sud de Craiova

• Centrul de cercetari viticole Dabuleni, acces pe DN55, pâna la podgoria

Bechet la 65 kilometri sud de Craiova plus 10 kilometri pe DN54. Solicitati de

asemenea Rkatiteli (alb) si Sangiovese

Vinul ‘Pelin’ – Reteta olteneasca

Pentru a încheia acest scurt ‘drum al vinurilor Olteniei’ înca un vin de primavara,

‘Pelinul’.

Iata o reteta din zona viticola Dobroteasa:

• un manunchi de pelin uscat;

• un kilogram cartofi taiati;

• un kilogram pere taiate;

• 48 litri vin, din care jumatate rosu si jumatate alb, demisec;

• un manunchi de flori de artemisie;

• un kilogram de felii de gutuie.



Se pune totul la macerat 15 zile, agitând amestecul de mai multe ori pe zi. Dupa

câteva zile se arunca pelinul si artemisia si se lasa 3 luni.

• Turism dunarean

Municipiul Calafat s-a plamadit si dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru

geografic natural excelent, deteminat de prezenta apelor batrânului Danubiu, pe al

carui mal stâng este amplasata asezarea. Calafatul, orasul rozelor, al castanilor si

stejarilor seculari, al holdelor aurii, si industriei moderne, dar si al falnicelor

monumente istorice, este situat în extremitatea sud–vestica a judetului Dolj, pe

malul stâng al Dunarii.

Asezarea sa pe malul Dunarii a oferit posibilitatea amenajarii unor spatii de cazare

si alimentatie unde turistii pot beneficia de cele mai bune conditii de petrecere a

timpului liber. Un obiectiv turistic principal este Muzeul de arta si etnografie din

palatul Marincu.

Portul cultural „La Cetate“, amplasat in apropierea localitatii Maglavit de langa

portul Calafat, este renumit prin taberele de sculptura organizate in ultimii ani.

De asemenea, in cadrul complexului s-a organizat un catun „neolitic“, unde se pot

consuma produse ecologice pregatite la fata locului si se poate participa direct la

realizarea vaselor de ceramica specifice culturii Cucuteni.

În portul Bechet se organizeaza anual serbarea zilei Marinei, la 15 august, unde

au loc diverse jocuri marinaresti, plimbari pe Dunare, precum si serbari

câmpenesti. În apropierea orasului Bechet se afla Manastirea Sadova si padurea



seculara de la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminica a lunii august se

organizeaza un frumos festival.

Bechet este un nod rutier pe aici trecând drumurile nationale Craiova - Bechet,

Calafat - Bechet si Bechet - Corabia. Din orasul port Bechet se poate ajunge relativ

repede la Sofia si de aici în Grecia, acesta fiind unul din traseele preferate de catre

majoritatea transportatorilor, precum si de agentiile de turism, pentru a tranzita

Bulgaria si a se îndrepta spre Grecia sau Turcia.

Comuna Maglavit este la 10 kilometri nord de Calafat. Denumirea satului ar

proveni fie din moglo vite – multe vite, fie de la magla vit – ceata groasa.

Un ciobanas sarac si cu vorba stricata a fost vizitat de o viziune vreme de trei zile,

asa cum ii sta bine unei minuni. “Mosu’“, cum i-a spus Petre Lupu, l-a vizitat pe

oierul gangav si i-a transmis din tainele lumii, iar vestea a adus in Maglavit

puhoaie de oameni, dar si puternicii zilei.Pe locul unde i s-a aratat Dumnezeu lui

Petrache Lupu a inceput sa se construiasca o manastire, dar dupa venirea

comunistilor s-a sistat orice constructie, fundatia ramanand in paragina pana in

1992. Biserica are clopotnita de 38 de metri, in stilul Renasterii italiene, cea mai

inalta de acest tip din Romania. Hramul bisericii este la 8 septembrie de Sfanta

Maria si in vinerea de dupa Pasti. Adevarat, nimeni nu va veni sa caute printre

buruienile din cimitir mormantul ciobanasului care l-a primit in stana sa pe

“Mosu’“, dar nisipul fin de pe malul Dunarii poate oricand concura litoralul.

• Turism de vanatoare si pescuit



Fondul Cinegetic Sadova (Localitatea Sadova; Judetul Dolj)

Fondul cinegetic se afla in apropierea localitatii Sadova, la 50 km distanta de

municipiul Craiova.

Pe acest fond a fost vanat un exemplar de cerb comun al carui trofeu, medaliabil cu

bronz, a obtinut 222,71 puncte CIC, conform cataloagelor nationale. Intr-un

concurs desfasurat la Plovdiv, in Bulgaria, Romania s-a clasat pe locul I ca numar

de medalii, la cerb comun, urmata indeaproape de tara gazda. O parte dintre

trofeele medaliate provin din fondul Sadova.

Fondul Cinegetic Bratovoiesti/Dalga (Localitatea Bratovoiesti; Judetul Dolj)

Fondul cinegetic este situat in apropierea localitatatii Bratovoiesti, la 25 km

distanta de municipiul Craiova.

Recordul national la cerb lopatar este de 199,48 puncte CIC, fiind medaliat cu aur

si obtinut la Sohodor, in judetul Arad. Urmatoarele doua locuri la nivel national

sunt ocupate de trofee obtinute la Bratovoiesti cu 195,30 respectiv 191,62 pct CIC.

In clasamentul celor mai vestite 23 de trofee la cerb lopatar din Romania, judetul

Dolj detine 10 trofee medaliabile cu aur si argint, toate obtinute la Bratovoiesti si

Dalga.

Aici exista o densitate excelenta a vanatului si numeroase drumuri de acces.

Fondul Cinegatic Panaghia (Localitatea Panaghia; Judetul Dolj)

Este situat la 17 km distanta de municipiul Craiova. In anul 1971, judetul Dolj,

ocupa locul III la nivel national, cu un trofeu de 201,92 puncte CIC la caprior,

dobandit pe acest fond de vanatoare. Intr-un clasament al celor mai valoroase 69 de

trofee nationale la caprior din toate timpurile, judetul Dolj detine 5 trofee.

Padurea Perisor (Localitatea Perisor; Judetul Dolj)



Padurea Perisor se afla in apropierea comunei Perisor, la 35 km distanta de

municipiul Craiova.

Rezervatie cinegetica, adaposteste un fond de vanatoare deosebit: mistreti,

caprioare, fazani, iepuri. Pot fi intalmite specii de arbori ca: stejarul, salcamul, dar

si plantatii de nuci canadieni, duglas - folosit si la ambientarea exterioara a

Parlamentului Romaniei.

Padurea Cosoveni (Localitatea Cosoveni; Judetul Dolj)

Se afla la 10 km distanta de municipiul Craiova, pe DN 6. In apropiere se afla o

zona propice vanatorii (fauna : fazani si capriori).

Fluviul Dunarea

Bogatia faunei piscicole este reprezentata printr-o mare varietate de pesti între care

amintim: somnul, crapul, salaul, stiuca, platica, carasul, linul, obletul, tiparul,

ghigortul si, mai rar, chiar cega.

Lacul Bistret (Localitatea Bistret; Judetul Dolj)

Situat in judetul Dolj, lacul se afla in apropierea comunei Bistret, la 72 km distanta

de municipiul Craiova. Este un lac de lunca, cu o suprafata de 1867 ha, al doilea ca

dimensiune din tara, unde se pot pescui exemplare de crap si cteno, intre 3-15 kg.

Lacul Geormani (Statiunea Victoria; Judetul Dolj)

Situat intr-un cadru natural pitoresc, Lacul Geormani se afla la iesirea din comuna

Teasc, la 18 km distanta de municipiul Craiova. Rcordul la capturi este de 22 kg.

Cel mai bun loc pentru pescuitul de crap este partea opusa intrarii de la sosea, iar

pentru somn coada baltii. In zona se gaseste si un mini-hotel.



Lacul Fantanele (Localitatea Radovan; Judetul Dolj)

Se afla in judetul Dolj, in localitatea Radovan, la 30 km distanta de municipiul

Craiova, cu bun acces auto, exceptand zilele cu ploi abundente. Ihtiofauna : crap,

caras si fitofag.

Raul Jiu

Se afla in partea de Sud - Sud-Vest a Romaniei. Este afluent al Dunarii si se varsa

in aceasta pe teritoriul comunei Gighera din judetul Dolj. Afluentii principali ai

Jiului sunt: Tismana, Motru, Gilort si Amaradia. Pe cursul sau exista numeroase

zone unde se poate practica pescuitul.

• Turism educational

Turismul educational in judetul Dolj se remarca prin organizarea si desfasurarea

actiunilor de si pentru tineret, a actiunilor culturale, artistice, distractive, educative,

turistice interne si internationale, sportive si de agrement pentru copii si tineri

precum:

Tabere

- Tabara Nationala de Muzica FOLK, - Calafat - Singura tabara de muzica folk

din România (din anul 2000 participa si invitatii din Bulgaria, Serbia, Moldova,

Rusia)

- Educatia pentru mediu – Dabuleni - Parcul orasului - Sesiune de referate,

Actiune de plantare a florilor si arbustilor.

- Tabara “Cutezatorii” - In localitatea Breasta, intr-o padure de fag si ulm, in

parcul “C. Argetoianu”



- Tabara “Danubiu” - Este situata in localitatea Calafat, pe malul stang al

Dunarii, intr-o padure de stejar

- Scoala de vara "Mircea Radina" – Segarcea - Activitatea se desfasura pe doua

sectiuni: -limbi straine -geografie/istorie

Organizatii neguvernamentale pentru tineret si activitati educative

- Asociatia animatorilor si monitorilor pentru copii si tineret "Vacanta Fara

Frontiere" – Craiova

Obiect: Programe de vacanta pentru elevi si tineri. Tabere nationale si

internationale de vacanta. Pregatirea tinerilor pentru profesia de monitor, formator,

coordonator tabara.

- Asociatia “Copiii Satelor” - Craiova

Obiect: Burse de studiu pentru copiii dotati intelectual dar cu posibilitati materiale

reduse din satele limitrofe.

- Asociatia ecologist – turistica “Salvati Natura” - Craiova

Obiect: Conceperea si materializarea unor programe educative pe teme de protectia

mediului pentru elevi si studenti. Actiuni de ecologizare a unor zone turistice din

judet.

- Asociatia regional de info-turism pentru tineret - Craiova

Obiect: Circuite de agro-turism pentru tineret. Atragerea elevilor si tineretului spre

vizitarea valorilor satului romanesc.

- Fundatia Iulia pentru arta, cultura si educatie - Craiova



Obiect: Promovarea artei romanesti in contextul valorilor europene, popularizarea

tinerelor talente prin spectacole. Protectia mediului.

Centre Si Colective Active De Creatie

- Colegiul Tehnic de Arte si Meserii “Constantin Brancusi - Craiova

- Scoala nr. 21 – Craiova

- Colegiul Carol I – Craiova



CAPITOLUL II ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUI DOLJ Regiunea Sud-Vest Oltenia se plaseaza pe locul 6 in ceea ce priveste nivelul de

dezvoltate al regiunilor din România atât din punctul de vedere al dezvoltarii

umane cât si în termenii PIB per cap de locuitor. Regiunea Sud – Vest – Oltenia

contribuie la produsul intern brut al economiei românesti cu 9%, acesta fiind unul

din cele mai mici procente care-i revine unei regiuni de dezvoltare din acest punct

de vedere.

Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat în ultimii doi ani cresteri reale anuale ale

PIB regional fata de anul anterior. În 2006, modificarea anuala înregistrata în

aceasta regiune (9%) a fost devansata doar de Regiunea Centru (9,5%), iar

diferenta dintre cresterile anuale din anii 2006 si 2005 a fost cea mai mare în

Regiunea Sud-Vest Oltenia (7,5 puncte procentuale).

Evolutia produsului intern brut la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, in perioada

1993-2003, a fost, in general, sub evolutiile realizate pe ansamblul tarii, perioada

de declin fiind mai lunga (1996-2000) decat cea la nivel national (1997-1999).

Ritmul mediu anual de crestere pentru aceasta perioada a fost de numai 3,9%, mult

sub media nationala. In ceea ce priveste contributia regiunii la realizarea PIB-ului

national, aceasta se situeaza in jurul a 9 procente, una dintre cele mai scazute din

tara si a fost in continua scadere din 1997 cand reprezenta peste 10% din produsul

intern brut national.

Tab.1 Comparatie procentuala între PIB Oltenia si media nationala (ultimele date disponibile 2004)

An 2001 SV Oltenia România

Agricultura, vanatoare si silvicultura 17,92% 13,89%



Pescuit si piscicultura 0,01% 0 Industrie 31,89% 27,63% Constructii 7,03% 6,66% Comert 7,66% 10,14% Hoteluri si restaurante 1,68% 2,09% Transport si depozitare si comunicatii 9% 10,97% Intermedieri financiare 1,37% 2,53% Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 10,16% 13,88% Administratie publica si aparare 6,46% 5,78% Invatamant 3,91% 3,64% Sanatate si asistenta sociala 2,85% 2,72% Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Cu toate ca potentialul turistic al regiunii este unul deosebit, turismul regional este

departe de a fi unul dintre sectoarele care contribuie decisiv la formarea PIB

Oltenia. In prezent, contributia sectorului turistic in PIB este in jur de 2%.

Judetul cu cea mai mare pondere la PIB-ul Regiunii Sud-Vest Oltenia este judetul

Dolj, al carui procent din PIB regional a fost in perioada 2000-2003 in medie de

28%. La nivelul anului 2004 contributia judetului Dolj la formarea PIB regional

indica o pondere de 30% (6610,6 milioane lei preturi curente), urmat de judetul

Gorj cu 21,2% (46,59,9 milioane lei preturi curente).

Produsul intern brut in judetul Dolj a cunoscut o dinamica pozitiva la nivelul

anului 2004 inregistrand o valoare de 6610,6 milioane lei in crestere cu 29,63%

fata de anul precedent si cu aproape 180% fata de 2000.

Tab.2 Evolutia PIB in regiunea SV Oltenia/judetul Dolj - milioane lei (RON) preturi curente - 2000 2001 2002 2003 2004

SV Oltenia 7488,9 10485,1 13000,1 17931,4 21962,5

Dolj 2147,3 2931,4 3511,5 5099,5 6610,6



Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei Cresterea PIB al judetului Dolj a urmarit evolutia PIB regional; acest fapt este

firesc, dat fiind importanta PIB al judetului Dolj pentru cel al regiunii.

Fig.1 Evolutia PIB al regiunii Sud-Vest Oltenia si al judetului Dolj

Evolutia PIB - regiunea SV Oltenia si judetul Dolj

0

5000

10000

15000

20000

25000

2000 2001 2002 2003 2004

SV Oltenia

Dolj

3. Activitatea de turism desfasurata in judetul Dolj

3.1 Unitatile de cazare turistica

In anul 2005 in judetul Dolj baza materiala cuprindea 18 unitati de cazare, ceea ce

reprezinta 10,98% din totalul regiunii Sud-Vest Oltenia (fata de 68% judetul

Valcea)

Tab. Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare – luna decembrie 2005

din total: pe tipuri de structuri de primire turistica

Total structuri de primire turistica Hoteluri Hosteluri Moteluri

Vile turistice

Pensiuni urbane

Pensiuni rurale

Dolj 18 10 2 2 1 2 1

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2005, INS



La sfarsitul anului 2006 in judetul Dolj activitatea unitatilor de cazare turistica se

prezenta astfel:

o Numarul total al camerelor pentru turisti (exclusiv dein casute) a fost de 719

(toate premanente);

o Numarul de locuri-pat din camerele oferite turistilor a fost de 1405 (toate in

camere permanente)

Pe tipuri de unitati de cazare activitatea unitatilor de cazare turistica se prezinta

astfel:

Tipuri de unitati de cazare Numarul total de camere permanente

Numarul de locuri-pat in camere permanente

Total 719 1405 Hoteluri, din care 438 854 4 stele 46 92 3 stele 57 89 2 stele 241 481 1 stea 30 64 neclasificate pe stele 64 128 Hoteluri pentru tineret: 82 154 3 stele 82 154 Hosteluri 32 64 3 stele 5 10 2 stele 27 54 Moteluri, din care: 84 171 2 stele 84 171 Vile turistice, din care: 42 84 4 stele 8 16 2 stele 34 68 Pensiuni turistice urbane: 31 58 3 stele 31 58 Pensiuni turistice rurale: 10 20 2 margarete 10 20

Analizand unitatile turistice din punct de vedere al numarului de camere ponderea

o detin hotelurile cu 60,9%, urmate de moteluri cu 11,7%, hoteluri pentru tineret cu



11,4%, vile turistice cu 5,8%, hosteluri cu 4,5%, pensiuni turistice urbane cu 4,3%,

pensiuni tursitice rurale cu 1,4%.

Capacitatea de cazare turistica in functiune a structurilor de primire turistica, in

anul 2006, a fost de 468.908 locuri-zile, cu 16,4% mai mare decat in anul 2005.

Tab. Capacitatea si activitatea de cazare turistica in anul 2005

Capacitate de cazare

An existenta

în functiune (mii locuri-zile)

Sosiri (mii)

Înnoptari (mii)

Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune (%)

1990 1929 514,4 167,1 333,1 64,8 1995 1257 368,9 117,6 200,5 54,3 2000 975 329,1 53,3 84,1 25,5 2001 1033 347,5 49,6 89,7 25,8 2002 1116 346,9 56,1 87 25,1 2003 1179 302,4 37,3 57,7 19,1 2004 1068 354,4 38,7 78,4 22,1 2005 1140 405,9 41,3 84,4 20,8

Sursa: Statistica Teritoriala, INS

In totalul capacitatii de cazare turistica in functiune, hotelurile au detinut o pondere

de 62,8%, motelurile 11,4%, hotelurile pentru tineret 10,5%, vilele turistice 6,1%,

hostelurile 5,0%, pensiunile turistice urbane 2,6%, iar pensiunile agroturistice

1,6%.



Capacitatea de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire - judetul Dolj

62,8%

5,0%

11,4%

10,6%

6,1% 2,6%

1,6%

Hoteluri Hoteluri pentru tineret HosteluriMoteluri Vile turistice Pensiuni urbanePensiuni rurale

Capacitatea de cazare turistica in functiune, pe tipuri de structuri de primire

turistica de cazare turistica si categorii de clasificare in anul 2006 se prezinta astfel:

locuri-zile

din total, pe categorii de clasificare: Tipuri de structuri de primire turistica Total 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea

Neclasificate pe stele

Total 468908 39420 97861 278831 23360 29436 Hoteluri 294426 33580 32485 175565 23360 29436 Hoteluri pentru tineret 49522 - 49522 - - - Hosteluri 23360 - 3650 19710 - - Moteluri 53544 - - 53544 - - Vile turistice 28552 5840 - 22712 - - Pensiuni turistice urbane 12204 - 12204 - - -



Pensiuni agroturistice 7300 - - 7300 - -

Sursa:

In anul 2006 hotelurile clasificate cu doua stele au reprezentat 59,4% din totalul

capacitatii de cazare turistica, fiind urmate de cele cu 3 stele cu 20,9%, cu 4 stele

8,4%, neclasificate cu 6,3% si cu o stea 5,0%.

Un indicator foarte important al rentabilitatii spatiilor de cazare este indicele de

utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune, calculat prin raportarea

numarului de innoptari realizate la capacitatea de cazare turistica in functiune;

Pentru judetul Dolj in anul 2005 indicele de utilizare neta a capacitatii in functiune

este 20,8 comparativ cu 48,1 pentru judetul Valcea si 40,6 la nivel regional.

Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune in anul 2006 a

fost de 19,9% la total structuri de primire turistica cu functiuni de cazare. Din

principalele structuri de primire turistica se remarca hotelurile care au inregistrat

cel mai mare indice de utilizare al locurilor de cazare 25,2%, fiind urmat de

moteluri 21,1%.

Tab. Indicii de utilizare neta a locurilor de cazare in judetul Dolj pe tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

din total: pe tipuri de structuri de primire turistica

Regiune de dezvoltare/judet

Total structuri de primire turistica Hoteluri Hosteluri Moteluri

Vile turistice

Pensiuni urbane

Pensiuni rurale

Sud-Vest 38,8 43,7 18,1 29,5 23,9 20,5 21,9 Dolj 19,9 25,2 5 21,1 5,7 16 13,1

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2005, INS

Analizând datele de mai jos, rezulta ca hotelurile si motelurile au pe departe cea

mai mare pondere în ceea ce priveste capacitatea de cazare ce exista la nivelul



turismului in judetul Dolj (78% respectiv 17,5%, aceeasi situatie înregistrându-se

si la nivelul regiunii Sud-vest Oltenia si la nivel national.

3.2 Utilizarea spatiului de cazare turistica

Numarul turistilor cazati in anul 2006 a fost de 44392 (cu 3083 turisti mai mult fata

de anul 2005), cu 93500 om-zile innoptari ( cu 9134 om-zile mai mult decat in anul

2005). Din totalul turistillor cazati, 35971 (81,0%) au fost turisti romani, cu 73624

om-zile innoptari si 8421 (19,0%) turisti straini cu 19876 om-zile innoptari.

Principalul indicator pentru stabilirea volumului de activitate turistica este numarul

de innoptari in structurile de primire turistica care a fost in anul 2006 de 93,5 mii ,

din care 73,6 mii innoptari turisti romani (78,74%) si 19,8 mii innoptari turisti

straini (21,25%). Comparativ cu anul 2005, numarul total de innoptari in judetul

Dolj a crescut cu 9,8%.

Evolutia volumului innoptarilor in judetul Dolj

050

100150200250300350

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

In anul 2006, pe tipuri de unitati de cazare utilizarea spatiului de cazare se prezinta astfel: Tab.



Persoane cazate Innoptari

Tipul unitatii de cazare

Turisti total - numar-

Turisti romani

-numar-

Turisti straini

-numar-

Turisti total -om-zile-

Turisti romani

-om-zile-

Turisti straini

-om-zile- Total 44392 35971 8421 93500 73624 19876 Hoteluri 35239 27723 7516 74238 56351 17887 Hoteluri pentru tineret 1067 960 107 2241 2018 223 Moteluri 5467 5223 244 11319 10827 492 Hosteluri 579 488 91 1161 962 199 Vile turistice 863 753 110 1640 1407 233 Pensiuni turistice urbane 719 465 254 1947 1343 604

Pensiuni agroturistice 458 359 99 954 716 238

Sursa: Activitatea de turism desfasurata in anul 2006 comparativ cu anul 2005 la nivelul judetului Dolj, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj

Se observa, fata de anul 2005, o crestere a persoanelor cazate in hoteluri cu cu

2614, in hoteluri pentru tineret cu 1067, in hosteluri cu 136, in vile turistice cu 488,

in pensiuni turistice urbane cu 210 si o sacdere in moteluri cu 1405, in pensiuni

rurale cu 19 si in casute turistice cu 8.

Structura pesoanelor cazate pe tipuri de unitati de cazare in anul 2005

79,00%

16,60%0,90% 3,50%

Hoteluri Moteluri Vile turistice Alte tipuri

Structura persoanelor cazate pe tipuri de unitati de cazare in anul 2006

79,4%

1,9%

12,3%

6,4%

Hoteluri Moteluri Vile turistice Alte tipuri



Comparativ cu anul 2005, in anul 2006 creste ponderea innoptarilor la categoria de

4 stele (11,1% in anul 2006 fata de 10,7% in anul 2005), de 3 stele (19,0% in anul

2006 fata de 17,9% in anul 2005), de 2 stele (68,7% in anul 2006 fata de 67,8% in

anul 2005) si scade ponderea innoptarilor la categoria 1 stea (0,9% in anul 2006

fata de 1,3% in anul 2005) si la neclasificate pe stele (2,0% in anul 2006 fata de

2,2% in anul 2005).

Innoptari Tipul unitatii de cazare Total 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea

Neclasificate pe stele

Total 93500 10372 17765 64195 829 339 Hoteluri 74238 9780 13194 50096 829 339

Hoteluri pentru tineret 2241 - 2241 - - - Moteluri 11319 - 11319 - - Hosteluri 1161 383 778 - Vile turistice 1640 592 - 1048 - -

Pensiuni turistice urbane 1947 - 1947 - - - Pensiuni agroturistice 954 - - 954 - -

Sursa: Activitatea de turism desfasurata in anul 2006 comparativ cu anul 2005 la nivelul judetului Dolj,

INS, Directia Regionala de Statistica Dolj

Numarul sosirilor in judetul Dolj a fost in anul 2006 de 44392, iar in regiune

370820, ponderea sosirilor din judetul Dolj reprezentand aproximativ 12% din

totalul pe regiunea Sud-Vest Oltenia si 0,7% din nivelul national.

Tab. Sosiri ale turistilor pe tipuri de structuri de primire turistica la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia si judetul Dolj

SV Oltenia Dolj Total sosiri 370820 44392 Sosiri turisti romani 347260 35971 Sosori turisti straini 23560 8421 Din care: Hoteluri Total sosiri 272008 35306



Sosiri turisti romani 253701 28683 Sosori turisti straini 18307 7623 Hosteluri Total sosiri 5681 579 Sosiri turisti romani 5258 488 Sosori turisti straini 423 91 Moteluri Total sosiri 36549 5479 Sosiri turisti romani 34099 5223 Sosori turisti straini 2450 244 Vile si cabane turistice Total sosiri 15525 863 Sosiri turisti romani 14779 753 Sosori turisti straini 746 110 Pensiuni turistice Total sosiri 24780 1177 Sosiri turisti romani 23255 824 Sosori turisti straini 1525 353

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, in anul 2006, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj

Evolutia capacitatii de cazare turistica in functiune, a asosrilor si innoptarilor,

in anul 2006, fata de anul 2005, la nivelul judetului Dolj evidentiaza o crestere

15,5%. Capacitatea in functiune a sosirilor in anul 2006, comparativ cu anul 2005,

a inregistrat o evolutie pozitiva atat la nivelul regiunii, cat si in judetul Dolj. In

ceea ce priveste capacitatea in functiune a innoptarilor din anul 2006, la nivelul

regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, aceasta a fost cu 2,4% mai mare fata de

anul 2005 (+ 3,4% la nivel national), iar la nivelul judetului Dolj, aceasta a fost

peste 100%.

Tab.Evolutia capacitatii de cazare turistica in functiune, a sosirilor si innoptarilor, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia si a judetului Dolj

Romania Total Dolj Capacitatea in functiune 102,8 107 115,5 Sosiri - total, din care: 107,1 111 107,5



turisti romani 110,5 112,6 109,3 turisti straini 96,5 91,3 100,3

Innoptari - total, din care: 103,4 102,4 110,8 turisti romani 105,6 102,2 112,7 turist straini 93,6 108,8 104,4

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, in anul 2006, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj Fig. Evolutia capacitatii de cazare turistica in functiune,

Evolutia capacitatii de cazare turistica in functiune, a sosirilor si innoptarilor, in anul 2006 fata de anul 2005

98100102104106108110112

Capacitatea in functiune asosirilor

Capacitatea in functiune ainnoptarilor

SV Oltenia Dolj

În ceea ce priveste calitatea unitatilor de cazare, este de remarcat faptul ca

hotelurile de 5 stele nu sunt prezente în judetul Dolj. Putem gasi un numar limitat

de hoteluri de 4 si 3 stele (8), celelalte fiind clasificate sub acest nivel, fapt ce

demonstreaza ca hotelurile din regiune se adreseaza înca unui segment de turisti cu

un nivel scazut de pretentii de confort. Viitoarea strategie ar trebui deci axata si pe

înfiintarea de capacitati de cazare de nivel superior de clasificare (de la 3 la 5

stele), pentru a putea atrage un numar mai mare de turisti straini.

Tab. Hoteluri dupa nivele de clasificare

Nivel de clasificare: Judet

DOLJ 0 3 5 5 1



Tab. Pensiuni turistice dupa nivelul de clasificare

Nivel de clasificare: Judet

DOLJ 0 1 3 2 0

3.3 Activitatea agentiilor de turism Activitatea agentiilor de turism care au functionat in 2006 a fost centralizata la un

numar de 25 agentii de turism, cu 2 mai putin deact anul precedent, di care: 23

proprietate privata, 1 proprietate publica de interes national si local si 1 proprietate

integrala de stat.

In anul 2006, la nivelul judetului Dolj s-au inregistrat un numar de 37.297 actiuni

turistice reprezentand 30,6% din nivelul regional. Fata de anul 2005, numarul

turistilor care au beneficiat de actiuni turistice interne si externe organizate de

agentiile de turism a crescu cu 2,5% (912 turisti).

Fig.

Actiuni turistice la nivelul judetelor componente ale regiunii Sud-Vest Oltenia, in anul 2006

37297 35689

10090

24040

14630

05000

10000150002000025000300003500040000

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Sursa: Actiuni turistice organizate de agentiile de turism in Regiunea de Dezvoltare Sud-vest

oltenia in anul 2006, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj



Din totalul actiunilor turistice, 80,22% (29.921) au fost actiuni turistice interne si

doar 19,77% (7.376) actiuni turistice externe. Din acestia, 4153 turisti (11,1% ) au

participat la actiuni interne de tipul excursiilor fara innoptari in zonele vizitate,

4500 turisti (12,1%) la actiuni turistice interne cu durata de 1-3 zile, 21268 turisti

(57,0%) la actiuni turistice interne cu durata de minim 4 zile si 7376 turisti

((19,8%) la actiuni turistice externe.

Comparativ cu anul 2005 se constata o crestere cu 16,8% a turistilor care au

participat la actiuni turistice interne de tipul excursiilor fara innoptari, cu 4,4% a

turistilor care au participat la actiuni turistice interne cu durata de 1-3 zile si cu

37,8% a celor care au participat la actiuni turistice externe si o scadere cu 8,2% a

turistilor care au participat la actiuni turistice interne cu durata de minim 4 zile.

Dintre cei 29921 turisti care au participat la actiuni turistice interne, 12996 (43,4%)

au vizitat zona statiunilor balneare, 7994 (26,7%) zona litorala, 4237 (14,1%) zona

montana si traseele turistice alpine, 2595 (8,7%) zonele istorice, 1428 (4,8%) alte

zone, 536 (1,8%) circuite diverse, 80 (0,3%) croaziere fluviale si 55(0,2%) zone de

pelerinaj religios.

Intr-un clasament al judetelor din regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, dupa

sediul agentiilor de turism organizatoare si dupa numarul de turisti care au

beneficiat de actiuni externe in anul 2006, judetul Dolj este pe primul loc cu 7376

turisti (54,0% din nivelul regional), fiind urmat de Vlacea cu 2108 turisti (15,4%),

Gorj cu 1976 turisti (14,7%), Olt cu 1389 turisti (10,1%) si Mehedinti cu doar 799

turisti (5,8%).

Tab. Turismul organizat de agentiile de turism in anul 2006

din care:

Actiuni turistice total

Actiuni turistice interne

Actiuni turistice externe

Romnaia 1752077 1275951 476126



SV Oltenia 121746 108098 13648 Dolj 37297 29921 7376 Gorj 35689 33713 1976 Mehedinti 10090 9291 799 Olt 24040 22651 1389 Valcea 14630 12522 2108

Sursa: Actiuni turistice organizate de agentiile de turism din regiunea de Dezvoltare Sud-Vest

Oltenia in anul 2006, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj

Calatoriile turistilor romani peste hotare in anul 2006 s-au efectuat in principal in

tari europene. Primele locuri in topul preferintelor vizitatorilor romani sunt ocupate

de Grecia (43,0%) din totalul turistilor care au participat la actiuni turistice externe,

Italia (10,4%), Austria (6,8%), Bulgaria (5,5%), Spania (5,4%), Turcia (5,0%),

Ungaria (4,9%), Franta (4,3%), Germania (4,1%). Durata medie a sejurului pe

ansamblul tipurilor de actiuni turistice, in anul 2006 a fost de 8,6 zile.

Numarul mediu al salariatilor agentiilor de turism care au functionat in anul 2006 a

fost de 85, din care 15 au fost ghizi autorizati.

Mijloacele proprii pentru transportul turistic ale agentiilor de turism care au

functionat in anul 2006 au fost in numar de 3 (1 microbuz si 2 autocare).



Prioritatile de Dezvoltare pentru Turism – judetul Dolj

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism este prima prioritate a

regiunii. Turismul ofera cea mai buna, si în multe cazuri singura perspectiva

realista pentru dezvoltarea economica. De aceea, pentru valorificarea acestui

potential, sunt necesare investitii pentru cresterea atractivitatii si accesibilitatii unor

zone cu potential turistic, promovarea lor adecvata fiind o preconditie pentru

stimularea investitiilor private. Se considera necesara promovarea dezvoltarii

serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de sprijin pentru investitiile în

infrastructura turistica si în zonele turistice atractive. Dezvoltarea si diversificarea

industriei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor

serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de

transport, comunicatii si nu numai. Pentru punerea in valoare a obiectivelor

turistice se doreste asigurarea accesibilitatii la reteaua aeriana, feroviara si rutiera

prin dezvoltarea si modernizarea aeroporturilor existente, modernizarea cailor

rutiere si extinderea retelelor telefonice la nivelul tuturor localitatilor prin utilizarea

de tehnologii adecvate.

Acesta prioritate vizeaza reducerea deficitului infrastructurii, urmarind cresterea

competitivitatii turismului românesc si cresterea veniturilor realizate prin atragerea

turistilor.

A doua prioritate regionala pentru turism este sprijinirea societatilor care

activeaza in turism. Se doreste astfel dezvoltarea, stimularea si sustinerea unor

societati care sa actioneze in domeniul turismului prin cresterea calitatii serviciilor

si prin promovarea produselor turistice. Se considera ca aceasta prioritate ar putea

contribui la dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici si mijlocii si modernizarea

si diversificarea activitatilor economice, dar si la crearea de locuri de munca.



A treia prioritate este cresterea vizibilitatii regiunii, dezvoltarea

marketingului regional. Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic sa

creasca semnificativ, sunt necesare actiuni conjugate de promovare, care sa aiba ca

tinta utilizarea integrala a obiectivelor turistice dispuse pe intreaga suprafata a

regiunii. Pe langa investitiile de reabilitare si modernizare a acestui sector, este

necesara o reclama turistica bine dirijata si sustinuta, care sa aiba drept efect

cresterea vizibilitatii regiunii prin dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei

turistice.

A patra prioritate regionala pentru turism este dezvoltarea resurselor umane

din sectorul turistic. Strategia regionala vizeaza cresterea capacitatii de angajare

si ocupare prin adaptarea fortei de munca la necesitatile pietei muncii si societatii

si economiei bazate pe cunoastere. Masurile din cadrul acestei prioritati isi propun

instruirea, perfectionarea personalului si a celor care activeaza in turism in vederea

asigurarii unor servicii de calitate, precum si dezvoltarea invatamnantului pre-

universitar si de nivel superior in acest domeniu.



Analiza SWOT - TURISM JUDETUL DOLJ

Puncte tari

Puncte slabe

ö Diversificare ridicata a ofertei turistice: paduri si parcuri naturale cu flora si fauna variata, zone rurale necontaminate, ape minerale, pescuit si vânatoare, atractii culturale

ö Folclorul si traditiile, gastronomie bazata pe produse naturale locale

ö Interesul crescut al intreprinzatorilor în agroturism

ö Confectii si textile, produse metalice (aluminiu) si produse din lemn foarte competitive pe piata externa

ö Universitatea din Craiova, un important centru de cercetare, inclusiv de IT

ö A doua regiune din România ca numar si importanta a manastirilor vechi (turism ecumenic)

ö Oportunitati ö Perspective bune pentru dezvoltarea

turismului rural în zonele izolate si a turismului recreativ;

ö Posibilitatea exploatarii parcurilor naturale si a zonelor protejate ca resurse turistice în acelasi timp protejând mediul regional (ecoturism)

ö Includerea portiunii de Dunare a regiunii în sistemul turistic de tip croaziera

ö Dezvoltarea produselor turistice regionale

ö Infiintarea punctelor de informare

ø Infrastructura din turism la standarde reduse, calitate redusa a cazarii, lipsa capacitatilor de turism sportiv

ø Numar scazut de evenimente turistice si culturale

ø Cultura limitata în serviciile de turism; foarte putini tur operatori

ø Insuficienta promovare a produselor confectionate manual (inclusiv: distributie scazuta, slaba vizibilitate pentru turisti)

ø Dezvoltarea IMM industriale puternic diferentiata între diferite judete

ø Diferenta între potentialul turistic al judetelor din sudul si nordul regiunii

ø Lipsa investitiei de capital orientata catre obiectivele din turism pentru segmentele de populatie cu venituri mici

ø Întârzieri în privatizarea utilitatilor din turism

ø Marketing regional slab ø Retea slab dezvoltata de sprijin a

afacerilor, slaba capacitate de consultanta

Insuficienta promovare a potentialului turistic al regiunii (numar insuficient de brosuri de prezentare turistica, pliante, material audio/video, prezenta scazuta pe internet ø Nivel scazut de pregatire a personalului

din turism



Amenintari turistica regionala ö Finantari (Uniunea Europeana,

Guvernul Romaniei, alte surse) ö Afectarea valorii obiectivelor de

patrimoniu natural (de exemplu rezervatia Bucovat);

ö Poluarea solului si a panzei freatice; ö Depopularea satelor; ö Orientarea cererii turistice spre alte

destinatii; ö Pierderea atractivitatii unor obiective

prin degradare



CAP.III CAPITALUL UMAN IN TURISM 1.Calitatea resurselor umane in turism

Sectorul turistic este o industrie complexa, ce implica o investitie substantiala în

capitalul uman. Preferinta pentru mobilitate, nevoia de siguranta, confort, servicii

turistice autentice sunt, printre altele, principalele asteptari ale turistilor

Relatia dintre turism si capitalul uman este complexa, de interconditionare, fiecare

dintre cele doua elemente având deopotriva rolul de cauza si efect.

Perspectivele de crestere spectaculoasa a industriei de turism si hoteliere, precum

si contributia ei semnificativa la PIB nu se regasesc, din pacate, si in calitatea

personalului specializat si, respectiv, a serviciilor oferite de acest sector.

Raportul de tara elaborat de Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor (World

Travel & Tourism Council WTTC) arata ca Romania s-a situat, in 2005, pe locul 4

in lume ca ritm de crestere a cererii in turism.

In urmatorii zece ani, estimeaza tot WTTC, contributia cumulata (directa si

indirecta) din calatorii si turism la PIB va creste la 5,8% fata de 4,8% in prezent.

Previziunile optimiste se regasesc si in necesarul de forta de munca. Consiliul

Mondial al Turismului si Calatoriilor apreciaza ca, in prezent, avem 485.000 locuri

de munca (direct si indirect) in domeniul turismului si calatoriilor, adica 5,8% din

totalul locurilor de munca din Romania, si vom ajunge la 570.000 in zece ani,

reprezentand 6,9% din total.

In aceste conditii, devine evidenta presiunea asupra fortei de munca din industria

de turism si hoteliera, nevoia de personal calificat, cu competente pentru posturile



operationale, nu numai specialisti cu studii superioare, capabili sa ridice rapid

calitatea serviciilor la standarde europene.

Avand in vedere investitiile facute in ultimii ani in hoteluri, specialistii ANAT

estimeaza ca, in urmatorii trei-cinci ani, vor fi create intre 50.000 si 100.000 noi

locuri de munca in industria hoteliera.

2.Nevoia de specializare profesionala in turism

Resursele umane sunt cheia problemei

In industria turismului, se cauta toate specializarile de la agent de turism, agent de

ticketing sau ghid national sau international intr-o agentie de turism, pana la

receptioner sau ospatar. Bineinteles, singura functie care nu poate fi accesibila unui

nivel entry level este cea de manager.

Agentiile de turism au nevoie de agenti de ticketing si de turism, dar si de ghizi

specializati pe anumite limbi (germana, japoneza, spaniola). Din ce in ce mai multe

agentii angajeaza reprezentanti de PR si marketing, intelegand din ce in ce mai

bine rolul promovarii intr-o piata competitiva.

Daca are deschidere, un specialist de turism la standarde occidentale se poate

forma relativ repede (intre sase luni si trei ani).. La hoteluri, perioada este mai

redusa decat la agentiile de turism, unde este nevoie de o creativitate si un spirit de

adaptare mai mare. Oricum, un agent de ticketing sau un agent de turism bun se

poate forma si intr-un an de zile de la angajare. Resursele umane in turism

reprezinta un capitol permanent deschis, care nu este niciodata solutionat 100%.

Activitatea de selectionare, formare, a resurselor umane din agentiile de turism este



extrem de importanta si este permanenta. Din pacate, institutiile de invatamant

specializate nu asigura o instruire practica a studentilor, astfel ca, de multe ori,

partea practica este deprinsa, aproape 100%, in timpul perioadei de proba la primul

loc de munca (fie el hotel sau agentie de turism).

Agentiile de turism sunt interesate sa angajeze tineri absolventi cu studii

superioare,care sa se ocupe de:

- organizarea, administrarea si intocmirea unei baze de date

- pregatirea prezentarilor necesare pentru serviciile firmei

- pregatirea ofertelor si a pachetelor turistice la cererea clientilor

- studierea si analizarea permanenta a ofertei concurentei

- intocmirea documentelor fiscale si de calatorie

- intocmirea de situatii si rapoarte

- administrare rezervari online

- preluare comenzi telefonice

- stabilirea si mentinerea relatiilor cu clientii si furnizorii

- sugestii privind imbunatatirea continua a imaginii si activitatii agentiei

- participare la organizarea de activitati promotionale - targuri, expozitii, campanii

publicitare.

Printre competentele generale care trebuie indeplinite de cei care vor sa activeze

in domeniul turismului putem enumera: cunostinte minime de geografie,

cunostinte de contabilitate primara,aspect fizic placut, prezenta agreabila, abilitati

de comunicare si prezentare, atentie distributiva, rezistenta la actiuni repetitive,

munca organizata, disponibilitate la program prelungit.

3.Lista meseriilor in domeniul turismului



1. Agent de turism 2. Agent de turism touroperator 3. Agent de turism transport turistic intern/ international/ticketing/rezervari/cazare/publicitate/ marketing/asistenta turistica/plecari externe (outgoing)/sosiri externe (incoming)/turism de afaceri 4. Director de agentie de turism, touroperatoare, detailista/filiala/sucursala 5. Director de club (hotelier) 6. Director de cazare 7. Instructor (monitor) schi/calarie/golf/tenis/înot/ sporturi extreme etc. 8. Inspector calitate productie culinara 9. Lenjereasa de hotel 10. Bucatar specialist/vegetarian/dietetician 11. Barman preparator 12. Lucrator pensiune turistica 13. Îngrijitor spatii hoteliere 14. Lucrator bucatarie (spalator vase mari) 15. Director de centru de informare turistica 16. Director de departament organizare evenimente/banqueting 17. Director de departament alimentatie 18. Director de departament catering 19. Director de departament ticketing 20. Barman sef 21. Cofetar sef 22. Animator de hotel 23. Ghid de animatie 24. Ghid de turism montan, drumetie montana/galerii de arta/ interpret/habitat natural flora, fauna, zona montana/ habitat natural flora, fauna zona umeda/supraveghetor/ turism ornitologic/turism speologic/turism ecvestru/ 25. Ghid de turism 26. Ghid national de turism (touroperator) 27. Ghid de turism sportiv/alpinism si catarari pe stânci/ schi/bob/înot/canotaj/iahting/zbor cu aparate ultra usoare (deltaplan, parapanta) 28. Tehnician compartiment securitate hotel 29. Director de hotel/motel/hotel pentru tineret/hostel/ camping/sat de vacanta/popas turistic



30. Conducator de pensiune turistica rurala/agroturistica/ montana 31. Director restaurant/rotiserie/crama/braserie/berarie/ gradina de vara/bar de noapte/bar de zi/cafe bar-cafenea/ disco-bar (discoteca-videoteca)/bufet bar/unitati tip fast-food/cofetarie/patiserie 32. Insotitor grup turistic 33. Lucrator room service hotel 34. Manager în activitatea de turism 35. Organizator activitate turism (studii medii) 36. Animator centre de vacanta 37. Sef complex hotelier 38. Sef agentie/oficiu turism 39. Ghid de turism intern (local) 40. Administrator hotel 41. Sef restaurant 42. Ghid montan, ghid galerii de arta, ghid interpret, ghid sportiv, ghid supraveghetor 43. Receptioner de hotel 44. Sef de receptie hotel 45. Guvernanta de hotel/etaj 46. Sef de sala restaurant (maitre d'hotel) 47. Tehnolog alimentatie publica 48. Bucatar sef 49. Ocupatia cabanier 50. Sef unitate balneoclimaterica 51. Ocupatia paznic de vânatoare 52. Expert aplicare legislatie armonizata în domeniul industriei si comertului 4.Obiective specifice, actiuni si activitati

Actiunea 1

Definirea ocupatiilor reglementate din Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante

Activitati

- elaborarea unei brosuri care sa cuprinda ocupatiile din Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante, prezentate distinct, astfel:

-ocupatii din domeniul hotelarie;



- ocupatii din domeniul restaurante; - ocupatii comune tuturor domeniilor (ex. manager în turism); - calificari, specializari, perfectionari inclusiv din reteaua Ministerului Educatiei si Cercetarii, care în acceptiunea specialistilor Sectorului Turism, Hoteluri, Restaurante, pot deveni ocupatii; Actiunea 2 Sustinerea formarii profesionale a specialistilor din sector Activitati

- organizarea de activitati formative specifice, aferente specializarilor din

sector, precum: cursuri de specializare, cursuri modulare tematice, activitati

practice demonstrative, vizite de documentare si schimburi de experienta,

în tara sau în strainatate;

Actiunea 3 Dezvoltarea competentelor profesionale necesare angajatilor din sector Activitati

- elaborarea, editarea, reeditarea (dupa caz), traducerea de lucrari de specialitate, necesare instruirii angajatilor din sector si directionarea acestor lucrari, cu titlu gratuit, prioritar catre formatori, actori din turism, reteaua de învatamânt turistic, organele administratiilor locale etc.

- organizarea si/sau participarea la concursuri tematice de profil, în tara si/sau în strainatate;

Actiunea 4 Sprijinirea învatamântul preuniversitar si universitar de specialitate Activitati

- organizarea de activitati practice demonstrative pentru elevii si/sau studentii din învatamântul de specialitate;

- organizarea, în tara, de vizite de documentare;



- organizarea de actiuni formative specifice domeniului precum: concursuri si olimpiade;

Actiunea 5 Pregatirea de personal pentru prestarea de servicii turistice în zone rurale Activitati

- organizarea de activitati formative specifice, precum: cursuri de calificare, activitati practice demonstrative, vizite de documentare si schimburi de experienta, în tara sau în strainatate;

Actiunea 6 Pregatirea personalului care activeaza în domenii conexe sectorului Activitati

- crearea unui centru de formare profesionala in domeniul turismului

- organizarea, la nivel judetean, de module tematice de specialitate, cursuri, activitati practice demonstrative;

Actiunea 7 Dezvoltarea abilitatilor necesare practicarii meseriilor reglementate specifice sectorului Activitati

- organizarea de activitati formative specifice, aferente meseriilor reglementate, precum: programe de calificare, activitati practice demonstrative, vizite de documentare si schimburi de experienta, în tara sau în strainatate;

Ce este de facut ?

ü dezvoltarea resurselor umane include pregatirea si dezvoltarea

profesionala a angajatilor.

ü eliminarea decalajelor între nivelul real si nivelul necesar al cunostintelor

si abilitatilor personalului



ü crearea pentru fiecare angajat a oportunitatilor de a învata

ü turismul înca se mai caracterizeaza printr-o forta de munca cu un nivel

redus al aptitudinilor pentru majoritatea locurilor de munca în subsectoarele

de baza.

ü este nevoie de un dialog între institutiile de pregatire, industria turistica si

autoritatile publice.



CAP.IV OPORTUNITATI DE DEZVOLTARE A POTENTIALULUI

TURISTIC AL JUDETULUI DOLJ

In acest capitol ne propunem identificarea, pe formele existente de turism,a unor

zone propice pentru dezvoltarea si cresterea turismului in judetul Dolj prin

propunerea unor teme de proiecte care sa vizeze potentialul turistic inca

neexploatat .

La finalul studiului vom atasa o anexa cu portofoliu de proiecte rezultat in urma

intalnirilor grupurilor de lucru.

Judetul Dolj are de promovat un potential turistic de o mare diversitate, care ofera

posibilitatea practicarii unei largi game de forme de turism si pe toata durata

anului. Promovarea sectorului turistic va contribui la realizarea de investitii pentru

modernizarea infrastructurii turistice si în consecinta a calitatii si diversitatii

serviciilor turistice oferite.

Prin acest studiu, Asociatia de Turism Oltenia si-a propus sa dezvolte noi produse

turistice, precum si noi forme de turism, cum este turismul balneoclimateric,

turismul rural/agro, turismul dunarean si turismulm educational. Un trend

ascendant il are deja turismul de afaceri generat de congrese, simpozioane si

expozitii, actiuni cu caracter diplomatic, evenimente cultural stiintifice, extinderea

afacerilor unor companii multinationale în România; de asemenea, avand in vedere

perspectiva construirii podului de la Calafat, precum si faptul ca judetul Dolj este

traversat de doua drumuri europene, s-a dezvoltat foarte mult si turismul de tranzit.

Valorificarea atractiilor turistice din diferitele zone ale judetului poate contribui la

cresterea economica a unor centre urbane sau zone rurale periferice, prin

favorizarea aparitiei si dezvoltarii firmelor locale, transformând areale cu

competitivitate economica scazuta în zone atractive pentru investitori.



Activitatea turistica creeaza cerere pentru o gama larga de bunuri si servicii,

achizitionate ulterior de turisti si companii de turism, inclusiv bunuri si servicii

produse de alte sectoare economice (comert, constructii, transporturi, industria

alimentara, confectii si încaltaminte, industria mica si de artizanat).

Dezvoltarea turismului va tine cont de principiile dezvoltarii durabile, în sensul

conservarii si protejarii patrimoniului natural si cultural, dar si al reducerii

presiunii antropice asupra mediului, inerenta în conditiile practicarii turismului pe

scara larga.

Pe baza conditiilor geografice, climatice si istorice existente in judetul Dolj exista

posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu

efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca.

Cu o populatie agricola de 47% si cu o zona agricola de 585699 ha din 741401,

judetul Dolj trebuie sa acorde un interes aparte promovarii turismului care ar putea

fi generator de locuri de munca, contribuind astfel la imbunatatirea performantelor

economice ale regiunii. Judetul Dolj detine un valoros si bogat potential natural,

care valorificat, ar putea face ca acesta sa devina competitiv pe piata turismului

intern si european. În urmatoare perioada, principala provocare pentru judetul

Dolj este sa gaseasca modalitatile optime de stimulare a cresterii economice.

Turismul de afaceri

Turismul de afaceri este o componenta dinamica in economia turismului unei

tari/regiuni/localitati care inglobeaza pe langa activitatile turistice comune (cazare,

catering, transport) si o serie complexa de servicii specifice organizarii



profesioniste de conferinte, programe motivationale, intruniri. Cererea pentru

aceasta forma de turism vine din partea organizatiilor profesionale pentru

intalnirile membrilor sau firme care organizeaza conferinte, simpozioane, diverse

intalniri sau cursuri de pregatire pentru personalul propriu. Specifica turismului de

reuniuni este sezonalitatea inversa fata de turismul de vacanta cu varf vara si iarna.

In schimb, cererea pentru turism de afaceri este mai accentuata in lunile de pauza,

aprilie, mai, iunie si septembrie, octombrie, fapt care duce la cresterea gradului de

ocupare al spatiilor de cazare de-a lungul unui an.

Judetul Dolj ofera numeroase oportunitati de afaceri si tentatii pentru investitorii

straini, dintre cele mai diverse.

- Pentru turismul de afaceri, un obiectiv de investitie determinant este Parcul

Industrial Craiova realizat pe platforma Avioane Craiova pe un teren

extravilan totalizand 10,4 Ha. Aceasta investitie majora va avea ca prim

impact atragerea investitorilor straini si autohtoni, formarea de capital in

sectorul privat si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca precum si:

- modernizarea infrastructurii de afaceri in Oltenia si dezvoltarea sectorului

turism de afaceri prin punerea in contact a investitorilor straini/ agentilor

economici locali cu potentialii clienti.

- Utilizarea eficienta a resurselor existente: materii prime, industrie, pielarie,

textile etc.

- accelerarea dezvoltarii industriilor in domenii specializate cum ar fi

electrotehnic, auto, industria lemnului, confectii, industria alimentara, etc

- intensificarea manifestarilor expozitionale cu caracter economic, organizate

anual, care se bucura de o participare nationala si internationala (târgurile:

Electroutil, Agrotex, Agraliment).



- Usor accesibil deoarece dispunem de: aeroport international, statie CFR

moderna si port la dunare in municipiul Calafat, o bogata retea de drumuri

comunale, judetene si nationale

- În regiunea Sud Vest Oltenia exista un singur aeroport situat în Craiova si

care este administrat de Consiliul Judetean Dolj. Cu dimensiuni ale pistei de

2.500 x 60 m, Aeroportul Craiova este pe pozitia a treia ca marime intre

aeroporturile din România.

- Judetul Dolj are o retea totala de sosele de 2197 km (21% din totalul regional),

din care 423 km sunt drumuri nationale(20,7% din total regiune drumuri

nationale) – 498 km modernizati - si 1774 km drumuri judetene si comunale –

124 km modernizati.

Turismul rural si agroturismul

Turismul rural se defineste prin petrecerea vacantei in spatiul rural. Aceasta forma

de turism este motivata de dorinta de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile

traditionale si presupune sederea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune

agroturistica) sau intr-un han, pensiune sau hoteluri rustice. Turistul poate fi

implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale ale respectivei zone sau

gospodarii. Astfel, el poate participa la recoltarea strugurilor, la mulsul oilor sau la

culesul merelor.

Pentru a fi favorabile agroturismului, localitatile rurale trebuie sa fie situate într-un

mediu fara factori poluanti, detinatoare a unor valori etnofolclorice, culturale si

traditii satesti, cu un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit

realizarea unor oferte diversificate si personalizate, satisfacând motivatiile turistilor

(recreere, tratament, sport, vânatoare, pescuit, artizanat, muzee si case memoriale,

situri arheologice, fenomene carstice, ocupatii traditionale, pastorit, viticultura,

pomicultura, apicultura etc.) care, în afara functiilor administrative economice si



culturale proprii, asigura servicii pentru turisti, din tara si strainatate. Satul turistic

este definit ca asezare rurala, pitoreasca, situata intr-un cadru natural nepoluat,

pastratoare de traditii si un bogat trecut istoric care indeplineste functia de primire

si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur de durata nederminata.

Avantajele acestei forme de turism sunt costurile mici comparativ cu alte forme de

vacanta, originalitatea calatoriilor, absenta aglomeratiei, stimularea economiei

zonelor rurale, crearea de noi locuri de munca, mai ales pentru femei, obtinerea de

venituri din valorificarea excedentului de produse agricole, protejarea mediului si

conservarea traditiilor.

Turismul rural si agroturismul sunt doua domenii care pot fi dezvoltate prin

amenajarea unor centre de odihna, de agrement, de vanatoare (tinand cont de

fondul cinegetic diversificat), statiuni balneoclimaterice (datorita efectului

terapeutic al apelor minerale), a unor tabere de copii, pensiuni, etc.

Turism balneoclimateric

Judetul Dolj are un potential balneoclimateric foarte important, dar pentru

exploatarea lui sunt necesare investitii mari. Un exemplu elocvent este sudul

comunei Ghighera, care poseda un însemnat potential curativ. La Gighera si

Urzicuta exista izvoare minerale provenite din straturile pliocene ale Câmpiei

Romane, cu un însemnat potential curativ atestat prin studii hidrogeologice

complexe.

Turism dunarean

O alta zona cu potential turistic ridicat pentru judetul Dolj este lunca Dunarii.

Tinând cont de apropierea Craiovei de aceasta zona si de caile de comunicatie



directe si dezvoltate dintre cele doua parti, putem asocia si turismului Craiovei

posibilitatea de a se dezvolta prin valorificarea potentialului turistic al Dunarii.

Turismul, ca oricare alt domeniu de activitate, are nevoie pentru a evolua de un

cadru institutional corespunzator, un ansamblu de verigi cu atributii bine definite,

un sistem de relatii functionale intre acestea, un sistem informational adecvat etc.

Pentru a putea vorbi despre o dezvoltare a turismului in Judetul Dolj trebuie luate

unele masuri:

- imbunatatirea organizarii turismului, creand o “agenda” de activitati,

festivaluri, expozitii etc. care pot fi partial sponsorizate de conducerile locale,

stimuland noi idei si resurse;

- imbunatatirea promovarii judetului Dolj atat pe plan national, cat si

international. Acesta trebuie sa fie un program integrat constand in oferirea de

informatii (brosuri, pliante), retele de stimulare, prezenta la expozitii

internationale, atragerea de organizatii turistic etc.;

- stimularea initiativei private pentru a crea posibilitati de cazare turistica la

cele mai inalte standarde;

- insotirea numelui judetului Dolj de un brand, identidicarea/crearea unei

identitati judetene;

- identificarea unui numar de jucatori – cheie din diverse sectoare de

activitate ale judetului, capabili sa promoveze judetul Dolj in afara acestuia (

“Ambasadori” ai judetului Dolj).



Strategia de marketing

Teme si obiective de marketing

Publicatii

Obiectiv: Dezvoltarea unor materiale colaterale de calitate care sa proiecteze o

imagine pozitiva a turismului în Judetul Dolj.

• Conceperea si imprimarea unor brosuri (in diverse limbi – engleza, franceza,

germana, italiana);

• Publicarea Ghidului Turistului în Judetul Dolj;

• Crearea si distribuirea calendarului si programului de evenimente ce au loc

in judetul Dolj;

Internet

Obiectiv: Crearea unui web site destinat turismului, menit a functiona ca o agenda

de calatorie online si ca ghid de turism pentru calatori.

• Lansarea unui web site sau modificarea structurii actuale a site-ului CJ Dolj,

prin adaugarea ;

• Stabilirea de link-uri catre web site-urile partenerilor din turism;

• Publicarea unei brosuri de informare trimestriale pentru clientii online;

• Actualizarea si întretinerea web site-ului (o data pe luna).

Cercetare

Obiectiv: Realizarea unor cercetari în vederea luarii deciziilor strategice si stabilirii

impactului eforturilor de marketing.



• Crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism si cu persoanele care

au nevoie de informatii turistice;

• Elaborarea unui chestionar care sa evalueze gradul de satisfactie a turistilor

si atragerea participarii hotelurilor si industriei de servicii turistice pentru a

asigura feed-back-ul din partea turistilor, analizarea rezultatelor anual în

vederea întocmirii planurilor de marketing viitoare.

Tururi si calatorii

Obiectiv: Stimularea si sprijinirea aliantelor de marketing cu Ministerul Turismului

din România si cu alte organizatii de marketing al destinatiilor turistice din

România.

• Promovarea Judetului Dolj la târgurile de turism organizate in România ;

• Identificare resurselor financiare oferite de Ministerul pentru IMM-uri,

Turism si Profesii Libere pentru publicarea Ghidurilor Turistice si în alte

limbi straine;

• Conceperea unor pachete turistice

• Organizarea de excursii de familiarizare cu zona Judetului Dolj ( incluzand

si excursii pentru elevii din clasele I – VIII ) ;

Publicitate

Obiectiv: Stabilirea unui set initial de criterii pentru plasarea publicitatii în diferite

medii de comunicare.

• Clasificarea prioritatii obiectivelor în functie de audienta, accesibilitate si

cost;



• Crearea criteriilor de masurare a impactului publicitatii;

• Productia unui spot video de 10 minute care sa fie folosit pentru a

familiariza turistii înainte de sosirea lor în zona, si în alte scopuri

promotionale (la târguri).

• Proiectarea si construirea unui stand de prezentare care sa fie utilizat la

târguri

Relatii Publice si relatii cu presa

Obiectiv: Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru Judetul Dolj si pentru

avantajele sale turistice.

• Dezvoltarea unor relatii functionale cu scriitorii de jurnale de calatorie din

România si încurajarea scrierii unor prezentari turistice de calitate despre

Judetul Dolj;

• Dezvoltarea de relatii cu liniile aeriene române sau straine care deservesc

tara si promovarea prezentarilor turistice despre Judetul Dolj în publicatiile

liniilor aeriene;

• Realizarea unui Eveniment Anual în Judetul Dolj la care sa participe

oficialitati din partea guvernului, industriei si presei.

.Dezvoltarea produsului

Obiectiv: Obtinerea unui standard înalt de furnizare de servicii de turism, prin

dezvoltarea unor programe de autorizare si de formare în domeniu si prin

crearea unui inventar de îmbunatatiri dorite la nivel public si privat pentru a

asigura servicii eficiente pentru turisti sau pentru a spori experienta turistica.



• Trecerea în revista a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare,

restaurante si capacitati de alimentatie publica si alte servicii de turism si

conceperea programelor de formare si de autorizare, dupa cum este necesar;

• Trecerea în revista a criteriilor UNESCO de recunoastere a "structurilor cu

semnificatie istorica" si analizarea potentialului de aplicare a acestora în

judetul Dolj;

• Elaborarea unui plan pentru înfiintarea unui Centru de Informare Turistica

accesibil în Judetul Dolj si identificarea finantarii acestuia;

• Pregatirea unui plan de investitii de capital pentru acoperirea necesitatii de a

îmbunatatii infrastructura drumurilor de acces catre obiectivele turistice;

• Crearea unui program care sa îmbunatateasca semnalizarea rutiera în

vederea directionarii turistilor catre atractiile turistice locale;

• Panourile cu "Bine ati venit" plasate la intrarea în localitate sa fie proaspat

vopsite si atractive;

• Promovarea programelor de curatire, reparatii si înfrumusetare a comunitatii

în zonele de dezvoltare economica având un aflux mai mare de vizitatori;

• Explorarea posibilitatii de a îmbogati oferta turistica si experientele culturale

de pe teritoriul Judetului Dolj.

Realizari

Obiectiv: Excelenta în serviciile oferite, cu raspunsuri imediate la orice solicitare si

cu suficiente informatii care sa încurajeze turistii sa aleaga judetul Dolj.

• Elaborarea unor proceduri pentru procesarea informatiilor sau cererilor

primite la târguri, în chestionarele online sau prin mesajele scrise;

• Desemnarea persoanelor responsabile cu aceasta activitate;

• Stabilirea standardelor pentru raspunsuri.



CAP. V SURSE DE FINANTARE PENTRU DOMENIUL TURISM

1) Programul Operational Regional

Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

Obiective

Aceasta axa prioritara vizeaza în principal valorificarea si promovarea durabila a

patrimoniului cultural si a resurselor naturale cu potential turistic, precum si

îmbunatatirea calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement, în vederea

cresterii atractivitatii regiunilor, dezvoltarii economiilor locale si crearii de noi

locuri de munca.

Principalele domenii de interventie:

Ø Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/

modernizarea infrastructurilor conexe

Ø Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru

valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor

turistice

Ø Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru

cresterea atractivitatii României ca destinatie turistica

Aceste domenii de interventie au ca scop sprijinirea valorificarii unor importante

categorii de resurse turistice: culturale si resursele naturale.



- Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/

modernizarea infrastructurilor conexe

Operatiuni orientative:

• Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural mondial (Bisericile

cu picturi murale din nordul Moldovei, Manastirea Hurezi, Satele cu biserici

fortificate din Transilvania, Cetatile dacice fortificate, Centrul istoric Sighisoara,

Ansamblul de biserici de lemn din Maramures, Rezervatia Biosferei Delta

Dunarii) si modernizarea infrastructurii conexe

• Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si

modernizarea infrastructurii conexe, cu potential turistic important (restaurarea

cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, reteaua de strazi, centre

culturale, muzee, parcari, drumuri, etc.) în vederea introducerii lor în circuite

turistice.

• Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediul urban.

- Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru

valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii

serviciilor turistice

Operatiuni orientative

• Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane,

chei, pesteri, lacuri glaciare, etc)

• Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii

necesare: reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele

obiective turistice naturale, refugii alpine, marcarea traseelor turistice,

panouri informative, platforme de campare, posturi Salvamont etc.



• Dezvoltarea turismului balnear – îmbunatatirea, modernizarea si dotarea

bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea retelelor de

captare si transport a izvoarelor minerale si saline etc.

• Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a

utilitatilor aferente. (Sunt eligibile spre finantare urmatoarele tipuri de

structuri de cazare: hoteluri, moteluri si campinguri, pensiuni, cabane si

hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare / pontoane).

• Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a

utilitatilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball,

turism feroviar pe linie ferata îngusta, în zonele de deal si de munte etc.)

- Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare în scopul

cresterii atractivitatii României ca destinatie turistica

Operatiuni orientative

• Crearea unei imagini pozitive a României ca destinatie turistica prin

definirea si promovarea brandului turistic national, atragerea investitorilor si

a altor parteneri strategici, în vederea dezvoltarii industriei turistice si

cresterii atractivitatii sale; introducerea de noi metode de promovare si

diversificarea materialelor promotionale pentru crearea unei imagini turistice

complexe si reale;

• Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii

turistice a produselor turistice specifice si a activitatilor de marketing

specifice. Scopul este de a dezvolta conceptul de recreere turistica în

România, de a creste numarul de vacante în România prin promovarea

produselor turistice specifice;



• Învestitii pentru infiintarea Centrelor Nationale de Informare si Promovare

Turistica (CNIPT) - activitati de constructii, achizitionari de echipamente, IT

si software, în vederea realizarii unui sistem unitar de informare turistica si

statistica turistica, cu acces public on-line. Aceasta operatiune va fi

complementara cu sprijinul centrelor de informare turistica locala din zonele

rurale din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala;

• Implementarea unei baze de date nationale cu informatii turistice;

• Realizarea unui sistem national integrat, cu acces on-line, pentru colectarea

si distribuirea de informatii turistice.

2) Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Romania Bulgaria

Axa prioritara 3: Dezvoltare economica si sociala – Dezvoltarea economica si

coeziunea sociala prin identificarea si consolidarea în comun a avantajelor

comparative ale zonei

Obiective principale:

• Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor transfrontaliere de afaceri;

• Promovarea imaginii regiunii transfrontaliere în interiorul si în afara granitelor

sale;

• Sprijinirea dezvoltarii produselor turistice integrate comune prin utilizarea

avantajelor comparative ale regiunii transfrontaliere;

• Stimularea cooperarii transfrontaliere între universitati, institute de cercetare si

întreprinderi;

• Sprijinirea schimbului transfrontalier de informatii privind oportunitatile de

angajare;



• Dezvoltarea serviciilor transfrontaliere de educatie, în corelare cu nevoile pietei

integrate;

• Dezvoltarea legaturilor transfrontaliere si a schimburilor între centrele de

învatamânt/instruire;

• Întarirea coerentei si cooperarii sociale si culturale între oamenii si comunitatile

locale din aria programului.

Axa prioritara 3 urmareste promovarea si sprijinirea initiativelor de cooperare în

diverse sectoare majore pentru a determina dezvoltarea economica de o maniera

competitiva a regiunii de frontiera. Aceasta cere interventii si activitati pentru

întarirea legaturilor si cooperarii între diversi actori în sectoarele unde interesul

mutual poate fi identificat si unde exista elemente catalizatoare pentru dezvoltarea

comuna a regiunii transfrontaliera. Pentru a depasi inhibitiile de la începutul unei

noi cooperari, aspectele referitoare la stabilirea de legaturi si identificarea

avantajelor si oportunitatilor, competitivitatea economica si dezvoltarea pietei

muncii în zona de frontiera vor fi abordate initial la o scara redusa si de o maniera

cât mai putin birocratica. Actiunile se vor concentra pe o abordare policentrica a

zonei acoperite de program în ansamblu si pe îmbunatatirea legaturilor dintre

zonele rurale si cele urbane din tot cuprinsul regiunii de frontiera. Este necesar sa

fie dezvoltate structurile parteneriale transfrontaliere pentru a mari utilizarea

potentialului integrat si sinergetic al întregii zone de cooperare. În aceasta privinta,

pot sa fie sustinute si actiuni în domeniul transportului public si al planificarii

spatiale.

De asemenea, se va pune un accent deosebit pe îmbunatatirea imaginii regiunii ca

un loc în care se poate trai si investi, precum si pe consolidarea identitatii

regionale.



În masura posibilului, interventiile mai sus mentionate trebuie, în egala masura, sa

demonstreze sinergie si complementaritate cu obiectivele axei prioritare de mediu.

În mod special, prin aceasta se va urmari luarea în considerare a problemelor de

protectie a mediului, incluzând schimbarile climatice, ca elemente principale ale

dezvoltarii economice si sociale (atât în termeni de implicatii/impacturi asupra

mediului ale oricaror actiuni, cât si în legatura cu activitatile economice,

dezvoltarea de produse/tehnologii în domeniul mediului etc.)

Studiile si actiunile de formare sunt în raza de actiune a acestei axe prioritare cu

conditia ca aceste interventii sa nu se suprapuna cu acele actiuni ale primei axe

prioritare – accesibilitate – si /sau ale celei de a doua axe prioritare – protectia

mediului. În cazul unor studii integrate sau cursuri de formare tematice sau

multisectoriale care includ aspecte referitoare la accesibilitate sau la protectia

mediului alaturi de obiective economice sau sociale pentru interesul comunitatilor

din zona de granita, asemenea initiative vor fi sustinute numai în cadrul axei

prioritare curente.

Domenii majore de interventie:

1. Sprijinirea cooperarii transfrontaliere în mediul de afaceri si promovarea unei

imagini si identitati regionale

2. Cooperarea în domeniul dezvoltarii resurselor umane - dezvoltarea în comun a

aptitudinilor si cunostintelor

3. Cooperarea “People-to-people”

Grupurile tinta pentru axa prioritara 3: persoane fizice, întreprinderi, ONG-uri,

institutii si organizatii publice si comunitare etc. din toata aria programului.

Grupurile tinta vor beneficia în mod direct de efectele pozitive ale interventiilor.



Domeniul major de interventie 1 - Sprijinirea cooperarii transfrontaliere în

mediul de afaceri si promovarea unei imagini si identitati regionale

Operatiuni indicative

Sprijinirea dezvoltarii infrastructurii transfrontaliere de afaceri si promovarea

cooperarii

• Constructia/reabilitarea/extinderea facilitatilor pentru infrastructura de afaceri

(centre logistice, centre comerciale, incubatoare de afaceri comune) servind direct

dezvoltarii afacerilor si comertului cu caracter transfrontalier;

• Renovarea facilitatilor pentru infrastructura de afaceri existente, servind direct

dezvoltarii afacerilor si comertului cu caracter transfrontalier;

• Stabilirea de centre pentru schimbul de informatii privind cooperarea economica

transfrontaliera;

• Sustinerea crearii unor servicii transrontaliere de informare pentru IMM-uri

(informare prin Internet, buletine electronice etc.);

• Elaborarea de studii de fezabilitate, documente de proiectare tehnica, planuri

arhitecturale, studii de evaluare a impactului asupra mediului, realizarea unor studii

de piata pentru pregatirea unor proiecte în domeniul infrastructurii de afaceri.

- Relationarea generala în vederea promovarii investitiilor straine si a unei

identitati si imagini regionale pozitive

• Organizarea unor evenimente de afaceri cu caracter transfrontalier care sa

faciliteze întâlnirilor la nivel de întreprinderi mici si mijlocii (conferinte sectoriale,

târguri de comert, vizite de studiu, forumuri pentru identificarea de parteneri si

diseminarea de informatii privind proiectele transfrontaliere si rezultatele

acestora);



• Ateliere de lucru si seminarii comune care sa creeze un climat favorabil

dezvoltarii unor retele solide de cooperare economica , sa identifice problemele si

provocarile cheie pentru o cooperare de succes;

• Dezvoltarea retelelor de informatii pentru promovarea imaginea regiunii;

• Promovarea multi-media a caracteristicilor regionale pozitive ale regiunii, asa

cum acestea au reiesit din studiile elaborate;

• Elaborarea de strategii pentru gestionarea provocarilor privind dezvoltarea

retelelor transfrontaliere, construirea capacitatii administrative si crearea

parteneriatelor strategice;

• Studii sau sondaje pentru identificarea avantajelor pozitive ale regiunii

transfrontaliere, accentuând dimensiunea europeana a acesteia, studii de cercetare;

• Studii privind tendintele si oportunitatile de dezvoltare din regiune si exploatarea

lor în beneficiul comun (ex.: dezvoltare economica generala în contextul

intensificarii transportului pe axele TEN-T care traverseaza regiunea

transfrontaliera);

• Studii de fezabilitate si elaborarea de master planuri si scheme strategice comune

care sa asigure baza de planificare necesara pentru o dezvoltare teritoriala

transfrontaliera echilibrata;

• Crearea unei baze de informatii comune pentru regiune, prin colectarea,

identificarea si publicarea care sa includa informatii despre oportunitatile existente,

precum si contacte pentru derularea unor activitati cu caracter trans-frontalier;

- Promovarea retelelor turistice transfrontaliere si diversificarea serviciilor

turistice transfrontaliere existente

• Sprijinirea crearii, moderinzarii si îmbunatatirii atractiilor turistice;

• Sprijinirea înfiintarii unei agentii transfrontaliere pentru dezvoltarea turismului

care sa coordoneze si sa promoveze potentialul turistic al regiunii;



• Sprijinirea dezvoltarii de facilitati, produse si servicii turistice integrate;

• Elaborarea unor studii regionale pentru identificarea produselor turistice

avantajoase si a pietelor tinta pentru acestea;

• Dezvoltarea si modernizarea facilitatilor si infrastructurii pentru a permite o

dinamizare coordonata a activitatilor transfrontaliere de petrecere a timpului liber

• Promovarea si dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere publice pentru turism,

precum drumuri turistice istorice, drumuri în interiorul zonelor turistice (inclusiv

drumuri pitoresti), drumuri care permit accesul la aceste situri, poteci si piste de

ciclism, facilitati pentru turism de aventura;

• Dezvoltarea produselor turistice ecologice sau “verzi” cu caracter transfrontalier;

• Crearea unor sisteme comune de informatii turistice bilingve;

• Crearea unor semne bilingve continând informatii turistice;

• Crearea unor sistemele comune de legatura între operatorii turistici din zona

Dunare-Marea Neagra;

• Elaborarea unor studii de cercetare si colectarea de date pentru a sustine

dezvoltarea turismului si a industriilor creative, precum studii de fezabilitate,

elaborarea de harti si studii de impact asupra mediului înconjurator.

- Promovarea cooperarii între universitati, centre de cercetare si mediul de

afaceri în domeniul cercetarii si dezvoltarii, precum si în cel al inovatiei

• Colaborarea între universitati, institute de cercetare si IMM-uri în domeniul C&D

si al inovatiilor pe teme de interes transfrontalier, incluzând schimbarile climatice

si implicatiile acestora pentru dezvoltarea economica, dezvoltarea de programe

bursiere comune pentru cercetatori;

• Implementarea proiectelor comune de cercetare, inclusiv a celor ce propun

actiuni privind diminuarea schimbarilor climatice, diseminarea informatiilor

privind rezultatele C&D;



• Transferul de know how si experienta pentru a identifica cele mai bune idei de

proiecte transfrontaliere socio-economice;

• Elaborarea de studii de fezabilitate, documente de proiectare tehnica, planuri

arhitecturale, evaluari de impact privind mediul, cercetari de piata în legatura cu

dezvoltarea în comun a facilitatilor de C&D;

- Marketingul si promovarea în comun a produselor transfrontaliere

• Pregatirea studiilor de cercetare pentru identificarea nevoilor pietei, a

oportunitatilor pietei si a produselor, proceselor si serviciilor comune cu valoare

adaugata ridicata, precum si diseminarea rezultatelor în cadrul regiunii

transfrontaliere;

• Crearea unei strategii generale de marketing pentru crearea si prezentarea unei

identitati si imagini pozitive ale regiunii;

• Initiative transfrontaliere de marketing pentru promovarea produselor, serviciilor

si locurilor de interes comun;

• Promovarea în comun a produselor si serviciilor regionale la târgurile de comert;

• Crearea de cataloage comerciale în care sunt mentionate produsele si serviciile

din regiune.

Domeniul major de interventie 2 – Cooperarea în domeniul dezvoltarii

resurselor umane – dezvoltarea în comun a aptitudinilor si cunostintelor

Operatiuni indicative

- Sprijinirea schimburilor transfrontaliere de informatii privind oportunitatile de

angajare



• Dezvoltarea unei abordari transfrontaliere care se va adresa combaterii somajului

structural;

• Cooperarea în domeniul serviciilor de angajare în vederea crearii de retele între

institutiile care functioneaza pe piata muncii pentru promovarea si diseminarea

informatiilor;

• Initiative privind reconcilierea diferentelor existente între conditiile legale privind

piata muncii si sistemele economice si sociale transfrontaliere (crearea unui sistem

comun de monitorizare si informare privind piata muncii, elaborarea de baze de

date, schimburi de informatii, experiente, bune practici).

- Dezvoltarea serviciilor transfrontaliere de instruire pentru angajare, în strânsa

corelare cu nevoile integrate ale pietei muncii

• Sprijinirea dezvoltarii facilitatilor de formare si educare în cadrul institutiilor de

învatamânt si scolilor profesionale, servind direct colaborarii transfrontaliere

privind dezvoltarea resurselor umane;

• Elaborarea si furnizarea în comun a programelor speciale de formare în cadrul

scolilor profesionale în sectoarele unde a fost identificata lipsa calificarii specifice;

• Training pentru anumite calificari de interes transfrontalier, pentru oameni cu

nevoi speciale, de exemplu femei care se reîntorc în cadrul muncii.

• Educatia bilingva.

Dezvoltarea legaturilor si a schimburilor transfrontaliere dintre centrele de

educatie/instruire

• Crearea de retele speciale pentru transferul de cunostinte si de bune practici între

institutiile de învatamânt, în scopul dezvoltarii calificarilor care vor fi necesare în

viitor în cadrul pietei muncii;



• Sprijin pentru colaborarea transfrontaliera a institutiilor de învatamânt superior în

domenii precum dezvoltarea în comun a curriculelor scolare, schimburi de cursuri,

programe de formare, în legatura cu oportunitatile de angajare care vor fi necesare

în viitor;

• Cooperare între universitatile/centrele de formare, cum ar fi schimburile de

profesori, elaborarea de cursuri comune.

Domeniul major de interventie 3 – Cooperarea “People-to-people”

Operatiunii indicative (micro proiecte):

- Sprijinirea dezvoltarii societatii civile si a comunitatilor locale

• Proiecte mici de colaborare si actiuni pilot între organizatiile locale, privind

subiecte de interes transfrontalier în domeniul democratiei sociale si locale;

• Organizarea de conferinte, seminarii si ateliere de lucru comune în diferite

domenii ale dezvoltarii locale economice si sociale;

• Actiuni pentru promovarea generalizarii bunelor practici, dinspre “polii de

excelenta” catre zonele mai putin dezvoltate din regiunea de frontiera;

• Sprijin pentru intiative locale inter-sectoriale care se adreseaza nevoilor

grupurilor marginalizate/ excluse din punct de vedere social;

- Îmbunatatirea guvernarii locale

• Cooperarea între organismele administratiei publice pe teme de interes comun,

inclusiv armonizarea serviciilor locale, programe de schimb pentru personalul

administrativ;



• Actiuni privind crearea de competente transfrontaliere în institutiile publice, în

special în ceea ce priveste furnizarea de servicii integrate catre comunitate;

• Sprijin pentru cercetare si dezvoltare privind activitatile care pot ajuta la

transferul bunelor practici în elaborarea si furnizarea de servicii publice locale, si

elaborarea de politici.

- Intensificarea schimburilor în domeniile: educatiei, culturii, sanatatii,

tineretului si sportului

• Organizarea de evenimente comune inovatoare si durabile în domeniul educatiei,

sportului, tineretului, activitatilor de petrecere a timpului liber, cu accent pe

colaborare extra-educationala a scolilor publice;

• Actiuni de promovare a cooperarii în domeniul sanatatii, în special folosirea în

comun a resurselor si facilitatilor transfrontaliere;

• Suport pentru activitatile care sustin identitatea si traditiile comunitatilor locale:

cooperarea transfrontaliera a institutiilor culturale (muzee si teatre, biblioteci,

centre culturale comunitare) si cooperarea între institutiile educationale si culturale

locale pentru promovarea mostenirii culturale si reînnoirea si mentinerea traditiilor

locale culturale, protejarea valorilor culturale, artistice si etnice;

• Suport pentru crearea produselor comune de cultura, arta (festivaluri, prezentari,

expozitii, ateliere de arta) si meserii traditionale;

• Dezvoltarea de initiative transfrontaliere comune în domeniul educatiei,

tineretului si sportului.

3) Planul National de Dezvoltare Rurala

I. Masura 3.1.3 - Incurajarea activitatilor turistice



Motivatia sprijinului

Turismul rural este considerata o activitate alternativa ce va putea fi

dezvoltata datorita frumusetii peisajelor, a unei parti substantiale a teritoriului rural

ce se pastreaza în stare semi naturala si a pastrarii unor importante traditii si

obiceiuri, reflectate în modul de viata traditional.

Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute

Sprijinul prin acesta masura vizeaza:

a) investitii în infrastructura de primire turistica;

b) investitii în activitati recreationale;

c) investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare,

amenajarea de marcaje turistice, etc.

d) dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Descrierea tipului de operatiuni acoperite

Prin aceasta masura pot fi acoperite urmatoarele operatiuni:

Pentru componenta a):

i. constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire

turistica (structuri agro-turistice si alte tipuri de structuri de primire turistica

realizate de o micro-întreprindere) având pâna la 15 camere

§ Pentru investitii în structuri de primire turistica altele decât cele de

agro-turism, nivelul de confort si calitatea serviciilor prestate trebuie



sa fie echivalent cu minimum 3 margarete (definite în conformitate cu

legislatia nationala);

§ Pentru investitiile în agro-turism structura de primire turistica trebuie

sa atinga nivelul de confort si calitate a serviciilor aferente echivalent

cu minimum 1 margareta (definite în conformitate cu legislatia

nationala).

ii. construirea si modernizarea infrastructurii aferente capacitatilor de cazare

precum sisteme de apa/apa uzata, achizitionare de echipamente de producere

a energie din surse regenerabile, etc

Pentru componenta b):

i. investitii legate de activitati recreationale precum ex: alei pentru plimbari,

spatii de campare, plimbari cu mijloace de transport traditionale,

adaposturi pentru vreme nefavorabila etc.;

ii. investitii legate de activitati sportive precum alei de ciclism; ciclism

montan, trasee pentru echitatie inclusiv prima achizitie de cai (cu exceptia

celor de cursa) în scop turistic si asigurarea adaposturile acestora (ca parte

din valoare eligibila a proiectului), rafting, alpinism, etc.

Pentru componenta c):

i. construirea, modernizarea si dotarea centrelor de informare, promovare,

prezentare si vizitare turistica, etc.

ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de

primire turistice;



iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice 1 de interes public etc.

iv. investitii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata

cu ecartament îngust, a amenajarilor complementare acestora (ex:

constructii, plan inclinat etc.), reconditionarea echipamentelor si utilajelor;

v. investitii legate de înfiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul

vinului”, „al olaritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).

Pentru componenta d):

i. elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor în

scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de

informare, etc.

De asemenea, pentru toate tipurile de actiuni, vor fi sustinute cheltuielile cu

achizitionarea de utilaje si echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de

instalare si montaj si costurile generale legate de întocmirea proiectului precum

cheltuielile cu arhitectii si inginerii, consultanta, studii de fezabilitate, achizitia de

patente si licente, în limita unui procent de 10% din valoarea totala a proiectului,

iar pentru proiectele care nu prevad constructii în limita a 5%.

II. Masura 3.2.1. - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea

serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a

mostenirii rurale



Motivatia sprijinului

Renovarea si dezvoltarea satelor sunt esentiale pentru cresterea calitatii vietii

si sporirea atractivitatii zonelor rurale.

O caracteristica importanta a satului românesc o reprezinta mostenirea culturala

(pastrarea traditiilor, a obiceiurilor, arta mestesugurilor, ansambluri de biserici,

situri arheologice, centre istorice, etc) care poate contribui în mod specific la

cresterea gradului de atractivitate a satului, a pastrarii identitatii locale.

Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute

Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii în spatiul rural pentru:

a) Crearea si modernizarea infrastructurii de baza;

b) Înfiintarea, reabilitarea si amenajarea spatiilor de interes public al

localitatilor rurale;

c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local (ex. caracteristicile

culturale ale satelor);

d) Crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala.

Tipul de servicii/actiuni sprijinite:

Pentru componenta b):



• Înfiintarea, amenajarea si renovarea spatiilor de interes public

(parcuri, parcari, piete, spatii pentru organizarea de târguri, spatii de

joaca pentru copii, statii de autobuz, fatadele cladirilor de interes

public, terenuri de sport, alei etc);

• Investitii aferente asezamintelor si serviciilor culturale (renovarea,

modernizarea, dotarea cu mobilierul si echipamentul aferente:

bibliotecilor, caminelor culturale, centrelor pentru conservarea si

promovarea culturii traditionale etc.), inclusiv achizitionarea de

costume populare si instrumente muzicale traditionale în vederea

promovarii patrimoniului cultural imaterial.

Pentru componenta c):

• Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu

cultural local;

• Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) cu

posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la

dispozitia comunitatii;

• Achizitionare de echipament pentru expunerea si protectia

patrimoniului cultural.

Pentru componenta d):

• Investitii noi în infrastructura sociala si dotarea aferenta (centre de

îngrijire copii, batrâni si persoane cu nevoi speciale);



• Achizitionarea de mijloace publice de transport (microbuz care sa

asigure transportul public pentru comunitatea locala);

• Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice

(de deszapezire, întretinere spatii verzi etc.).

4) Programul de Cooperare Transnationala Sud – Estul Europei

Axa prioritara 4 – Dezvoltarea sinergiilor transnationale ale zonelor cu potential:

• Promovarea utilizarii patrimoniului cultural pentru dezvoltare.

5) Programul de Cooperare Teritoriala INTERREG IV C

Axa prioritara 2 – Mediu si prevenirea riscului

2.6. Cresterea atractivitatii teritoriului prin sprijinirea dezvoltarii socio –

economice si a turismului durabil – protejarea patrimoniului cultural si peisaj.

- promovarea bunurilor culturale ca potential pentru dezvoltarea economica

- sprijin in dezvoltarea turismului, cu accent pe integrarea aspectelor de

durabilitate.

Beneficiari eligibili:

- autoritati publice locale si regionale;

- autoritati in domeniul turismului;

- institutii de protejare a naturii.



Actiuni eligibile:

- intalniri si evenimente ( intalniri de lucru interregionale, seminarii,

conferinte) ;

- actiuni de informare si publicitate ( comunicate de presa, brosuri, pliante,

buletine informative)


Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia - 106 -

ANEXA – PORTOFOLIU TEME DE PROIECTE

1. Crearea în Craiova a unui Centru Regional European al Artelor Traditionale

(C.R.E.A.T) care sa reuneasca, coordoneze si armonizeze eforturile institutiilor ce

concura la realizarea obiectivelor evocate. Acest centru va elabora strategiile de

realizare a obiectivelor economice si culturale. În acest sens, va fi necesara

reconstituirea unui sat traditional cu tipuri de gospodarii si locuinte reprezentative

pentru creativitatea româneasca, ca parte integranta a culturii europene. Acest tip

de sat se deosebeste de muzeele în aer liber, prin caracterul sau viu. Va fi un sat în

care sa traiesti, nu numai sa-l privesti. Fiecare gospodarie va avea în componenta

câte un atelier mestesugaresc, slujind unor scopuri multiple: de învatamânt, turistic,

economic. Atelierele vor produce obiecte specifice care pot fi valorificate, creând

bazele autofinantarii. Meseriile traditionale n-au fost create si nici învatate în

universitatile moderne. Locuintele vor fi pregatite pentru cazarea turistilor. De

asemenea, în acest spatiu se vor putea derula schimburile culturale dintre scolile

românesti si cele europene. Tot aici se vor desfasura manifestari culturale specifice

calendarului traditional. De asemenea, în acest spatiu se vor oficia casatorii

traditionale. Va fi un loc agreabil pentru petrecerea timpului liber de la sfârsitul

saptamânii, pentru ca aici se vor gasi hanuri ce vor reconstitui mâncarurile si

bauturile traditionale.

2. Organizare evenimente, festivaluri si targuri: Preconizam în mod concret ca

o coordonare a programelor, evenimentelor si manifestarilor festivaliere cu

potential de internationalizare susmentionate, o cooperare între producatorii

acestora în vederea delimitarii mai clare a publicurilor tinta si a elaborarii

programelor în vederea satisfacerii acestora, a înlantuirii manifestarilor pe

parcursul unui an tinând seama si de alte oportunitati de turism, poate contribui



sensibil la dezvoltarea turismului în regiune în ansamblul sau, potentând celelalte

obiective si valori turistice existente.

În acest sens avem în vedere experienta unor festivaluri europene de traditie, cum

sunt Festival d’Avignon – pentru artele spectacolului, „Etat de rue” Aurillac –

pentru teatru de strada, MIMOS – Perigueux (pentru pantomima si teatru vizual),

Festivalul International de Folclor de la Gannat, toate din Franta, precum si

Festivalul „Juste pour rire” – Montreal pentru creatie comica.

Fundatia „Amza Pellea” are relatii de colaborare cu aceste festivaluri iar raporturile

de parteneriate care exista între producatorii acestor festivaluri, institutiile media,

autoritatile nationale si locale si operatorii de turism reprezinta pentru noi exemple

din care încercam sa învatam si pe care dorim sa le aplicam în regiunea noastra.

Festivalul de la Avignon este unul dintre cele mai mari festivaluri din lume si este

de notorietate faptul ca atrage an de an sute de mii de turisti din lumea întreaga.

Este însa foarte elocvent si încurajator pentru noi ca un festival cum este cel de la

Aurillac din Franta (un oras de circa 30 000 locuitori) fara sa aiba traditia si

anvergura celui de la Avignon, atrage anual un numar dublu sau chiar triplu de

turisti fata de populatia orasului Aurillac.

Zaval Gighera Urzicuta Spa resorts Spa resorts are a tourism attraction because of their existing mineral waters recommended in different medical treatments. The uniqueness of this tourism attraction consists not only in the mineral water, but also in the beautiful landscape. There are also pulls with thermal water, tennis field and the opportunity to fish and make all kind of trips. Around spa resorts there are an impressive density of monuments and monasteries. Tabere – turism educational : Marin sorescu, Micii inventatori, Henri Coanda



LISTA INSTITUTIILOR CARE AU PARTICIPAT IN GRUPURILE DE LUCRU (de completat) Consiulul Judetean Dolj Institutia Prefectului, judetul Dolj Primaria Craiova Primaria Calafat Primaria Bechet Primaria Dabuleni Directia Regionala de Statistica Dolj Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism ANTREC Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Dolj SC Tour Impex Mapamond SRL SC Australis SRL CENCOTOUR

Dolj Studiu Turism Varianta 19 Noimebrie

Documents

Transcript of Dolj Studiu Turism Varianta 19 Noimebrie