Doina Populara

2
„Foiliţă de sulcină, Când se împărţea norocul Mureşule, apă lină, Eu eram în câmp cu plugul, Cine-o bea apă din tine, Şi la toţi le-o dat cu carul, Râămâie străin ca mine. Numai mie cu paharul. C-am băut şi eu o dată Nici acela n-o fost plin, Şi-am rămas fără de tată. Jumătate-i cu pelin. Am băut o dată apă Necazul când s-o împărţit, Şi-am rămas fără de maică. Drept acasă m-o găsit; Şi-am băut apă din flori La toţi le-o dat cu paharul, n-am nici fraţi, n-am nici surori. Numai mie-mi da cu carul.” Şi-am băut apă din brazi, (***Doină) N-am nici fraţi, n-am nici surori. Model de text argumentativ În opinia mea, textul literar „Doină” respectă pe deplin caracteristicile expresive şi tematice ale unei doine populare, fiind o operă anonimă care exprimă cu o sublimă simplitate cele mai profunde trăiri ale omului. În primul rând, doina este o specie a genului liric în care sunt exprimate sentimente profunde de dor, de dragoste sau de jale, stări afective proiectate într-un mediu rural şi pastoral. Astfel, în textul citat, sentimentul dominant transmis de vocea lirică este tristeţea apăsătoare. Întregul discurs liric prezintă un om dezamăgit de soarta sa, însingurat şi lipsit de speranţă: „Şi-am rămas fără tată”, „Şi-am rămas fără de maică”, „N-am nici fraţi, n- am nici surori”. În plus, doina este o creaţie lirică ce aparţine literaturii populare, având caracter oral, anonim, colectiv şi sincretic. DOINA POPULARĂ

description

text argumentativ doina

Transcript of Doina Populara

Page 1: Doina Populara

„Foiliţă de sulcină, Când se împărţea noroculMureşule, apă lină, Eu eram în câmp cu plugul,Cine-o bea apă din tine, Şi la toţi le-o dat cu carul,Râămâie străin ca mine. Numai mie cu paharul.C-am băut şi eu o dată Nici acela n-o fost plin,Şi-am rămas fără de tată. Jumătate-i cu pelin.Am băut o dată apă Necazul când s-o împărţit,Şi-am rămas fără de maică. Drept acasă m-o găsit;Şi-am băut apă din flori La toţi le-o dat cu paharul,n-am nici fraţi, n-am nici surori. Numai mie-mi da cu carul.”Şi-am băut apă din brazi, (***Doină)N-am nici fraţi, n-am nici surori.

Model de text argumentativ

În opinia mea, textul literar „Doină” respectă pe deplin caracteristicile expresive şi tematice ale unei doine populare, fiind o operă anonimă care exprimă cu o sublimă simplitate cele mai profunde trăiri ale omului.

În primul rând, doina este o specie a genului liric în care sunt exprimate sentimente profunde de dor, de dragoste sau de jale, stări afective proiectate într-un mediu rural şi pastoral. Astfel, în textul citat, sentimentul dominant transmis de vocea lirică este tristeţea apăsătoare. Întregul discurs liric prezintă un om dezamăgit de soarta sa, însingurat şi lipsit de speranţă: „Şi-am rămas fără tată”, „Şi-am rămas fără de maică”, „N-am nici fraţi, n-am nici surori”. În plus, doina este o creaţie lirică ce aparţine literaturii populare, având caracter oral, anonim, colectiv şi sincretic.

În al doilea rând, doina este un text în versuri, în care elementele de versificaţie sunt specifice literaturii populare: structură astrofică, monorimă sau rimă împerecheată, măsură scurtă şi egală. De exemplu, textul suport are o structură astrofică, cu rimă împerecheată şi o măsură fixă de 8 silabe. O altă trăsătură a doinei o constituie prezenţa elementelor de vocabular popular: cuvinte cu formă populară, expresii populare, diminutive cu valoare afectivă şi regionalisme. La nivel lexical, putem remarca construcţiile populare „Foiliţă de sulcină”, „da cu carul” sau forma „rămâie”.

În concluzie, textul „Doină” aparţine speciei literare de doină populară datorită argumentelor menţionate mai sus.

DOINA POPULARĂ